6.

Limitele funcţiilor elementare

în puncte de acumulare care nu aparţin domeniului de definiţie

a)Funcţia constantă
Pentru funcţia f:RR, f(x) = c, limitele la ∞ şi -∞ sunt egale cu c.
lim c  c
x

b) Funcţia polinomială de gradul întâi

Funcţ
Fie funcţia f: R R, f(x) = ax + b, unde
a , b  R, a  0
. Avem:
 b   , a  0
lim (ax  b)  lim x   a    lim x  a  a lim x  
x   x  
 x  x x  
 , a  0
Funcţia polinomială de gradul doi Metoda “factorului forţat”
factorului forţat
Fie f:RR, f(x) = ax2+bx + c,unde a, b, c e R, a ≠ 0. Avem
 b c    , a  0
lim (ax  bx  c)  lim x   a   2   lim x  a  a  lim x  
2 2 2 2
x   x  
 x x  x x  
 , a  0
Extindere Funcţia polinomială de gradul n
Fie f:R->R, f(x) = anxn +an-1xn-1+ ... + a1x + a0,unde
an ≠0. Avem

 a a 
lim (an x n  an 1 x n 1  ...  a0 )  lim x n   an  n 1  ...  0n   lim x n  an  an  lim x n  ...  
x   x  
 x x  x x  

Reţine! Limita la ± ∞ a unei funcţii polinomiale este egală cu limita termenului său dominant

Exemple. lim2 x  7   lim 2 x  

x  x 

x   x  
 
lim (3x 2  5 x  1)  lim  3x 2  3 lim x 2  
x  
Prof:Ciocotişan Radu
 c) Funcţia raţională

1. Limita în puncte de acumulare finite

g ( x)
Fie funcţia raţională f: R \ A R definită prin f ( x)  unde g şi h sunt funcţii polinomiale de grad cel mult doi, iar A este
mulţimea rădăcinilor reale ale lui h. h ( x )
Dacă A≠Ø, se pune problema limitei lui f în punctele lui A.
Acestea sunt puncte de acumulare ale domeniului.
Fie x0 e A, deci h(x0) = 0. 0
numărător atunci limita este în cazul de nedeterminare 0 .
• Dacă x0 este rădăcină şi pentru numărător,

Conform teoremei lui Bezout, numărătorul şi numitorul se divid cu (x-x0), deci fracţia se poate simplifica.
Exemple.
0
x 1 0 . x 1 1 1
1.) lim 2  lim  lim 
x 1 x  1 x 1 ( x  1)( x  1) x 1 x  1 2
x2  x  2 0 .
0
 lim
x  2x  1  lim x  1   3  3
2.) lim
x  2 x 4
2
 
x  2 x  2  x  2  x  2 x  2 4 4
1 1
  şi  
∙Dacă x0 este rădăcină numai pentru numitor,
numitor pentru calculul limitei în x0 , ţinem seama de formulele  0 - 0
considerând, eventual limitele laterale.

Exemple x 1 1
1.) lim  
x2
x2
x 4 0
2

x 1 1
2) lim   
x2
x2
x 4 0
2

Prof:Ciocotişan Radu
 2. Limita în puncte de acumulare infinite

ax 2  bx  c
Fie funcţia f:R\A R, f ( x)  , unde a, b, c, m, n,p eR (m, n, p nefiind simultan nule)
mx 2  nx  p
şi J = {x eR | mx2 +nx+p = 0}. Pentru această funcţie vom ilustra calculul limitelor la ±∞ prin câteva exemple:
Metoda
“factorului forţat”
factorului forţat

Prof:Ciocotişan Radu
 Extindere
Considerăm funcţiile polinomiale f, g: R R, f ( x)  an x n  an 1 x n 1  ...  a1 x  a0 şi g ( x)  bm x m  bm 1 x m 1  ...  b1 x  b0
unde an şi bm sunt diferite de zero.

Atunci: n an 1 a1 a0 
x  a   ...   
f ( x) an x n  an 1 x n 1  ...  a1 x  a0 
n
x x n 1 x n  an x n an
lim  lim 
 lim  lim  lim x n  m
x   g ( x ) x   b x  b
m m 1
 ...  b1 x  b0 x m  bm 1 b1 b0  x bm x m
bm x
m 1 x
m
x  bm   ...  m 1  m 
 x x x  discuţie
Reţine !

Limita la ±∞ a unui raport de funcţii polinomiale este egală cu limita raportului termenilor dominanţi.

 an
b ,n  m
Discuţie an x n  an 1 x n 1  ...  a1 x  a0 an  m
lim 
 lim x n  m   0, n  m
după grade x   b x  b
m m 1
 ...  b1 x  b0 bm x
m m 1 x  , n  m



Prof:Ciocotişan Radu
d) Funcţia putere cu exponent natural (n = 2, n = 3)

Fie funcţia f: (0, ∞)  R, f(x) = xn, unde n e {2, 3}. Avem: lim x n  
x 

e) Funcţia radical

a) Funcţia radical de ordinul doi (Fig. 7) este definită pe [0, ∞) şi avem: lim x 
x 

b) Funcţia radical de ordinul trei (Fig. 8) este definită pe R şi avem: lim 3 x   şi lim 3
x  
x  x  

f) Funcţia exponenţială f(x)=ax

Graficul funcţiei exponenţiale sugerează rezultatele:

lim a x  0
lim a   x
x 
x 
0  a 1
a 1
lim a  0 x lim a x  
Cazul a>1 x  
x   Cazul 0<a<1
a 1 0  a 1
Prof:Ciocotişan Radu
g) Funcţia logaritmică f(x)=logax
Graficul funcţiei logaritmice sugerează rezultatele:
a >1
0<a <1

lim log a x   lim log a x  

x 0 x 0
x 0 x 0

a 1 0  a 1

lim log a x   lim log a x  

x  x 

a 1 0  a 1
h)Funcţiile trigonometrice directe
1. Limita în puncte de acumulare infinite

Funcţiile sin,
sin cos,
cos tg şi ctg nu au limită la +∞ şi -∞.

Prof:Ciocotişan Radu
 2. Limita în puncte de acumulare finite ,ce nu aparţ
aparţin domeniului de definiţie

Fig. 14


• Pentru funcţia tangentă (Fig. 13) punctele de forma  k , k  Z sunt puncte de
2
acumulare.
lim tgx   şi lim tgx  
 
Ţinând seama de periodicitate, rezultă că pentru orice k  Z avem: x   k x   k
2 2
 
x   k x   k
2 2

• Pentru funcţia cotangentă (Fig. 14) punctele de forma k , k  Z sunt puncte de acumulare.

Ţinând seama de periodicitate, rezultă că pentru orice k  Z avem: lim ctgx   şi lim ctgx  
x  k x  k
x  k x  k

Prof:Ciocotişan Radu
 i) Funcţii trigonometrice inverse
  
Graficele funcţiilor arctg : R    ,  şi arcctg : R  0,   sunt cele din fig. 15 şi,
 2 2

fig. 15 fig. 16

de unde putem deduce rezultatele


lim arctgx   lim arcctgx  
x   2 x  

 lim arcctgx  0
lim arctgx  x 
x  2

Prof:Ciocotişan Radu
Prof:Ciocotişan Radu
Prof:Ciocotişan Radu