A157 Part7

CĂ
Rezolvarea sistemelor liniare 303
æ 1 1 1ö æ 1 2 1 ö÷ æ 10 ö÷
çç - ÷÷ ç + + ç
æx ö÷ æ 1 ö÷ ç 9 3 9 ÷÷æ 1 ö÷ çç 9 3 3 ÷÷÷ çç 9 ÷÷÷
GI
çç ÷ çç ÷ ç ç ç
÷ç ÷ ç ç ÷÷ çç ÷÷
ççy ÷÷ = A-1 çç 2 ÷÷÷ = çç 2 0 1 ÷÷÷çç 2 ÷÷÷ = çç 2 ÷ ç 1÷
- 1 ÷÷÷ = çç- ÷÷÷ .
çç ÷÷÷ çç ÷÷ ç ÷÷çç ÷÷ ç
÷ çç ÷÷ çç 3 3 ÷÷ç ÷ çç 3 ÷ ç 3÷
ççèz ÷ø çè-3÷ø çç 8 1 ÷÷ççè-3÷÷ø çç 8 2 1 ÷÷÷ ççç 1 ÷÷÷
GO
ç 1 ÷ ç- + + ÷÷ ç ÷÷
çè- 9 3 - 9 ø÷÷ èç 9 3 3 ø÷ çè 9 ø÷
10 1 1
Deci soluţia sistemului este x = , y = - şi z = .
9 3 9
DA
Rangul unei matrice
Am lăsat deschis cazul D = D1 = D2 = D3 = 0 la discuţia rezolvabilităţii

sistemelor liniare. Să rezolvăm câteva sisteme cu această proprietate:
PE
ìï2x - 3y + z = 1
ïï
ï
a) íx + y - z = -1 (1)
ïï
ïïx - 4y + 2z = 2
ŞI
ïî
Determinantul sistemului este 0 , iar determinanţii D1 , D2 , D3 sunt tot nuli.
Observăm că scăzând a doua ecuaţie din prima, obţinem a treia ecuaţie. Deci dacă
necunoscutele satisfac primele două ecuaţii, atunci o satisfac şi pe a treia, în
Ă
consecinţă este suficient să lucrăm cu primele două. Considerăm una dintre

IC
necunoscute ca parametru, de exemplu x = a , şi sistemul format din primele două

ìï-3y + z = 1 - 2a 3a 5a
ecuaţii devine ïí (2), care are soluţiile y = şi z = 1 + .
ïïy - z = - 1 - a 2 2
CT
î
Deci sistemul are o infinitate de soluţii, mulţimea soluţiilor fiind
ìïæ 3a 5a ÷ö üï
S =ï íçça, ,1 + ÷ a Î ïý .
ïîïè 2 2 ø ïþï
DA
ïì2x - 3y = 1 - b
Dacă alegem ca parametru z = b , obţinem sistemul ïí (3), cu
ïïx + y = -1 + b
î
DI
2b - 2 3b - 3 5a
soluţiile x = , y= . Efectuând substituţia b = 1 + , obţinem
5 5 2
acelaşi rezultat ca şi în cazul când parametrul a fost x . Deci rezultatul nu depinde de
RA
parametrul ales.
ì
ï2x + 2y + z = 5
ï
ï
ï
b) íx + y - z = 1 (4)
ï
TU
ï
ï
ï-x - y + 4z = 2
ï
î
Determinantul sistemului este 0 , iar determinanţii D1 , D2 , D3 sunt toate nule.
Scăzând din prima ecuaţie de trei ori a doua, obţinem a treia ecuaţie. Deci este suficient
I
ED
CĂ
304 Rezolvarea sistemelor liniare
ìï2x + 2y = 5 - b
să lucrăm cu primele două ecuaţii. Dacă z = b , obţinem sistemul ïí
GI
ïïx + y = 1 + b
î
(5), acest sistem având soluţii numai în cazul b = 1 , adică z = 1 şi cele două ecuaţii
sunt echivalente; soluţiile sunt x = a , y = 2 - a , z = 1 , adică şi avem o infinitate
GO
de soluţii. Dacă alegem din start ca parametru x = a , obţinem sistemul
ìï2y + z = 5 - 2a
ï (6) cu soluţiile y = 2 - a şi z = 1 .
í
ïïy - z = 1 - a
î
DA
ìïx - y + 2z = 2
ïï
ï
c) í-2x + 2y - 4z = 3 (7)
ïï
PE
ïï-x + y - 2z = 5
ïî
Şi în acest caz avem D = D1 = D2 = D3 = 0 , ultima ecuaţie fiind suma primelor
ïìx - y = 2 - 2a
două. Alegând parametru z = a , obţinem ïí (8), care are soluţii
ïî 2x + 2y = 3 + 4a
ï-
ŞI
pentru -2 (2 - 2a) = 3 + 4a , ceea ce conduce la o contradicţie, deci sistemul este
incompatibil.
Ă
ìïx - y + 2z = 1
ïï
ï
IC
d) í-3x + 3y - 6z = -3 (9)
ïï
ïï-x + y - 2z = -1
ïî
CT
Şi în acest caz avem D = D1 = D2 = D3 = 0 . Observăm că cele trei ecuaţii sunt

echivalente, adică a doua şi a treia se obţin din prima înmulţită cu -3 , respectiv -1 .
În cazul acesta este suficient să lucrăm cu prima ecuaţie. Aceasta având trei
1- a + b
DA
necunoscute, alegem parametrii x = a şi y = b şi astfel z = , deci

2
sistemul are o infinitate de soluţii.
Observaţii. 1. La acelaşi rezultat am fi ajuns şi în cazul în care eliminam altă
DI
ecuaţie în fiecare dintre exemple.

2. În fiecare din primele trei exemple am redus sistemele de ecuaţii la sisteme de două
ecuaţii. Sistemele (2), (3) şi (7) sunt sisteme Cramer, adică cu determinantul nenul,
deci au o soluţie unică depinzând de parametru.
RA
3. Sistemele (5) şi (8) au determinantul nul, deci condiţia de compatibilitate este ca

determinanţii obţinuţi prin înlocuirea pe rând a coloanelor cu coloana termenilor liberi
să fie nuli, deci în cazul sistemului (5) aceste condiţii devin:
TU
5-b 2 5 2 -1 2 2 5-b 2 5 2 -1
D1¢ = = +b = 0 şi D¢2 = = +b = 0,
1+ b 1 1 1 1 1 1 1+ b 1 1 1 1
ceea ce este echivalentă cu b = 1 , iar în cazul sistemului (8) condiţiile sunt
I
ED
CĂ
2 -2a -1 2 -1 -2 -1 1 2 -2a 1 2 1 -2
D1¢ = = +a = 0 şi D¢2 = = +a = 0.
GI
3 + 4a 2 3 2 4 2 -2 3 + 4a -2 3 -2 4
Coeficientul lui b , respectiv a , în fiecare caz este un minor de ordin 2 al matricei
GO
5 2 2 5 2 -1 1 2
sistemului. Determinanţii , , şi sunt minori de ordin 2 ,
1 1 1 1 3 2 -2 3
æ 2 2 1 5ö÷ æ 1 -1 2 1 ö÷
çç ÷÷ çç ÷÷
DA
çç ÷÷ ç
care conţin termenii liberi, ai matricelor ç 1 1 -1 1÷ respectiv çç-3 3 -6 -3÷÷÷ ,
çç ÷÷ çç ÷÷
çç-1 -1 4 2÷÷ çç-1 1 -2 -1÷÷
è ø è ø
făcând abstracţie de o schimbare de coloană, ceea ce nu modifică faptul că determi-
PE
nantul este sau nu nul. Ultimele două matrice au fost obţinute din matricea sistemului
prin adăugarea coloanei termenilor liberi.
Definiţie. Matricea obţinută din matricea unui sistem liniar prin adăugarea coloanei
termenilor liberi se numeşte matricea extinsă a sistemului.
ŞI
ìïa11x + a12y = b1 æa11 a12 b1 ö÷
Astfel în cazul sistemului ïí matricea extinsă este A = ççç ÷÷ ,
ïïa21x + a22y = b2 çèa21 a22 b2 ø÷÷
î
Ă
ìïa x + a y + a z = b æa a a b ö÷
ïï 11 12 13 1 çç 11 12 13 1 ÷
ïï ç ÷÷
IC
iar matricea extinsă a sistemului ía21x + a22y + a23z = b2 este A = çça21 a22 a23 b2 ÷÷ .
ïï çç ÷÷
ïïa31x + a32y + a33z = b3 çça a a b ÷÷
ïî è 31 32 33 3 ø
CT
4. În cazul exemplului 4. toţi minorii de ordin doi ai matricei sistemului, respectiv ai

matricei extinse sunt nuli.
Deci putem afirma următoarea teoremă:
DA
Teoremă.
ìïa x + a y + a z = b
ïï 11 12 13 1
ïï
În cazul sistemului ía21x + a22y + a23z = b2 , dacă D = D1 = D2 = D3 = 0 avem
ïï
DI
ïïa 31x + a 32y + a 33z = b3

ïî
următoarele cazuri:
a) dacă matricea sistemului are un minor de ordin 2 nenul, atunci sistemul este
RA
compatibil nedeterminat;
b) dacă toţi minorii de ordin 2 ai matricei sistemului sunt nuli şi matricea extinsă are
minor nenul, atunci sistemul este incompatibil;
c) dacă toţi minorii de ordin 2 ai matricei sistemului şi ai matricei extinse sunt nuli,
TU
atunci sistemul este compatibil nedeterminat (dacă cel puţin unul dintre coeficienţii aij
este nenul).
Lemă. Dacă determinantul unei matrice este nul, atunci cel puţin una dintre linii
I
(coloane) este combinaţia liniară a celorlalte.

ED
CĂ
Dacă matricea este matricea nulă, atunci afirmaţia este evidentă.
æa11 a12 ÷ö
GI
Pentru matricea A = çça ÷ , avem det A = a11a22 - a12a21 = 0
çè 21 a22 ÷÷ø
a 21 a a
Presupunem a11 ¹ 0 , atunci a22 = ⋅ a12 şi a22 = 21 ⋅ a11 , deci L2 = 21 ⋅ L1 .
GO
a11 a11 a11
æa ö
çç 11 a12 a13 ÷÷
÷
Pentru matricea A = ççça21 a22 a23 ÷÷÷ distingem două cazuri:
çç ÷÷
DA
çèa 31 a 32 a 33 ÷ø
I. Dacă toţi minorii de ordin doi sunt nuli, atunci presupunând a11 ¹ 0 avem
a a
L2 = 21 ⋅ L1 şi L3 = 31 ⋅ L1 ..
PE
a11 a11
II. Dacă avem minor de ordin 2 nenul, putem presupune că acesta este d11 ¹ 0 (în caz
contrar procedeul este similar). Avem det A = a11d11 - a21d21 + a31d31 = 0 , deci
d d
a11 = 21 a21 - 31 a 31 .
ŞI
d11 d11
d21 d (a a - a13a 32 )a22 (a12a23 - a13a22 )a 32
a22 - 31 a 32 = 12 33 - =
d11 d11 a22a 33 - a 23a 32 a 22a 33 - a23a 32
Ă
a12a 33a22 - a13a 32a22 - a12a23a 32 + a13a22a 32 a (a a - a 23a 32 )

= = 12 33 22 = a12
IC
a22a 33 - a23a 32 a 33a22 - a23a 32

d d d d
Analog se obţine 21 a23 - 31 a 33 = a13 . Deci L1 = 21 L2 - 31 L3 .
CT
d11 d11 d11 d11

Demonstraţia teoremei. a) Conform lemei una dintre liniile matricei
sistemului este combinaţie liniară a celorlalte două, iar înlocuind una dintre coloane cu
coloana termenilor liberi obţinem aceeaşi combinaţie liniară, deci putem spune că una
DA
dintre liniile matricei extinse este combinaţie liniară a celorlalte două, de unde rezultă
că una dintre ecuaţii se poate obţine din celelalte două. Deci eliminând această ecuaţie,
obţinem două ecuaţii. Am văzut în demonstraţia lemei că minorul de ordin doi nenul
este conţinut în liniile a căror combinaţie liniară este cea de a treia linie, deci dacă
DI
alegem adecvat parametrul obţinem un sistem Cramer.

b) În acest caz doi din membrii stângi ai ecuaţiilor reprezintă multipli ai celui de-al
treilea şi nu sunt adevărate aceleaşi relaţii de multiplicitate şi pentru termenii liberi,
RA
ceea ce conduce la contradicţie. (de exemplu în cazul sistemului (7)

-2x + 2y - 4z = -2 (x - y + 2z ) , iar 3 ¹ -2 ⋅ 2 ).
c) În acest caz două dintre ecuaţii se pot obţine din a treia ecuaţie prin înmulţire cu un
număr real (complex), deci sistemul se reduce la o singură ecuaţie, unde dacă
TU
coeficientul unuia dintre necunoscute este nenul, acesta se poate exprima în funcţie de
celelalte două.
I
Pentru simplificarea proprietăţilor de mai sus introducem o nouă noţiune:

ED
CĂ
Definiţie. Numim rangul matricei nenule A Î M m ,n () şi îl notăm cu rang A , cel
GI
mai mare număr r Î * pentru care există un minor de ordin r nenul, iar toţi minorii
de ordin mai mare decât r sunt nuli. Rangul matricei nule prin definiţie este 0 .
Dacă folosim această definiţie pentru a calcula de exemplu rangul unei matrice
GO
pătratice de ordinul trei şi având rangul 1 trebuie să calculăm 9 determinanţi de
ordinul doi. Pentru a simplifica aceste calcule enunţăm următoarea teoremă:
Teoremă. Rangul matricei A Î M m ,n () este r dacă şi numai dacă există un minor
de ordin r nenul, iar toţi minorii de ordin r + 1 care conţin acest minor sunt nuli.
DA
Demonstraţie. Implicaţia directă rezultă imediat din definiţie. Să demonstrăm
cealaltă implicaţie. Fie o matrice A Î M 3 () (analog se demonstrează şi în celelalte
cazuri) Pentru r = 1 , presupunem a11 ¹ 0 . Minorii de ordin doi, care îl conţine pe a11
PE
a11 a12 a11 a13 a11 a12 a11 a13
sunt: d 33 = a a , d 32 = a a , d 23 = a a , d 22 = a a aceştia fiind
21 22 21 23 31 32 31 33
a21 33 32 a21 32 23 a 31 23 22 a 31 22
nuli cu a11 ¹ 0 avem L33
2 = L1 , L2 = L1 , L2 = L1 , L2 = L1 , unde
a11 a11 a11 a11
ŞI
a
cu Lijk am notat linia k a minorului dij . Astfel avem în matricea A : L2 = 21 L1 şi
a11
a 31
Ă
L3 = L1 , deci minorii de ordin doi care conţin prima linie sunt nuli, iar
a11
IC
determinantul matricei este evident nul (avem două linii proporţionale). Dacă a21 ¹ 0
a a
sau a 31 ¹ 0 , atunci L3 = 31 L2 sau L2 = 21 L3 , deci minorii de ordin doi alcătuiţi din
a21 a 31
CT
a doua şi a treia linie sunt nuli. Dacă a21 = a 31 = 0 , atunci a doua şi a treia linie sunt
identic nule, deci şi minorii de ordin doi alcătuiţi din a doua şi a treia linie sunt nuli.
Pentru cazul r = 2 , fie d11 ¹ 0 . Determinantul matricei este nul, deci rangul este 2
DA
(dacă numărul liniilor sau coloanelor ar fi mai mare decât 3 , analog ca în cazul
precedent am obţine că toate liniile, respectiv coloanele sunt combinaţii liniare a
primelor două linii, respectiv coloane).
Cunoscând noţiunea de rang, teorema rezolvabilităţii unui sistem se poate afirma şi
DI
astfel:
Teorema Kronecker-Capelli
ìïa x +a y +a z = b
RA
ïï 11 12 13 1
ïï
Sistemul ía21x +a22y +a23z = b2 este compatibil dacă şi numai dacă rang A = rang A .
ïï
ïïa31x +a32y +a33z = b3
ïî
TU
Observaţii. 1. Dacă rang A = 3 , atunci sistemul este compatibil determinat, iar

dacă rang A = rang A < 3 este compatibil nedeterminat.
I
ED
CĂ
2. Dacă rang A = rang A = r < 3 , alegem un minor nenul de ordin r al matricei

A , pe care îl numim minor principal. Necunoscutele care au drept coeficienţi
GI
elementele acestui minor le vom numi necunoscute principale, celelalte necunoscute
fiind necunoscute secundare, acestea din urmă fiind considerate parametri. Astfel
obţinem un sistem Cramer cu r ecuaţii şi r necunoscute.
GO
3. Dacă alegem în matricea sistemului un minor principal, atunci pentru ca sistemul
să fie compatibil, toţi minorii de ordin r + 1 ai matricei extinse care conţin acest
minor trebuie să fie nuli. Numim aceşti minori determinanţi caracteristici. Deci putem
afirma următoarea teoremă:
DA
Teorema Rouché
ìïa x +a y +a z = b
ïï 11 12 13 1
ï
PE
ï
Sistemul ía21x +a22y +a23z = b2 este compatibil dacă şi numai dacă determinanţii
ïï
ïïa31x +a32y +a33z = b3
ïî
caracteristici sunt nuli.
Consecinţă. Dacă b1 = b2 = b3 = 0 , atunci în cazul D ¹ 0 sistemul admite numai
ŞI
soluţia (0, 0, 0) , iar în cazul D = 0 există o infinitate de soluţii.
Demonstraţie. Deoarece coloana termenilor liberi este identic nulă, rezultă că
determinanţii caracteristici sunt nuli, deci sistemul este compatibil. Dacă det A ¹ 0 ,
Ă
atunci sistemul are soluţie unică, deci numai soluţia (0, 0, 0) . Dacă det A = 0 , atunci
IC
rang A = rang A < 3 , deci sistemul este compatibil nedeterminat, adică în afara
soluţiei (0, 0, 0) , are o infinitate de soluţii.
Observaţie. Sistemele de acest tip sunt sisteme liniare omogene şi admit
CT
întotdeauna soluţia banală sau trivială (0, 0, 0) .
Exerciţii rezolvate
DA
ìï3x - 2y + z = 2
ïï
ï
1. Să se rezolve sistemul íx + 2y - z = 1 .
ïï
ïïx - 6y + 3z = 0
DI
ïî
Rezolvare.
æ3 -2 1 ÷ö
çç ÷÷ 3 -2
ç
Matricea sistemului este A = çç1 2 -1÷÷÷ , cu det A = 0 ; d11 =
RA
= 8 ¹ 0,
çç ÷÷ 1 2
çç1 -6 3 ÷ ÷
è ø
deci este minor principal. Singurul determinant caracteristic este
TU
3 -2 2
D1 = 1 2 1 = 0 , deci sistemul este compatibil nedeterminat. Astfel x şi y sunt
1 -6 0
I
ED
CĂ
necunoscute principale şi z = a necunoscută secundară, iar sistemul se reduce la
ìï3x - 2y = 2 - a 3 4a + 1
GI
sistemul Cramer: ïí cu soluţiile x = , y = . Deci mulţimea
ïïx + 2y = 1 + a 4 8
î
ìïæ 3 4a + 1 ö üï
soluţiilor este S = íïçç , , a÷÷÷ a Î ýï .
GO
ïîïè 4 8 ø ïþï
ïìïx - y - z = 2
ïï
2. Să se rezolve sistemul íx + 2y - 3z = 4 .
DA
ïï
ïï3x + 3y - 7z = 0
ïî
æ1 -1 -1÷ö
çç ÷÷ 1 -1
ç
Matricea sistemului este A = çç1 2 -3÷÷÷ , cu det A = 0 ; d11 =
PE
= 3¹ 0,
çç ÷÷ 1 2
çç3 3 -7÷ ÷
è ø
deci acesta este un minor principal. Singurul determinant caracteristic este
1 -1 2
ŞI
D1 = 1 2 4 = -30 ¹ 0 , deci sistemul este incompatibil.
3 3 0
Ă
IC
Calculul rangului unei matrice

æ 1 -1 2 ö÷
çç ÷÷
ç
Să calculăm rangul matricei A = çç 2 -2 3 ÷÷÷
CT
çç ÷÷
çç-1 1 -1÷÷
è ø
DA
Elementul a11 = 1 ¹ 0 , deci rangul este cel puţin 1 . Considerăm minorii de ordin 2
DI
care conţin acest element (spunem că aceştia au fost obţinuţi prin bordarea minorului
de ordinul 1 cu celelalte coloane şi linii), calculând minorii de ordin doi până când
găsim unul nenul. Dacă nu găsim un asemenea minor, atunci rangul matricei este 1 .
RA
1 -1
Prin bordarea cu a doua linie şi a doua coloană, obţinem minorul D1 = = 0,
2 -2
deci trebuie să continuăm procedeul. Bordând cu a doua linie şi a treia coloană,
TU
1 2
obţinem D2 = = -1 ¹ 0 . Deci trebuie să bordăm acest minor, obţinând
2 3
I
determinantul matricei: det A = 0 . Deci rang A = 2 .

