TEMA 2.

CALCULE CU NUMERE DE FORMA

arcsin a, arccos a; arctg a, arcctg a .

Exercițiul 2.1 Calculați numărul E  cos  arcsin  1  .

  2 
Rezolvare. Notăm x  arcsin 1   0,   . Cum arcsin( x)   arcsin x, rezultă că
2  2
 1  1
arcsin     arcsin   x. Atunci E  cos ( x)  cos x. Cum sin(arcsin x)  x pentru orice x  [1, 1] , atunci
 2  2
 1 1 1 3 3
sin x  sin arcsin   , iar E  cos ( x)  cos x  1  sin 2 x  1    .
 2 2 4 4 2

  1  3
E  cos  arcsin     .
  2  2

Exercițiul 2.2 Calculați numărul E  sin 2 arccos 1 .

 4
Rezolvare. Notăm x  arccos 1   0,   . Cum cos(arccosx)  x, rezultă că cos x  1 , iar
4  2 4

E  sin 2x  2 sin x cos x. Avem sin x  1  cos2 x  1  1  15  15 .

16 16 4

15 1 15
E  2 sin x cos x  2    .
4 4 8

Exercițiul 2.3 Calculați numărul E  tg  1 arcctg3 .

2 
  
Rezolvare. Notăm x  arcctg3   0,  . Cum ctg (arcctgx)  x pentru orice x  R , atunci
 2
x
sin
x
ctgx  ctg (arcctg 3)  3 . Avem E  tg  2 2 sin 2 x 1  cos x iar
  ,
2 x x x sin x
cos 2 sin cos
2 2 2

cos x sin x cos2 x sin 2 x sin 2 x  cos2 x 1 1 3

ctgx  3        sin x  , cos x  .
3 1 9 1 10 10 10 10

1  1  cos x  3 
E  tg arcctg3    10  1    10  3 .
2  sin x  10 
Exercițiul 2.4 Calculați E  tg  2 arcsin 2 .

3
Rezolvare. Notăm x  arcsin   0,   . Cum sin(arcsin x)  x pentru orice atunci
2
3  2
2 2 sin 2 x 2 sin x cos x 2tgx
sin x  sin(arcsin )  . Avem E  tg 2 x    , iar
3 3 cos 2 x cos x  sin x 1  tg 2 x
2 2

4 5 5 sin x 2 5 2
cos x  1  sin 2 x  1     tgx   :  .
9 9 3 cos x 3 3 5

2tgx 4  4 4
E  tg 2 x   : 1   5  4 5 .
1  tg 2 x 5  5 5

Exercițiul 2.5 Calculați E  tg  1  arcsin 3  .

2
5
Rezolvare. Fie arcsin 3     0,   , atunci sin   3 , iar cos  4 . Avem
5  2 5 5
 
sin 2  sin 2
 2  2 1  cos  4 3 1 5 1
tg    1   :    .
2    sin   5 5 5 3 3
cos 2  sin  cos
2 2 2

1 3 1
E  tg   arcsin   .
2 5 3

Exercițiul 2.6 Calculați E  cos  2  arcctg  2   .

  5 
Rezolvare. Fie arcctg 2     0,   , atunci ctg  2 , iar arcctg  2     arcctg 2     . Avem
5  2 5  5 5
1
1  ctg 2  , cos  ctg  sin  , de unde sin   1

5
, cos 
2
. Atunci
sin 2  2
29 29
2
1  
5
  2 
cos 2  arcctg     cos2  (   )  cos(2  2 )  cos 2  cos2   sin 2  
4 25 21
  .
  5  29 29 29

  2  21
E  cos  2  arcctg      .
  5  29
Exercițiul 2.7 Arătați că arctg 1  arctg 1   .
2 3 4
Rezolvare. Fie arctg     0,   , atunci tg  1 . Dacă arctg 1     0,   , atunci tg  1 .
1 
2  2 2 3  2 3
Calculăm
1 1

tg  tg
tg     
5 5
 2 3  :  1.
1  tg  tg 1 1 6 6
1 
2 3
Cum tg (   )  1 și     0,   , rezultă că     . 
4

Exercițiul 2.8 Determinați un interval de lungime  în care este situat arctg 10 .

12 3
10    10 10 între două
Rezolvare. Fie arctg     0,  , atunci tg  . Încadrăm numărul
3  2  3 3

numere care reprezintă tangentele unor argumente cunoscute. Avem 1  10  3   ,

tg  tg  tg
3 4 3
deoarece funcția tangentă este strict crescătoare pe intervalul  0,   . Rezultă că, arctg 10   
   , .
 2 3 4 3
Rămâne să observăm că lungimea intervalului   ,   este egală cu      .
4 3 3 4 12

Exercițiul 2.9 Arătați că arcsin 5  arccos 5   .

13 2 13
Rezolvare. Notăm x  arcsin 5   0,  , y  arccos 5   0,   . Atunci sin x  5 , cos y  5 , iar
13  2 13  2  13 13

25 144 12 25 144 12
cos x  1  sin 2 x  1    , sin y  1  cos2 y  1    .
169 169 13 169 169 13

5 5 12 12 25  144 169
Atunci sin( x  y )  sin x  cos y  cos x  sin y 
      1.
13 13 13 13 169 169
Cum ( x  y )  (0,  ), sin( x  y )  1  x  y   . Astfel, arcsin 5  arccos 5   .
2 13 13 2

Corolar: Exercițiul 2.9 este un caz particular al unei afirmații generale expusă prin exercițiul 2.10.
Exercițiul 2.10 Arătați că arcsin x  arccos x   ,  x  [1, 1].
2
Rezolvare. Fie x  (0, 1] . Atunci arcsin x, arccos x   0,   , adică sunt argumente din cadranul I.

