Capitolul 5 VALORI S I VECTORI PROPRII

an universitar 2006/2007 a se determine o matrice nesingular a P Problema: dat a matricea A Mn (K), s 1 Mn (K) astfel nc at matricea B = P A P s a aib a o form a c at mai simpl a. Pentru a rezolva aceast a problem a introducem not iunile: valoare proprie, vector propriu, polinom caracteristic etc. x1 . Denit ia 5.1 Fie matricea A = (aij )i,j =1,n Mn (K). Vectorul coloan a x= . . xn Mn1 (K) pentru care exist a K astfel nc at: Ax = x, x 6= Mn1 (K) se nume ste vector propriu al matricei A, iar valoare proprie a matricei A. Observat ia 5.1 Dac a x este vector propriu a matricei A, atunci K \ {0}, vectorul x este tot vector propriu deoarece Ax = x Ax = x A(x) = (x). Mult imea valorilor K care sunt valori proprii ale matricei A se nume ste spectrul lui A si se noteaz a (A). Raza spectral a a matricei A este num arul real pozitiv (A) = max {|| , (A)} . Not am cu S (A) = {x|x Mn1 (K) : K : Ax = x} mult imea vectorilor proprii ai matricei A corespunz atori valorii proprii la care este ad augat si vectorul nul. Teorema 5.1 Fie matricea A Mn (K). a) Mult imea S (A) are structur a de subspat iu liniar al spat iului liniar Mn1 (K). b) Subspat iile proprii corespunz atoare valorilor proprii distincte n comun dec at nu au vectorul nul, adic a dac a 1 6= 2 S1 (A) S2 (A) = Mn1 (K) . Demonstrat ie. a) Observ am din denit ia lui S (A) c a n aceast a mult ime este inclus si vectorul coloan a nul Mn1 (K) . Demonstr am c a S (A) este subspat iu liniar folosind teorema de caracterizare a subspat iilor liniare. 53

54

CAPITOLUL 5. VALORI S I VECTORI PROPRII

Fie x, y S (A) Ax = x, Ay = y si e R, A(x + y) = Ax + Ay = (x) + y = (x + y) x + y S (A). b) Fie valorile proprii distincte 1 si 2 si S1 (A), S2 (A) subspat iile proprii corespunz atoare. Presupunem c a exist a x S1 (A) S2 (A), x 6= Mn1 (K) . Rezult a Ax = 1 x si Ax = 2 x deci 1 x = 2 x (1 2 )x = Mn1 (K) , 1 6= 2 x = Mn1 (K) , ceea ce contrazice ipoteza. Observat ia 5.2 Ecuat ia matriceal a Ax = x, x 6= Mn1 (K) este echivalent a cu (A In )x = Mn1 (K) si echivalent a cu sistemul liniar omogen (a11 )x1 + a12 x2 + ... + a1n xn = 0 a21 x1 + (a22 )x2 + ... + a2n xn = 0 (5.1) ...... an1 x1 + an2 x2 + ... + (ann )xn = 0 care are solut ii nebanale dac a si numai dac a det(A In ) = 0, unde a11 a12 a 1 n a21 a22 a2n det(A In ) = . . . . . . . an1 an2 ann

(5.2)

Denit ia 5.2 Fie A Mn (K). Polinomul P () = det(A In ) se nume ste polinom caracteristic al matricei A, iar ecuat ia P () = 0 se nume ste ecuat ie caracteristic a a matricei A. R ad acinile ecuat iei caracteristice poart a denumirea de r ad acini caracteristice ale matricei A. Valorile proprii ale matricei A sunt r ad acinile caracteristice din K. Exemplul A M3 (R). S a se determine valorile proprii ale matricei: 5.1 Fie matricea 1 0 0 A = 0 0 1 . 0 1 0 1 0 0 1 0 0 Rezolvare. Calcul am det(A I3 ) = det 0 0 1 0 1 0 = 0 1 0 0 0 1 + 1 0 0 2 3 2 0 1 = = + 1 = (1 ) ( + 1) . 0 1 Ecuat ia caracteristic a este 2 3 + 1 = 0. R ad acinile ecuat iei caracteristice sunt = 1, = i. Matricea A are numai valoarea proprie = 1 R, = i /R si deci nu este valoare proprie. In situat ii generale, valorile proprii ale unei matrice nu sunt u sor de determinat. Sunt si cazuri n care determinantul din denitia polinomului caracteristic se poate calcula relativ usor. Se includ aici matricele diagonale, matricele triunghiulare superior sau inferior.