ED
CĂ
Transformări elementare
Am văzut la proprietăţile determinanţilor că adunând la o coloană sau linie o altă coloană respectiv o altă
GI
linie înmulţită cu un număr nenul, valoarea determinantului nu se schimbă; dacă schimbăm două linii sau
coloane între ele se schimbă numai semnul determinantului, iardacă înmulţim o linie sau o coloană cu un
număr, atunci şi determinantul se înmulţeşte cu acel număr; dacă acest număr este nenul, atunci reultatul
GO
va fi un număr nul sau nenul în funcţie de valoarea iniţială a determinantului (nulă respectiv nenulă).
Astfel, aplicând asemenea transformări unei matrice, nu se schimbă rangul.
Definiţie. O transformare elementară de linii (coloane) înseamnă fie că:
a) înmulţim sau împărţim elementele unei linii (coloane) cu un număr nenul;
b) schimbăm între ele două linii (coloane);
DA
c) adunăm elementelor unei linii (coloană) elementele unei alte linii înmulţite cu un număr fixat şi nenul t .
Vom spune că matricele A şi B sunt echivalente, dacă din A putem obţine matricea B prin
transformări elementare. Folosim notaţia A ~ B .
Observaţii. 1. Dacă B poate fi obţinută din A prin transformări elementare de linii, atunci înseamnă
că sistemele liniare asociate matricelor A şi B ca matrice extinse sunt echivalente, adică unul poate fi
PE
obţinut din celălalt prin înmulţirea unor ecuaţii cu un număr nenul, schimbarea ecuaţiilor, adunarea unor
ecuaţii înmulţite cu un număr fixat la alte ecuaţii.
2. Dacă B poate fi obţinută din A prin transformări elementare, atunci şi A poate fi obţinută din B
prin transformări elementare, deci aceste transformări sunt inversabile.
Exemple
ŞI
æ 1 -1 2 ö÷
çç ÷÷
ç ÷
1. Să calculăm rangul matricei A = çç 2 -2 3 ÷÷÷ cu ajutorul transformărilor elementare.
çç ÷
çç-1 1 -1÷÷÷
è ø
Ă
æ 1 -1 2 ÷ö æ ö æ1 2 -1÷ö æ ö æ ö
çç ÷÷ L -2L L çç1 -1 2 ÷÷÷C «C çç ÷÷ L (-1) çç1 2 -1÷÷÷ L -2L L çç1 0 -1÷÷÷
çç ÷÷ 2 1 2 çç ÷÷ 2 3 çç ÷÷ 2 çç ÷÷ 1 2 1 çç
IC
÷÷
çç 2 -2 3 ÷÷  ç0 0 -1÷÷  çç0 -1 0 ÷÷  çç0 1 0 ÷÷  ç0 1 0 ÷÷ .
çç ÷÷ L3 +L1 L3 ççç ÷÷ çç ÷÷ çç ÷÷ L3 -L2 L3 ççç ÷÷
ççè-1 1 -1÷÷ø çèç0 0 1 ÷÷ø ççè0 1 0 ÷÷ø çèç0 1 0 ÷ø÷ ççè0 0 0 ÷÷÷ø
÷ ÷ ÷ ÷
CT
Această ultimă matrice are rangul 2 . În fiecare caz prin asemenea transformări, ajungem la o matrice I r
în colţul stâng superior al matricei, iar în restul liniilor (sau a coloanelor) numai cu zerouri, unde
r = rang A .
ì
ï 3x - 2y + z = 2
ï
DA
ï
ï
ï
2. Considerăm sistemul íx + 2y - z = 1 . Să verificăm ce înseamnă din punct de vedere al sistemului
ï
ï
ï
ï x - 6y + 3z = 0
ï
î
transformările elementare de linii aplicate matricei extinse? În continuare tratăm paralel aceste schimbări:
DI
ì
ï 3x - 2y + z = 2 : 3 æ ö
ï
ï çç 3 -2 1 2÷÷
ï
ï çç ÷÷ L1 :3
íx + 2y - z = 1 çç 1 2 -1 1÷÷÷ 
ï
ï çç ÷÷
ïx - 6y + 3z = 0
ï
ï
î çèç 1 -6 3 0ø÷÷÷
RA
ìï 2 1 2 æ 2 ö÷
ïïx - y + z = çç1 - 2 1 ÷
ïï 3 3 3 çç 3 3 3 ÷÷÷ L -L L
ç
ïíx + 2y - z = 1  çç1 2 -1 1 ÷÷÷ 
2 1 2
ïï çç ÷÷ L3 -L1 L3
ïïx - 6y + 3z = 0 0 ÷÷÷
TU
çç1 -6 3
ïïî ççè ø÷÷÷
ç
Scădem prima ecuaţie din celelalte două.
I
ED
CĂ
ì 2 1 2 æ 2 ö÷÷
ï
ïx- y+ z = çç1 - 2 1
ï çç ÷
ï
ï 3 3 3
çç
3 3 3 ÷÷÷ 8
GI
ï
ï 8 4 1 8 çç 8 4 1 ÷÷÷ L2 : 3  L2
ï
í y- z = :  ç0 - ÷ 
ï
ï 3 3 3 3 çç 3 3 3 ÷÷÷
ï çç ÷
ï
ï 16 8 2 ççç 0 - 16 8 - 2 ÷÷÷
ï - y+ z =- ÷
GO
ï
ï
î 3 3 3 çèç 3 3 3 ø÷÷
ç ÷÷
ïìïx - 2 y + 1 z = 2 æ 2 ö÷
ïï çç1 - 2 1
÷
ïï 3 3 3 çç 3 3 3 ÷÷÷
ççç 1 1 ÷÷÷ L1 + 3 L2 L1
2
ï 1 1
í y- z =  çç0 1 - ÷÷ 
ïïï 2 8 çç 2 8 ÷÷ L3 +16 L2 L3
DA
ïï çç ÷
÷ 3
16 8 2
ïï - y + z = - çç0 - 16 8 - 2 ÷÷÷
ïî 3 3 3 ççè 3 3 3 ÷ø÷÷
ç
2 16
Înmulţim a doua ecuaţie cu , apoi cu şi o
3 3
PE
adunăm la prima, respectiv la a treia ecuaţie.
ìï 3 æ 3 ö÷
ïïx = çç1 0 0 ÷
ïï 4 çç 4 ÷÷÷
ïï 1 1 çç ÷
1 1 ÷÷
í y- z =  çç0 1 - ÷
ïï çç 2 8 ÷÷÷
ŞI
2 8
ïï çç ÷÷
ïï 0 = 0 çç0 0 0 0 ÷÷
ïïî çè ø÷÷
Nu mai putem efectua alte transformări. Observăm că ultima linie este nulă, deci rang A = rang A = 2 .
Ă
3 1 1
Alegem parametrul z = a şi astfel obţinem soluţiile x = , y = + a şi z = a . Deci cu ajutorul
4 8 2
IC
transformărilor elementare putem rezolva şi sisteme de ecuaţii fără a verifica dinainte compatibilitatea.
Elementele cu care am împărţit la fiecare pas (elementele încercuite) se numesc elemente pivot.
ì
ï x -y -z = 2
CT
ï
ï
ï
ï
3. Să rezolvăm sistemul íx + 2y - 3z = 4 .
ï
ï
ï
ï 3x + 3y - 7z = 0
ï
î
æ1 -1 -1 2 ö÷
DA
æ ö æ1 -1 -1 2 ÷ö ç
ççç1 -1 -1 2÷÷÷ L -L L ççç ÷ L :3 çç
÷
÷÷
÷ ÷ ç 2 4 ÷÷÷
ççç1 2 -3 4÷÷÷  ççç0 3 -2 4 ÷÷÷  ççç0 1 -
2 1 2 2
÷
çç ÷ L3 -3L1 L3 çç ÷ L3 -2L2 L3 ç 3 3 ÷÷÷
çç3 3 -7 0÷÷÷ çç0 6 -4 -6÷÷÷ çç
0 -14ø÷÷÷
è ø÷ è ÷ø ççè0 0 ÷
DI
Observăm că nu mai e nevoie de alte calcule, deoarece ultimei linii îi corespunde ecuaţia
0 ⋅ x + 0 ⋅ y + 0 ⋅ z = -14 , deci sistemul este incompatibil. În general, dacă obţinem numai zerouri pe o
linie a matricei şi un număr nenul în coloana termenilor liberi pe aceeaşi linie, atunci sistemul este
incompatibil.
RA
ì
ïx -y -z = 2
ï
ï
ï
ï
4. Să rezolvăm sistemul íx + y - 2z = 4 .
ï
ï
ï
ï2x + z = 1
ï
î
TU
æ 2ö
æ1 -1 -1 2÷ö æ1 -1 -1 2 ÷ö ç1 -1 -1 ÷÷
çç ÷÷ L -L L çç ÷÷ L :2 ççç ÷÷
çç ÷ 2 1 1ç ç ÷ 1 ÷ L3 :4
çç1 1 -2 4÷÷÷  çç0 2 -1 2 ÷÷÷  ççç0 1 - 1 ÷÷÷ 
2
çç ÷÷ 3 1 1 çç
L -2 L  L ÷÷ 3 2 3 çç
L -L  L 2 ÷÷÷ L1 +L2 L1
ççè2 0 1 1÷÷÷ø ççè0 2 3 -3÷÷÷ø çç
4 -5÷ø÷÷
I
ççè0 0 ÷÷
ED
CĂ
æ ö
çç1 0 - 3 3 ÷÷ æ
çç 7 ÷÷ö
çç 2 ÷÷ ÷
÷ ç1 0 0
2 ÷÷÷
GI
çç
1 ÷÷ L2 + L3 L2 çç
1
ç ÷ ç 7 1
 ç0 1 0 1 ÷÷÷ . Deci x = , y = 1 , z = .
2
 çç0 1 - 1 ÷÷
çç 2 ÷÷ L + 3 L L çç ÷÷ 2 4
çç0 0 1 5 ÷÷÷ 1 2 3 1 ççç0 0 1 1 ÷÷÷
çç - ÷÷ çç ÷
4 ÷÷÷ø
GO
çççè
4 ÷ø÷ çè
÷
Să verificăm ce se întâmplă, dacă termenii liberi sunt arbitrari, adică sistemul este
ìïx - y - z = b
ïï 1
ïï
íx + y - 2z = b2 .
ïï
DA
ïï2x + z = b3
ïî
æ b1 ÷÷ö
æ
çç1 -1 -1 b1 ÷÷
ö æ
çç1 -1 -1 b1 ÷÷ö çç1 -1 -1
÷÷ L2 -L1 L1 ç ÷÷ L2 :2 ç ç ÷
÷
çç 1 -b1 + b2 ÷÷
çç1 1 -2 b2 ÷÷÷  ççç0 2 -1 -b1 + b2 ÷÷÷  ççç0 1 -
PE
÷ ÷ ç ÷÷÷ 
ççç2 0 ÷ 3 1 1 ççç 2 2
L - 2 L  L L - L  L
÷ ÷ 3 2 3 çç
÷ ÷ ÷
èç 1 b3 ø÷
÷ èç0 2 3 b3 - 2b1 ø÷
÷ çç0 0 4 -b1 - b2 + b3 ÷÷÷
çè ÷÷ø
æ 3 b + b ö æ 1 1 3 ö
çç1 0 - 1 2
÷÷ ç b + b + b ÷÷
ççç 2 2 ÷÷÷ ççç1 0 0 8 1 8 2 8 3 ÷÷
ŞI
÷ 1 ÷
L3 :4 çç 1 -b1 + b2 ÷÷ L2 + 2 L3 L2 ççç 5 3 1 ÷÷÷
 çç0 1 - ÷÷  ç 0 1 0 - b + b + b ÷.
L1 +L2 L1 ç
çç 2 2 ÷÷ L + 3 L L çç
÷÷ 1 2 3 1 çç 8 1
8 2
8 ÷÷÷
3
0 0 1 ÷
çç0 0 1 -b - b + b ÷÷ çç 1 1 1 ÷÷
çç 1 2 3÷
÷÷ ççè - b1 - b2 + b3 ÷÷
4 ø÷÷÷
Ă
çèç 4 ø÷ ç 4 4
÷
æ 1 1 3 ÷ö æ 1 1 3 ÷ö
ç ÷ çç ÷
IC
æx ÷ö ççç 8 8 8 ÷÷÷æçb1 ÷ö çç 8 8 8 ÷÷÷

çç ÷ ç ÷
ç ÷ çç 5
÷ 3 1 ÷÷÷ ççç ÷÷÷ çç 5 3 1 ÷÷÷
Deci ççy ÷÷ = ç- ÷ çb2 ÷ . Rezultă că A = çç-
-1
÷.
çç ÷÷ çç 8 8 8 ÷÷÷ çç ÷÷÷ ç 8
ç 8 8 ÷÷÷
èçz ÷ø÷ ççç 1 ÷ çb ÷÷ çç ÷
CT
1 1 ÷ç÷÷ è 3 ø çç- 1 - 1 1 ÷÷÷

çç- - ÷÷ø ÷
è 4 4 4 çè 4 4 4 ÷ø
De fapt a aplica transformările termenilor liberi, este acelaşi lucru cu a aplica transformările matricei I 3 ,
DA
æx ö÷ æb ö÷ æb ö÷ æb ö÷
çç ÷ çç 1 ÷ çç 1 ÷ çç 1 ÷
ç ÷ çç ÷÷÷ ç ÷÷ ç ÷÷
deoarece sistemul iniţial se poate scrie şi astfel: A ⋅ ççy ÷÷÷ = I 3 ⋅ çb2 ÷÷ I 3 ⋅ ççb2 ÷÷÷ = ççb2 ÷÷÷ .
ç ÷÷ çç ÷ çç ÷ çç ÷
çèçz ø÷÷ ç ÷÷
èçb3 ø÷
ççb ÷÷÷ ççb ÷÷÷
è 3ø è 3ø
DI
Deci cu transformările elementare de linii din care obţinem dintr-o matrice A matricea I 3 , din matricea
I 3 obţinem matricea A-1 . Dacă la un pas schimbăm două coloane în prima matrice, atunci schimbăm
coloanele corespunzătoare în a doua matrice. Pentru efectuarea acestor transformări putem construi un
algoritm foarte simplu:
RA
1. Scriem coloanele matricei I 3 după coloanele matricei A , obţinând astfel o matrice 3 ´ 6 :

M = A | I3( )
2. Efectuăm transformări elementare cu linii în matricea M astfel ca în primele 3 coloane să apară
TU
matricea I 3 . Dacă avem nevoie de schimbarea coloanelor i şi j , atunci schimbăm şi coloana 3 + i cu

coloana 3 + j .
3. Ultimele 3 coloane formează matricea A-1 (dacă matricea A nu este inversabilă, atunci la un
moment nu mai putem continua, având o linie sau o coloană identic nulă.
I
ED
CĂ
æ1 2 -1ö÷
çç
ç ÷÷÷
Exemplu. Să calculăm inversa matricei A = çç3 0 2 ÷÷÷ .
GI
çç ÷
çç1 1 1 ÷÷÷
è ø
Soluţie
GO
æ 1 2 -1 1 0 0ö÷ æ1 2 -1 1 0 0ö÷÷
çç ÷÷ -3L +L L çç
çç ÷÷ 1 2 2 çç ÷÷
( )
A | I n = çç 3 0 2 0 1 0÷÷ 
-L +L L ç
ç0 -6 5 -3 1 0÷÷÷ 
ççç 1 1 1 0 0 1÷÷÷ 1 3 3 ççç0 -1
÷÷
2 -1 0 1÷÷÷ø
èç ÷÷ø çè
DA
æ ÷ö
çç 2 1
æ1 2 -1 1 0 0 ö÷ çç1 0 0 0÷÷÷
ç
ç ÷÷ çç 3 3 ÷÷
- L2 L2 ç
1
÷ ÷
ç 5 1 1 ÷÷ -2L2 +L1 L1 çç 5 1 1 ÷÷÷
 ççç0 1 -
6
- 0÷  çç0 1 - - 0÷ 
6 2 6 ÷÷÷ L2 +L3 L3 çç 6 2 6 ÷÷÷
çç
PE
÷ ççç 1 ÷÷÷
ççèç0 -1 2 -1 0 1ø÷÷÷ 7 -
1
- 1÷
çç0 0
ççè 6 2 6 ÷÷÷ø
ç ÷÷
æ 2 1 ö
÷ æ 2 3 4ö
çç1 0 0 0 ÷÷ çç1 0 0 - ÷÷÷
çç
6
L3 L3 ç
3 3 ÷÷÷ 5 L +L L ççç 7 7 7 ÷÷
5 ÷÷÷
ŞI
ç 5 1 1 ÷ 6 3 2 2 çç 1 2
 ççç0 1 - 0 ÷÷÷
7
-  ç0 1 0 - ÷
ççç 6 2 6 ÷÷ - 2 L +L L çç 7 7 7 ÷÷÷
÷÷ 3 3 1 1 çç ÷
ççç0 0 1 - 3 - 1 6 ÷÷÷ ççç0 3 1 6 ÷÷÷
0 1 - - ÷
èçç 7 7 7 ÷÷÷ø çèç 7 7 7 ÷÷÷ø
Ă
æ 2 3 4 ÷ö
ç - ÷÷
ççç 7 7 7 ÷÷
IC
çç 1 2 5 ÷÷÷
Deci A-1 =ç ç - ÷
çç 7 7 7 ÷÷÷
çç ÷
çç- 3 - 1 6 ÷÷÷
CT
÷
èç 7 7 7 ø÷
Exerciţiu rezolvat
Să efectuăm următoarele înmulţiri de matrice:
æt 0 0ö÷ æ 1 2ö÷ æ t 2t ö÷ æ1 0 0ö÷ æ 2 1 2ö÷ æ 2 2 ö÷÷
DA
çç ÷÷ çç ÷÷ çç ÷÷ çç ÷÷ çç ÷÷ çç 1
çç ÷÷ çç ÷÷ çç ÷÷ çç ÷÷ çç ÷÷ çç ÷÷
a) ç 0 1 0÷÷ ⋅ ç-2 1÷÷ = ç-2 1 ÷÷ ; b) ç0 t 0÷÷ ⋅ ç-1 2 1÷÷ = ç-t 2t t ÷÷÷ ;
çç ÷ ç ÷ ç ÷÷ çç ÷ ç ÷ ç ÷
çç 0 0 1÷÷÷ ççç 3 1÷÷÷ ççç 3 1 ÷ ÷ çç0 0 1÷÷÷ ççç 3 0 3÷÷÷ ççç 3 0 3 ÷ø÷÷
è ø è ø è ø è ø è ø è
æ 1 2ö÷ æ ö æ 2 1 2÷öæ1 0 0÷ö æ 2 t 2ö÷÷
DI
çç ÷ çç 1 2t ÷÷ çç ÷÷ çç ÷÷ çç
çç ÷÷÷ ççæ1 0 ÷÷ö çç ÷÷÷ çç ÷÷ çç ÷÷ çç ÷÷
c) ç-2 1÷÷ ç ÷ = ç-2 t ÷÷ ; d) ç-1 2 1÷÷ ç0 t 0÷÷ = ç-1 2t 1÷÷÷ ;
ççç 0 t ø÷÷ çç çç ç ç
3 1 ÷÷÷ èç çç 3
÷
t ø÷÷÷
÷ ÷
çç 3 0 3÷÷÷ççç0 0 1÷÷÷ ççç 3 0 3ø÷÷÷
÷
èç ÷ø è è øè ø è
RA
æ1 0 0öæ ö æ ö æ0 0 1öæ ö æ ö
çç ÷÷÷ çç 2 1 2÷÷÷ çç 2 1 2÷÷÷ çç ÷÷÷ çç 1 2÷÷÷ çç 3 1÷÷÷
çç ÷÷ çç ÷÷ çç ÷ çç ÷÷ çç ÷÷ çç ÷÷
e) ç0 0 1÷÷ ç-1 2 1÷÷ = ç 3 0 3÷÷÷ ; f) ç0 1 0÷÷ ç-2 1÷÷ = ç-2 1÷÷ ;
çç ÷÷ çç ÷÷ çç ÷ çç ÷÷ çç ÷ ç ÷
çç0 1 0÷ç ÷ ç 3 0 3÷ø÷ çèç-1 2 1÷ø÷÷ çç1 0 0÷ç ÷ ç 3 1÷÷÷ ççç 1 2÷÷÷
è øè è øè ø è ø
TU
æ 2 1 2÷öæ1 0 0÷ö æ 2 2 1ö÷ æ 1 2ö÷ æ ö

çç ÷÷ çç ÷÷ çç ÷÷ çç ÷÷ æ0 1ö çç2 1 ÷÷÷
çç ÷÷ çç ÷ ç ÷ çç ÷÷ çç ÷÷ çç ÷
g) ç-1 2 1÷÷ ç0 0 1÷÷÷ = çç-1 1 2÷÷÷ ; h) ç-2 1÷÷ ç ÷÷ = çç1 -2÷÷÷ ;
çç ÷ ç ÷ ç ÷ çç ÷ ç1 0 ÷
çç 3 0 3÷÷÷ççç0 1 0÷÷÷ ççç 3 3 0÷÷÷ çç 3 1÷÷÷ è ø çç ÷÷
è øè ø è ø è ø èç1 3 ø÷÷
I
ED
CĂ
æ öæ ö æ ö
çç1 0 t ÷÷ çç 2 1 2÷÷ çç2 + 3t 1 + 0 ⋅ t 2 + 3t ÷÷
çç ÷÷ ç ÷÷ ç ÷÷
i) ç0 1 0 ÷÷÷ çç-1 2 1÷÷÷ = çç -1 1 ÷÷÷ ;
GI
2
çç ÷ çç ÷÷ çç ÷
çç0 0 1 ÷÷ç ç ç
÷øè 3 0 3÷ø÷ çè 3 0 3 ÷÷÷ø
è
æ1 0 0öæ ÷÷ çç 1 2ö÷÷ ççæ 1 2 ö÷÷
çç
GO
çç ÷÷ ç ÷÷ ç ÷÷
j) çt 1 0÷÷÷ çç-2 1÷÷÷ = ççt - 2 2t + 1÷÷÷ ;
çç ç
÷÷ ç ç
÷ ç ÷
çç 0 0 1÷ç
è ÷ ç 3 1÷ø÷÷ ççè 3
øè 1 ÷÷ø÷
æ 2 1 2÷öæ1 0 t ÷ö æ 2 1 2t + 2 ÷ö æ 1 2ö÷ æ ö
çç ç ç çç ç 1 + 2t 2÷÷
÷÷÷ çç ÷÷÷ çç ÷÷÷ ÷÷÷ æç1 0ö÷ çç
DA
çç ç ÷÷
k) ç-1 2 1÷÷÷ çç0 1 0 ÷÷÷ = çç-1 2 -t + 1÷÷÷ ; l) çç-2 1÷÷÷ çç ÷÷ = çç-2 + t 1÷÷÷ .
çç ÷ç ÷ ç ÷ çç ÷ çt 1ø÷÷ çç ÷
çç 3 0 3÷÷÷ççç0 0 1 ÷÷÷ ççç 3 0 3t + 3 ÷÷÷ çç 3 1÷÷÷ è çç 3 + t 1÷÷÷
è øè ø è ø è ø è ø
Observaţii. 1. Din exemplele de mai sus observăm că fiecărei transformări elementare îi putem asocia
PE
o matrice, după cum urmează:
æt 0 0ö÷ æ1 0 0ö÷
çç ÷÷ çç ÷÷
ç ÷ ç ÷
a) Dacă în matricea I 3 înmulţim coloana i cu un t (obţinând matricele çç 0 1 0÷÷÷ , çç0 t 0÷÷÷ ,
çç ÷÷ çç ÷
çç 0 0 1÷÷ çç0 0 1÷÷÷
è ø è ø
ŞI
æ1 0 0 ö÷
çç ÷÷
çç ÷
çç0 1 0 ÷÷÷ ), înmulţirea la stânga a unei matrice de tip 3 ´ k cu această matrice, înmulţeşte linia i cu t
çç ÷÷
èç0 0 t ÷÷ø
Ă
şi rămân neschimbate celelalte linii, acelaşi lucru întâmplându-se cu coloanele dacă înmulţim la dreapta o
IC
matrice de tip k ´ 3 (exemplele a), b), c), d)).

