Proprietăţi ale integralei definite

E1(pag.216) Să se arate că următoarele funcţii sunt integrabile şi să se calculeze integralele
lor: (
2x + 3, x ∈ [−1, 1]
a) f : [−1, 2] → R, f (x) = 2
;
−3x + 1, x ∈ (1, 2]

1


2
, x ∈ [0, 2)
b) f : [0, 3] → R, f (x) = x + 1
4 ;

 , x ∈ [2, 3]
h π πi x2 − 16
c) f : − , → R, f (x) = | sin x|;
2 2
d) f : [−2, 2] → R, f (x) = |x2 − 1|.
Rezolvare.
a) f este continuă pe [−1, 1], deci este integrabilă. Fie g : [1, 2] → R, g(x) = −3x2 + 1.
g este continuă, deci integrabilă, iar f diferă de g pe [1, 2] ı̂ntr-un singur punct, deci şi f este
integrabilă pe [1, 2]. Rezultă că f este integrabilă pe [−1, 2] şi
Z 2 Z 1 Z 2 1 1 2 2

2
 3
 
f (x)dx = f (x)dx + f (x)dx = x  + 3x − x  + x = 0
−1 −1 1 −1 −1 1 1

b) f este mărginită şi are un singur punct de discontinuitate, deci este integrabilă pe [0, 3].
Atunci
Z 3 Z 2 Z 3 2   3
1 x  1  x − 4   π 1 3
f (x)dx = f (x)dx + f (x)dx = arctg  + ln  = + ln
0 0 2 2 2 0 8 x+4 2   8 8 7

c) f este continuă, deci este integrabilă.

Z π Z 0 Z π 0 π
2 2  2
| sin x|dx = (− sin x)dx + sin x = cos x − cos x = 1 + 1 = 2
− π2 − π2 0 −2 π
0

d) f este continuă, deci este integrabilă.

Z 2 Z −1 Z 1 Z 2
2 2 2
|x − 1|dx = (x − 1)dx + (1 − x )dx + (x2 − 1)dx =
−2 −2 −1 1
−1 −1 1 3 1 3 2
2
x3 
 
  x x 
=  − x + x −  +  − x = 4
3 −2 −2 −1 3 −1 3 1 1

E2(pag.216) Fără a calcula integralele, să se arate că:

Z π
2 sin x
a) dx ≥ 0;
0
Z 2 2 + cos x
b) (2x − x2 )e−x dx ≥ 0;
Z 03 √
2
3
c) x3 − 3xdx < 0;
1
Z 3
d) (x3 − 3x2 − 9x − 5)dx ≤ 0.
−1
Rezolvare. Z π
sin x h πi 2 sin x
a) ≥ 0, ∀x ∈ 0, ⇒ dx ≥ 0
2 + cos x 2 0 2 + cos x

1
 Z 2
2 −x
b) 2x − x ≥ 0, e > 0 ∀x ∈ [0, 2] ⇒ (2x − x2 )e−x dx ≥ 0
√ p 0
c) 3 x3 − 3x = 3 x(x2 − 3).
Z 3√
√ √
   
3 2 3 2
3
Avem 1, ⊂ [− 3, 3] ⇒ x(x − 3) < 0, ∀x ∈ 1, ⇒ x3 − 3xdx < 0
2 2 1 Z
3
3 2 2
d) x − 3x − 9x − 5 = (x + 1) (x − 5) ≤ 0, ∀x ∈ [−1, 3] ⇒ (x3 − 3x2 − 9x − 5)dx ≤ 0
−1

E3(pag.216)
Z 1 Folosind
Z 1proprietatea de monotonie a integralei, să se arate că:
a) (x2 − 3x)dx ≤ (2 − 2x)dx;
−1
Z 2 Z 2 −1
x−5 x−4
b) dx ≥ 2 dx;
1 x + 1 1 x + 2
√
Z 3 Z 3
c) x + 1dx ≥ (x − 1)dx;
Z1 e−1 1 Z
e−1
d) ln(1 + x)dx ≤ xdx.
0 0
Rezolvare.
a) Fie f, g : [−1, 1] → R, f (x) = x2 − 3, g(x) = 2 − 2x. Avem

f (x) − g(x) = x2 − x − 2 ≤ 0, ∀x ∈ [−1, 2] ⇒ f (x) ≤ g(x), ∀x ∈ [−1, 1]