55 Denit ia 5.3 Fie A Mn (K). Se nume ste minor principal de ordin k al matricei A un minor de ordin k format la intersect ia a k linii si coloane cu acela si indice.
k minori principali de ordin k, iar suma acestora Observat ia 5.3 Fie A Mn (K). Sunt Cn n X se noteaz a k . In particular 1 = aii se nume ste urma ( n englez a trace) matricei A si i=1

se noteaz a T r(A). Mai observ am c a n = det(A).

iile: Teorema 5.2 Fie A Mn (K). Au loc armat a) Polinomul caracteristic al matricei A este un polinom de gradul n cu coecient i din K. b) Polinomul caracteristic are expresia P () = (1)n (n 1 n1 + 2 n2 + ... + (1)n n ) unde: 1 = aii = T r(A) (urma matricei A), i =1 an1.n1 an1,n a11 a12 a11 a13 + + + 2 = a21 a22 a31 a33 an,n1 an,n i = suma minorilor principali de ordinul i ai matricei A. n = det(A). Exemplul 5.2 S a se calculeze polinomul caracteristic al matricei 1 0 2 1 0 1 4 2 . A= 2 1 0 1 2 1 1 2 Rezolvare. 1 =1 + 1 + 2=4 0+ 1 0 1 2 1 1 1 4 1 + + + + 2 = 0 1 2 0 2 2 1 0 1 =1 =6 0+1 4+4+4+ 1 0 2 1 1 2 4 2 1 0 2 0 0 1 4 1 3 = + + 2 1 0 1 1 2 2 1 2,3,4 1,2,3 1 0 1 + =4 0 1 2 2 1 2 1,2,4 4 = det(A) = 1 P () = 4 43 + 62 4 + 1 = ( 1)4 2 + 0 1 = 2 1 2 1 1 + 2
1,3,4 n X

(5.3)

Teorema 5.3 Dou a matrice asemenea au acelea si valori proprii.