æ0 0 1ö÷ æ1 0 0÷ö
çç ç
ç ÷÷÷ çç ÷÷÷
b) Dacă în matricea I 3 schimbăm coloanele i şi j ( i ¹ j ) (obţinând matricele çç0 1 0÷÷÷ , çç0 0 1÷÷÷ ,
çç ÷ ç
CT
÷
çç1 0 0÷÷÷ ççç0 1 0÷÷÷
è ø è ø
æ0 1 0÷ö
çç ÷÷
çç ÷
çç1 0 0÷÷÷ ) înmulţirea la stânga schimbă liniile i şi j , iar la dreapta coloanele (ex. e), f), g), h)).
DA
çç ÷÷
èç0 0 1÷ø÷
c) Dacă în matricea I 3 lăsăm diagonala neschimbată şi pe poziţia (i, j ) ( i ¹ j ), schimbăm zeroul cu un
t , înmulţind la stânga cu o matrice, este echivalent cu înmulţirea liniei i cu t şi adunarea la linia j .
DI
Acelaşi lucru se întâmplă cu coloanele la înmulţirea la dreapta. (ex. i), j), k), l)).
2. Pe baza proprietăţilor precedente transformările folosite la calculul determinanţilor pot fi considerate
şi ca înmulţiri cu matrice de formă specială. Pentru fixarea noţiunilor vom numi aceste matrice
transformări elementare.
RA
3. Determinanţii transformărilor elementare în cazul a) sunt egali cu t , în cazul b) cu -1 , iar în cazul c)

cu 1 .
4. Dacă det(A) ¹ 0 , notăm cu E1 , E 2 , , Eq matricele asociate transformărilor elementare cu ajutorul
cărora obţinem matricea identitate. Eq ⋅ Eq -1 ⋅  ⋅ E1 ⋅ A = I 3 . Deoarece det A ¹ 0 , există A-1 şi astfel
TU
obţinem (înmulţim la dreapta cu A-1 ): Eq ⋅ Eq -1 ⋅  ⋅ E1 ⋅ I 3 = A-1 . Deci într-adevăr dacă prin

transformările E1  E 2  ...  Eq din A obţinem I 3 , atunci cu aceleaşi transformări din I 3 obţinem
A-1 .
I
ED
CĂ
5. Orice matrice inversabilă se poate scrie ca produsul unor transformări elementare,
A = E1-1 ⋅ E 2-1 ...Eq-1 . Dacă la pasul i elementul pivot este pi , adică am împărţit cu i o linie sau o
GI
1
coloană, atunci det Ei = , astfel det Ei-1 = pi . Deci determinantul matricei este produsul elementelor
pi
k
pivot respectiv (-1) , unde k este numărul schimbărilor de linie sau coloană.
GO
1. Să se rezolve următoarele sisteme liniare
DA
a) folosind regula lui Cramer;
b) folosind metoda eliminării;
c) calculând inversa matricei sistemului;
PE
d*) cu ajutorul transformărilor elementare.
ìï2x + 3y - 4z = -1
ì6x + 5y = 17
ï ïï
I. ïí ; II. ï íx + y - z = 0 .
ï
ï13x + 7y = 10 ïï
î ïïî-x - 2y + 4z = 4
ŞI
Rezolvare
6 5 17 5
a) I. D = = 42 - 65 = -23 , D2 = = 119 - 50 = 69 şi
13 7 10 7
Ă
-11 17
IC
D3 = = -110 - 51 = -161 . Deci

3 10
D1 69 D -161
CT
x= = = -3 şi y = 2 = =7.
D -23 D -23
II.
2 3 -4 -2 -1 -4
DA
-2 -1
D= 1 1 -1 = 0 0 -1 = = -1 ;
3 2
-1 -2 4 3 2 4
DI
-1 3 -4 -1 -1 -4
-1 -1
D1 = 0 1 -1 = 0 0 -1 = =2;
4 2
-2
RA
4 4 4 2 4
2 -1 -4 -2 -1 -4
-2 -1
D2 = 1 0 -1 = 0 0 -1 = = -5 ;
TU
3 4
-1 4 4 3 4 4
I
ED
CĂ
2 3 -1 2 1 -1
1 -1
GI
D3 = 1 1 0 = 1 0 0 =- = -3 .
-1 4
-1 -2 4 -1 -1 4
GO
D1 D D
Astfel x = = -2 , y = 2 = 5 şi z = 3 = 3 .
D D D
b) I. Înmulţim a doua ecuaţie cu 6, prima cu 13 şi le scădem. Obţinem
17 - 5y
-23y = -161 , deci y = 7 . De aici rezultă x = = -3 .
DA
6
II. Schimbăm primele două ecuaţii şi efectuăm pe rând următoarele transformări:
ìïx + y - z = 0 ìïx + y - z = 0 ìïx + y - z = 0
ïï ïï ïï
PE
ï ï ï
í2x + 3y - 4z = -1  íy - 2z = -1  íy - 2z = -1 .
ïï ïï ïï
ïï-x - 2y + 4z = 4 ïï-y + 3z = 4 ïïz = 3
ïî ïî ïî
Astfel y = 2z - 1 = 5 şi x = -y + z = -5 + 3 = -2 .
ŞI
I. Forma matriceală este
æ 6 5ö÷ æx ö æ17 ö÷
ççç ÷ ç
÷÷ ⋅ çç ÷ = ç ÷÷ .
çè13 7ø÷÷ èçy ÷÷ø èçç10ø÷÷
Ă
æ 6 5÷ö æ6 13ö÷ æ 7 -5ö÷

Transpusa matricei A = ççç ÷÷ este t A = çç ÷÷ şi adjuncta A* = çç ÷
IC
çè13 7÷÷ø çç5 7 ÷÷ çç-13 6 ÷÷÷ .

è ø è ø
1 æ 7 -5÷÷ö
Dar det A = 6 ⋅ 7 - 5 ⋅ 13 = -23 , deci A-1 = - ⋅ ççç
CT
÷ şi astfel obţinem
23 çè-13 6 ÷÷ø
soluţia
æx ö æ17ö æ 7 -5÷ö æ17 ÷ö æ 69 ö÷ æ-3ö÷
DA
çç ÷÷ = A-1 ⋅ çç ÷÷÷ = - 1 ⋅ çç ÷÷ .çç ÷÷ = - 1 ⋅ çç ÷÷ = çç ÷÷ .

çèy ÷÷ø çç10÷÷
è ø
ç
23 çè-13 6 ÷ø çè10÷ø ÷ ç ÷ 23 çè-161ø÷÷ ççè 7 ø÷÷
ç
II. Scriem sistemul sub forma:

æ 3 -4÷÷öçæx ÷ö çæ-1÷÷ö
DI
ç2
ççç ÷÷çç ÷÷ çç ÷÷
çç 1 1 - 1 ÷÷çy ÷÷ = çç 0 ÷÷
ç ÷
÷÷ç ÷ ç ÷÷
ççç-1 -2 4 ÷÷èççz ø÷÷ ççç 4 ÷÷
è ø è ø
RA
.
æ2 3 -4÷÷ ö
çç
çç ÷÷
Transpusa şi adjuncta matricei A = ç 1 1 -1÷÷ sunt
çç ÷÷
TU
çç-1 -2 4 ÷÷
è ø
I
ED
CĂ
æ 1 -1÷÷ö æ 2 -4 1 ÷ö
çç 2 çç ÷
çç ÷
÷÷ şi A* = çç-3 4 -2÷÷÷ .
GI
t
A=ç 3 1 -2÷ ç ÷÷
çç ÷÷ çç ÷
çç-4 -1 4 ÷ ÷ çç-1 1 -1÷÷
è ø è ø
GO
æ-2 4 -1ö÷
çç ÷÷
1 ç
Cum det A = -1 obţinem A = -1
⋅ A = çç 3 -4 2 ÷÷÷ .
*
det A çç ÷÷
çç 1 -1 1 ÷÷
è ø
DA
În consecinţă soluţia sistemului este
æ ö æ ö æ öæ ö æ ö
ççx ÷÷ çç-1÷÷ çç-2 4 -1÷÷çç-1÷÷ çç-2÷÷
ççy ÷ = A-1 ⋅ ç 0 ÷÷ = çç 3 -4 2 ÷÷÷çç 0 ÷÷÷ = çç 5 ÷÷÷ .
÷ ç ÷
çç ÷÷÷ çç ÷÷ çç ÷÷çç ÷÷ çç ÷÷
PE
ççz ÷÷ çç ÷÷ çç ÷÷ç ÷÷ ç ÷÷
è ø çè 4 ø÷ çè 1 -1 1 ø÷ççè 4 ø÷ èçç 3 ø÷
æ 5 17 ö÷÷ æçç 23ö÷÷ æ 5
æ ö æ 5 17 ÷ö çç1 17 ÷ö
ç 6 5 17÷÷ L1 :6 ççç 1 ÷÷ L2 -13L1 L2 çç ÷ L :ççççè- 6 ø÷÷÷÷÷ çç1 ÷
ç ÷  çç 6 ÷÷  ç
6 6 ÷÷÷ 2  ÷ç
6 ÷÷÷ 
ŞI
d) I. ç 6 6
ç 10÷÷÷ çç 161÷÷÷ çç
èç13 7 ø çç13 7
è 10 ø÷÷÷ çç0 -
23
- ÷ ç
èç 0 1 ÷
7 ø÷÷
èçç 6 6 ø÷÷÷
L1 -5 L2 L1 æ1 0 -3ö÷
6 çç ÷
Ă
 çç0 1 7 ÷÷ , deci x = -3 şi y = 7 .
çè ø÷
IC
æ2 3 -4 -1ö÷÷ æ1 1 -1 0 ö÷÷ æ1 1 -1 0 ö÷
çç ç ç
çç ÷÷ L1 «L2 çç ÷÷ L2 -2L1 L2 çç ÷÷÷
II. çç - ÷  ç -4 -1÷÷÷  ççç0 1 -2 -1÷÷÷ 
çç
1 1 1 0 ÷÷÷ ççç 2 3
÷÷ L3 +L1 L3 çç ÷÷
÷ ç
CT
çç-1 -2 4
è 4 ø÷÷ çç-1 -2
è 4 4 ø÷÷ ç
èç0 -1 3 4 ø÷÷
÷ ÷ ÷
æ1 0 1 1 ÷÷ö æ 0 0 -2÷÷ö æx ÷ö ç- æ ÷ö
ç ç1 2
L1 -L2 L1 çç ÷÷ L1 -L3 L1 çç ÷÷ ççç ÷÷ çç ÷÷÷
 çç0 1 -2 -1÷÷÷  ççç0 ÷ ÷
1 0 5 ÷÷ , deci çy ÷ = ç 5 ÷÷÷ .
ç ÷ ç
L3 +L2 L3 çç ÷÷ L2 +2L3 L2 çç ÷÷ çç ÷÷ çç ÷÷
DA
çç0 0 1 3 ÷ø÷ çç0 0 1 3 ÷÷ø çèz ÷÷ø çèç 3 ÷ø÷

èç ÷ è ÷
2. Să se studieze compatibilitatea următoarelor sisteme liniare, iar în caz de
compatibilitate să se rezolve în  :
DI
ìïx - 3y + z = 3 ìïx + y + z = 3 ìïx - 2y - z = 3

ïï ïï ïï
ï ï ï
a) í2x + y - z = 0 ; b) í2x + y - z = 9 ; c) í-x + y + 2z = 0 .
ïï ïï ïï
ïï4x - 5y + z = 6 ïïx - 2y - 3z = 2 ïï3x - 4y - 5z = 6
RA
ïî ïî ïî
1 -3 1
Rezolvare. a) Soluţia1. Determinantul sistemului este 2 1 -1 = 0 , deci
TU
4 -5 1
1 -3
nu este sistem Cramer. D1 = = 7 ¹ 0 , deci poate fi ales ca minor principal.
I
2 1
ED
CĂ
1 -3 3
GI
Singurul determinant caracteristic este 2 1 0 = 0 , deci sistemul este compatibil
4 -5 6
GO
nedeterminat.
Observăm că x şi y sunt necunoscute principale, iar z = a necunoscuta secundară.
ïìx - 3y = 3 - a 3 + 2a
Astfel trebuie să rezolvăm sistemul ïí , care are soluţiile x =
ïï2x + y = a 7
DA
î
3a - 6 ìïæ 3 + 2a 3a - 6 ö üï
şi y = . Deci soluţiile sistemului sunt S = ïíçç , , a÷÷÷ a Î ïý .
7 ïîïè 7 7 ø ïþï
Soluţia 2.
PE
æ1 -3 1 3ö÷ æ1 -3 1 3 ö÷ æ1 -3 1 3 ÷ö
çç ÷÷ çç ÷÷ ççç ÷÷
çç ÷÷ L2 -2L1 L2 çç ÷÷ L2 :7 çç 3 6 ÷÷÷ L1 +3L2 L1
çç2 1 -1 0÷÷  çç0 7 -3 -6÷÷  ç0 1 - - ÷÷ 
çç ÷÷ L3 -4 L1 L3 ç ÷÷ L3 -L2 L3 çç 7 7 ÷÷
ç çç
çè4 -5 1 6ø÷÷ çè0 7 -3 -6ø÷÷ çè0 0 0 0 ÷÷ø÷
ŞI
æ ö
çç1 0 - 2 3 ÷÷
ççç 7 7 ÷÷÷
÷
ç 3 6÷ 3 2 6 3
 ççç0 1 - - ÷÷÷ , deci soluţiile sunt z = a , x = + a şi y = - + a .
Ă
çç 7 7 ÷÷÷ 7 7 7 7
çç0 0 0 0 ÷÷÷
ç ÷
çè ø÷
IC
1 1 1
CT
b) Soluţia 1. Determinantul sistemului este D = 2 1 -1 = -5 ¹ 0 , deci

1 -2 -3
putem aplica regula lui Cramer:
DA
3 1 1 1 3 1 1 1 3
Dx = 9 1 -1 = -10 , Dy = 2 9 -1 = -15 , Dz = 2 1 9 = 10 .
2 -2 -3 1 2 -3 1 -2 2
DI
Dx D D
Deci soluţiile sunt x = = 2 , y = y = 3 şi z = z = -2 .
D D D
Soluţia 2.
RA
æ1 1 1 3ö÷÷ æ1 1 1 3 ö÷÷ æ1 1 1 3 ö÷÷

çç ç ç
çç ÷÷ L2 -2L1 L2 çç ÷÷ L2 :(-1) çç ÷÷ L1 -L2 L1
ççç2 1 -1 9÷÷÷  ççç0 -1 -3 3 ÷÷÷  ççç0 1 3 -3÷÷÷ 
÷÷ L3 -L1 L3 ç ÷÷ çç ÷÷ L3 +3L2 L3
çèç1 -2 -3 2ø÷÷ çèç0 -3 -4 -1ø÷÷ çè0 -3 -4 -1ø÷÷
TU
æ ö
çç1 0 -2 6 ÷÷ æç1 0 -2 6 ÷÷ö æ1 0 0 2 ÷÷ö æx ÷ö çæ 2 ÷ö
çç ÷÷ L :5 çç ÷ ççç ÷÷ çç ÷ ç ÷÷
÷ ç ÷÷ çç ÷÷
-3 ÷÷÷  ççç0 1 3 -3÷÷÷  ççç0 1 0
+ 
3 ÷÷÷ , deci
L 2 L L
ççç0 1 3 çççy ÷÷÷ = çç 3 ÷÷ .
3 1 3 1
÷ ÷ L2 -3L3 L2 ç ÷÷
çç ÷÷ çç ÷÷ ççz ÷÷÷ çç ÷÷÷
çè0 0 5 -10ø÷÷ çè0 0 1 -2÷ø ççè0 0 1 -2÷÷ø è ø èç-2ø÷
I
ED
CĂ
3. Să se determine valorile reale a, b pentru care sistemul următor
a) este incompatibil; b) este compatibil nedeterminat şi să se rezolve în acest caz:
GI
ìïax + y - 2z = 2
ïï
ïï
í2x + y + 3z = 1
GO
ïï
ïï(2a - 1) x + 2y + z = b
ïî
Rezolvare. Soluţia 1. a) Dacă sistemul este incompatibil, atunci determinatul
sistemului este 0 (matricea sistemului fiind o matrice pătratică). Ecuaţia
DA
a 1 -2
D= 2 1 3 = 0 se poate scrie sub forma:
2a - 1 2 1
PE
a + 3 (2a - 1) - 8 + 2 (2a - 1) - 6a - 2 = 0 adică 5a - 15 = 0 .
Deci D = 0 numai pentru a = 3 . În acest caz obţinem sistemul:
ìï3x + y - 2z = 2
ïï
ŞI
ïï
í2x + y + 3z = 1 .
ïï
ïï5x + 2y + z = b
ïî
Ă
De aici putem observa că 5x + 2y + z = (3x + y - 2z ) + (2x + y + 3z ) , deci pentru

IC
b = 3 sistemul ar fi compatibil. Astfel condiţia de incompatibilitate este a = 3 şi

b ¹ 3.
Observaţie. Putem obţine acelaşi rezultat şi din condiţia ca rangul matricei extinse
CT
să fie diferit de rangul matricei sistemului. Dacă folosim acest raţionament, atunci
3 1
putem lua ca minor principal = 1 ¹ 0 şi b trebuie să fie diferită de soluţia
2 1
DA
3 1 2
ecuaţiei 2 1 1 = 0 .
DI
5 2 b
b) Din a) rezultă că sistemul este compatibil nedeterminat pentru a = 3 şi b = 3 .
ìï3x + y - 2z = 2
ïï
RA
ï 3 1
În acest caz avem sistemul í2x + y + 3z = 1 cu minorul principal = 1 ¹ 0.
ïï 2 1
ïï5x + 2y + z = 3
ïî
TU
ìï3x + y = 2 + 2a
Alegem z = a , astfel ïí , deci x = 1 + 5a şi y = -1 - 13a .
ïï2x + y = 1 - 3a
î
I
ED
CĂ
Soluţia 2.
æ 1 3 1 ö÷
æ a 1 -2 2ö÷÷ æ 2 1 3 1ö÷÷ ççç 1 ÷
GI
çç çç 2 2 2 ÷÷÷ L -aL L
çç ÷÷ L1 «L2 ç ÷÷ L1 :2 çç
1 3 1÷÷÷  ççç a 1 -2 2÷÷÷  çç a 1 -2 2 ÷÷÷
2 1 2
ççç 2 
÷÷ çç ÷÷ çç ÷÷ L3 -(2a -1)L1 L3
çç2a - 1 2 1 ÷ ç 2 1 b ÷÷÷
èç b ÷÷÷ø ç
èç2a - 1 2 1 b ø÷÷ ççç2a - 1
GO
çè ÷÷ø÷
æ 1 3 1 ÷÷ö æ 1 3 1 ö÷
çç1 çç1 ÷
çç 2 2 2 ÷÷÷ çç 2 2 2 ÷÷÷ 1
çç ç
2 - a -4 - 3a 4 - a ÷÷ L3 -2L2 L3 çç 2 - a -4 - 3a 4 - a ÷÷÷ L3 :2
÷
ççç0 ÷÷  çç0 ÷÷ 
÷÷ 2 ÷÷ L3 «L2
DA
çç 2 2 2 çç 2 2
çç 5 - 2a ÷ çç ÷
çç0 5 - 6a 2b - 2a + 1÷÷÷ ç 1 13 2b - 7 ÷÷÷
÷÷÷ø ç 0 ÷
çèç 2 2 2 ÷ èçç 2 2 2 ø÷÷÷
ç ç
æ 1 3 1 ÷÷ö
çç æ ö÷
çç1 ÷
PE
-5 4 -b
çç 2 2 2 ÷÷÷ L1 -L2 L1 ççç1 0 ÷÷
çç0 1 13 2b - 7÷÷÷
2
 çç0 1 13 2b - 7 ÷÷÷ .
çç ÷÷ L -2-a L L çç ÷÷
çç 2 - a -4 - 3a 4 - a ÷÷÷ 3 2 2 3 ççç0 0 5 (a - 3) ab - 4a - 2b + 9÷÷÷
ççèç0 ÷ èç ø÷÷
ç 2 2 2 ÷÷÷ø
ŞI
Sistemul este incompatibil dacă şi numai dacă a - 3 = 0 şi ab - 4a - 2b + 9 ¹ 0 , adică a = 3 şi
b ¹ 3.
Sistemul este compatibil nedeterminat dacă şi numai dacă a - 3 = 0 şi ab - 4a - 2b + 9 = 0 , adică
a = 3 şi b = 3 .
Ă
În acest caz avem ultima linie nulă, z =a, x = 4 - b + 5a = 1 + 5a şi

y = 2b - 7 - 13a = -1 - 13a .
IC
4. Să se determine valorile parametrului m Î  pentru care sistemul

