FRACTII (nr.

rationale pozitive)

a
Fractie – o pereche de numere naturale a si b scrise sub forma , cu b  0
b
Elementele fractiei: a – numaratorul (arata cate parti s-au luat din intreg)
b – numitorul (arata in cate parti este impartit intregul).
a c
Fractii echivalente – fractiile care masoara aceeasi cantitate (fractiile si sunt echivalente daca a  d  b  c,  b, d  0  ).
b d
Numar rational – multimea tuturor fractiilor echivalente cu o fractie data.
Orice fractie din aceasta multime se va numi reprezentant al acestui numar rational. In calcule cu numere rationale vom opera cu reprezentanti.
a *
Multimea numerelor rationale pozitive se noteaza     a  , b    . Multimea numerelor rationale nenegative este     0
b 
Numerele rationale sunt numere reprezentate fie cu ajutorul fractiilor ordinare, fie cu ajutorul fractiilor zecimale finite sau periodice (simple
sau mixte).

Exemple:
2 7 11
a) , , (reprezentare pe axa numerelor).
3 8 5
b) 0,5;1, 25;7,3

c)
Perioada 12
0,  12 

d)
3 partea intreaga si 032 perioada
3,  032 

e)
1 partea intreaga; 23 neperioada si 45 perioada.
1, 23  45 
Observatii:
n 0 1
Orice nr. nat. este un nr. rat. pozitiv: n  (in particular: 0  -nr. rat. nul; 1  - nr. rat. unitate)
1 1 1
a
Orice nr. rat. este nat.  b a
b
1
a b a a
Oricarui nr. rat nenul i se poate asocia numarul rat. , numit inversul lui si notat   .
b a b b
1
a b
  
b a
a
Orice nr. rat. , a, b  * ,  a, b   1 se poate scrie sub forma zecimala prin impartirea lui a la b.
b
Spunem ca avem fractie ireductibila.
2 7 11
Observatii: fractiile ordinare pot fi : - subunitare (numitorul > numaratorul : , , ).
3 8 2007
2 7 2007
- Echiunitare (numitorul = numaratorul :  1,  1,  1 ).
2 7 2007
5 7 11
- Supraunitare (numitorul < numaratorul : , , ).
3 2 5
Tipuri de fractii:
 
 numarul fara virgula 
a. Fractii zecimale finite (daca b  2  3 , m, n   )
m n

1 0............0

     
 cate cifre are partea zecimala 
ab1b2b3 ...b n
a, b1b2b3 ...b n  Exemple: 0, 7;0, 75;1, 23
10n
 
b. Fractii zecimale infinite periodice simple (daca  numarul fara virgula  partea int reaga 
 
 b,10   1 )  9............9
    
 cate cifre are perioada 
ab1b2b3 ...b n  a
a,  b1b2b3 ...bn   Exemple: 0,  3 ;1,  3 ;12,  35 
99....9

n cifre

 
c. Fractii zecimale infinite periodice mixte (daca  nr. fara virgula - nr. format din partea intreaga si neperioada 
 
b  2m  5n  b ' , b’-prim)  9............9
    0..........0
   
 cate cifre are perioada cate cifre are neperioada 
a, b1b2 ...bn c1c2 ...ck  a, b1b2 ...bn
a, b1b2 ...bn  c1c2 ...ck   Exemple: 0, 2  3  ;1,3  5  ; 2,13  4 
99....9
   0...0
k cifre de n cifre

Aplicatii.
Pentru a aduce la cel mai mic numitor comun una sau mai multe fractii procedam astfel:
- aflam c.m.m.m.c al numitorilor fractiilor;
- calculam catul dintre numitorul comun si numitorul fractiei respective;
- amplificam fiecare fractie cu catul corespunzator.