56

CAPITOLUL 5. VALORI S I VECTORI PROPRII

Demonstrat ie. Demonstr am c a dou a matrice asemenea au acela si polinom caracteristic si de aici va rezulta c a au acelea si valori proprii. Fie A, B Mn (K) dou a matrice asemenea. Atunci exist a o matrice P Mn (K), nesingular a astfel nc at B = P1 AP. Folosind denit ia polinomului caracteristic obt inem: 1 PB () = det(B In ) = det(P AP P1 P) = det P1 (A In )P = =det(P1 ) det(A In ) det P = det(A In ) = PA () deoarece det(P1 ) = 1/ det(P). Observat ia 5.4 Reciproca nu este adev arat a. Faptul c a matricele au acelea si valori proprii 0 1 este o condit ie necesar a, dar nu sucient a de asem anare. Consider am matricele 0 0 0 0 si . Se observ a c a ecare are valoarea proprie 0 cu multiplicitatea 2 dar nu sunt 0 0 asemenea. Denit ia 5.4 Fie A Mn (K). Dac a este o valoare proprie a lui A, atunci dim S (A) se nume ste multiplicitate geometric a a valorii proprii . Multiplicitatea valorii proprii , ca r ad acin a a polinomului caracteristic, notat a m(), se nume ste multiplicitate algebric a a valorii proprii . Observat ia 5.5 Multiplicitatea geometrica este numarul maxim de vectori liniar independenti din S (A). Teorema 5.4 Dac a este valoare proprie a matricei A de multiplicitate algebric a m(), a este mai mic a sau egal a cu multiatunci dimK S (A) m().(multiplicitate geometric plicitate algebric a). Teorema 5.5 Fie matricea A Mn (K). Vectorii proprii corespunz atori valorilor proprii distincte sunt liniar independent i. atori valorilor proprii 1 , 2 , ..., p . Demonstrat ie. Fie x1 , x2 , ..., xp vectorii proprii corespunz Vom demonstra c a dac a valorile proprii 1 , 2 , ..., p sunt distincte atunci vectorii proprii corespunz atori x1 , x2 , ..., xp sunt liniar independent i. Demonstrat ia se face prin induct ie dup a p. Pentru p = 1 armat ia este evident adev arat a (avem un singur vector propriu nenul, liniar independent). Presupunem armat ia adev arat a pentru un sistem de p 1 vectori proprii si o demonsi demonstr am pentru un sistem de p vectori. Fie sistemul de vectori proprii (x1 , x2 , ..., xp ) str am c a este liniar independent. Fie (1 , ..., p ) Rp si 1 x1 + 2 x2 + ... + p xp = Mn1 (K) (5.4) si obt inem: Inmult im relat ia (5.4) la st anga cu p 1 p x1 + 2 p x2 + ... + p p xp = Mn1 (K) . (5.5)

57 Pe de alt a parte, dac a aplic am matricea A relat iei (5.4) obt inem: 1 Ax1 + 2 Ax2 + ... + p Axp = Mn1 (K) sau, tin and sema c a Axi = i xi , i = 1, p, 1 1 x1 + 2 2 x2 + ... + p xp vp = 0Mn1 (K) . (5.6)

Sc adem din (5.5) relat ia(5.6) si obt inem: 1 (1 p )x1 + 2 (2 p )x2 + ... + p1 (p1 p )xp1 = n . si valorile proprii Deoarece sistemul de vectori (x1 , x2 , ..., xp1 ) este liniar independent sunt distincte, rezult a 1 = 2 = ... = p1 . Inlocuim n (5.4) valorile lui i , i = 1, p 1 rezult a p xp = 0Mn1 (K) , xp 6= Mn1 (K) p = 0, deci sistemul de vectori (x1 , x2 , ..., xp ) este liniar independent. Denit ia 5.5 Se nume ste matrice diagonalizabil a orice matrice asemenea cu o matrice diagonal a. Teorema 5.6 O matrice A Mn (K) este diagonalizabil a dac a si numai dac a exist ao baz a n Mn1 (K) format a din vectorii proprii ai matricei A. Exemplul 5.3 Fie matricea A M3 (R), 3 7 5 4 3 . A= 2 1 2 2

S a se studieze dac a matricea este diagonalizabil a si n caz armativ s a se determine matricea diagonal a si matricea modal a. Rezolvare. Pentru determinarea valorilor proprii si a multiplicit a tilor algebrice 3 3 2 calcul am polinomul caracteristic: P () = (1) ( 1 + 2 3 ) 1 = 3 + 4 + 2 = 3 3 7 4 3 3 5 = 12 + 14 + 8 6 6 + 5 = 3 + + 2 = 2 2 4 2 2 1 3 = det(A) = 1 P () = (3 32 + 3 1) = ( 1)3 1 = 2 = 3 = 1, m(1) = 3. Matricea are o singur a valoare proprie = 1 cu multiplicitatea algebric a 3. Pentru determinarea vectorilor proprii si stabilirea multiplicit a tilor geometirce ale valorilor proprii rezolv am sistemul 3x3 , x (A I)x = 0R3 x1 = 2 = x3 3 a)6= 3 S1 (A) = {x R3 |x = 1 } dimR S1 (A) = 1(multiplicitatea geometric 1 (multiplicitatea algebric a a r ad acinii). Rezult a c a matricea nu este diagonalizabil a. Consecint a 5.1 Dac a A Mn (K) are n valori proprii distincte, atunci A este diagonalizabil a.