ìï
ïïx + 2y + z = 1
ï
CT
íx - y + 2z = 2
ïï
ïï2mx + m 2y + 3z = 3
ïî
admite soluţie unică. (Admitere 1997)
DA
Soluţie. Sistemul admite soluţie unică dacă şi numai dacă D ¹ 0 , unde

1 2 1
D= 1 -1 2 .
DI
2m m 2 3
Dezvoltând determinantul după regula lui Sarrus obţinem D = -m 2 + 10m - 9 .
RA
Rădăcinile ecuaţiei m 2 - 10m + 9 = 0 sunt m1 = 1 şi m2 = 9 , deci sistemul admite

soluţie unică pentru m Î  \ {1, 9} .
5. Să se rezolve sistemul ìïx - ay + a 2z = a 4
TU
ïï
ï 2 4
íx - by + b z = b
ïï
ïïx - cy + c 2z = c 4
ïî
I
dacă a ¹ b ¹ c ¹ a .
ED
CĂ
Soluţia 1. Determinantul matricei sistemului este
GI
1 -a a 2
D = 1 -b b 2 = - (b - a )(c - a )(c - b ) ¹ 0 (Vandermonde).
GO
1 -c c 2
Astfel putem aplica regula lui Cramer. Calculăm determinanţii:
a4 a a2 1 a a3 1 a4 a2 1 a2 a4
DA
D1 = b 4 b b 2 = -abc ⋅ 1 b b 3 , D2 = 1 b 4 b2 = - 1 b2 b 4 şi
c4 c c2 1 c c3 1 c4 c2 1 c2 c4
1 a a4
PE
D3 = 1 b b 4 .
1 c c4
ŞI
1 a a3
1 b 2 + ab + a 2
D1 = -abc ⋅ 0 b - a b - a = -abc (b - a )(c - a ) ⋅
3 3
=
1 c 2 + ac + a 2
Ă
0 c - a c3 - a3
= -abc (b - a )(c - a )(c - b )(a + b + c ) ,
IC
D2 = - (b 2 - a 2 )(c 2 - a 2 )(c 2 - b 2 ) = (b - a )(c - a )(c - b )(a + b )(b + c ) (c + a ) ,

CT
1 a a4
1 b 3 + b 2a + ba 2 + a 3
D3 = - 0 b - a b - a = - (b - a )(c - a ) ⋅
4 4
=
1 c 3 + c 2a + ca 2 + a 3
DA
0 c - a c4 - a4
= - (b - a )(c - a ) ⋅ éëêc 3 - b 3 + a (c 2 - b 2 ) + a 2 (c - b )ùûú =
= - (b - a )(c - a )(c - b ) ⋅ éëc 2 + cb + b 2 + ac + ab + a 2 ùû .
DI
D1
Din relaţiile obţinute rezultă x = = abc (a + b + c ) ,
D
D D
y = 2 = (a + b ) (a + c ) (c + b ) şi z = 3 = a 2 + b 2 + c 2 + ab + ac + bc .
RA
D D
Soluţia 2. Considerăm funcţia polinomială P(t ) = t 4 - t 2z + ty - x . Ecuaţiile date
exprimă faptul că numerele a , b şi c sunt zerourile lui P , deci
TU
P(t ) = (t - a )(t - b )(t - c ) ⋅ Q(t ) (*).

Pe de altă parte grP = 4 , deci Q este o funcţie polinomială de gradul întâi şi
coeficientul termenului dominant este 1, adică Q(t ) = t + s . Coeficientul termenului
I
t 3 în produsul (t - a )(t - b )(t - c )(t + s ) este s - a - b - c , deci egalitatea (*)

ED
CĂ
implică s = a + b + c . După efectuarea operaţiilor şi identificarea coeficienţilor
obţinem:
GI
2
z = (a + b + c ) - ab - ac - bc = a 2 + b 2 + c 2 + ab + ac + bc ,
y = (a + b + c )(ab + ac + bc ) + abc = (a + b ) (a + c )(b + c ) şi
GO
x = abc (a + b + c ) .
Exerciţii şi probleme
1. Calculaţi rangul următoarelor matrice:
DA
æ1 -1 0 ö÷ æ1 0 2 0 ö÷
çç ÷÷ æ 1 2 3 ö çç ÷÷
çç ÷ ç ÷÷ ; c) A = ççç1 -1 0 0 ÷÷÷ .
÷
a) A = ç2 1 -1÷÷ ; b) A = çç
çç
çç0 3 -1÷÷
÷÷ èç-1 -2 -3÷ø÷ çç
çç3 0 1 -1÷÷
÷÷
PE
è ø è ø
2. Calculaţi inversele următoarelor matrice:
æ-1 -3ö÷ æ 8 -7ö÷ æ-4 4÷ö
a) ççç ÷÷ ; b) ççç ÷÷ ; c) ççç ÷÷ ;
çè 1 -4 ÷ø÷ çè10 -9ø÷÷ çè-3 5÷ø÷
ŞI
æ 9 -9ö÷ æ-10 -9÷ö æ2 3÷ö
d) ççç ÷÷ ; e) ççç ÷÷ ; f) ççç ÷÷ ;
çè-2 1 ø÷÷ çè -2 -1÷÷ø èç3 4÷ø÷
Ă
3. Calculaţi inversele următoarelor matrice:

æ ö æ ö æ7 5 -7 ÷÷ö
çç7 -2 8÷÷ çç-4 4 0÷÷
IC
çç
ç ÷ ç ÷ ç ÷
a) çç5 -8 6÷÷÷ ; b) çç-9 10 0÷÷÷ ; c) çç10 -2 3 ÷÷÷ ;
çç ÷
÷ çç ÷
÷ çç ÷
÷
çç2 8 2÷÷ çç-8 3 1÷÷ çç 8 7 -10÷÷
CT
è ø è ø è ø
æ 10 -6 -3÷ö æ 5 1 5 ÷÷ö æ 6 -7 -10÷ö
çç ÷÷ çç çç ÷÷
çç ÷ çç ÷÷ ç
d) ç-5 7 -1÷÷ ; e) ç 0 1 0 ÷÷ ; f) çç 2 3 0 ÷÷÷ ;
DA
çç ÷÷ çç ÷÷ çç ÷÷
çç 6 ÷
÷ ç ÷
÷ ç 1 ÷÷ø
è 0 -4ø çè-10 9 -9ø çè-2 -2
4. Determinaţi valorile parametrului m Î  astfel ca matricea
DI
æ2 x 3 ÷÷ö
çç
ç ÷
A = ççx -1 x ÷÷÷
çç ÷÷
çç1 2 m ÷÷
è ø
RA
să fie inversabilă pentru orice x Î  . (Admitere, 1998.)

5. Fie matricele
æ1 2 3ö÷
çç
TU
÷÷ æ6 9 8ö÷
ç ÷
A = çç2 3 4÷÷ şi B = ççç ÷÷ .
çç ÷÷ ç
è 0 1 6ø÷÷
çç3 4 1 ÷÷
è ø
I
Rezolvaţi ecuaţia XA = B . (Admitere, 1999.)

ED
CĂ
6. Rezolvaţi următoarele ecuaţii:
æ3 6 8ö÷ æ1 4 5ö÷ æ4 1 0ö÷ æ1 1 1ö÷ æ0 1 2ö÷
GI
çç ÷÷ çç ÷÷ çç ÷÷ çç ÷÷ çç ÷÷
çç ç ç çç ç
a) X ⋅ ç1 3 1÷÷ = ç2 7 5÷÷ ; b) ç1 2 3÷÷ ⋅ X ⋅ ç0 1 1÷÷÷ = çç1 0 2÷÷÷ .
÷ ç ÷ ç ÷
çç ÷÷ ç ÷÷ çç ÷÷ çç ÷÷ ç ÷÷
çç1 6 3÷÷ ççç3 7 8÷÷ çç5 0 2÷÷ çç0 0 1÷÷ ççç2 0 1÷÷
GO
è ø è ø è ø è ø è ø
7. Rezolvaţi sistemele de ecuaţii:
ìï2x - 3y = 3 ìïx - 2y = 3 ìï3x + y - z = 2 ìïx -y = 5
a) ï í ; b) ïí ; c) ïí ; d) ïí ;
ïïx + 2y = 5 ï-
ïî 2x + 4y = -6 ïïx - y + z = 5 ïï-2x + 2y = 6
DA
î î î
ìïx - 2y + z = 6 ìïx + z = 3 ìïx - y + z = 2
ïï ïï ïï
ï ï ï
e) í-2x + y + z = -3 ; f) í2x + y + z = 3 ; g) í2x + y + z = 3 .
ïï ïï ïï
PE
ïïx + y - 2z = -3 ïï-x + y - 2z = -6 ïï3y - z = 2
ïî ïî ïî
8. Rezolvaţi sistemul ìïx + y + z = a
ïï
ïx + ey + e2z = b
í
ïï
ŞI
ïïx + e2y + ez = c
î
dacă a, b, c Î  şi e este o rădăcină de ordinul trei a unităţii. (Admitere, 1998.)
9. Rezolvaţi sistemul ìïax + by + cz = 0
Ă
ïï
ïíbcx + acy + abz = 0 ,
IC
ïï
ïïîx + y + z = 1
dacă a ¹ b ¹ c ¹ a .
CT
10. Determinaţi valoarea parametrului m Î  astfel ca sistemul

ì
ï
ïx +y +z = 1
ï
ï
íx + 2y + mz = 2
DA
ï
ï
ïx + 4y + mz 2 = 4
ï
î
să admită o soluţie unică şi rezolvaţi sistemul în acest caz. (Admitere, 1999.)
11. Discutaţi sistemul liniar
DI
ìï(1 + l ) x + y + z = 0
ïï
ïï
íx + (1 + l ) y + z = l
ïï
RA
ïïx + y + (1 + l ) z = l 2
ïî
în funcţie de parametrul real l Î  . (Admitere, 1999.)
ìïx + ay + a 2z + a 3 = 0
ïï
TU
ï
12. Rezolvaţi sistemul ï 2
íx + by + b z + b = 0 dacă a ¹ b ¹ c ¹ a .
3
ïï
ïïx + cy + c 2z + c 3 = 0
ïî
I
ED
CĂ
13. Determinaţi soluţiile sistemului
ìï x
GI
ïï y z
ïï(a + a)2 + a + a + b + a = 1
ïï
ï x +
y
+
z
=1
í
GO
ïï(a + b )2 a + b b + b
ïï
ïï x y z
2 + + =1
ïï(a + g ) a+g b+g
ïî
dacă a, b, g sunt numere distincte două câte două şi fracţiile au sens.
DA
14. Discutaţi şi rezolvaţi următoarele sisteme liniare:
ìïax + y + z = 1 ì
ï
ï ïax + 4y + 7z = 0
ï
ï ï
ï
a) ï
PE
íx + ay + z = b , a, b Î  ; b) í2x + ay + 7z = 0 , a Î  ;
ï
ï ï
ï
ï
ïx + y + az = b 2 ï
ïx - 2y + az = 0
ï
î ï
î
ì
ï(m + 1) x + y + z = 0 ìax + by + 2z = 1
ï
ï ï
ï
ï
ŞI
ï
ï
c) íx + 2 (m - 1) y - z = 0 , a Î  ; d) ï
íax + (2b - 1) y + 3z = 1 , a, b Î  .
ï
ï ï
ï
ï
ïx - 2y + az = 0 ï
ïax + by + (b + 3) z = 2b - 1
ï
î ï
î
Ă
15. Demonstraţi că pentru a, b, c Î  sistemul

IC
ìï 1
ïï x = ax + by + cz
ïï 2
CT
ïï 1
í y = cx + ay + bz
ïï 2
ïï 1
ïï z = bx + cy + az
DA
ïî 2
admite numai soluţia x = y = z = 0 . (Admitere, 1987.)
16. Rezolvaţi sistemul
ì
ï -bx + az = cxz
DI
ï
ï
ï
ï
íbx - cy = ayx
ï
ï
ï
ï cy - az = bzy
ï
î
RA
dacă a, b, c Î * .
TUI
ED
CĂ
SISTEME LINIARE CU n NECUNOSCUTE ŞI DETERMINANŢI DE ORDIN n .
GI
În acest paragraf definim determinanţii de ordin n şi extindem toate teoremele din
acest capitol la cazul sistemelor cu n necunoscute (matricelor de ordin n ).
Definiţie. Dacă A = (aij )i , j =1,n Î M n () , atunci numim determinantul matricei A
GO
n
numărul åa
j =1
1j ⋅ D1 j unde D1j este complementul algebric al elementului a1j , deci
1+ j
D1 j = (-1) ⋅ d1 j , unde d1j este minorul corespunzător elementului a1j (adică un
DA
determinant de ordinul n - 1 ). Astfel
n
det A = å a1 j ⋅ D1 j .
j =1
PE
Observaţie. d1j fiind un determinant de ordin n - 1 şi determinantul de ordin 2
fiind definit, pe baza principiului inducţiei matematice rezultă că definiţia este corectă.
Am văzut că determinanţii de ordinul 2 şi 3 se pot defini şi cu ajutorul permutărilor,
ceea ce în cazurile respective nu era indicat. În cazul determinanţilor de ordin n , de
ŞI
foarte multe ori calculul este uşurat de folosirea permutărilor. Deci determinantul de
ordin n se poate defini şi în modul următor:
Definiţie. Dacă A = (aij )i , j =1,n Î M n () , atunci
Ă
det A = å e(s)a a
1s (1) 2 s (2) ans(n ) .
IC
s ÎSn
Pentru a demonstra echivalenţa celor două definiţii este suficient să arătăm că folosind
această definiţie putem obţine aceeaşi recurenţă pentru dezvoltarea determinantului.
CT
Folosim un argument inductiv, după ordinul determinantului. Pentru n = 2 şi n = 3

am văzut că cele două definiţii sunt echivalente. Presupunem că dezvoltările sunt
echivalente pentru k £ n - 1 şi demonstrăm că sunt echivalente şi pentru n . Fie
A = (aij )i , j =1,n o matrice. Demonstrăm că suma det A = å e(s)a
DA
a
1s (1) 2 s (2) ans(n )
s ÎSn
este chiar dezvoltarea după prima linie (de fapt suma fiind simetrică, este dezvoltarea
după o linie/coloană arbitrară). Grupăm termenii sumei care conţin a1j şi astfel
DI
coeficientul lui a1j este chiar å

s ÎSn
e(s )a2s(2) ans(n ) .
s (1)= j
æ1 2  k  n ö÷
RA
ç ÷÷ construim
Pe de altă parte dacă din permutarea s = çç
çè j s(2)  n  s(n )ø÷÷
æ 1 2  k  n - 1 ö÷
çç ÷
TU
permutarea çt(1) t(2)  t(k )  t(n - 1)÷÷ după regulile

çè ø÷
ìs(k + 1),
ï pentru s(k + 1) < j
t(k ) = ï í , unde 1 £ k £ n - 1 .
ïïs(k + 1) - 1, pentru s(k + 1) > j
I
ï
î
ED
CĂ
Să vedem un exemplu concret: pentru n = 6 , j = 3 , cu transformarea de mai sus din
æ1 2 3 4 5 6ö÷
GI
permutarea s = ççç ÷÷ obţinem
çè3 4 1 5 6 2ø÷÷
æ 1 2 3 4 5÷ö æ1 2 3 4 5ö÷
GO
ç ç
t = çç ÷÷÷ = çç ÷÷ .
(
èç -4 1 ) 1 (5 - 1 ) ( 6 - 1) 2 ÷ø èç3 1 4 5 2÷ø÷
De fapt de ce această permutare? Permutării s îi corespunde în determinantul matricei
de tip 6 ´ 6 produsul e (s )a13a24a 31a 45a56a62 . Suprimând prima linie şi a treia coloană
DA
în această matrice, în minorul lui a13 fiecare linie „urcă” o poziţie, coloanele dinaintea
coloanei a treia din matrice îşi păstrează poziţia, iar coloanele de după coloana a treia
„se mută” cu o coloană la stânga. Astfel elementele din produsul anterior vor fi pe
PE
poziţiile: a24  (1, 3) , a 31  (2,1) , a 45  (3, 4) , a56  (4, 5) şi a 62  (5, 2) .
ŞI
Ă
Inversiunile din permutarea s sunt (1, 3) , (1, 6) , (2, 3) , (2, 6) , (4, 6) , (5, 6) . Primele
IC
două inversiuni dispar în permutarea t , iar celorlalte le corespund (1, 2) , (1, 5) ,

(3, 5) respectiv (4, 5) . Acest fapt este ilustrat bine în următoarea figură:
CT
DA
Deci de fapt au dispărut inversiunile (1,k ) cu s (k ) < 3 .

DI
În consecinţă în cazul general avem e(s ) = (-1)j -1 e(t ) , deoarece dispar inversiunile
(1, k ) , s (k ) Î {1, 2,..., j - 1} şi suma å
s ÎSn
e(s )a2s(2) ans(n ) devine
s (1)= j
RA
(-1)j +1 å
t ÎSn -1
e(t )a1t (1) an -1t (n -1) ,
deoarece din t putem reconstrui în mod unic permutarea s şi se obţin toate permută-
rile posibile t . Astfel folosind ipoteza de inducţie rezultă
TU
å e(s)a1s(1)a2s(2) ans(n ) = å (-1)j -1a1 jd1 j

s ÎSn j =1
unde d1j este determinantul matricei ce se obţine suprimând prima linie şi coloana j .
I
În consecinţă cele două definiţii sunt echivalente.

ED
CĂ
Deşi în prima definiţie folosim numai dezvoltarea după prima linie, putem arăta că
obţinem acelaşi rezultat dezvoltând determinantul după orice altă linie sau coloană.
GI
Această proprietate o formulăm în următoarea teoremă.
Teoremă. Deteminantul se poate dezvolta după orice coloană sau linie, adică
n n
det A = å aik ⋅ Dik = å akj ⋅ Dkj , "i, j = 1, n .
GO
k =1 k =1
Demonstraţie. Pentru n = 2 şi n = 3 am demonstrat această proprietate, deci pe baza principiului
inducţiei matematice este suficient să demonstrăm că dacă proprietatea este adevărată pentru orice
determinant de ordin (n - 1) , atunci ea este valabilă şi pentru orice determinant de ordin.
DA
Fie A Î M n () o matrice de ordinul n .
n n
det A = å a1 j D1 j = å a1 j (-1)
1+ j
d1 j =
j =1 j =1
n æ j -1 n ö
çççå aik (-1) dikj ÷÷÷ =
PE
= åa j =1
1j (-1)
1+ j
çè k =1
(i -1)+k
dikj + å aik (-1)
k = j +1
(i -1)+(k -1)
ø÷
n j -1 n n
= å åa
j =1 k =1
a (-1)
1 j ik
i +k + j
dikj + å åa
j =1 k = j +1
a (-1)
1 j ik
i +k + j -1
dikj =
n n
= åa (-1)
i +k
a1 j (-1) dikj +
j
åa (-1)
i +k
a1 j (-1)
j -1
dikj =
ŞI
ik ik
k , j =1 k , j =1
k <j k >j
n n n k -1
= ååa ik (-1)
i +k
a1 j (-1) dikj + å å aik (-1)
j i +k
a1 j (-1)
j +1
dikj =
Ă
k =1 j =k +1 k =1 j =1
n æ k -1 n ö
åa ççç å a1 j (-1) dikj + åa (-1) dikj ÷÷÷
i +k j +1 j
= (-1)
ik
çè 1j
÷ø
IC
k =1 j =1 j =k +1
j -1 n
unde d1 j = åa
k =1
ik (-1)
(i -1)+k
dikj + åa
k = j +1
ik (-1)
(i -1)+(k -1)
dikj reprezintă dezvoltarea minorului d1j după
CT
linia i - 1 ; de fapt se obţine din determinantul iniţial prin suprimarea liniilor 1 şi i respectiv a
coloanelor k şi j . Deci în acelaşi timp este şi minorul elementului a1j în determinantul obţinut prin
suprimarea liniei i şi a coloanei k în determinantul iniţial.
k -1 n
Astfel dik = åa (-1)
1+ j
dikj + åa (-1)
1+( j -1)
dikj ,
DA
1j 1j
j =1 j =k +1
unde dik este minorul corespunzător elementului aik în determinantul iniţial de ordin n .
n n
Astfel det A = åa ik (-1)
i +k
dik = åa ik Dik ,
DI
k =1 k =1
deci det A poate fi dezvoltat şi după linia i .
RA
TU
n
Ca şi în demonstraţia de mai înainte putem obţine dezvoltarea det A = åa D pornind de la
I
ij ij
ED
i =1
CĂ
n
dezvoltarea det A = åa i =1
Di 1 , deci este suficient să demonstrăm această egalitate.
i1
GI
Şi în acest caz folosim principiul inducţiei matematice. Presupunem că orice determinant de ordin
(n - 1) poate fi dezvoltat după prima coloană. Conform definiţiei avem
n n æ n ö
åa D1 j = a11D11 + å a1 j (-1) ççå a (-1)(k -1)+1 d j ÷÷ =
GO
1+ j
det A = k1 ÷
j =1
1j
j =2
çè k =2 k 1 ø÷
n æ n ö n
= a11D11 + å ak 1 (-1) çççå a1 j (-1)( ) dkj1 ÷÷÷ = a11D11 + å ak 1 (-1) dk 1 =
1+k j -1 +1 1+k
k =2çè ÷ø j =2 k =2
n n
= a11D11 + å ak 1Dk 1 = åa
DA
Dk 1 ,
k1
k =2 k =1
unde dkj1 este minorul lui ak 1 în d1j , şi este în acelaşi timp minorul lui a1j în dk 1 ; de fapt este
determinantul matricei obţinută prin suprimarea primei coloane şi a coloanei j respectiv a primei linii şi
a liniei k .
PE
Consecinţă. Toate proprietăţile determinanţilor de ordin 3 se extind în mod
automat la determinanţii de ordin superior, deoarece de fiecare dată dezvoltând
determinantul după o linie (coloană), proprietatea se reduce la proprietatea
corespunzătoare a unor determinanţi de ordin inferior.
ŞI
În următoarea teoremă am formulat cele mai importante proprietăţi:
Teoremă. Dacă A, B,C Î M n () , atunci următoarele afirmaţii sunt adevărate:
a) det A = det t A , unde t A este transpusa matricei A
Ă
b) Dacă schimbăm între ele două linii sau coloane ale matricei A , atunci se
IC
schimbă semnul determinantului.

c) Dacă înmulţim elementele unei linii (coloane) cu un număr fixat a , atunci şi
determinantul se înmulţeşte cu a .
CT
d) Dacă A are două linii (coloane) identice sau proporţionale, atunci determinantul lui
A este 0 .
e) Dacă A şi B diferă într-o singură linie (coloană), atunci
det A + det B = detC ,
DA
unde matricea C se obţine adunând liniile (coloanele) neidentice şi păstrând toate

celelalte coloane.
f) Dacă înmulţim elementele unei linii (coloane) cu un număr fixat a şi le
adunăm la elementele corespunzătoare ale unei alte linii (coloane) atunci
DI
determinantul nu se schimbă.
g) Dacă o linie (coloană) este combinaţia liniară a altor linii (coloane), atunci
determinantul este 0.
RA
n n
h) det A = å aij Dij = å aij Dij , "i, j = 1, n .
i =1 j =1
n
i) åa D = 0 , dacă k ¹ j .
TU
ij ik
i =1
j) A ⋅ A* = A* ⋅ A = (det A) I n , unde A* este adjuncta matricei A şi se obţine din

transpusa lui A prin înlocuirea fiecărui element cu complementul său algebric.
I
k) det AB = det A ⋅ det B .