Aplicând integrala se obţine inegalitatea din enunţ.

x−5 2(x − 4)
b) Fie f, g : [1, 2] → R, f (x) = , g(x) = . Avem
x+1 x+2
−x2 + 3x − 2
f (x) − g(x) = ≥ 0, ∀x ∈ [1, 2] ⇒ f (x) ≥ g(x), ∀x ∈ [1, 2]
(x + 1)(x + 2)
Aplicând integrala se obţine inegalitatea din enunţ.
c) Avem
√
x + 1 ≥ x − 1 ⇔ x + 1 ≥ x2 − 2x + 1 ⇔ x2 − 3x ≤ 0, ∀x ∈ [1, 3]

ultima inegalitate fiind adevărată. Aplicând integrala se obţine inegalitatea din enunţ.
−x
d) Fie f : [0, e − 1] → R, f (x) = ln(x + 1) − x. Avem f (0) = 0, f ′ (x) = ≤ 0, ∀x ≥ 0,
x+1
deci f este descrescătoare pe [0, e − 1], deci ln(x + 1) ≤ x, ∀x ∈ [0, e − 1]. Aplicând integrala
se obţine inegalitatea din enunţ.

E4(pag.216)
Z 3 Fără a calcula integralele, să se arate că:
a) −15 ≤ (2x + 1)dx ≤ 35;
Z 1 −2
4
b) 0 ≤ (1 + 2x − 3x2 )dx ≤ ;
0Z 3
0
x+2 1
c) −2 ≤ dx ≤ − ;
x−1 2
Z 1−1 3
8 x −3
d) ≤ 3
dx ≤ 4;
3 −1 xr− 2
√
Z 7
x−3 √
e) 3 ≤ dx ≤ 6.
4 x−1

2
 Rezolvare.
a) Funcţia f (x) = 2x + 1 este strict Zcrescătoare pe [−2, 3], deci f (−2) ≤ f (x) ≤ f (3),
3
Rezultă −3 ≤ 2x + 1 ≤ 7. Atunci −15 ≤ (2x + 1)dx ≤ 35.
−2
1
b) Fie f : [0, 1] → R, f (x) = −3x2 + 2x + 1. Funcţia ı̂şi atinge maximul ı̂n x = , iar
3
4
minimul este egal cu min(f (0), f (1)) = f (0) = 0. Deci 0 ≤ f (x) ≤ .
Z 1 3
4
Atunci 0 ≤ (1 + 2x − 3x2 )dx ≤ .
0 3
x+2 3
c) Fie f : [−1, 0] → R, f (x) = . Avem f ′ (x) = − < 0, deci funcţia este
x−1 Z 0 (x − 1)2
1 x+2 1
descrescătoare. Rezultă −2 ≤ f (x) ≤ − ⇒ −2 ≤ dx ≤ − .
2 −1 x − 1 2
3 2
x −3 3x
d) Fie f : [−1, 1] → R, f (x) = 3 . Avem f ′ (x) = 3 ≥ 0, deci funcţia este
x − 2Z (x − 2)2
1 2
4 8 x −3
crescătoare. Rezultă ≤ f (x) ≤ 2 ⇒ ≤ 2
dx ≤ 4.
3 3 −1 x − 2
x−3 2
e) Fie g : [4, 7] → R, g(x) = . Avem g ′ (x) = > 0, deci g este crescătoare pe
r x−1 (x − 1)2
x−3
[4, 7]. Rezultă f (x) = crescătoare.
√ x√− 1
3 6 √
Z 7r
x−3 √
Atunci ≤ f (x) ≤ ⇒ 3≤ dx ≤ 6.
3 3 4 x−1

A1(pag.217) Să se arate că următoarele funcţii sunt integrabile şi să se calculeze integralele
acestora:
a) f : [−1, 3] → R, f (x) = max(x2 , x + 2);
(
0,  x=0
b) f : [0, e2 ] → R, f (x) = e ;
min x − e, ln , x ∈ (0, e2 ]
x
c) f : [0, 3] → R, f (x) = |x − 1| + |2x − 4|;
d) f : [−3, 1] → R, f (x) = |x2 + 2x|.
Rezolvare. (
x + 2, x ∈ [−1, 2]
a) Avem f (x) = . Funcţia este continuă, deci este integrabilă.
x2 , x ∈ (2, 3]