58

CAPITOLUL 5. VALORI S I VECTORI PROPRII

Demonstrat ie. Conform Teoremei 5.5, deoarece 1 , 2 , ..., n sunt n valori proprii distincte ale lui A si (x1 , x2 , ..., xn ) sunt vectorii proprii corespunz atori, ace sti vectori sunt liniar independent i, sunt n num ar de n, dimR Mn1 (K) = n, deci constiuie o baz a n Mn1 (K). Conform Teoremei 5.6 matricea A este diagonalizabil a. Enunt am f ar a demonstrat ie urm atoarele rezultate: Teorema 5.7 (Teorema lui Jordan) O matrice A Mn (K) este diagonalizabil a dac a si numai dac a a) toate r ad acinile polinomului caracteristic P () sunt n K, b) pentru orice valoare proprie dimK S (A) = m(), m() not and ordinul de multiplicitate algebric a a valorii proprii (multiplicitatea algebric a este egal a cu multiplicitatea geometric a). Teorema 5.8 Orice matrice real a simetric a, A Ms n (R), este ortogonal asemenea cu o matrice diagonal a. Observat ia 5.6 Matricea P se obt ine astfel: consider am o baz a ortonormat a obt inut a din vectori proprii ai matricei A prin procedeul Gram-Schmidt si matricea ortogonal a P va format a pe coloane din coordonatele acestor vectori n baza canonic a. Evident, matricea P nu este unic a, ea depinz and de alegerea bazei. Observat ia 5.7 Este evident c a teoria valorilor si a vectorilor proprii dezvoltat a p an a acum pentru matrice poate construit a n paralel pentru multiplicarea la st anga cu vectori linie. Valorile proprii vor acelea si n acest caz, dar vectorii proprii sunt diferit i.

5.1

Algoritmul de diagonalizare a unei matrici

Fie matricea A Mn (K). Determinarea valorilor proprii ale matricei A. Pasul 1. Determin am polinomul caracteristic P () = det(A In ). Calcul am r ad acinile polinomului caracteristic. Dac a exist a m acar o r ad acin a care nu este n K, condit ia a) din Teorema 5.7 nu este satisf acut a, deci algoritmul se opre ste. Matricea A nu poate adus a la forma diagonal a. Dac a toate r ad acinile polinomului caracteristic sunt n K, trecem la Pasul 2. Pasul 2. Fie 1 , 2 , ..., p valorile proprii distincte cu ordinele de multiplicitate algebric a m(1 ), m(2 ), ..., m(p ). Determinarea vectorilor proprii ale matricei A. Pasul 3. Rezolv am cele p sisteme liniare si omogene (A i In )x = Mn1 (K) , i = 1, p. Explicit am subspat iile proprii Si (A) = x Mn1 (K) :(A i In )x = Mn1 (K) , i = 1, p si punem n evident a c ate o baz a n ecare dintre ele. Calcul am dim Si (A) = ni , i = 1, p.