ED
CĂ
Să demonstrăm câteva proprietăţi folosind definiţia cu permutări.
a) det t A = å e (s )as (1)1as(2)2 ⋅ ... ⋅ as n n ; în acelaşi timp s fiind o funcţie
GI
( )
s ÎSn
bijectivă, avem as (1)1as (2)2 ⋅ ... ⋅ as n n = a1s-1 (1)a2s-1 (2) ⋅ ... ⋅ ans-1 n , iar când s parcurge
( ) ( )
GO
-1
mulţimea S 3 , atunci s parcurge mulţimea Sn . Deci
t
det A = å e (s ) a
s ÎS n
a
1s-1 (1) 2 s-1 (2)
⋅ ... ⋅ ans-1 n =( ) å e (t )a
t ÎSn
a
1 t (1) 2 t (2) ⋅ ... ⋅ an t n = det A ,
( )
unde am folosit faptul că e (t -1 ) = e (t ) .
DA
b) Ca şi în cazul determinanţilor de ordin 3 , putem demonstra că schimbând
coloanele (sau liniile) matricei corespunzător unei permutări s Î Sn , adică din
A = (aij )i , j =1,n obţinând A¢ = (ai s( j ) ) , semnul determinantului se înmulţeşte cu
PE
i , j =1,n
signatura permutării s . Într-adevăr det A¢ = å e (t )a

t ÎS 3
a
1 t (s (1)) 2 t (s (2))
⋅ ... ⋅ an t (s n )
( )
Dacă t parcurge mulţimea Sn , atunci şi ts parcurge mulţimea S 3 , iar

ŞI
e (t ) = e (ts ) e (s ) . Astfel cu substituţia d = ts obţinem
det A¢ = å e (s ) e (d )a1d (1)a2d (2) ⋅ ... ⋅ and n = e (s ) det A . ( )
d ÎS n
Dacă schimbăm două linii sau coloane, atunci s este o transpoziţie, deci
Ă
determinantul îşi schimbă semnul.

IC
k) Folosind proprietăţile c) şi e) obţinem

det AB = åb
s ÎSn
b
s (1)1 s (2)2 ...bs n n e (s ) det A = det A det t B = det A det B .
( )
CT
Celelalte proprietăţi nu le demonstrăm cu ajutorul permutărilor, deoarece nu se

schimbă linii sau coloane, unde permutările ar avea rol important.
DA
Am văzut că, demonstrarea faptului că dezvoltarea unui determinant nu depinde

de linia sau coloana după care dezvoltăm, necesită multă atenţie la folosirea indicilor
şi sunt mari şanse de greşeală. Proprietatea de mai sus poate fi demonstrată cu uşurinţă
cu ajutorul permutărilor.
DI
Admitem că determinantul se poate dezvolta după prima linie, şi vrem să

n n
demonstrăm că å a1 j D1 j = å aij Dij .
j =1 j =1
RA
Schimbând liniile matricei astfel ca linia i să fie prima şi ordinea restului să nu se

schimbe, acestei schimbări îi corespunde ciclul s = (1 2 ... i ) , care are signatura
i-1
(-1) . Pe de altă parte minorii elementului aij în noua matrice sunt aceiaşi ca şi în
TU
matricea iniţială, deoarece ordinea liniilor nu se schimbă în afara liniei i , care se

suprimă în ambele cazuri. Deci
n n n
det A = (-1)
i -1
å aij (-1) 1+ j
dij = å aij (-1)
i+j
dij = å aij Dij .
I
j =1 j =1 j =1
ED
CĂ
GI
1. Să se calculeze următorii determinaţi:
-3 2 3 -1 2
1 2 3 4 0 1 2 3
GO
1 4 1 2 -4
5 6 7 8 -1 0 4 5
a) D1 = ; b) D2 = ; c) D3 = 3 -2 2 -2 2 .
9 10 11 12 -2 -4 0 6
0 0 4 0 1
13 14 15 16 -3 -5 -6 0
DA
1 5 1 3 6
Rezolvare
1 2 3 4 1 1 2 4
PE
5 6 7 8 -C 1 +C 2 C 2
5 1 2 8 (deoarece coloanele
a) D1 = = =0 din mijloc sunt
9 10 11 12 -C1 +C 3 C 3 9 1 2 12
proporţionale)
13 14 15 16 13 1 2 16
ŞI
0 1 2 3 0 1 2 3
-1 0 4 5 -3L2 +L4 L4 -1 0 4 5
b) D2 = = =
Ă
-2 -4 0 6 -2L2 +L3 L3 0 -4 -8 -4

IC
-3 -5 -6 0 0 -5 -18 -15
1 2 3 1 2 3
CT
2 +1
= (-1) ⋅ (-1) ⋅ -4 -8 -4 = (-4) ⋅ 1 2 1 =
-5 -18 -15 -5 -18 -15
DA
1 0 3
-2C 1 +C 2 C 2
1 3
3+2
= (-4) ⋅ 1 0 1 = (-4) ⋅ (-8) ⋅ (-1) ⋅ =
1 1
-5 -8 -15
DI
= (-32) ⋅ (-2) = 64.

-3 2 -5 -1 2
-3 2 -5 -1
RA
1 4 -15 2 -4
-4C 5 +C 3 C 3
1 4 -15 2
c) D3 = 3 -2 -6 -2 2 = 1 ⋅ (-1)4 +5 ⋅ =
3 -2 -6 -2
0 0 0 0 1
TU
1 5 -23 3
1 5 -23 3 6
I
ED
CĂ
-3 2 -5 -1
-5 8 -25
-5 -25
GI
2L1 + L2 L2
8 0
1+ 4
= (-1) ⋅ = (-1) ⋅ (-1) ⋅ (-1) ⋅ 9 -8 4 =
3L1 + L4  L4 9 -8 4 0
-2L1 + L3  L3
-8 11 -38
-8 11 -38
GO
0
3 8 -25 3 32 -37
C 2 +C 1 C 1 8C 1 +C 2 C 2
= (-1) ⋅ 1 -8 4 = (-1) ⋅ 1 0 0 =
-4C 1 +C 3 C 3
DA
3 11 -38 3 35 -50
32 -37 32 -37
2+1
= (-1) ⋅ 1 ⋅ (-1) ⋅ = 5⋅ =
35 -50 7 -10
PE
C 2 +C 1 C 1
-5 -37 3C 1 +C 2 C 2
-5 -22
= 5⋅ = 5⋅ = 5 ⋅ (5 - 66) = 5 ⋅ (-61) = -305.
-3 -10 -3 -1
ŞI
2. Să se calculeze următorii determinanţi:
0 0 0. 0 1 1 0 0. 0 0
1 0 0 0
0 0 0 -3 0 2 4 0 0 0
Ă
0 -2 0 0
a) ; b) 0 0 1 0 0; c) 5 1 1 0 0
0 0 3 0
IC
0 2 0 0 0 -3 2 5 2 0
0 0 0 -1
-1 0 0 0 0 -1 3 0 3 -4
CT
Rezolvare
1 0 0 0
-2 0 0
0 -2 0 0
DA
1+1
a) = (-1) ⋅1 ⋅ 0 3 0 = 1 ⋅ (-2) ⋅ 3 ⋅ (-1) = 6 .
0 0 3 0
0 0 -1
0 0 0 -1
DI
Altfel dacă dezvoltăm determinantul cu ajutorul permutărilor, singura permutare

căreia îi corespunde un produs nenul este permutarea identică.
Observaţie. În general se poate demonstra prin metoda inducţiei matematice, că
RA
determinantul matricei diagonale cu elemente nenule (eventual şi nule) doar pe

diagonala principală este produsul elementelor de pe diagonală, adică
a11 0  0
TU
0 a22  
= a11a22 ...ann .
   0
0  0 ann
I
ED
CĂ
0 0 0. 0 1
0 0 0 -3
GI
0 0 0 -3 0 0 0 1
0 0 1 0
b) 0 0 1 0
0 = 1 ⋅ (-1)1+5 1+ 4
= -3 ⋅ (-1) 0 2 0 =6
0 2 0 0
GO
0 2 0 0 0 -1 0 0
-1 0 0 0
-1 0 0 0 0
Altfel dacă dezvoltăm determinantul cu ajutorul permutărilor, singura permutare
æ1 2 3 4 5÷ö
DA
căreia îi corespunde un produs nenul este permutarea ççç ÷÷ cu signatura
çè5 4 3 2 1÷÷ø
4 + 3 + 2 +1
(-1) = 1 . Deci determinantul este produsul elementelor de pe diagonala
PE
secundară.
æ1 2 ... n - 1 n ÷ö
În general signatura permutării ççç ÷ este
çèn n - 1 ... 2 1 ÷÷÷ø
0  0 a1n
ŞI
(n -1)n   a2(n -1) 0 (n -1)n
1+ 2 +...+n -1
(-1) = (-1) 2 . Deci = (-1) 2 a1na2(n -1)...an 1
0   
Ă
an 1 0  0
IC
1 0 0. 0 0
4 0 0 0
2 4 0 0 0 1 0 0
1 1 0 0
CT
c) 5 1 1 0 0 = 1 ⋅ (-1) 1+1
= 4⋅ 5 2 0 = -32 .
2 5 2 0
-3 2 5 2 0 0 3 -4
3 0 3 -4
-1 3 0 3 -4
DA
Rezultatul este iarăşi produsul elementelor de pe diagonala principală, iar explicaţia

este aceeaşi ca şi la matricele diagonale.
În general în cazul matricelor triunghiulare avem:
DI
a11 0  0 a11 a12  a1n

a21 a22   0 a22  
= = a11a22 ...ann şi
RA
   0    a(n -1)n
an 1  an (n -1) ann 0  0 ann
a11  a1(n -1) a1n 0  0 a1n
TU
  a2(n -1) 0   a2(n -1) a2n (n -1)n

= = (-1) 2 a1na2(n -1)...an 1 .
a(n -1)1    0   
an 1 0  0 a n 1 an 2  ann
I
ED
CĂ
Exerciţii şi probleme
1. Calculaţi determinanţii:
GI
1 -2 1 4 3
2 2 2 2 0 1 2 3
3 2 5 -3 1
3 2 2 2 3 0 2 1
GO
a) ; b) ; c) 2 1 -3 4 2.
4 3 2 2 2 1 0 3
1 -1 2 3 0
5 4 3 2 1 2 3 0
-2 3 -5 7 4
DA
2. Calculaţi determinanţii
-i 1 + i i 1 e e2 1+e e 1
2
D1 = i 1 2i , D2 = e e 1 , D3 = e 1+ e 1 ,
PE
2i 1 i e 2
1 e 1 e 1+ e
dacă e este o rădăcină de ordin 3 a unităţii.
3. Arătaţi că 0 a b 0 0 c d 0
ŞI
d 0 0 c b a b a
= (ad - bc ) , "a, b, c, d Î  .
2
=
b 0 0 a c d c d
Ă
0 c d 0 0 a b 0
4. Calculaţi determinanţii:
IC
x a a a a x x x 0 a b c
a x a a x b x x a 0 c b
CT
a) D1 = a a x a ; b) D2 = x x c x ; c) D 3 = .
b c 0 a
a a a x x x x d c b a 0
DA
5. Calculaţi determinanţii ( x , y, z Î  , a, b, c, d , e, f Î  )
x2 xy xy y 2 cos x 1 0 0 0 a b c
y 2
x 2
xy xy 1 cos x 1 0 -a 0 d e
DI
a) ; b) ; c) .
xy y 2 x2 xy 0 1 cos x 1 -b -d 0 f
xy xy y 2 x2 0 0 1 cos x -c -e -f 0
RA
6. Calculaţi determinantul 1 1 1 1
x1 x2 x3 x4
D=
x 12 x 22 x 32 x 42
TU
x 13 x 23 x 33 x 43
în funcţie de r , dacă x 1, x 2 , x 3 , x 4 sunt termenii consecutivi ai unei progresii aritmetice
I
cu raţia r . (Admitere, 1995.)

ED
CĂ
7. Determinaţi ordinul de multiplicitate a rădăcinii x = 1 a funcţiei polinomiale
1 x x2 x3
GI
1 1 1 1
P (x ) =
1 2 3 4
GO
1 4 9 16
(Admitere, 1998.)
8. Calculaţi determinantul de ordin n :
-1 a  a
DA
a -1  a
Dn =
   
PE
a a  -1
(Admitere, 1995.)
9. Calculaţi următorii determinanţi:
0 1  1 -1 1  1
1 0  1 1 -1  1
ŞI
a) Dn = ; b) Dn = ;
       
1 1  0 1 1  -1
Ă
1! 2! 3!  n ! 1 C n1 C n2  C nk -1
IC
2! 2! 3!  n !
1 C n1+1 C n2+1  C nk +-11
c) D = 3 ! 3 ! 3 !  n ! ; d) Dn = .
n
    
CT
    
1 C n1+k -1 C n2+k -1  C nk +-1k -1
n! n! n!  n!
10. Calculaţi determinantul 1 + a1 a2 a3  an
DA
a1 1 + a2 a 3  an
Dn =
    
DI
a1 a2 a 3  1 + an
INVERSA UNEI MATRICE

RA
Pe baza proprietăţii h) din teorema precedentă putem construi inversa matricei

A dacă det A ¹ 0 şi putem demonstra regula lui Cramer pentru sisteme de orice
ordin. Un sistem liniar cu n necunoscute şi n ecuaţii are forma A ⋅ x = b , unde
A Î M n (  ) , x , b Î n .
TU
Deoarece A ⋅ A* = A* ⋅ A = det A ⋅ I n , dacă det A ¹ 0 , atunci matricea

1
B= ⋅ A*
I
det A
ED
CĂ
este inversa matricei A ( B ⋅ A = A ⋅ B = I n ), deci înmulţind la stânga relaţia
A ⋅ x = b cu A-1 , obţinem x = A-1 ⋅ b . Dar
GI
æ D11 D21 Dn 1 ö÷
çç  ÷
çç D D D ÷÷÷
çç D ÷
GO
çç 12 D22  Dn 2 ÷÷÷
A-1 = çç D D D ÷÷÷ , unde D = det A ,
çç ÷
çç     ÷÷
÷÷
çç ÷÷
çç 1nD D Dnn ÷
DA
2n
 ÷
çè D D D ø÷
şi astfel
n
åb D
PE
n
Dij i ij
xj = å ⋅ bi = j = 1, n .
i =1
D
i =1 D
Expresia care apare la numărător este de fapt dezvoltarea determinantului D j
care se obţine din D înlocuind coloana coeficienţilor lui x j cu termenii liberi.
ŞI
Dacă înmulţim relaţia A ⋅ x = b numai cu A* , atunci obţinem D ⋅ x j = D j , deci şi
discuţia cazului D = 0 este similară cu cea din cazul n Î {2, 3} .
Ă
Formulăm aceste proprietăţi şi sub forma unei teoreme:

Teoremă
IC
1
a) Dacă det A ¹ 0 , atunci A-1 = ⋅ A* .
det A
CT
b) Dacă det A ¹ 0 , atunci sistemul A ⋅ x = b , A Î M n (  ) are soluţie unică

pentru orice b Î n şi această soluţie se obţine din formulele
D
x j = j , j = 1, n ,
D
DA
unde D = det A şi D j se obţine in D prin înlocuirea coloanei j cu coloana

termenilor liberi (adică b ) (regula lui Cramer).
c) Dacă det A = 0 şi există j Î {1, 2,..., n } pentru care D j ¹ 0 , atunci sistemul
este incompatibil .
DI
RA
1. Să se calculeze inversa matricei

æ 1 -1 -1 -1ö÷
çç ÷
çç-1 1 -1 -1÷÷
÷÷
A = ççç ÷÷
TU
çç-1 -1 1 -1÷÷
çç ÷÷
çè-1 -1 -1 1 ø÷÷
I
ED
CĂ
Rezolvare. 1 -1 -1 -1
0 -2 -2
-2 -2
GI
Li +L1 Li 0 0
det A = = -2 0 -2 = -16 ¹ 0 ,
i =2,3,4 0 -2 0 -2
- 2 -2 0
0 - 2 -2
GO
0
deci A este inversabilă.
t
A=A
1 -1 -1
DA
D11 = D22 = D33 = D44 = -1 1 -1 = -4
-1 -1 1
PE
-1 -1 -1 -1 1 -1
D12 = D21 = - -1 1 -1 = 4 ; D13 = D31 = -1 -1 -1 = 4 ;
-1 -1 1 -1 -1 1
ŞI
-1 1 -1 1 -1 -1
D14 = D41 = - -1 -1 1 = 4 ; D23 = D32 = - -1 -1 -1 = 4 ;
Ă
-1 -1 -1 -1 -1 1
IC
1 -1 -1 1 -1 -1
D24 = D42 = -1 -1 1 = 4 ; D34 = D43 = - -1 1 -1 = 4 .
CT
-1 -1 -1 -1 -1 -1
æ 1 1 1 1ö
çç - - - ÷÷
-4 4 4 4 çç 4 4 4 4 ÷÷÷
DA
çç 1 1 1 1 ÷÷
4 -4 4 4 çç- - - ÷÷÷
ç 4 4 4 4 ÷÷
Deci A* = ; astfel A-1 = çç .
4 4 -4 4 çç 1 1 1 1 ÷÷÷
çç - - - ÷
4 ÷÷÷
DI
4 4 4 -4 çç 4 4 4
çç 1 1 1 1 ÷÷÷
ççè 4 - - - ÷
4 4 4 ÷ø
2. Să se rezolve sistemul
RA
ì
ïx -y -z -t = 1
ï
ï
ï
ï-x + y - z - t = 1
ï
í
TU
ï
ï-x - y + z - t = 1
ï
ï
ï
ï-x - y - z + t = 1
î
Rezolvare. Soluţia 1. Observăm că matricea sistemului este matricea din
I
exerciţiul precedent, deci

ED
CĂ
æ 1 1 1 1ö æ 1 ö÷
ççç 4 - 4 - 4 - ÷÷ ç- ÷
ç
4 ÷÷÷æ1ö çç 2 ÷÷÷
GI
æx ö ç
çç ÷÷ ççç 1 1 1 1 ÷÷ç ÷÷ çç 1 ÷÷
ççy ÷÷ çç- 4 - - ÷÷÷ççç1÷÷÷ çç- ÷÷÷
çç ÷÷÷ = çç 4 4 4 ÷÷çç ÷÷ çç 2 ÷÷
=
1 ÷÷÷çç1÷÷÷ ççç 1 ÷÷÷
GO
ç ÷ z ÷ ç 1 1 1
çç ÷ çç- - - ÷÷çç ÷÷ ç- ÷÷
çè t ÷ø÷ çç 4 4 4 ÷çè1÷÷ø ççç 2 ÷÷÷
4 ÷ç
çç 1
çç- 1 1 1 ÷÷÷ çç 1 ÷÷
çè 4 - 4 - 4 4 ø
÷÷ ççè- 2 ÷÷ø
DA
Soluţia 2. Sistemul este sistem Cramer ( D = det A = -16 ¹ 0 ), deci putem
aplica regula lui Cramer.
1 -1 -1 -1 1 -1 -1 -1
-1 -1 Li -L1 Li 0
PE
1 1 2 0 0
Dx = = = 8;
1 -1 1 -1 i =2,3,4 0 0 2 0
1 -1 -1 1 0 0 0 2
1 -1 -1
ŞI
1
-1 1 -1 -1 C1 «C 2
Dy = = Dx = 8 ;
-1 1 1 -1 L1 «L2
Ă
-1 1 -1 1
IC
analog cu o schimbare de linii şi una de coloane obţinem Dz = Dt = 8 .