17 13
Exemplu: ,
72 60
72  23  32  5
17 85
   72, 60  2  3  5  360
3 2

60  22  3  5 72 360
deci 6
360 : 72  5 13 78

360 : 60  6 60 360

Aplicatii.
m
Pe multimea   se defineste relatia de ordine ”<” astfel: daca doua numere rationale sunt reprezentate prin fractiile ordinare si
n
p m p
,  m, n, p, q  , n, q  0  , atunci  prin definitie daca m  q  n  p .
q n q
Pentru a compara doua numere rationale pozitive reprezentate prin fractii, avem urmatoarele situatii:
m k
1.   m  k ,  ()m, n, k  *  (daca fractiile au acelasi numitor este mai mare cea cu numaratorul mai mare)
n n
m m
2.   k  n,  ()m, n, k  *  (daca fractiile au acelasi numerator sete mai mare cea cu numitorul mai mic)
n k
3. (daca fractiile au si numaratori diferiti si numitori diferiti, aducem la acelasi numitor si comparam numaratorii noi abtinuti)
Exemple:
3 5 37 25
a)  ;  ;
11 11 123 123
19 19 145 145
b)  ;  ;
27 135 329 312
7 5 2 5
3 1 21 5 13 5 26 25
c)    ; sau    ;
5 7 35 35 15 6 30 30
Adunarea este operatia prin care oricarei perechi de numere rationale a si b ii corespunde un numar rational si numai unul notat a  b si numit
suma dintre a si b.
Avem urmatoarele situatii:
a) Fractii ordinare cu acelasi numitor (se aduna numaratorii si pastram numitorul comun)
2 4 6 7 5 12  3 5 7 15
4
  2 3   
  
3 3 3 16 16 16 4 8 8 8 8
a1 a2 a3 a a  a  a3  ...  an
   ...  n  1 2
m m m m m
b) Fractii ordinare cu numitori diferiti (aducem intai la acelasi numitor si apoi adunam numaratorii noi obtinuti si
pastram numitorii comuni)
2 3 4
9  11 36 55 36  55 91
6 3
7 15 6  7  15 28 
5 4
2 1 4 3 7 1 7 5 6 7
                
3 2 6 6 6 5 4 20 20 20 20 4 24 8 24 24 24 24 24 6

Proprietatile adunarii numerelor rationale:

1) Comutativitatea (putem schimba ordinea termenilor fara ca rezultatul sa se modifice). a  b  b  a,     a, b    

2) Asociativitatea (putem inlocui 2 sau mai multi termini prin suma lor, fara a modifica rezultatul).  a  b   c  a   b  c  ,     a, b, c    
3) Numarul rational nul este elementul neutru. ( adunarea cu zero nu modifica rezultatul). a  0  0  a  a    a    
4) Suma a 2 sau mai multe nr. rationale este tot un nr. rational.

m
Scoaterea intregilor din fractie. Fie un nr. rat. reprezentat printr-o fractie supraunitara . aplicand teorema impartirii cu rest avem
n
m cn  r cn r r r
m  cn r      c   c , unde c este catul si r restul.
n n n n n n

Exemple:
25 1 1 123 4 4
6 6 7 7
4 4 4 17 17 17
r r m
Introducerea intregilor in fractie. Daca avem c a introduce intregii in fractie inseamna a scrie fractia c  . Practic se procedeaza
n n n
r cn  r m
astfel: se pastreaza numitorul , iar numaratorul se calculeaza inmultind intregul cu numitorul si adunand numaratorul initial) c  
n n n
Exemple:
3 7  8  3 56  3 59 7 5  15  7 75  7 82
8    5   
7 7 7 7 15 15 15 15
Scaderea: daca a si b sunt 2 numere rat. , atunci diferenta lor se noteaza cu a  b . Nr. a si b se numesc termenii diferentei; a s.n. descazut; b
s.n. scazator.
Operatia prin care se obtine diferenta a 2 nr. rat. Se numeste scadere.
Diferenta a 2 nr. rat este un nr. rational.
Avem urmatoarele situatii:
a) Fractii ordinare cu acelasi numitor (se scad numaratorii si pastram numitorul comun)
4 2 2 2 3 5 7 1
2
  7 5 1   
  
3 3 3 16 16 16 8 8 8 8 8
a1 a2 a3 a a  a  a3  ...  an
   ...  n  1 2
m m m m m
b) (aducem intai la acelasi numitor si apoi scadem numaratorii noi obtinuti si
Fractii ordinare cu numitori diferiti
pastram numitorii comuni)
2 3 4
14  11 56 55 56  55 1
6 3
5 18 7 15 18  7  15 10 
5 2
2 1 4 3 1 3 7 5
                
3 2 6 6 6 5 4 20 20 20 20 4 24 8 24 24 24 24 24 12
Aplicatii.
Inmultirea este operatia prin care oricarei perechi de nr. rat. a si b ii corespunde un nr. rat. si numail unul notat a  b  p .
Obs.
1) Pentru a inmulti 2 nr. rat. positive scrise sub forma de fractie ordinara, cautam eventualele
simplificari, iar apoi se inmultesc numaratorii intre ei si numitorii intre ei.
3 12 3  3 9 a c ac a na
   Generalizare :   sau n  
4 32 32 32 b d bd b b
2) Numerele rat. reprezentate prin fractii zecimale (finite sau infinite) se pot transforma in fractii ordinare si apoi se pot inmulti.
Exemple :
1 2 1 2 2 14 2 28 2 3 1 8 3 15 20
    4      2  2    
2 3 3 3 5 3 5 15 3 10 7 3 10 7 7
2 2 2 2 2 5 75 5 6 25 3
 0, 2      1  0, 75     0, 6  0, 25   
7 10 7 35 3 3 100 4 10 100 20