3 2 3
2 2 3 3
x2 
Z Z Z 
2
 x 83
f (x)dx = (x + 2)dx + x dx =  + 2x +  =
−1 −1 2 2 −1 −1 3 2 6

e 1
b) Fie g : (0, e2 ], g(x) = x − e − ln . Avem g(x) = 0 ⇒ x = e, g ′ (x) = 1 + .
x x
Rezultă g ′ (x) > 0, ∀x ∈ (0, e2 ], deci g 
este strict crescătoare. Rezultă g(x) ≤ 0, x ∈ [0, e] şi
0, x=0
 (
x − e, x ∈ [0, e]

g(x) > 0, x ∈ (e, e2 ]. Atunci f (x) = x − e, x ∈ (0, e] . Fie h(x) = e .
 e 2
ln , x ∈ (e, e2 ]
ln , x ∈ (e, e ]
 x
x
Atunci h este continuă, deci integrabilă şi h(x) = f (x), ∀x ∈ (0, e2 ]. Rezultă că f este

3
integrabilă şi
Z e2 Z e e2
e e e 2 e2
x2  −e2 − 2e
Z
e   
f (x)dx = (x − e)dx + ln dx =  − ex + x − x(ln x − 1) =
0 0 e x 2 0 0 e e 2
c) Avem
x 0 1 2 3
|x − 1| −x + 1 0 x−1 x−1
|2x − 4| −2x + 4 −2x + 4 0 2x − 4
f (x) −3x + 5
2 −x + 3 1 3x − 5

−3x + 5, x ∈ [0, 1]

Deci f (x) = −x + 3, x ∈ (1, 2) . f este continuă, deci integrabilă şi

3x − 5, x ∈ [2, 3]

Z 3 Z 1 Z 2 Z 3
15
f (x)dx = (−3x + 5)dx + (−x + 3)dx + (3x − 5)dx =
0 0 1 2 2

2
x + 2x,
 x ∈ [−3, −2]
2
d) Avem f (x) = −x − 2x, x ∈ (−2, 0) . Atunci f este continuă, deci integrabilă şi

 2
x + 2x, x ∈ [0, 1]
Z 1 Z −2 Z 0 Z 1
2 2
f (x)dx = (x + 2x)dx + (−x − 2x)dx + (x2 + 2x)dx = 4
−3 −3 −2 0

A2(pag.217) Să se arate că următoarele funcţii sunt integrabile şi să se calculeze integralele
acestora:
a) f : [−1, 2] → R, f (x) = [x
√ + 2];
b) f : [0, 1] → R, f (x) = [x 2];
c) f : [1, 4] → R, f (x) = [x] − 2x;
x − [x]
d) f : [0, 2] → R, f (x) = ;
2x + 1 − [x]
e) f : [0, 3] → R, f (x) = x[x] − [x − 2].
Rezolvare. 

 1, x ∈ [−1, 0)

2, x ∈ [0, 1)
a) Avem f (x) = [x + 2] = [x] + 2 = . f este continuă pe porţiuni, deci este


 3, x ∈ [1, 2)

4, x = 2
integrabilă şi Z 2 Z Z 0 Z 1 2
f (x)dx = dx + 2dx + 3dx = 6
−1 −1 0 1
  
1
0, x ∈ 0, √

√ √

k k+1 2
b) Avem [x 2] = k ⇔ k ≤ x 2 < k + 1 ⇔ √ ≤ x < √ . Deci f (x) = 
2 2 1
1, x ∈ √ , 1


2
şi este continuă pe porţiuni, deci integrabilă şi
Z 1 Z 1
1
f (x)dx = dx = 1 − √
0 √1
2
2

4
 

1 − 2x, x ∈ [1, 2)

2 − 2x, x ∈ [2, 3)
c) Avem f (x) = , f este continuă pe porţiuni, deci integrabilă şi


 3 − 3x, x ∈ [3, 4)
−4,

x=4
Z 4 Z 2 Z 3 Z 4
f (x)dx = (1 − 2x)dx + (2 − 2x)dx + (3 − 2x)dx =
1 1 2 3
2 2 3 3 4 4
 2
  2
  2