1
Deci x = y = z = t = -
CT
2
Soluţia 3. Observăm că însumând membru cu membru ecuaţiile sistemului,
obţinem:
-2 (x + y + z + t ) = 4 , deci x + y + z + t = -2 . Astfel din prima ecuaţie a
DA
1
sistemului avem 2x = 1 + x + y + z + t = -1 , deci x = - . Analog obţinem
2
celelalte necunoscute.
DI
RANGUL UNEI MATRICE DE TIP m × n
Ca şi în cazul sistemelor de trei ecuaţii şi trei necunoscute, în cazul D = 0 şi Di = 0 ,

RA
i = 1, n avem nevoie de o discuţie mai sofisticată. Pentru aceasta introducem şi aici

noţiunea de rang al matricei.
Definiţie. Numim rangul matricei nenule A Î M m ,n () şi îl notăm cu rang A , cel
TU
mai mare număr r Î * pentru care există un minor de ordin r nenul, iar toţi minorii
de ordin mai mare decât r sunt nuli. Rangul matricei nule prin definiţie este 0 .
I
ED
CĂ
Se poate demonstra şi în cazul acesta următoarea teoremă:
GI
Teoremă. Rangul matricei A Î M m ,n () este r dacă şi numai dacă există un minor
de ordin r nenul, iar toţi minorii de ordin r + 1 care conţin acest minor sunt nuli.
GO
Observaţie. Este evident că pentru A Î M m ,n () , avem rang A £ min {m, n } .
Exemplu
æ1 2 -1 1 3÷ö
çç ÷÷
çç 2 4 1 5 1÷÷
DA
Să calculăm rangul matricei A = ççç ÷÷ .
÷÷
çç 0 0 2 2 1 ÷÷
çç ÷
çè-1 -2 0 -2 3÷÷ø
PE
Bordăm minorii matricei ca şi în cazul min {m, n } £ 3 :
ŞI
D11 = 1 ¹ 0 ;
Ă
1 2 1 -1
D12 = = 0 ; D22 = = 3 ¹ 0;
IC
2 4 2 1
1 2 -1 1 -1 1 1 -1 3
CT
D13 = 2 4 1 = 0 ; D23 = 2 1 5 = 0 ; D33 = 2 1 1 = 13 ¹ 0 ;

0 0 2 0 2 2 0 2 1
1 2 -1 3
DA
2 4 1 1
D14 = = 0 (a doua coloană este dublul primei)
0 0 2 1
DI
-1 -2 0 3
1 -1 1 3 0 -1 -1 6
-1 -1 6
2 1 5 1 0 1 1 7
RA
L1 +L4 L1 4 +1
4
D = = = -1 ⋅ (-1) 1 1 7 =0
1
0 2 2 1 L2 +2L4 L2 0 2 2 1
2 2 1
-1 0 -2 3 -1 0 -2 3
TU
Deci rang A = 3 .
Şi în cazul acesta prin transformări elementare nu se schimbă rangul matricei, deci încercăm să
construim matricea I r .
I
Matricea din exemplul precedent se transformă astfel:

ED
CĂ
æ1 2 -1 1 3ö÷ æ1 2 -1 1 3 ö÷ æ1 1 2 1 3 ö÷
çç ÷÷ çç ÷÷ çç ÷÷
çç 2 4 1 ÷
5 1÷÷ L2 -2L1 L2 çç0 0 3ç ç
3 -5÷÷C 2 «C 3 çç0 3 0 3 -5÷÷÷ L2 «L4
÷
GI
çç ÷  ç ÷  çç ÷ 
çç 0
çç 0 2 2 1÷÷÷ L4 +L1 L4 ççç0 0 2 2 1 ÷÷÷ çç0 2 0 2 1 ÷÷÷
÷÷ ç ÷÷ ç ÷÷
çç ÷ ç ÷ çç ÷
èçç-1 -2 0 -2 3ø÷÷÷ èççç0 0 -1 -1 6 ø÷÷÷ ççè0 -1 0 -1 6 ø÷÷÷
GO
Acest pas de schimbare a liniilor nu este strict necesar, dar îl executăm ca să evităm folosirea fracţiilor.
æ1 1 2 1 3 ö÷ æ1 0 2 0 9 ö÷ æ1 0 9 0 2÷ö
çç çç
çç ÷÷
÷ çç
ç ÷÷÷ ÷
çç0 1 -6 1 0÷÷
- - ÷ ç 0 1 0 1 - 6 ÷÷ L3 :13
çç 0 1 0 1 6 ÷÷ 2 ⋅(- ) çç
L 1
÷÷÷ 3 « 5 çç
C C
÷ 
 çç ÷÷ L +LL ç ÷  çç0 0 13 0 0÷÷÷
ç
0 2 0 2 1 ÷÷ 1 2 1 çç0 0 0 0 13 ÷÷÷
ççç ÷÷
DA
÷ L +2 L  L ç ÷ ç
çç
ç0 3 0 3 -5÷÷÷ L34 +3L22 L34 çç0 0 0 0 7 ÷÷ 0 0 7 0 0 ÷÷÷
ççè ÷ø÷ ç
èç ÷ø÷ ç
çèç ÷÷ø
ç
æ1 0 9 0 2ö÷ æ1 0 0 0 2÷ö
ççç ÷÷ L -9L L çç ÷÷
çç0 1 -6 1 0÷÷÷ L2 +6L3 L2 ççç0 1 0 1 0÷÷÷
1 3 1
PE
 çç ÷  ç ÷ . Deci rang A = 3 .
çç0 0 1 0 0÷÷÷ L4 -7L3 L4 ççç0 0 1 0 0÷÷÷
çç ÷
÷ çç ÷÷
ççè0 0 7 0 0ø÷÷÷ ççè0 0 0 0 0÷÷÷ø
ç ÷ ç ÷
Observaţie. Dacă A Î M m ,n () , rang A = r , atunci prin transformări elementare de linie şi
schimbări de coloane putem ajunge la o matrice de forma:
ŞI
é1 0 0  0 | ù
ê ú
ê0 1 0  0 | ú
ê ú
ê ú
ê0 0 1  0 | X ú
Ă
ê ú
ê ú
ê     | ú
ê ú
IC
ê0 0 0  1 | ú , unde X Î M r ,n -r () .
ê ú
ê- - - - - + - - - - -ú
ê ú
ê ú
CT
ê0 0 0  0 | 0 0 0  0ú
ê ú
ê     |     ú
ê ú
ê ú
ê0 0 0  0 | 0 0 0  0ú
ë û
DA
æI r X ö÷
Vom nota această matrice cu P = çç O ÷.
çè m -r ,n ÷ ø
Dacă efectuăm adecvat transformări elementare de coloane şi schimbări de linie ajungem la o matrice de
æI ÷÷ö
çç r
DI
çç ÷÷
forma Q = ç Om ,n -r ÷÷÷ , unde X Î M m -r ,r () .
ççç ÷÷
çèX ÷÷ø
De fapt I r poate fi construit oriunde astfel ca în restul liniilor sau a coloanelor să fie numai zerouri.
RA
Teoremă
ì
ï0, i ¹ j
TU
ï
ï
a) Dacă înmulţim la dreapta matricea A Î M m ,n () cu matricea B = (bij )i , j =1,n , bij = ïít, i = j = k
ï
ï
ï1, i = j ¹ k
ï
î
atunci rezultatul se poate obţine din A şi prin înmulţirea elementelor din coloana k cu t .
I
ED
CĂ
æ1 0 0 0÷ö
çç
÷÷
æ 1 2 0 1÷ö ççç0 t 0 0÷÷ æ 1 2t 0 1÷ö
GI
çç ÷ ÷÷ çç ÷÷ .
Exemplu çç-1 3 2 1÷÷÷ ççç0 =
0 1 0÷÷÷ çèç-1 3t 2 1÷÷ø
è øç
çç ÷÷
çè0 0 0 1÷÷÷ø
GO
b) Dacă înmulţim de la stânga cu D = (dij )i , j =1,m definit prin
ìï0, i¹j
ïï
dij = ï ít, i = j =k ,
ïï
ïïî1, i = j ¹k
DA
atunci această operaţie este echivalentă cu înmulţire liniei k cu t .
æ1 0 0 0ö÷ æ1 -1 0ö÷ æ 1 -1 0 ö÷
çç ÷ç ÷ ç ÷÷
çç0 1 0 0÷÷÷ ççç2 2 1 ÷÷÷ ççç 2 2 1 ÷÷÷
çç ÷÷çç ÷ çç
PE
Exemplu çç0 0 t 0÷÷ çç4 0 1 ÷÷ = çç4t 0 t ÷÷÷ .
÷
çç ÷÷ ç ÷÷ ç ÷÷
ç0 0 0 1 ÷÷ç ç ÷ ç ÷
çè ÷ ç5 3 2÷ø÷÷ èçç 5
÷øè 3 2 ø÷÷÷
În cazul general avem următoarea teoremă:
c) Dacă înmulţim matricea A Î M m ,n () la dreapta cu B = (bkl )k ,l =1,n , definită prin
ŞI
ì
ï1, k = l Ï {i, j } , (k , l ) = (i, j ) sau (k , l ) = ( j , i )
bkl = ïí0, altfel , atunci coloanele i şi j îşi schimbă poziţia şi
ï
ï
î
restul coloanelor rămâne neschimbat.
Ă
æ1 0 0 0÷ö
æ ö ç æ ö
çç 1 1 3 -2÷÷ çç0 0 0 1÷÷÷ çç 1 -2 3 1÷÷
IC
çç ÷÷÷ ççç ÷÷÷ çç ÷÷÷

Exemplu 2 2 0 -1÷÷ ⋅ ç ÷ = ç 2 -1 0 2÷÷ .
çç ÷ ç0 0 1 0÷÷÷ çç
ççç-3 1 1 3 ÷÷÷ çç ç ÷÷
è ø çç0 1 0 0÷÷÷÷ çè-3 3 1 1÷÷ø
è ø
CT
d) Dacă înmulţim de la stânga cu D = [dkl ]k ,l =1,m , definită prin

ì1, k = l Ï {i, j } , (k , l ) = (i, j ) sau (k , l ) = ( j , i )
ï
dkl = ï
DA
í0, altfel ,
ï
ï
î
atunci schimbăm de fapt linia i cu linia j .
æ0 0 0 1÷öæ 1 -1÷ö æ 2 1 ÷ö
çç ÷ç ÷÷ çç ÷÷
çç0 1 0 0÷÷÷ ççç 0 ç
DI
çç 0 ÷÷ çç 0 0 ÷÷
÷÷ çç ÷÷ ç ÷
Exemplu çç0 0 1 0÷÷ çç-1 0 ÷÷ = çç-1 0 ÷÷÷ .
çç ÷
÷ç ÷
÷÷ çç ÷÷
ç1 0 0 0÷÷÷÷ çç 2 1 ÷÷ ç 1 -1÷÷÷
÷ø çè ÷ø
èç øèç
RA
e) Dacă înmulţim matricea A Î M m ,n () cu B = (bkl )k ,l =1,n , definită prin

ì
ï1, k = l
ï
ï
bkl = ít, (k , l ) = (i, j ) ,
TU
ï
ï
ï0, altfel
ï
î
atunci obţinem o matrice care poate fi obţinută şi prin adunarea la coloana j a coloanei i înmulţită cu t .
I
ED
CĂ
æ1 0 0 t ö÷
æ ö ç ÷÷ æ 1 1 3 t - 2 ÷÷ö
çç 1 1 3 -2÷÷ çç0 1 0 0 ÷÷ ççç
çç ÷÷ çç ÷÷
GI
÷÷ ç
Exemplu çç 2 2 0 -1÷÷÷ ⋅ çç = ç 2 2 0 2t - 1 ÷÷÷
çç ÷÷ çç0 0 1 0 ÷÷÷ çç ÷
èç-3 1 1 3 ø÷÷ ççç0 ÷÷ çç-3 1 1 -3t + 3÷÷ø÷
è 0 0 1 ÷÷ø÷ è
GO
f) Dacă înmulţim matricea A Î M m ,n () cu D = (dkl )k ,l =1,m , definită prin
ì
ï1, k = l
ï
ï
dkl = ít, (k , l ) = (i, j ) ,
ï
ï
ï0, altfel
DA
ï
î
atunci obţinem o matrice care poate fi obţinută şi prin adunarea la linia j a liniei i înmulţită cu t .
æ1 0 0 0öæ
çç ÷÷ ç 1 -1ö÷÷ æçç 1 -1 ö÷
çç 0 1 0 0÷÷÷ ççç 0 ÷÷ ç ÷÷
çç 1 ÷ çç 0 1 ÷÷
÷÷ çç ÷÷ ç ÷
Exemplu ççt 0 1 0÷÷ çç-1 2 ÷÷ = ççt - 1 -t + 2÷÷÷
PE
çç ÷÷ ç ÷÷ ç ÷÷
ç 0 0 0 1÷÷÷ çç 2 ÷ ç
1 ø÷÷÷ èçç 2 1 ø÷÷÷
÷
çè ÷øèç
Observaţii. 1. Determinanţii transformărilor elementare în cazurile a) şi b) sunt egali cu t , în
cazurile c) şi d) cu -1 , iar în cazurile e) şi f) cu 1 . Deci dacă t ¹ 0 , atunci transformările elementare
sunt inversabile şi inversele sunt tot transformări elementare.
ŞI
2. Dacă pentru A Î M n () avem det A ¹ 0 , atunci deoarece rang A = n prin transformări
elementare obţinem I n . Deci există transformările elementare E1  E 2  E 3  ...  Eq astfel încât
Eq ⋅ Eq -1 ⋅  ⋅ E1 ⋅ A = I n , de unde Eq ⋅ Eq -1 ⋅  ⋅ E1 ⋅ I n = A-1 , deci dacă efectuăm aceleaşi
Ă
transformări pe care le-am efectuat asupra lui A , pornind de la matricea I n , atunci rezultatul va fi
inversa matricei A . Pentru efectuarea acestor transformări putem construi algoritmul cunoscut de la
IC
matricele de ordin 3 :
I. Scriem coloanele matricei I n după coloanele matricei A , obţinând astfel o matrice n ´ 2n :
M = éêA | I n ùú
CT
ë û
II. Efectuăm transformări elementare cu linii în matricea M astfel ca în primele n coloane să
apară matricea I n . Dacă avem nevoie de schimbarea coloanelor i şi j , atunci schimbăm şi coloana
n + i cu coloana n + j .
DA
III. Ultimele n coloane formează matricea A-1 , dacă există.

Elementele cu care am împărţit în fiecare pas (elementele încercuite) se numesc elemente pivot.
3. Din 2. rezultă că dacă A Î M n () , det A ¹ 0 , atunci A se poate scrie ca produs de transformări
elementare, şi anume A = E1-1 ⋅ E 2-1 ...Eq-1 . Deci şi aici determinantul matricei este produsul
DI
k
elementelor pivot respectiv (-1) , unde k este numărul schimbărilor de linie sau coloană.
4. Dacă A Î M m ,n () şi B Î M n , p () , atunci rang AB £ min {rang A, rang B } .
Demonstraţie. Dacă matricea A prin intermediul transformărilor E1 , E 2 , , Eq poate fi adusă la
RA
æI X ö÷
forma D1 = çç r O ÷÷ , atunci cu aceleaşi transformări din A ⋅ B obţinem D1 ⋅ B . Astfel
çè m -r ,n ø
Eq Eq -1  E1 ⋅ AB = D1B .
Dar D1 ⋅ B are cel puţin atâtea linii identic nule, câte sunt în D1 şi astfel rang (AB ) £ rang A (1).
TU
æI ö
çç r ÷÷
Dacă matricea B poate fi adusă la forma D2 = çç Om ,n -r ÷÷÷ prin transformări elementare atunci
ççèX ÷÷
ø
I
ED
CĂ
B ⋅ F1F2  Fp = D2 , deci AB ⋅ F1F2  Fp = AD2 . Cum în AD2 sunt cel puţin atâtea coloane identic
nule ca şi în D2 , rezultă rang (AB ) £ rang B (2).
GI
Din (1) şi (2) rezultă rang (AB ) £ min (rang A, rang B ) .
GO
1. Să se calculeze rangul următoarelor matrice:
æ1 2 0 ÷ö
çç ÷ æ 2 -1 0 -2ö÷
æ 1 2 3 -3÷ö çç-2 1 -5÷÷ çç ÷
÷
çç ÷÷ çç ÷÷ çç 3 1 1 1 ÷÷÷
DA
ç ÷
a) A = çç-2 1 -1 -4÷÷÷ ; b) B = ççç 3 -1 7 ÷÷÷ ; c) C = ççç ÷÷ .
çç ÷÷ çç ÷ çç-1 0 3 2 ÷÷÷
çç 3 0 3 3 ÷÷ ç 0 3 1 ÷÷÷ çç ÷÷
è ø çç ÷÷ çè 0 2 5 -3ø÷÷
çç 1 0 0 ÷ø ÷
è
PE
Rezolvare
1 2
Soluţia 1. a) D11 = 1 ¹ 0 ; D12 = = 5 ¹ 0;
-2 1
ŞI
1 2 3 1 2 -3
D13 = -2 1 -1 = 0 ; D23 = -2 1 -4 = 0 , deci rang A = 2 .
Ă
3 0 3 3 0 3
IC
1 2 0
1 2
1 2 3
b) D = 1 ¹ 0 ; D = = 5 ¹ 0 ; D = -2 1 -5 = 0 ;
1 1
-2 1 1
CT
3 -1 7
1 2 0
DA
3
D = -2 1 -5 = 21 ¹ 0 , deci rang B = 3 .
1
0 3 1
2 -1 0
DI
2 -1
1 2 3
c) D = 2 ¹ 0 ; D =
1 1 = 5 ¹ 0; D = 3
1 1 1 = 16 ¹ 0 ;
3 1
-1 0 3
RA
2 -1 0 -2 0 -1 0 0
5 1 -1
3 1 1 1 C 1 + 2C 2 C 1
5 1 1 -1
= = -1 3 2 = -137 ¹ 0
-1 0 3 2 -1 0 3 2
TU
C 4 -2C 2 C 4
4 5 -7
0 2 5 -3 4 2 5 -7
deci rang C = 4
I
ED
CĂ
æ 1 2 3 -3÷ö æ1 2 3 -3 ö÷ çæ1 2 3 -3ö÷÷
çç ÷÷ çç
çç ÷÷ L2 +2L1 L2 çç ÷÷÷ L2 :5 çç ÷÷ L1 -2L2 L1
Soluţia 2. a) ç-2 1 -1 -4÷÷  ç0 5 5 -10÷÷÷  çç0 1 1 -2÷÷÷ 
GI
çç ÷ L3 -3L1 L3 çç ÷÷ çç ÷÷ L3 +6L2 L1
çç 3 0 3
è 3 ÷÷÷ø çèç0 -6 -6 12 ÷ø÷ ççè0 -6 -6 12 ÷÷ø
æ1 0 1 1 ö÷
çç
GO
÷÷
çç ÷
çç0 1 1 -2÷÷÷ . Deci rang A = 2 .
çç ÷÷
èç0 0 0 0 ø÷÷
æ1 0 0 ö÷ æ1 0 0 ö÷
ç çç
0 ö÷ ççç-2 1 -5÷÷÷ ÷÷
DA
æ1 2 0 ö÷ æ1 0 ç
çç 0 1 0 ÷÷÷
çç ÷÷ çç ÷÷ çç ÷÷
çç-2 1 -5÷ çç ÷ ç ÷
÷ ç
ç ÷÷
çç ÷÷÷C -2C çç-2 5 -5÷÷÷C :5 çç 3 - 7 7 ÷÷÷ C +2C C çç 1 - 7 0 ÷÷÷ L «L
ç ÷ 2 1ç ÷ 2 ç ÷÷ 1 2 1 çç ÷÷ 3 4
b) çç 3 -1 7 ÷÷÷  ççç 3 -7 7 ÷÷÷  ççç 5 ÷÷C +5 çç 5 5 ÷÷ 
çç ÷ ÷÷÷ çç ÷÷÷ 3 2 3 ççç 6 3 ÷÷
çç C C
çç 0 1 ÷÷÷ 3
4 ÷÷÷
PE
3 çç 0 3 1 ÷÷ ç 0 ç 1 ÷÷ çç 5 5
çç ÷÷ ç ÷ ç
çç 1 0 0 ÷÷÷ø çç 1 -2 0 ÷÷ çç 5 ÷÷÷ çç ÷÷÷
çèç ÷÷ çèç ø÷÷ çç 2 ÷÷ ç ç1 2 ÷÷
÷÷ ç 1 - ÷
çèç 5
0÷
÷÷ø çççè 5 - 5 -2ø÷÷÷
çç ÷ çç ÷÷
æ1 0 0 ÷ö æ1 0 0 ÷ö
çç ÷÷ ç
çç ÷÷
çç 0 1
ŞI
çç 0 ÷÷÷ çç 0 1 0 ÷÷÷
çç 6 3 ÷÷ çç ÷÷
÷ ç6 3 ÷
çç 4 ÷÷÷C 3 :4 çç 1 ÷÷÷
 ççç 5 5 ÷÷  çç 5 5
÷÷ çç
÷÷ . De fapt după acest pas ne dăm seama că rang B = 3 , deoarece
÷÷
çç 1 7 ÷ ç 1 7 ÷
Ă
çç - 0 ÷÷÷ çç - 0 ÷÷÷
çç 5 5 ÷÷ çç 5 5 ÷÷
ççç 1 2 ÷÷ ççç 1 2 1 ÷÷÷
IC
çç - -2÷÷ ÷ ç - - ÷÷
èç 5 5 ÷÷ø÷ èçç 5 5 2 ÷÷ø
çç çç ÷
după următorul pas obţinem I 3 , iar rangul nu poate fi mai mare de 3 .
CT
æ 2 -1 0 -2ö÷ æ -1 0 2 ÷ö
3 æ1 0 -3 -2ö÷
çç ÷÷ çç ÷÷ çç ÷÷
çç 3
ç 1 1 1 ÷÷ L1 «L3 ççç 3 ç
1 1 1 ÷÷÷ L1 :(-1) çç0 1 10 7 ÷÷÷ L3 +L2 L3
c) çç ÷÷  çç ÷÷  çç ÷÷ 
ççç-1 0 3 2 ÷÷÷ ççç 2 -1 0 -2÷÷÷ L2 +3L1 L2 çç0 -1 6 2 ÷÷÷ L4 -2L2 L4
÷÷ çç ÷÷ L3 +2L1 L3 çç ÷÷
çç ÷ ç
DA
çèç 0 2 5 -3ø÷ ççè 0 2 5 -3÷÷÷ø ççè0 2 5 -3÷÷ø÷