 2
Dacă arcsin x     0,   , atunci x  sin  , iar sin 2   cos2   1, de unde

 2

cos2   1  x 2  cos  1  x 2 . Dacă arccos x     0,  , atunci x  cos  , iar sin 2   cos2   1, de unde
 2 
sin 2   1  cos2   1  x 2  sin   1  x 2 . Calculăm

sin      sin   cos   cos  sin   x  x  1  x 2  1  x 2  x 2  1  x 2  1 .

Cum     0,  , rezultă că      .

2
Fie x   1, 0 . Atunci arcsin x    , 0  este un argument din cadranul IV, iar arccosx    ,  
 2  2 
  
este un argument din cadranul II. Dacă arcsin x     , 0  , atunci x  sin  , iar sin   cos   1, de
2 2
 2
 
unde cos2   1  sin 2   1  x 2  cos  1  x 2 . Dacă arccosx      ,   , atunci x  cos  , iar
2 
sin 2   cos2   1, de unde sin 2   1  cos2   1  x 2  sin   1  x 2 . Calculăm

sin      sin   cos   cos  sin   x  x  1  x 2  1  x 2  x 2  1  x 2  1 .

Cum     0,  , rezultă că      .

2
Dacă x  0, atunci arcsin 0  arccos0  0     .
2 2
1 1 
Exercițiul 2.11 Arătați că arctg  arcctg  .
3 3 2
Rezolvare. Notăm x  arctg   0,  , y  arcctg 1   0,   . Atunci tgx  1 , ctgy  1 iar
1 
3  2 3  2 3 3

1 1 3 3 1 1
cos x    , sin x  cos x  tgx   ,
1  tg x
2
1 10 10 3 10
1
9

1 1 3 3 1 1
sin y    , cos y  sin y  ctgy    ,
1  ctg y
2
1 10 10 3 10
1
9
 1 11  9 10
3 3
Atunci sin( x  y )  sin x  cos y  cos x  sin y      1.  
10 10 10 10 10 10
Cum ( x  y )  (0,  ), sin( x  y )  1  x  y   . Astfel, arctg 1  arcctg 1   .
2 3 3 2

Corolar: Exercițiul 2.11 este un caz particular al unei afirmații generale expusă prin exercițiul 2.12.

Exercițiul 2.12 Arătați că arctgx  arcctgx   ,  x  R.

2
Rezolvare. Fie x  (0,  ) . Atunci arctgx, arcctgx   0,   , adică sunt argumente din cadranul I.
 2
Dacă arctgx     0,   , atunci x  tg , iar 1  tg 2  1
, sin   tga  cos , de unde cos 
1
,
 2 cos 
2
1 x2
x   1
sin   . Dacă arcctgx     0,  , atunci x  ctg , iar 1  ctg 2   , cos   ctg  sin  , de
1 x 2
 2 sin 2 
1 x
unde sin   , iar cos   . Calculăm
1 x 2
1 x2
x2 1
sin      sin   cos   cos  sin  
x x 1 1
    2 1 .
1 x2 1 x2 1 x2 1 x2 x 1
Cum     0,  , rezultă că      .
2

Fie x   , 0 . Atunci arctgx    , 0  este un argument din cadranul IV, iar arcctgx   ,  
 2  2 
este un argument din cadranul II. Dacă arctgx       , 0  , atunci x  tg , iar
 2 
1 1 1 x
1  tg 2  , sin   tga  cos , de unde cos   , sin   . Dacă
cos 
2
1  tg 2 1 x2 1 x2
 
arcctgx     ,   , atunci x  ctg , iar
2 
1 1 ctg x
1  ctg 2   , cos   ctg  sin  , de unde sin   , iar cos    .
sin 
2
1 x 2
1  ctg 2  1  x2
Calculăm
x2 1
sin      sin   cos   cos  sin  
x x 1 1
    1 .
1 x2 1 x2 1 x2 1 x2 x2 1
Cum     0,  , rezultă că      .
2
Dacă x  0, atunci arctg0  arcctg 0  0     .
2 2
  
 , dacă x  0 ,
Exercițiul 2.13 Arătați că arctgx  arctg   2
1
x  
 , dacă x  0.
 2
Rezolvare. Fie x  (0,  ) . Atunci arctgx, arctg 1   0,   , adică sunt argumente din cadranul I.
x  2
Dacă arctgx     0,   , atunci x  tg , iar 1  tg 2  12 , sin   tga  cos , de unde cos  1 ,
 2 cos  1 x2
x 1   1 1
sin   . Dacă arctg     0,  , atunci  tg , iar 1  tg 2   , sin   tg  cos  , de unde
1 x 2 x  2  x cos 2

x 1
cos   , iar sin   . Calculăm
1 x 2
1 x2
x2 1
sin      sin   cos   cos  sin  
x x 1 1
    2 1 .
1 x2 1 x2 1 x2 1 x2 x 1
Cum     0,  , rezultă că      .
2
Fie x   , 0 . Atunci arctgx, arctg 1     , 0  , adică sunt argumente din cadranul IV. Dacă
x  2 
   1 1
arctgx      , 0  , atunci x  tg , iar 1  tg 2  , sin   tga  cos , de unde cos  ,
 2  cos 2
 1 x2
x 1    1 1
sin   . Dacă arctg      , 0  , atunci  tg , iar 1  tg 2   , sin   tg  cos  , de
1 x 2 x  2  x cos2 
unde cos    x , iar sin    1 . Calculăm
1 x2 1 x2
x2 1
sin      sin   cos   cos  sin   
x x 1 1
    2  1 .
1  x2 1 x2 1 x2 1 x2 x 1
Cum       , 0, rezultă că       .
2