= x − x  + 2x − x  + 3x − x  = −9
1 1 2 2 3 3
 x
 , x ∈ [0, 1)
 2x + 1


d) Avem f (x) = x − 1 , x ∈ [1, 2) . f este continuă pe porţiuni, deci integrabilă şi


 2x
0, x=2
2 Z 2 1
x−1
Z Z
x
f (x)dx = dx + dx =
0 0 2x + 1 1 2x

1 1 2x − 1 + 1 1 2 1 21
Z Z Z
= dx + dx − dx =
2 0 2x + 1 2 1 2 1 x
1 1 2 2
x  1  x  1  1 1
=  − ln(2x + 1) +  − ln x = 1 − ln 2 − ln 3

2 0 4 0 2 1 2 1 2 4


2, x ∈ [0, 1)

x + 1, x ∈ [1, 2)
e) Avem f (x) = . f este continuă pe porţiuni, deci integrabilă şi


2x, x ∈ [2, 3)

8, x=3
Z 3 Z 1 Z 2 Z 3
f (x)dx = 2xdx + (x + 1)dx + 2xdx =
0 0 1 2
1 2 2
 2 3
 x   19
= 2x +  + x + x2  =
0 2 1 1 2 2
A3(pag.217)
Z 2 Folosind
Z 2 proprietatea de monotonie a integralei, să se arate că:
a) ex+1 dx ≥ ex dx;
Z−12 Z 2−1
2
b) ex dx ≥ (x2 + 1)dx;
Z 11 Z1 1
−x2 1
c) e dx < 2
dx;
Z0 e Z 0e x2 + 1
x −1
d) ln xdx ≤ dx;
Z 11 1 2 Z 1
e) (x + 1) ln(x + 1)dx ≥ arctgxdx;
Z 03 Z 0
x + 1) 2
f) ln dx > dx.
1 x 2x + 1

5
 Rezolvare.
x+1 x x x+1
Za) Avem e Z− e = e (e − 1) > 0, ∀x ∈ R ⇒ e > ex , ∀x ∈ [−1, 2] ⇒
2 2
x+1
⇒ e dx ≥ ex dx;
−1 −1
b) Fie g(x) = ex − x − 1, x ≥ 0.
Avem g ′ (x) = ex − 1, g(x) = 0 ⇒ x = 0, g ′ (x) = 0 ⇒ x = 0, g ′ (x) ≥ 0, ∀x ≥ 0.
2 x2
Rezultă g(x) ≥ 0, ∀x ≥ 0 ⇒ g(x ) ≥ 0, ∀x ∈ R ⇒ e ≥ x2 + 1, ∀x ∈ [1, 2] ⇒
Z 2 Z 2
2
⇒ ex dx ≥ (x2 + 1)dx.
1 1
2 2 1
c) Conform punctului b), avem ex > x2 + 1 ⇒ e−x < 2 , ∀x ∈ [0, 1] ⇒
Z 1 Z 1 x +1
2 1 2 1
⇒ e−x dx < 2
dx. Inegalitatea este strictă deoarece funcţia e−x − 2 nu este
0 0 x +1 x +1
identic nulă pe [0, 1].
x2 − 1
d) Fie g(x) = ln x − , x > 0.
2
1 1 − x2
Avem g(x) = 0 ⇒ x = 1, g ′ (x) = −x = < 0, ∀x > 0. Rezultă că g este descrescătoare,
x x Z e Z e 2
x2 − 1 x −1
deci g(x) ≤ 0, ∀x > 0 ⇒ ln x < , ∀x ∈ [1, e] ⇒ ln xdx ≤ dx.
2 1 1 2
e) Fie g(x) = (x + 1) ln(x + 1) − arctgx, x ≥ 0.
1
Avem g(x) = 0 ⇒ x = 0, g ′ (x) = ln(x + 1) + 1 − 2
x +1
′ ′′ 1 2x
g (x) = 0 ⇒ x = 0, g (x) = + ≥ 0, ∀x ≥ 0. Rezultă că g ′ este crescătoare,
x + 1 (x2 + 1)2
deci g ′ (x) ≥ 0, ∀x ≥ 0, deci g este crescătoare.
Rezultă g(x) ≥ 0, ∀x ≥ 0 ⇒Z(x + 1) ln(x + 1) ≥ arctgx, ∀x ∈ [0, 1] ⇒
Z 1 1
⇒ (x + 1) ln(x + 1)dx ≥ arctgxdx.
0 0
x+1 2 1
f) Fie g(x) = ln − , x ≥ 1. Avem g ′ (x) = − 2 < 0, deci g este
x 2x + 1 (x + x)(2x + 1)2
4 2
descrescătoare. Rezultă g(x) > g(3) = ln − , ∀x ∈ [1, 3].
3 7  7
4 2 4 2 4 2 4
Dar ln > ⇔ ln > ln e 7 ⇔ > e7 ⇔ > e2 ⇔ 7, 491 > 7, 389. Rezultă
3 7 3 3 3
Z 3 Z
x+1 2 x + 1) 2
g(x) > 0 ⇒ ln > ⇒ ln dx > dx.
x 2x + 1 1 x 2x + 1
A4(pag.217) Z 1 Să se arate
Z 1 că:
√ 2 2
a) 2 e ≤ ex dx + e1−x dx ≤ 1 + e;
√ Z 03 √ 0
3 x √
b) ≤ dx ≤ 2;
4 Z 2 (x − 1)2
1
2 1 1
c) ≤ √ dx ≤ √ ;
3 2
Z0 π 2 + x − x 2
π 3 cos x π
d) ≤ dx ≤ .
9 0 1 + cos x 6
Rezolvare. 2 2
2 2 e2x + e ′ 2x(e2x − e)
a) Fie f (x) = ex + e1−x = , x ∈ [0, 1]. Avem f (x) = .
ex2 e x2