÷ ç ÷ ç ÷
æ 5 ö÷
ççç1 0 0 - 16 ÷÷
æ1 0 -3
-2 ö÷ æ1 0 -3 -2 ö÷ ç ÷÷
çç ççç 3 ÷÷÷ æ
çç
÷÷÷ çç0 ÷÷
÷
DI
çç0 0 1 0 ÷ çç 137 ö÷÷

÷÷ L1 +3L3 L1 ççç
1 10 7 ÷
ç 1 10 7 ÷ L :16 çç
÷÷÷  4 ÷÷÷ L4 :èçç- 16 ø÷÷÷÷
 çç ççç ÷ çç ÷
3
9 ÷÷ L -10 9 ÷÷ 
çç0 0 16 9 ÷÷÷ çç0 0 1 ÷÷ 2 L3 L2 çç0 0 1 ÷÷
çç ÷÷ ÷ +  ç 16 ÷÷÷
16 ÷ 4 L 15 L L
ç ç 3 4ç
èççç0 0 -15 -17÷÷ø ÷ ççç0 0

÷÷
-15 -17÷÷ø
çç
çç ÷
÷ ççè 137 ÷÷
RA
÷
ççç0 0 0 - ÷÷
ççè 16 ÷ø÷÷
ç ÷
æ 5 ö÷
ççç1 0 0 -
16 ÷÷÷
÷
æ1 0 0 0÷ö
çç ÷
3 ÷÷ L + 5 L L çç0
ç ÷÷
TU
ççç0 1 0 ÷÷ 1 16 4 1 çç 1 0 0÷÷
Deci rang C = 4 şi detC = (-1)(-1) 16 æçç-
÷÷ 137 ÷ö
 ççç 4 ÷÷  çç . ÷ = -137 .
ç ÷ 3 ç
9 ÷÷ L2 -4 L4 L2 çç0 0 1 0÷÷÷ è 16 ÷ø
ççç0 ÷÷ 9 ÷÷
0 1 ç
çç 16 ÷÷÷ 3 16 4 3 çèçç0
L - L L 0 0 1÷÷÷ø
çç0 ÷
1 ø÷÷÷
I
çè 0 0
çç ÷÷
ED
CĂ
2. Să se calculeze inversele următoarelor matrice:
GI
æ 1 -1 -1 -1ö÷ æ1 2 3 4÷ö
çç ÷ çç ÷÷
çç-1 1 -1 -1÷÷ çç2 3 4 1 ÷÷
÷÷
a) A = ççç ÷÷ b) B = ççç ÷÷
GO
çç-1 -1 1 -1÷÷ çç 3 4 1 2÷÷÷
çç ÷÷ çç ÷÷
çè-1 -1 -1 1 ÷ø÷ èç4 1 2 3÷÷ø
Rezolvare
DA
æ 0 0ö÷ æ 1 0 0 0÷ö
çç 1 -1 -1 -1 1 0 ÷÷ çç1 -1 -1 -1 ÷÷
çç-1 1 -1 -1 0 1 ç
0 0÷÷÷ Li +L1 Li çç0 0 -2 -2 1 1 0 0÷÷÷ L2 «L3
ç
a) çç ÷÷  çç ÷÷ 
çç-1 -1 1 -1 0 0 1 0÷÷÷ i =2,3,4 çç0 -2 0 -2 1 0 1 0÷÷÷
PE
çç ÷ ççç ÷
çç-1 -1 -1 1 0 0 0 1÷÷ø÷ 0 -2 - 2 0 1 0 0 1÷÷÷ø
çè ÷÷ ççè ÷÷
æ -1 -1 -1 1 0 0 0÷ö æ 1 0 0 0÷ö
çç1 ÷÷
çç1 -1 -1 -1
÷÷
çç ÷ ç
çç0 1 1 1 ÷÷
ç0 -2 0 -2 1 0 1 0 ÷
÷÷ L2 :(-2) çç 0 1 - 0 - 0÷÷ L1 +L2 L1
ŞI
 ççç ÷  ç
÷ 2 2 ÷÷÷ 
0 -2 -2 1 1 0 0÷÷ çç0 0 -2 -2
çç0 1 1 0 0÷÷÷ 4 2 4
L +2 L L
çç ÷÷ çç ÷÷
çç0 -2 -2 0 1 0 0 1÷÷ø ççç0 -2 -2 0 1 0 0 1÷÷÷ø
çè ÷÷ çèç ÷
Ă
æ 1 1 ö÷ æ 1 1 ö÷
ç
ç1 0 -1 0 0 - 0÷÷
ççç1 0 -1 0 0 - 0÷ ç 2 2 ÷÷
2 2 ÷÷÷ çç
IC
çç ÷ ç 1 1 ÷÷
çç0 1 0 1
-
1
0 -
1 ÷÷ L3 :(-2) çç0 1 0 1 -
0 ÷ ç 0 - 0÷÷÷
çç 2 ÷÷ 
ççç0 0 -2 -2 2 2 ÷÷÷ L4 -L çç 2
÷÷ L4 ç
ç
0 0 1 1 1 1 ÷÷
0 0÷÷÷
3
ççç0 0 -2 2
1 1 0 0÷ ççç0 0 0 4 - -
CT
÷÷ 2 2 ÷÷
ç
èççç 0 0 -1 1÷÷ø÷ çç
-1 -1 -1 1÷ø÷÷
÷
÷÷ çèç
çç ÷÷
æ 1 1 ö
æ 1 1 ö÷ çç 0 - - 0 ÷÷÷
ççç1 0 0 1 0 - - 0÷ ç 2 2 ÷÷÷
DA
2 2 ÷÷ çç1 0 0 1 ÷
çç ÷ ç 1 1 ÷
L1 +L3 L1 ç
ç0 1 0 1
-
1
0 -
1 ÷÷ ç0 1 0 1 -
0÷÷ L4 :4 çç
ç 0 - 0 ÷÷÷
ç
ç 2 2 ÷÷
 çç 2 2 ÷÷  çç ÷÷ 
çç0 0 1 1 ÷÷ ç0 0 1 1 1 1 ÷÷
1 1 ÷ ç - - 0 0 ÷÷
ççç0 0 0 4 - - 0 0÷÷ çç 2 2 ÷÷
÷ ç0 0 0 1
DI
çç 2 2 ÷÷ çç
ççè -1 -1 -1 1÷ø÷÷ çç 1 1 1 1 ÷÷÷
- - - ÷
çç ÷÷ çèç
÷ çç 4 4 4 4 ø÷÷÷
÷
æ 1 1 1 1ö æ 1 1 1 1ö
çç - - - ÷÷÷ çç - - - ÷÷
4 ÷÷÷
RA
çç 4 4 4 4 ÷÷ çç 4 4 4
çç1 0 0 0 1 1 1 1 ÷÷÷ çç 1 ÷÷
1 1 1
Li -L4 Li ç0 1 0 0
çç - - - ÷÷ çç- - - ÷÷÷
4 4 4 4 ÷÷ . Deci A-1 = ç 4 ç 4 4 4 ÷÷
 çç ÷ çç ÷ şi
i =2,3,4 ç çç0 0 1 0 1 1 1 1 ÷÷÷ 1 1 1 1 ÷÷÷
- - - ç
ç - - -
çç ÷ çç 4 ÷
4 ÷÷÷ 4 ÷÷÷
TU
çç0 0 0 1 4 4 4 4 4
ç
çç 1 1 1 1 ÷÷÷ çç 1 1 1 1 ÷÷÷
çç - - - ÷÷ çç- - - ÷
èç 4 4 4 4 ø÷÷ è 4 4 4 4 ø÷
çç ÷
det A = (-1)(-2)(-2) ⋅ 4 = -16 .
I
ED
CĂ
b) Soluţia 1.
1 2 3 4 1 2 3 4
GI
-1 -2 -7
2 3 4 1 Li -iL1
0 -1 -2 -7
 = -2 -8 -10 = 160 ¹ 0 , deci $B -1 .
3 4 1 2 i =2,3,4 0 -2 -8 -10
GO
-7 -10 -13
4 1 2 3 0 -7 -10 -13
3 4 1 2 4 1
t
B = B , D11 = 4 1 2 = -36 , D12 = D21 = - 3 1 2 = 4 ,
DA
1 2 3 4 2 3
2 3 1 2 3 4 1 3 4
PE
D13 = D31 = 3 4 2 = 4 , D14 = D41 = - 3 4 1 = 44 , D22 = 3 1 2 = 4 ,
4 1 3 4 1 2 4 2 3
1 2 4 1 2 3 1 2 4
ŞI
D23 = D32 = - 3 4 2 = 44 , D24 = D42 = 3 4 1 = -36 , D33 = 2 3 1 = -36 ,
4 1 3 4 1 2 4 1 3
Ă
1 2 3 1 2 3
IC
D34 = D43 = - 2 3 4 = 4 , D44 = 2 3 4 = 4 .

4 1 2 3 4 1
CT
æ 9 1 1 11 ö÷
ççç- 40 40 40
÷
40 ÷÷÷
æ-36 4 4 44 ÷ö çç
çç ÷÷ ç 1 1 11 9 ÷÷
ççç - ÷÷÷
DA
çç 4 4 44 -36÷÷
Deci B * = ççç ÷÷ , astfel B -1 40 40 40 40 ÷÷
÷÷ = çç
çç 4 44 - 36 4 ÷÷ çç 1 11 9 1 ÷÷÷
çç ÷ çç - ÷
çè 44 -36 4 4 ÷÷ø çç 40 40 40 40 ÷÷÷
1 ÷÷÷
DI
ççç 11 -9 1
÷
çè 40 40 40 40 ø÷
æ1 2 3 4 1 0 0 0ö÷ æ1 2 3 0 0 0 ÷ö
4 1
çç ç ÷÷
÷÷÷ ççç
ççç2 3 4 1 0 1 0 0÷÷ Li -iL1 ç0 -1 -2 -7 -2 1 0 0 ÷÷÷ L2 (-1)
RA
Soluţia 2. çç ÷÷  çç ÷÷ 
çç3 4 1 2 0 0 1 0÷÷÷ i =2,3,4 çç0 -2
ç -8 -10 -3 0 1 0 ÷÷÷
ç ÷ ÷÷
ççç4 1 2 3 0 0 0 1÷÷ø÷ ççç0 -7 -10 -13 -4 0 0 1 ÷÷÷ø
èç ÷÷ çèç ÷÷
æ 0 -1 -10 -3 2 0 0 ÷ö
TU
æ1 2 3 4 1 0 0 0 ÷ö çç1
çç ÷÷ ÷÷
çç0 1 ç
ç 2 7 ÷
2 -1 0 0 ÷÷ L1 -2L2 L1 çç0 1 2 7 2 -1 0 0 ÷÷÷
 çç ÷÷÷ L +2 ççç ÷÷ 
çç0 -2 -8 -10 -3 0 1 0 ÷÷ 3 L2 L3 ç0 0 -4 4 1 -2 1 0 ÷÷÷
çç ÷ L4 +7L2 L4 çç ÷÷
çèçç0 -7 -10 -13 -4 0 0 1 ÷ø÷÷ ç 36 10 -7 0 1 ø÷÷÷
I
÷÷ ççèç0 0 4
÷÷
ED
CĂ
æ1 0 -1 -10 -3 2 0 0 ö÷
çç ÷÷
ççç0 1 2 - 0 ÷÷
GI
2 1 0
L3 :(-4) ç 7 ÷÷÷ L1 +L3 L1
 çç 1 1 1 ÷ 
L4 +L3 L4 ç0 0
çç 1 - 1 - - 0 ÷÷÷ L2 -2L3 L2
çç 4 2 4 ÷
÷÷
çç0 0 0 40 11 -9 1 1 ø÷÷÷
GO
çèç ÷
æ 13 5 1 ö
æ
çç -
13 5
-
1 ö÷
0 ÷÷
çç - - 0 ÷÷÷
çç1 0 0 -11 ç
çç1 0 0 -11 4 2 4 ÷÷
4 2 4 ÷÷ ÷÷
çç ÷÷ çç 5 1
çç0 1 0 9 5
-2
1
0 ÷÷÷ L4 :40 ççç0 1 0 9 -2 0 ÷÷÷
÷÷
DA
 ççç 2 2 ÷÷  ç 2 2
-1 ÷÷ ç ÷÷ 
ç0 0 1 ç 0 0 1 - 1 1 1 1
0 ÷÷
÷
ççç -
1 1
-
1
0 ÷÷÷ çç
ç
- -
÷÷
çç0 0 0 40 4 2 4 ÷÷ çç0 0 0 1 4 2 4 ÷
çç 11 -9 1 1 ø÷÷
÷÷ çç 11 - 9 1 1 ÷÷÷
çè çç ÷
çç ÷÷÷ èç 40 40 40 40 ÷ø÷÷
PE
æ çç 9 1 1 11 ö÷
÷
ççç - ÷
çç1 0 0 -11 40 40 40 40 ÷÷÷
çç 1 1 11 9 ÷÷
L1 +11L4 L1 ç0 1 0
ç 9 - ÷÷÷
 çç 40 40 40 40 ÷÷ .
L2 -9L4 L2 ç
÷
1 ÷÷÷
ŞI
çç0 0 1 -1 1 11 9
L3 +L4 L3 ç - ÷
çç0 0 0 1 40 40 40 40 ÷÷÷
çç 11 -9 1 1 ÷÷÷
çç ÷
çç
èçç 40 40 40 40 ø÷÷÷
Ă
÷
æ 9 1 1 11 ö÷
ççç- 40 40 40
÷
40 ÷÷÷
çç
IC
çç 1 1 11 9÷÷
çç - ÷÷÷
= çç 40 40 40 40 ÷÷
Deci B -1 ÷ şi det B = (-1) (-4) ⋅ 40 = 160
çç 1 11 9 1 ÷÷÷
CT
çç - ÷
çç 40 40 40 40 ÷÷÷
çç 11 -9 1 1 ÷÷÷
çç ÷
è 40 40 40 40 ø÷
DA
REZOLVABILITATEA SISTEMELOR ÎN CAZ GENERAL
Am văzut în cazul sistemelor de trei ecuaţii şi trei necunoscute, că efectuând transformări

elementare matricei extinse pentru a obţine matricea identitate, de fapt eliminăm necunoscutele
sistemului. Acest lucru rămâne valabil şi în cazul general.
DI
ìïa11x 1 + a12x 2 + ...a1n x n = b1

ïï
ïïa x + a x + ...a x = b
Fie sistemul ïí
21 1 22 2 2n n 2
ïï.......................................
RA
ïï
ïïam 1x 1 + am 2x 2 + ...amn x n = bm
î
æx 1 ö÷ æb1 ÷ö
çç ÷ çç ÷
ççx 2 ÷÷÷ ççb ÷÷÷
ç2÷
TU
ç ÷
Sistemul se poate scrie şi în forma A ⋅ x = b , unde A = (aij )i =1,m Î M n () , x = ç ÷÷ , b = çç ÷÷÷ . Dacă
çç ÷ çç ÷÷
j =1,n
çç ÷÷÷ çç ÷÷
çèx n ø÷ ççèbm ÷÷ø
æI X ÷ö
rang A = r , aducem prin transformările E1 ,..., Eq la matricea D = ççç r O
I
÷ , adică
è m -r ,n ÷ ø
ED
CĂ
Eq Eq -1 ...E1A = D ; astfel sistemul devine Dx = Eq Eq -1 ...E1b , ceea ce înseamnă că prin aceste
transformări pentru ca sistemul să fie compatibil, pe ultimele m - r poziţii ale termenilor liberi trebuie
GI
să apară zerouri, adică şi rangul matricei extinse trebuie să fie r .
Astfel teoremele Kronecker-Capelli şi Rouché sunt adevărate şi în cazul general:
Teorema Kronecker-Capelli
GO
ìïa11x 1 + a12x 2 + ...a1n x n = b1
ïï
ïïa x + a x + ...a x = b
Sistemul ï
21 1 22 2 2n n 2
í....................................... este compatibil dacă şi numai dacă
ïï
DA
ïï
ïïîam 1x 1 + am 2x 2 + ...amn x n = bm
rang A = rang A .
PE
Observaţii. 1. Dacă rang A = rang A = n , atunci sistemul este compatibil
determinat, iar dacă rang A = rang A < n , este compatibil nedeterminat.
2. Dacă rang A = rang A = r < n , alegem un minor de ordin r al matricei A , pe
care îl numim minor principal. Necunoscutele care au drept coeficienţi elementele
ŞI
acestui minor le numim necunoscute principale, celelalte necunoscute fiind
necunoscute secundare, acestea din urmă fiind considerate parametri. Astfel obţinem
un sistem Cramer cu r ecuaţii şi r necunoscute. Deci soluţiile se pot exprima în
Ă
funcţie de n - r parametri.
3. Dacă alegem în matricea sistemului un minor principal, atunci pentru ca sistemul
IC
să fie compatibil toţi minorii de ordin r + 1 ai matricei extinse, care conţin acest
minor trebuie să fie nuli. Numim aceşti minori determinanţi caracteristici. Deci putem
afirma următoarea teoremă:
CT
Teorema Rouché
ïìïa11x 1 + a12x 2 + ...a1n x n = b1
ïï
DA
ïa21x 1 + a22x 2 + ...a2n x n = b2

Sistemul ï í....................................... este compatibil dacă şi numai dacă
ïï
ïï
ïïîam 1x 1 + am 2x 2 + ...amn x n = bm
DI
determinanţii caracteristici sunt nuli.
Consecinţă. Dacă b1 = b2 =  = bm = 0 , atunci în cazul rang A = rang A = n

RA
sistemul admite numai soluţia (0, 0, , 0) , iar în cazul rang A = rang A < n există o
infinitate de soluţii.
Demonstraţie. Deoarece coloana termenilor liberi este identic nulă, rezultă că
determinanţii caracteristici sunt nuli, deci sistemul este compatibil. Dacă
TU
rang A = rang A = n , atunci sistemul are soluţie unică, deci numai soluţia
(0, 0, , 0) . Dacă rang A = rang A < n , sistemul este compatibil nedeterminat, adică
în afara soluţiei (0, 0, , 0) , are o infinitate de soluţii.
I
ED
CĂ
Observaţie. Sistemele de acest tip sunt sisteme liniare omogene şi admit
întotdeauna soluţia banală sau trivială (0, 0,...0) .
GI
1. Să se rezolve următorul sistem liniar
GO
a) folosind regula lui Cramer; b) folosind metoda eliminării;
c) calculând inversa matricei sistemului; d*) cu ajutorul transformărilor elementare.
ìïx + y + z + t = -2
ïï
ï2x - 3y + 3z + 2t = -6 .
DA
í3x + 2y + 5z + 3t = -1
ïï
ïï5x - 2y + 7z + 2t = 1
ïî
1 1 1 1 1 0 0 0
-5 1 0
PE
2 -3 3 2 2 -5 1 0
a) D = = = -1 2 0 =
3 2 5 3 3 -1 2 0
-7 2 -3
5 -2 7 2 5 -7 2 -3
ŞI
-5 1
= (-3) ⋅ = -3 ⋅ (-9) = 27 ;
-1 2
Ă
0 1 0 0
-12 6 5 4 2 5
-12 -3 6 5
IC
D1 = =- 3 3 1 = 9 ⋅ -1 1 1 =
3 2 3 1
-3 -9 4 1 3 4
-3 -2 9 4
CT
4 6 9
6 9
= 9 ⋅ -1 0 0 = 9 ⋅ = 9 ⋅ (-6) = -54 ;
DA
4 5
1 4 5
1 -2 1 1 1 0 0 0
-2 1 0
DI
2 -6 3 2 2 -2 1 0 -2 1
D2 = = = 5 2 0 = -3 ⋅ = 27 ;
3 -1 5 3 3 5 2 0 5 2
11 2 -3
5 1 7 2 5 11 2 -3
RA
1 1 -2 1 1 0 0 0
-5 -2 0
2 -3 -6 2 2 -5 -2 0 -5 -2
D3 = = = -1 5 0 = -3⋅ =3 ⋅ 27 ;
TU
3 2 -1 3 3 -1 5 0 -1 5
-7 11 -3
5 -2 1 2 5 -7 11 -3
I
ED
CĂ
1 1 1 -2 1 0 0 0
-5 1 -2
2 -3 3 -6 2 -5 1 -2
GI
D4 = = = -1 2 5 =
3 2 5 -1 3 -1 2 5
-7 2 11
5 -2 7 5 -7 2
GO
1 11
-5 -9 -27
9 27 1 3
= -1 0 0 = = 12 ⋅ 9 ⋅ = -4 ⋅ 27 .
12 24 1 2
DA
-7 -12 -24
Pe baza regulii lui Cramer obţinem x = -2 , y = 1 , z = 3 şi t = -4 .
b) Din prima ecuaţie exprimăm necunoscuta x şi înlocuim în celelalte ecuaţii, apoi
PE
exprimăm y din ecuaţia a doua şi înlocuim în ultimele două, etc. Obţinem pe rând
următoarele sisteme echivalente:
ìïx + y + z + t = -2 ì ïx + y + z + t = -2
ïï ï
ï
ŞI
ïï-5y + z = -2 ï
ï-5y + z = -2
ïí ï
í
ïïy + 2z = 5 ï
ï-9z = -27
ïï ï
ï
ïï-7y + 2z - 3t = 11 ï3z - 15t = 69
Ă
î ï
î
-3 - 2
Din ecuaţia a treia rezultă z = 3 , deci t = -4 din ultima ecuaţie şi y = =1
IC
-5
din a doua. Astfel x = -2 - y - z - t = -2 - 1 - 3 + 4 = -2 .
CT
c) Matricea sistemului este

