Funcţii trigonometrice inverse - aplicaţii

Gheorghe IUREA1

În general, elevii au serioase dificultăţi în folosirea funcţiilor trigonometrice in-

verse. De asemeni, în unele culegeri şi chiar manuale se abuzează de formule cu astfel
de funcţii sau sunt date rezolvări greşite.
Vom prezenta, în această notă, modalităţi de abordare a unor probleme cu funcţii
trigonometrice inverse care să apeleze la cât mai puţine cunoştinţe din partea elevilor.
Începem prin definireahacestorifuncţii:
π π
a) arcsin : [−1, 1] → − , , definită prin arcsin x = α ⇔ x ∈ [−1, 1], α ∈
h π πi 2 2
∈ − , , sin α = x;
2 2
b) arccos : [−1, 1] → [0, π], definită prin arccos x = α ⇔ x ∈ [−1, 1], α ∈ [0, π],
cos α = x; ³ π π´ ³ π π´
c) arctg : R → − , , definită prin arctg x = α ⇔ x ∈ R, α ∈ − , ,
2 2 2 2
tg α = x;
d) arcctg : R → (0, π), definită prin arcctg x = α ⇔ x ∈ R, α ∈ (0, π), ctg α = x.
Aplicaţii.
1. Au loc relaţiile: a) arcsin (−x) = − arcsin x, x ∈ [−1, 1];
b) arccos (−x) = π − arccos x, x ∈ [−1, 1];
c) arctg (−x) = − arctg x, x ∈ R;
d) arcctg (−x) = π − arcctg x, x ∈ R.
Soluţie. Vom dovedi numai egalităţile a)h şi b). i
π π
a) Fie arcsin x = α, deci x ∈ [−1, 1], α ∈ − , , sin α = x. Cum −x ∈ [−1, 1],
h π πi 2 2
−α ∈ − , şi sin (−α) = −x, rezultă că arcsin (−x) = −α = − arcsin x.
2 2
b) Fie arccos x = α, deci x ∈ [−1, 1], α ∈ [0, π] şi cos α = x. Cum −x ∈ [−1, 1],
π − α ∈ [0, π] şi cos (π − α) = −x, urmează că arccos (−x) = π − α = π − arccos x.

Observaţie. Formulele stabilite sunt utile în determinarea valorilor µfuncţiilor

¶
1
trigonometrice inverse pentru valori negative. De exemplu, avem arcsin − =
µ ¶ 2
1 π 1 1 π 2π
= − arcsin = − ; arccos − = π − arccos = π − = ; arctg (−1) =
2 6 2 2 3 3
π
= − arctg 1 = − .
4 √
π 10
2. Determinaţi un interval de lungime în care este situat arctg .
√ 12 √ 3 √
10 ³ π π ´ 10 10
Soluţie. Fie arctg = α, deci α ∈ − , , tg α = . Încadrăm
3 2 2 3 3
între două numere care reprezintă tangentele unor unghiuri cunoscute. Cum 1 <
1 Profesor, Liceul ”D.Cantemir”, Iaşi

24
 √
10 √ π π
< < 3, deducem tg < tg α < tg . Folosind monotonia funcţiei tangentă,
3 √ 4 3
10 ³ π π ´ π
rezultă α = arctg ∈ , , iar acest interval are lungimea egală cu .
3 4 3 12
µ ¶
1 4
3. Calculaţi E = sin 2 arctg + arccos .
2 5
1 4 ³ π´ 1
Soluţie. Fie arctg = α, arccos = β. Atunci α, β ∈ 0, , tg α = , cos β =
2 5 2 2
4 2 tg α 4
= şi E = sin (2α + β) = sin 2α cos β + sin β cos 2α. Cum sin 2α = 2 = ,
5 1 + tg α 5
p 3 1 − tg2 α 3
2
sin β = 1 − cos β = şi cos 2α = = , găsim E = 1.
5 1 + tg2 α 5
µ ¶ µ ¶
1 1
4. Arătaţi că sin 4 arctg = cos 2 arctg .
3 7
1 1 ³ π´ 1
Soluţie. Fie arctg = α, arctg = β; avem : α, β ∈ 0, şi tg α = , tg b =
3 7 2 3
1
= . Relaţia de demonstrat devine sin 4α = cos 2β. Avem sin 4α = 2 sin 2α cos 2α =
7
2 tg α 1 − tg2 α 24 1 − tg2 β 24
=2· 2 · 2 = şi cos 2β = 2 = , deci sin 4α = cos 2β.
1 + tg α 1 + tg α 25 1 + tg β 25

5. Determinaţi arcsin (sin 3). h π πi

Soluţie. Fie arcsin (sin 3) = α, deci α ∈ − , , sin α = sin 3. Cum 3 ∈/
h π πi 2 2 h π πi
∈
/ − , , scriem relaţia sub forma sin α = sin (π − 3), cu α, π − α ∈ − , .
2 2 2 2
Rezultă α = π − 3, deci arcsin (sin 3) = π − 3.