6
 √
′ 2
f (x) = 0 ⇒ x = . Avem
2 √
2
x 0 1
2
f ′ (x) −−−−− 0 +++++
√
f (x) 1 + e ↘↘↘ 2 e ↗↗↗ 1+e
√
Rezultă 2 e ≤Zf (x) ≤ 1 +Ze, ∀x ∈ [0, 1].
1 1
√ 2 2
Atunci 2 e ≤ ex dx + e1−x dx ≤ 1 + e.
0 √ 0
x
b) Fie f (x) = , x ∈ [2, 3].
(x − 102 √
′ −3x − 1 √ 3
Avem f (x) = √ 3
< 0, f (2) = 2, f (3) = .
√ 2 x(x − 1) √ 4
Z 3 √ √
3 √ 3 x
Rezultă ≤ f (x) ≤ 2, ∀x ∈ [2, 3] ⇒ ≤ 2
dx ≤ 2.
4 4 2 (x − 1)
1
c) Fie f (x) = √ , x ∈ [0, 1]
2 + x − x2
2x − 1 1
Avem f ′ (x) = √ ′

3 , f (x) = 0 ⇒ x =
2 2 + x − x2 2
1
x 0 1
2
f ′ (x) −−−−− 0 +++++
1 2 1
f (x) √ ↘↘↘ ↗↗↗ √
2 3 Z 2
1
2 1 2 1 1
Rezultă ≤ f (x) ≤ √ ⇒ ≤ √ dx ≤ √
3 2 3 h 0i 2 + x − x2 2
cos x π
d) Fie f (x) = , x ∈ 0, .
1 + cos x 3
′ sin x h πi 1 π  1
Avem f (x) = − ≤ 0, ∀x ∈ 0, , f (0) = , f = . Rezultă că f este
(1 + cos x)2 3 2 3 3
Z π
1 1 h πi π 3 cos x π
descrescătoare, deci ≤ f (x) ≤ , ∀x ∈ 0, ⇒ ≤ dx ≤ .
3 2 3 9 Z 0 1 + cos x 6
1 2n
x 1
A5(pag.217) Să se demonstreze inegalităţile: 0 ≤ dx ≤ şi să se calculeze
Z 1 2n 0 1+x 2n + 1
x
lim dx.
n→∞ 0 1 + x
Rezolvare. Z 1 2n Z 1 1
x2n 2n x 2n x2n+1 
Avem 0 ≤ ≤ x , ∀x ∈ [0, 1] ⇒ 0 ≤ dx ≤ x dx = . Rezultă
1+x 0 1+x 0 2n + 1 0
Z 1 2n Z 1 2n
x 1 x
0≤ dx ≤ . Trecând la limită ı̂n inegalităţi rezultă lim dx = 0.
0 1+x 2n + 1 Z 1
n→∞ 0 1 + x
1
xn xn
Z
A6(pag.217) Se consideră integralele In = 2
dx şi Jn = 2
dx. Să se arate
0 4+x 0 9−x
că:
a) In ≥ Jn , ∀n ∈ N;
1
b) 0 ≤ In ≤ , ∀n ∈ N;
n+1
c) lim Jn = 0.
n→∞
Rezolvare.