Proprietatile inmultirii:
a) Comutativitatea (putem schimba ordinea termenilor fara ca rezultatul sa se modifice). a  b  b  a,     a, b    

b) Asociativitatea (putem inlocui 2 sau mai multi termini prin produsul lor, fara a modifica rezultatul).  a  b   c  a   b  c  ,     a, b, c    
c) Numarul rational unitate este elementul neutru. (inmultirea cu unu nu modifica rezultatul). a 1  1 a  a     a    

d) Distributivitatea fata de adunare si scadere (la stg. si la dr.)  a  b   c  a  c  b  c,     a, b, c    

c   a  b   c  a  c  b,     a, b, c    
e) Produsul a 2 sau mai multe nr. rationale este tot un nr. rational.
f) Oricare ar fi nr. rat. a, avem a  0  0  a  0     a    
g) Orice nr. rat. nenul a are un invers, notat a 1 si a  a 1  1 .
a b
Inversul unui nr. rat. nenul reprezentat prin fractie se obtine schimband intre ei numitorul si numaratorul. Inversul lui este ,  a, b  0  .
b a
a
Daca a si b sunt 2 nr. rat. pozitive si b  0 , catul lor se noteaza a : b sau . Numerele a si b se numesc factorii catului. Prin definitie
b
a : b  a  b 1 . Operatia prin care se obtine catul a 2 nr. rat pozitive se numeste impartire. Catul a 2 nr. rationale este tot un nr. rat.
Obs:
1) Nr. rat. 0 nu are invers.
a b
2) Produsul dintre un nr. rat si inversul sau este 1:  1 .
b a
1
a b
3)    .
b a
4) Numerele rat. reprezentate de fractii zecimale se pot imparti direct sau se pot transforma in fractii ordinare.

Exemple:
1 2 1 3 3 2 2 14 5 35 2 1 8 7 56
 :     4 :     2 :2   
2 3 2 2 4 3 5 3 2 3 3 7 3 15 45
2 2 7 7 2 5 100 20 6 100 12
 0, 2 :     1 : 0, 75     0, 6 : 0, 25   
7 10 2 10 3 3 75 9 10 25 5
 Pe   am definit urmatoarele operatii:
adunarea 
    operatii de ordinul I .
 scaderea 
inmultirea 
    operatii de ordinul II .
impartirea 
Ordinea efectuarii operatiilor pe   este :
 Cand avem operatii de acelasi ordin   se fac in ordinea in care sunt scrise.
operatiile de ordin II
 Cand avem operatii de ordine diferite   se fac astfel  .
 operatiile de ordin I
operatiile dintre parantezele rotunde

 Cand avem paranteze 
efectuam   operatiile dintre parantezele drepte .
 operatiile dintre parantezele acolade
 Observatie: in paranteze se respecta ordinea efectuarii operatiilor.
Aplicatii.

Numim ecuatie o egalitate de forma ax  b  c , in care x este o variabila numita necunoscuta si de fiecare data se precizeaza multimea in care
aceasta poate lua valori. Egalitatea poate fi adevarata pentru anumite valori si falsa pentru unele.
Valoarea necunoscutei pentru care propozitia este adevarata se numeste solutie sau radacina a ecuatiei.
A rezolva o ecuatie inseamna a afla multimea solutiilor ecuatiei.
Pentru a rezolva o ecuatie folosim metoda operatiei inverse.
 Punem in evident termenul care contine necunoscuta ax  c  b
 Calculam diferenta c  b cb  d
 Rescriem ecuatia ax  d
 Punem in evident factorul x x  d :a
 Multimea solutiilor este: d 
S  
a
Exemple:
1. Sa se rezolve ecuatia:

1 1
3 2
1 1
2x 
  2x   
3 2 2 3
3 2 1 1 1
2x   2x   x  : 2  x  .
6 6 6 12
1
S  
12 
5 14
2. Sa se afle un numar astfel incat prin impartirea acestui numar la sa obtinem .
7 45
5 14 14 5
x:  x  
7 45 45 7
.
2 2 
x S  
9 9 
1
3. Sa se afle un numar astfel incat prin inmultirea acestui numar cu 5 sa obtinem acelasi rezultat ca atunci cand il adunam cu 1 .
2
1 1
5  x  x 1  5  x  x  1 
2 2
3 3 3 1
4 x   x  :4  x   .
2 2 2 4
3 3
x S  
8 8 