æ1 1 1 1ö÷
çç ÷
çç2 -3 3 2÷÷÷
A = ççç ÷÷ .
DA
çç3 2 5 3÷÷÷
çç ÷÷
çè5 -2 7 2ø÷÷
æ1 2 35 ÷ö æ 51 -3 -21 9 ö÷
DI
çç ÷ çç ÷
ç ç1 -3 2 -2÷÷÷ çç 3 -6 3 0 ÷÷÷
Astfel t ç
A = çç ÷÷ şi A* = ççç ÷÷ .
çç1 3 5 7 ÷÷÷ çç-39 -3 15 0 ÷÷÷
÷÷ ÷÷
RA
çç çç
çè1 2 3 2 ÷÷ø çè 12 12 3 -9ø÷÷
æx ÷ö æ 51 -3 -21 9 ÷öæ-2÷ö æ -54 ÷ö æ-2ö÷

çç ÷ çç ÷÷çç ÷÷ çç ÷ ç ÷
ççy ÷÷ ç 0 ÷÷çç-6÷÷ çç 27 ÷÷ ççç 1 ÷÷÷
1 çç 3 -6 3
TU
÷ ÷÷çç ÷÷ = 1 ⋅ çç ÷÷ ç ÷
ç
det A = 27 , deci çz ÷ =÷ ⋅ç ÷ = ç ÷.
çç ÷÷ 27 ççç-39 -3 15 0 ÷÷çç-1÷÷ 27 çç 81 ÷÷÷ çç 3 ÷÷÷
÷ ÷
ç t ÷÷÷ ÷÷÷ççç ÷÷÷ çç ÷ ç ÷
çè ø çç
çè 12 12 3 -9÷øè ç 1 ø÷ çç-108÷÷÷ ççç-4÷÷÷
è ø è ø
I
ED
CĂ
d)
æ1 1 1 1 -2÷ö æ1 1 1 1 -2÷ö æ 1 -2ö÷
çç ÷÷ çç ÷÷ çç1 1 1
÷÷
GI
ççç2 -3 ç
3 2 -6÷÷÷ L2 -2L1 L2 çç0 -5 1 0 -2÷÷÷ L3 :(-1) çç0 1 -2 0 -5÷÷÷ ç
A = çç ÷÷  çç ÷÷  çç ÷÷ 
ççç3 2 5 3 -1÷÷÷ L3 -3L1 L3 çç0 -1 2 0 5 ÷÷÷ L2 «L3 çç0 -5 1 0 -2÷÷÷
çç ÷ L4 -5L1 L4 çç ÷ çç ÷÷
7 2 1 ÷÷÷ø ç 11 ÷÷÷ çççè0 -7 2 -3 11 ÷÷ø÷
GO
ççè5 -2 ÷÷ èçç0 -7 2 -3 ÷÷ø ÷
æ1 0 3 1 3 ö÷ æ1 0 3 1 3 ö
ç ÷
çç ÷÷ çç ÷÷
L1 -L2 L1 ç çç0 1 -2 0 -5 ÷÷÷ L :(-9) ççç0 1 -2 0 -5 ÷÷ L -3L L
 ç ÷÷ 3 çç ÷÷ 1 3 1
L3 +5L2 L3 ç çç0 0 -9 0 -27÷÷÷ çç0 0 1 0 3 ÷÷÷ L2 +2L3 L2
DA
L4 +7 L2 L4 ç ÷ ççç ÷÷ L4 +12L3 L4
ç -24÷÷÷ -24÷÷÷
ççèç0 0 -12 -3 ÷ø÷ èçç0 0 -12 -3 ø÷÷
÷
æ1 0 0 1 -6ö÷ æ1 0 0 1 -6ö÷ æ ö
çç ÷ ç
çç ÷÷ çç1 0 0 0 -2÷÷ æx ö÷ æç-2÷÷ö
çç ÷ çç ÷
çç0 1 0 0 1 ÷÷ ÷ ç ÷
÷ çy ÷÷ ç 1 ÷÷
÷÷ L4 :(-3) çç0 1 0 0 1 ÷÷ L1 -L4 L1 çç0 1 0 0 1 ÷÷
PE
çç ÷  çç ÷  çç ÷ . Deci ççç ÷÷÷ = çç ÷÷÷ .
ççç0 0 1 0 3 ÷÷÷ çç0 0 1 0 3 ÷÷÷ çç0 0 1 0 3 ÷÷÷ ççz ÷÷ ççç 3 ÷÷
çç ÷÷ çç ÷÷ çç ÷÷ ÷ ÷
çç0 0 0 -3 12 ÷÷ ÷ çç0 0 0 1 -4÷÷ ÷ çç0 0 0 1 -4÷÷ ÷ ççèç t ø÷÷ çç-4÷÷÷
çè ÷ø÷ èç ø÷÷ çè ø÷÷ ç
è ÷ø
2. Să se studieze compatibilitatea următoarelor sisteme liniare, iar în caz de

ŞI
compatibilitate să se şi rezolve:
ì
ïx - 3y + z = 3
ï
ï
ï
ï ïìïx - 3y + z - t + 2u = 3
Ă
ï2x + y - z = 0
ï
ï ï
a) í4x - 5y + z = 6 ; b) ï í2x + y - z + t - u = 0 .
IC
ï
ï ïï
ï
ïx + y - 2 z = 2 ïï4x - 5y + z + t = 6
ï ïî
ï
ï-x + 2y - z = 1
CT
ï
ï
î
Rezolvare
a) Soluţia 1
Să calculăm rangul matricei sistemului.
DA
æ 1 -3 1 ÷ö
çç ÷÷
çç 2 1 -1÷÷
çç ÷÷ 1 -3
÷
A = ççç 4 -5 1 ÷÷÷ .
DI
= 7 ¹ 0 , deci calculăm minorii de ordin 3 , care conţin

çç ÷÷ 2 1
çç 1 1 -2÷÷
çç ÷÷
çè-1 2 -1÷÷ø
RA
1 -3 1 1 -3 1
acest minor. 2 1 -1 = 0 , 2 1 -1 = -9 ¹ 0 , deci rang A = 3 .
TU
4 -5 1 1 1 -2
Să calculăm determinanţii caracteristici.
I
ED
CĂ
1 -3 1 3 1 -3 1 3 1 -3 1 5
-1 0 -2 C 4 +2C1 C 4 1 0
GI
2 1 L2 -L4  L2
1 0 0 0 0
= = =
4 -5 -2 6 4 -5 -2 6 4 -5 -2 14
-1 2 -1 -1
GO
1 1 1 1 2 1 1 4
-3 1 5
= - -5 -2 14 = -51 ¹ 0 , deci sistemul este incompatibil.
DA
1 -1 4
Soluţia 2.
æ 6 ÷ö
æ 1 -3 1 3ö÷ æ1 -3 1 6 ö÷ çç1 -3 1 ÷÷
çç ççç
PE
÷÷÷ ÷÷÷ ç
ç ÷÷
ççç 2 1 -1 0÷÷ L -2L L ç0 7 -3 -6÷÷ L :7ç ç 0 1 -
3 12
- ÷÷÷
ç ÷÷ L2 -4L1 L2 çç ÷÷ L -2L L5 ççç 7 7 ÷÷ L1 +3L2 L1
ççç 4 -5 1 6÷÷ 3 1 3 çç0 7 -3 -6÷÷ 3  çç
5 ÷÷÷ L -4
2
ç ÷÷÷ L4 -L1 L4 çç ÷÷÷ L4 L3 çç0 4 -4 L3

çç 1 1 -2 2÷÷ L5 +L1 L5 çç0 4 -4 5 ÷÷ L5 L4 çç0 5
÷÷ L3 -5LL2 
7 ÷÷÷ 4 2 4
L
ççç ÷÷ çç ÷÷ çç 0
çç-1 2 -1 ÷ ç ÷ ç ÷
÷
1÷÷ø ççè0 5 0 7 ÷÷ çç0 0 0 ÷÷
ŞI
ççè ÷ ø 0
÷÷ ç ÷÷ çè
çç ø÷÷
÷
æ 6 ÷÷ö æ ö÷
çç1 0 - 2 æ
çç1 0 - 2 6 ö÷ ç1 0 -
ç
2 6
÷÷
çç ÷ ÷
÷ ç
çç
7 7 ÷÷÷ çç 7 7 ÷÷ çç 7 7 ÷÷
çç ÷
12 ÷÷ 12 ÷÷ çç 12 ÷÷
Ă
3 3
ççç0 1 - - ÷÷÷ æ ö ççç0 1 -
3
- ÷÷÷ çç0 1 - - ÷÷÷
çç 7 7 ÷÷ L3 :ççç- ÷÷÷÷ çç
16 7 7 ÷÷ L -15 L L çç 7 7 ÷÷
ç ÷ èç 7 ø÷ ÷ 4 7 3 4 çç
83 ÷÷  ÷ ççç 83 ÷÷÷ .
IC
 ççç0 0 - 16 83 ÷÷÷  ç 0 0 1
÷÷ ÷ çç ÷
çç 7 7 ÷÷÷ ççç0 0 1 16 ÷÷÷ çç 16 ÷÷÷
çç ç ÷
çç 15 109 ÷÷÷ çç 15 109 ÷÷÷ çç
çç0 0 0 449 ÷÷÷
çç0 0 ÷÷ çç0 0 ÷÷ ÷
CT
çç 7 7 ÷÷ çç 7 7 ÷÷ çç 112 ÷÷÷
÷÷ ÷÷ çç
çç0 0
çè 0 0 ÷ø
çç0 0 0
èçç 0 ÷ø÷÷ ççè0 0 0 0 ÷÷÷
çç ÷÷ ÷ø
÷ çç ÷÷ çç ÷÷÷
Pe çlinia a patra avem coeficienţii necunoscutelor zerouri şi termenul liber diferit de zero, deci sistemul
este incompatibil.
DA
b) Soluţia 1.
Să calculăm rangul matricei sistemului.
æ1 -3 1 -1 2 ÷ö
çç ÷÷ 1 -3
DI
çç ÷
A = ç2 1 -1 1 -1÷÷ , = 7 ¹ 0 , deci calculăm minorii de ordin 3 ,
çç ÷÷ 2 1
çç4 -5 1 1 0 ÷ø ÷
è
RA
1 -3 1 1 -3 -1
care conţin acest minor. 2 1 -1 = 0 , 2 1 1 = 14 ¹ 0 , deci rang A = 3 ,
4 -5 1 4 -5 1
TU
astfel şi rang A = 3 , deci sistemul este compatibil nedeterminat (numărul

necunoscutelor este mai mare decât 3 ). Necunoscutele principale sunt x , y şi t , iar
cele secundare z = a şi u = b . Sistemul Cramer pe care trebuie să îl rezolvăm este:
I
ED
CĂ
ì
ïx - 3y - t = 3 - a - 2b
ï
ï
ï
GI
í2x + y + t = a + b .
ï
ï
ï
ï4x - 5y + t = 6 - a
ï
î
GO
D = 14 ,
3 - a - 2b -3 -1 3-b -2 0
3-b -2
Dx = a+b 1 1 = a+b 1 1 =- = 4a - 4b + 6 ,
9 - 2a - 2b -8
DA
6-a -5 1 9 - 2a - 2b -8 0
1 3 - a - 2b -1 1 3 - a - 2b -1
3 3-b
Dy = 2 a+b 1 =3 3-b 0 =- = 6a + b - 12 ,
PE
5 9 - 2a - 2b
4 6-a 1 5 9 - 2a - 2b 0
1 -3 3 - a - 2b 1 -3 3 - a - 2b 1 -3 3 - a - 2b
ŞI
Dt = 2 1 a+b = 0 7 3a + 5b - 6 = 0 7 3a + 5b - 6 = 21b .
4 -5 6-a 0 7 3a + 8b - 6 0 0 3b
2a - 2b + 3 6a + b - 12 3b
Ă
Deci x = ,y= , z = a, t = , u = b , a, b Î  .
7 14 2
IC
Soluţia 2.
æ1 -3 1 -1 2 3ö÷ æ 3 ö÷÷
çç ÷÷ ç1 -3 1 -1 2
L1 L2 ç ÷
ççç2 1 -1 1 -1 0÷÷÷ L2 -2 ççç0 7 -3 3 -5 -6÷÷÷ L3 -L
2
L3
CT
çç ÷÷ L3 -4L1 L3 çç ÷÷ L2 :7
çç4 -5 1 ÷ çç0 7 -3 5 -8 -6÷÷
çè 1 0 6÷÷ø çè ø÷÷
÷
x y z t u
æ 3 ö÷
çç1 0 - 2 2
-
1
÷
DA
æ1 -3 1 -1 2 3 ö÷
ççç ÷÷ ç
çç 7 7 7 7 ÷÷÷
÷ L + 3 L L ç ÷÷C «C
ççç0 1 - 3 3 - 5 - 6 ÷÷÷ 1 2 1 çç0 1 - 3 3
-
5 6 3 4
- ÷÷÷ 
çç 7 7 7 7 ÷÷÷ çç 7 7 7 7 ÷÷ L3 :2
çç ÷÷ çç ÷÷
ççè 0 0 0 2 - 3 0 ÷ø÷ çç0 0 0 2 -3 0 ÷÷
çç ÷
DI
èç ø÷÷÷
ç ÷
x y t z u x y t z u
æ 2 2 1 3 ÷ö æ 2 2 3 ÷ö
çç1 0 - - ÷ çç1 0 0 - ÷
çç 7 7 7 7 ÷÷÷ 2 ç
ç 7 7 7 ÷÷÷
çç ÷ ç ÷
RA
3 3 5 6 ÷ L1 -7 L3 L1 çç 3 1 6÷
 ççç0 1 - - - ÷÷÷  ç0 1 0 - - - ÷÷÷
çç 7 7 7 7 ÷÷ L2 - 3 L3 L2 ççç 7 14 7 ÷÷
çç ÷÷ 7 çç ÷÷
çç0 0 1 0 -
3 0 ÷÷÷ çç0 0 1 0 -
3 0 ÷÷÷
çççè 2 ÷
÷÷ø çççè 2 ÷÷ø
÷ ÷÷
TU
3 + 2a - 2b -12 + 6a + b 3b
Deci x = ,y= , z =a, t =- , şi u = b .
7 14 2
3. Să se calculeze inversa matricei A Î M n ( ) , n ³ 3 definită prin

I
ED

A157 Part7

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

A157 Part7

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CĂ

Rezolvarea sistemelor liniare 303

Am lăsat deschis cazul D = D1 = D2 = D3 = 0 la discuţia rezolvabilităţii

consecinţă este suficient să lucrăm cu primele două. Considerăm una dintre

necunoscute ca parametru, de exemplu x = a , şi sistemul format din primele două

Şi în acest caz avem D = D1 = D2 = D3 = 0 . Observăm că cele trei ecuaţii sunt

necunoscute, alegem parametrii x = a şi y = b şi astfel z = , deci

ecuaţie în fiecare dintre exemple.

3. Sistemele (5) şi (8) au determinantul nul, deci condiţia de compatibilitate este ca

Coeficientul lui b , respectiv a , în fiecare caz este un minor de ordin 2 al matricei

4. În cazul exemplului 4. toţi minorii de ordin doi ai matricei sistemului, respectiv ai

ïïa 31x + a 32y + a 33z = b3

(coloane) este combinaţia liniară a celorlalte.

a12a 33a22 - a13a 32a22 - a12a23a 32 + a13a22a 32 a (a a - a 23a 32 )

a22a 33 - a23a 32 a 33a22 - a23a 32

d11 d11 d11 d11

alegem adecvat parametrul obţinem un sistem Cramer.

ceea ce conduce la contradicţie. (de exemplu în cazul sistemului (7)

Pentru simplificarea proprietăţilor de mai sus introducem o nouă noţiune:

Definiţie. Numim rangul matricei nenule A Î M m ,n () şi îl notăm cu rang A , cel

Observaţii. 1. Dacă rang A = 3 , atunci sistemul este compatibil determinat, iar

2. Dacă rang A = rang A = r < 3 , alegem un minor nenul de ordin r al matricei

întotdeauna soluţia banală sau trivială (0, 0, 0) .

Calculul rangului unei matrice

determinantul matricei: det A = 0 . Deci rang A = 2 .

æx ÷ö ççç 8 8 8 ÷÷÷æçb1 ÷ö çç 8 8 8 ÷÷÷

1 1 ÷ç÷÷ è 3 ø çç- 1 - 1 1 ÷÷÷

1. Scriem coloanele matricei I 3 după coloanele matricei A , obţinând astfel o matrice 3 ´ 6 :

matricea I 3 . Dacă avem nevoie de schimbarea coloanelor i şi j , atunci schimbăm şi coloana 3 + i cu

æ 2 1 2÷öæ1 0 0÷ö æ 2 2 1ö÷ æ 1 2ö÷ æ ö

matrice de tip k ´ 3 (exemplele a), b), c), d)).

3. Determinanţii transformărilor elementare în cazul a) sunt egali cu t , în cazul b) cu -1 , iar în cazul c)

obţinem (înmulţim la dreapta cu A-1 ): Eq ⋅ Eq -1 ⋅  ⋅ E1 ⋅ I 3 = A-1 . Deci într-adevăr dacă prin

1. Să se rezolve următoarele sisteme liniare

D3 = = -110 - 51 = -161 . Deci

æ 6 5÷ö æ6 13ö÷ æ 7 -5ö÷

çè13 7÷÷ø çç5 7 ÷÷ çç-13 6 ÷÷÷ .

çç ÷÷ = A-1 ⋅ çç ÷÷÷ = - 1 ⋅ çç ÷÷ .çç ÷÷ = - 1 ⋅ çç ÷÷ = çç ÷÷ .

II. Scriem sistemul sub forma:

çç0 0 1 3 ÷ø÷ çç0 0 1 3 ÷÷ø çèz ÷÷ø çèç 3 ÷ø÷

ìïx - 3y + z = 3 ìïx + y + z = 3 ìïx - 2y - z = 3

b) Soluţia 1. Determinantul sistemului este D = 2 1 -1 = -5 ¹ 0 , deci

æ1 1 1 3ö÷÷ æ1 1 1 3 ö÷÷ æ1 1 1 3 ö÷÷

De aici putem observa că 5x + 2y + z = (3x + y - 2z ) + (2x + y + 3z ) , deci pentru

b = 3 sistemul ar fi compatibil. Astfel condiţia de incompatibilitate este a = 3 şi

În acest caz avem ultima linie nulă, z =a, x = 4 - b + 5a = 1 + 5a şi

4. Să se determine valorile parametrului m Î  pentru care sistemul

Soluţie. Sistemul admite soluţie unică dacă şi numai dacă D ¹ 0 , unde

Rădăcinile ecuaţiei m 2 - 10m + 9 = 0 sunt m1 = 1 şi m2 = 9 , deci sistemul admite

D2 = - (b 2 - a 2 )(c 2 - a 2 )(c 2 - b 2 ) = (b - a )(c - a )(c - b )(a + b )(b + c ) (c + a ) ,

P(t ) = (t - a )(t - b )(t - c ) ⋅ Q(t ) (*).

t 3 în produsul (t - a )(t - b )(t - c )(t + s ) este s - a - b - c , deci egalitatea (*)

3. Calculaţi inversele următoarelor matrice:

să fie inversabilă pentru orice x Î  . (Admitere, 1998.)

Rezolvaţi ecuaţia XA = B . (Admitere, 1999.)

10. Determinaţi valoarea parametrului m Î  astfel ca sistemul

15. Demonstraţi că pentru a, b, c Î  sistemul

Folosim un argument inductiv, după ordinul determinantului. Pentru n = 2 şi n = 3

coeficientul lui a1j este chiar å

permutarea çt(1) t(2)  t(k )  t(n - 1)÷÷ după regulile

două inversiuni dispar în permutarea t , iar celorlalte le corespund (1, 2) , (1, 5) ,

Deci de fapt au dispărut inversiunile (1,k ) cu s (k ) < 3 .

å e(s)a1s(1)a2s(2) ans(n ) = å (-1)j -1a1 jd1 j