7
 xn xn xn (5 − x2 )
a) Avem − = ≥ 0, ∀x ∈ [0, 1].
4 + x2 9 − x2 (4 + x2 )(9 − x2 )
xn xn
Rezultă ≥ , ∀x ∈ [0, 1]. Aplicând integrala, rezultă In ≥ Jn , ∀n ∈ N.
4 + x2 9− n
x2
x n 1
b) Avem 0 ≤ ≤ x , ∀x ∈ [0, 1]. Aplicând integrala rezultă 0 ≤ In ≤ , ∀n ∈ N
4 + x2 n+1
c) Trecând la limită ı̂n inegalităţile de la b), rezultă lim In = 0. Cum 0 ≤ Jn ≤ In , ∀n ∈ N,
n→∞
trecând la limită rezultă lim Jn = 0.
n→∞
A7(pag.217)
Z 4 Să
Z 4se compare:
x−1
a) ln xdx şi dx;
Z1 1 1 x
1
x2
Z  
b) cos xdx şi 1− dx;
0√ 0 √ 2
Z 3 Z 3
c) √ xarctgx şi √ ln(1 + x2 )dx.
2 2
Rezolvare.
x−1 1
a) Fie f (x) = ln x − = ln x − 1 + , x ∈ [1, 4].
x x
′ x−1
Avem f (x) = ≥ 0, ∀x ∈ [1, 4] ⇒ f este crescătoare ⇒ f (x) ≥ f (1) = 0. Deci
x2 Z 4 Z 4
x−1 x−1
ln x ≥ , ∀x ∈ [1, 4] ⇒ ln xdx ≥ dx.
x 1 1 x
x2
b) Fie f (x) = cos x − 1 + , x ∈ [0, 1].
2
Avem f ′ (x) = − sin x + x, f ′′ (x) = 1 − cos x ≥ 0, ∀x ∈ [0, 1]. Rezultă că f ′ este crescătoare,
deci f ′ (x) ≥ f ′ (0) = 0 ⇒ fZeste crescătoare,  ≥ f (0) = 0, ∀x ∈ [0, 1] Rezultă
Z 1 deci f2(x)
1
x2 x
cos x ≥ 1 − , ∀x ∈ [0, 1] ⇒ cos xdx ≥ 1− dx.
2 0 0 2
c) Fie f (x) = xarctgx − ln(1 + x2 ), x ≥ 0.
x 2x2
Avem f ′ (x) = arctgx − , f ′′
(x) = ≥ 0, ∀x ≥ 0. Rezultă că f ′ este crescătoare,
1 + x2 (1 + x2 )2
deci f ′ (x) ≥ f ′ (0) = 0. Rezultă f crescătoare, deci f (x) ≥ f (0) = 0. √ √ 
2 2
Atunci xarctgx ≥ ln(1 + x ), ∀x ≥ 0 ⇒ xarctgx ≥ ln(1 + x ), ∀x ∈ 2, 3 . Rezultă
Z √3 Z √3
√
xarctgx ≥ √ ln(1 + x2 )dx.
2 2
Z 1
A8(pag.217) Fie şirul (In ), In = ln(1 + xn )dx.
0
a) Să se arate că s, irul (In ) este monoton s, i mărginit.
1
b) Să se arate că In ≤ , ∀n ∈ N, s, i să se calculeze lim In .
n+1 n→∞
Rezolvare.
n n+1 n n+1
Za) Avem x ≥ x Z, ∀x ∈ [0, 1], ∀n ∈ N ⇒ 1+x ≥ 1+x ⇒ ln(1+xn ) ≥ ln(1+xn+1 ) ⇒
1 1
⇒ ln(1 + xn )dx ≥ ln(1 + xn+1 )dx ⇒ In ≥ In+1 , ∀n ∈ N, deci s, irul (In ) este descrescător.
0 0
Avem 0 ≤ x ≤ 1 ⇒ 0 ≤ xn ≤ 1 ⇒ 1 ≤ 1 + xn ≤ 2 ⇒ 0 ≤ ln(1 + xn ) ≤ ln 2 ⇒
⇒ 0 ≤ In ≤ ln 2, ∀n ∈ N, deci s, irul (In ) este mărginit.
b) Arătăm că ln(1 + x) ≤ x, ∀x > 0.
1 x
Fie f : (0, ∞) → R, f (x) = ln(1+x)−x. Avem f ′ (x) = −1 = − ≤ 0, ∀x > 0. Deci
x+1 x+1
f este descrescătoare s, i rezultă f (x) ≤ f (0) = 0 ⇒ ln(1+x) ≤ x, ∀x > 0. Înlocuind pe x cu xn ,