5.1. ALGORITMUL DE DIAGONALIZARE A UNEI MATRICI

59

Pasul 4. Dac a ni = m(i ), i = 1, p, matricea poate adus a la forma diagonal a si trecem la Pasul 5. In caz contrar condit ia b) din Teorema 5.7 nu este satisf acut a, deci algoritmul se opre ste. Determinarea formei diagonale. and condit iile Teoremei 5.7 au fost ndeplinite, matricea Pasul 5. Am ajuns la Pasul 5 c A este diagonalizabila. Matricea diagonala are forma D = diag [1 , ..., 1 , 2 , ..., 2 , ..., p , ..., p ] | {z } | {z } | {z } n1 ori np ori n2 ori iar vecrorii proprii sunt reuniunea bazelor din toate subspat iile proprii determinate anterior. Matricea modal a P, care este si matricea de asem anare, are coloanele formate din vectorii.proprii. Are loc relat ia D = P1 AP. Exemplul 5.4 Fie matricea A M4 (R), 1 0 0 1 0 1 0 0 A= 0 0 1 2 1 0 2 5 S a se stabilesc a dac a matricea este diagonalizabil a si n caz armativ s a se determine matricea diagonal a. Rezolvare. Pentru determinarea valorilor proprii si a multiplicit a tilor algebrice calcul am polinomul caracteristic: P () = (1)4 (4 83 + 132 6) = ( 6)( 1)2 Valorile proprii sunt 1 = 0, m(0) = 1, 2 = 6, m(6) = 1, 3 = 4 = 1, m(1) = 2. T , R}, dimR S1 (A) = 1 = Pentru 1 = 0, S0 (A) = {x R4 |x = 1 0 2 1 m(0), T , R}, dimR S6 (A) = Pentru 2 = 6, S6 (A) = {x R4 (R)|x = 1 0 2 5 1 = m(6), Pentru 3 = 4 = 1, 2 0 0 1 S1 (A) = {x R4 |x = 0 + 1 , , R}, dimR S1 (A) = 2 = m(1). 0 0 Deoarece ni = m(i ), i = 1, 2, 3, endomorsmul este diagonalizabil, iar matricea diagonal a este 1 0 2 1 0 0 0 0 0 1 0 0 0 1 0 0 a este P = D= 2 0 1 2 . 0 0 1 0 , iar matricea modal 1 0 0 5 0 0 0 6

60

CAPITOLUL 5. VALORI S I VECTORI PROPRII

Exemplul a se aduc a la forma diagonal a matricea 5.5 S 1 0 2 0 0 0 A= 2 0 4 si s a se determine matricea ortogonal a de asem anare. Rezolvare. Calcul am polinomul caracteristic care n acest caz se obt ine mai u sor folosind denit ia: 1 0 2 = 2 ( 5). 0 P () = det 0 2 0 4 si 3 = 5, m(5) = 1. Obt inem: 1 = 2 = 0, m(0) = 2 am sistemul Ax = R3 folosind Determin am vectorii proprii: pentru 1 = 2 = 0 rezolv transform arile elementare, 1 0 2 1 0 2 0 0 0 0 0 0 x1 2x3 = 0, x2 R 2 0 4 0 0 0 2 0 2x3 x2 deci x S0 (A) x = = x3 0 + x2 1 dimR S0 (A) = 2. x3 1 0 arile elementare, Pentru = 5 rezolv am sistemul (A 5I3 )x = R3 folosind transform 1 1 4 0 2 1 0 1 0 1 0 1 2 2 2 0 5 0 0 5 0 0 5 0 0 1 0 2 0 1 2 0 4 0 0 0 0 0 0 1 1 2 2 x3 x1 + 1 x =0 2 3 = x3 0 . x S5 (A) x = 0 x2 = 0 x3 1 Baza format a din vectorii este: proprii 2 0 1 2 v1 = 0 , v2 = 1 , v3 = 0 . 1 1 0 Observ am c a vectorii sunt ortogonali. Ii normaliz am si form am matricea modal a care are drept coloane vectorii proprii ortonormat i. 2 1 0 5 5 0 1 0 P= 1 2 0 5 5 si 2 2 1 1 0 5 0 5 1 0 2 0 0 0 5 5 5 5 = 0 0 0 . 0 0 0 0 0 1 0 PT AP = 0 1 2 1 2 1 0 5 2 0 4 0 0 5 5 5 0 5 5 5