Observaţii.
h π π1. i Din definiţiile funcţiilor trigonometrice deducem: arcsin (sin α) =
= α, α ∈ − , şi sin (arcsin x) = x, x ∈ [−1, 1].
2 2
h2.π Oπ irezolvare de tipul : arcsin (sin 3) = 3 este evident greşită întrucât 3 ∈ /
∈
/ − , .
2 2
µ ¶
7
6. Determinaţi arcsin cos .
µ 2 ¶ h π πi
7 7
Soluţie. Notând arcsin cos = α, avem α ∈ − , , cos = sin α, de unde
2 2 2 2
7 ³π ´ π 7 π 7
cos = cos − α , deci − α = ± + 2kπ sau α = ± − 2kπ, k ∈ Z. Cum α ∈
h 2π πi 2 2
π 7
2
7 − 3π
2 2 µ
7
¶
7 − 3π
∈ − , , găsim k = 1 şi α = + − 2π = , deci arcsin cos = .
2 2 2 2 2 2 2
1 3 π
7. Arătaţi că arcsin √ + arccos √ = .
5 10 4
1 3 ³ π´ 1
Soluţie. Fie arcsin √ = α, arccos √ = β, deci α, β ∈ 0, şi sin α = √ ,
5 10 2 5
25
 √
3 2
cos β = √ . Atunci cos (α + β) = cos α cos β − sin α sin β = . Cum α + β ∈
10 2
π
∈ (0, π), urmează că α + β = , adică ceea ce trebuia arătat.
4
√
2
Observaţii. 1. Dacă vom calcula sin (α + β) găsim sin (α + β) = , α+β ∈
2
π 3π
∈ (0, π), deci α + β = sau α + β = . În această situaţie calculăm şi cos (α + β)
4 4
pentru ³a determina în ce cadran ³ este α + β sau aproximând mai bine α, β, găsim
π´ π´ π
α, β ∈ 0, şi atunci α + β ∈ 0, ; acum putem afirma că α + β = .
4 2 µ 4 ¶
1 3
2. Evident, o soluţie de tipul ”demonstrăm că sin arcsin √ + arccos √ =
5 10
π
= sin ” este incompletă.
4
4 12 56
8. Arătaţi că arcsin + arcsin + arcsin = π.
5 13 65 h
4 12 π πi 4 12
Soluţie. Fie α = arcsin , β = arcsin ; α, β ∈ − , , sin α = , sin β = .
³π π ´ 5 ³π π´ 13 2 2 5 13
56 π
Găsim uşor că α ∈ , ,β∈ , şi sin (α + β) = , < α + β < π, deci
4 2 4 2³ 65 2
56 π´ 56
sin (π − (α + β)) = , π − (α + β) ∈ 0, , prin urmare π − (α + β) = arcsin ,
65 2 65
4 12 56
deci arcsin + arcsin + arcsin = π.
5 13 65
r
1−x
9. Arătaţi că 2 arctg = arccos x, x ∈ (−1, 1].
1r+ x r
1−x 1−x ³ π´
Soluţie. Fie α = arctg , β = arccos x, deci tg α = , α ∈ 0, ,
1+x 1+x 2
cos β = x, β ∈ (0, π). Găsim cos 2α = cos β cu 2α, β ∈ (0, π), ceea ce impune ca
2α = β, ceea ce trebuia arătat.

1 1
10. Calculaţi 2 arctg + arctg .
5 4
1 1 1 1
Soluţie. Fie α = arctg , β = arctg , deci tg α = , tg β = , α, β ∈
³ π π´ 5 4 ³ ´ 5 4
π
∈ − , . Aproximând α, β, găsim α, β ∈ 0, . Calculând tg (2α + β), de-
2 2 6
32 π 32
ducem că tg (2α + β) = ; 0 < 2α + β < , ceea ce conduce la 2α + β = arctg ,
43 2 43
care este valoarea căutată.

26