5.1. ALGORITMUL DE DIAGONALIZARE A UNEI MATRICI

61

5.1.1

POLINOAME DE MATRICE

Denit ia 5.6 Fie Q Rm [x] : Q(x) = a0 xm + a1 xm1 + + am1 x + am , a0 6= 0. Fie A Mn (R). Matricea notat a Q(A), denit a prin: m1 m Q(A) = a0 A + a1 A + + am1 A + am In se nume ste polinom de matrice A denit de Q. Observat ia 5.8 Evident Q(A) Mn (R). Teorema 5.9 (Teorema Cayley-Hamilton) a propriul s au polinom caracteristic, adic a dac a Orice matrice A Mn (R) veric PA () = det(A In ), atunci PA (A) = 0. Demonstrat ie. tim c a AA = det(A)In , unde matricea A este adjuncta matricei Fie A Mn (R). S A. Fie PA () = det(A In ) polinomul s au caracteristic. Avem deci (A In )(A In ) = PA ()In (5.7)

Matricea (A In ) are ca elemente polinoame de grad cel mult 1, (A In ) este o matrice care are ca elemente polinoame de grad cel mult n 1, iar PA ()In este o matrice av and elemente de grad cel mult n. Deci (A In ) = Bn1 n1 + Bn2 n2 + + B1 + B0 unde Bi Mn (R),i = 0, n 1. Fie PA () = det(A In ) = (1)n (n 1 n1 + + (1)n1 n1 + (1)n n ) polinomul caracteristic al matricei A (Teorema 5.2). Egalitatea (5.7) devine (A In )(Bn1 n1 + Bn2 n2 + + B1 + B0 ) = (1)n (n 1 n1 + + (1)n1 n1 + (1)n n )In sau Bn1 n + (Bn2 ABn1 )n1 + (Bn3 ABn2 )n2 + +(B0 AB1 ) + AB0 = = ((1)n In )n + ((1)n1 1 In )n1 + + (n1 In ) + n In Prin identicare dup a puterile lui rezult a: Bn1 = (1)n In |An Bn2 ABn1 = (1)n1 1 In |An1 Bn3 ABn2 = (1)n2 2 In |An2 |A B0 AB1 = n1 In AB0 = n In

(5.8)

Adun and relat iile (5.8) membru cu membru, obt inem PA (A) = 0 si demonstrat ia este terminat a.

62

CAPITOLUL 5. VALORI S I VECTORI PROPRII

Teorema 5.10 Orice putere a matricei A de grad n, A Mn (K), poate exprimat a ca o combinat ie liniar a de puteri a lui A mai mici sau egale dec at n 1(ca un polinom matriceal de grad mai mic sau egal cu n 1). Demonstrat ie. Fie PA () = det(AIn ) = (1)n (n 1 n1 + 2 n2 + + (1)n1 n1 + (1)n n ) polinomul caracteristic al matricei A. Conform Teoremei 5.9 avem c a PA (A) = 0 sau (1)n An + (1)n1 1 An1 + (1)n2 2 An2 + n1 A + n In = 0 sau An = 1 An1 2 An2 + (1)n2 n1 A + (1)n n In , atunci An+1 = 1 An1 2 An2 + (1)n2 n1 A2 + (1)n n A iar An se poate nlocui cu valoarea anterioar a. Atunci, din aproape n aproape, rezult a c a n+m n1 n2 puterile A , m N, exprimabile cu ajutorul puterilor A , A , , A, In . stiind c a Exemplul 5.6 Folosind Teorema Cayley-Hamilton, s a se calculeze A1 , 1 0 0 1 0 A= 7 4 2 1 Calcul am polinomul caracteristic al matricei A, P () = ( 1)3 . Folosind Teorema Cayley-Hamilton obt inem 3 P (A) = A 3A2 + 3A I3 = 0 A3 3A2 + 3A = I3 A(A2 3A + 3I3 ) = I3 A1 = A2 3A + 3I3 . Dar 1 0 0 1 0 0 1 0 0 1 0 7 1 0 = 14 1 0 A2 = 7 2 1 4 1 4 2 1 4 22 1 0 0 1 0 0 1 0 0 1 0 0 1 0 3 7 1 0 + 3 0 1 0 = 7 1 0 . A1 = 14 22 4 1 4 2 1 0 0 1 10 2 1