8
 1 1
1
xn+1 
Z Z
n n n n 1 1
rezultă ln(1+x ) ≤ x ⇒ ln(1+x )dx ≤ x = = ⇒ In ≤ , ∀n ∈ N.
0 0 n+1 0 n+1
 n+1
1
Trecând la limită ı̂n inegalităt, ile 0 ≤ In ≤ rezultă lim In = 0.
Z π n + 1 n→∞
2
A9(pag.217) Fie s, irul (In ), In = sinn xdx.
0
a) Să se calculeze I0 , I1 s, i I2 .
b) Să se arate că s, irul (In ) este monoton s, i mărginit.
Rezolvare.
Z π
2 π
a) I0 = dx =
0 2
Z π π
2 2
I1 = sin xdx = − cos x = 1
Z0 π Z π 0 π π
2 2 1 − cos x x  2 sin x  2 π−2
2
I2 = sin xdx = =  − =
0 0 2 2 h0 i2 0
 4
π
b) Avem sinn x ≥ sinn+1 x, ∀x ∈ 0, , n ∈ N ⇒ In ≥ In+1 , ∀n ∈ N, deci s, irul este
2
monoton descrescător. h πi π
Avem 0 ≤ sinn x ≤ 1, ∀x ∈ 0, ⇒ 0 ≤ In ≤ , ∀n ∈ N, deci s, irul este mărginit.
2 2
A10(pag.218) Se consideră funct, iile continue f, g : [a, b] → R. Să se arate că
Z b 2 Z b Z b
2
f (x)g(x)dx ≤ f (x)dx · g 2 (x)dx
a a a

(inegalitatea lui Cauchy-Buniakovski-Schwarz).

Rezolvare.
Avem [tf (x)−g(x)]2 ≥ 0, t ∈R, x ∈ [a, b]sau t2 f 2 (x)−2tf (x)g(x)+g 2 (x) ≥ 0, t ∈ R, x ∈ [a, b].
Z b Z b Z b
2 2
Aplicând integrala rezultă f (x)dx · t − 2 f (x)g(x)dx · t + g 2 (x)dx ≥ 0, ∀t ∈
Z ba 2 Z b a Z b a

R. Rezultă ∆ ≤ 0 ⇒ 4 f (x)g(x) − 4 f (x)dx g(x)dx ≤ 0, de unde se obt, ine

a a a
inegalitatea din enunt, . Z 1
A10(pag.218) Fie f : [0, 1] → R o funct, ie integrabilă pe [0,1] s, i In = xn f (x)dx. Dacă
√ √ 0
an = n2 + n − n2 + 1, n ∈ N∗ , să se calculeze lim an In .
n→∞
Rezolvare. f fiind integrabilă, rezultă că este mărginită. Atunci există m, M ∈ R astfel
ı̂ncât m ≤ f (x) ≤ M, ∀x ∈ [0, 1] ⇒ mxn ≤ xn f (x) ≤ M xn . Aplicând integrala rezultă
m M
≤ In ≤ s, i trecând la limită rezultă lim In = 0.
n+1 n+1 n→∞
n 1 − n1


n−1 1
Avem lim an = lim √ √ = lim q q = .
n→∞ n→∞ n2 + n + n2 + 1 n→∞ n 1 + n1 + 1 + n12 2
Atunci lim an In = 0.
n→∞
D1(pag.218) Fie f, g : [a, b] → R funct, ii continue. Să se arate că:
a) funct, iile min(f, g) s, i max(f, g)
Zsunt integrabile pe [a,b];
Z b b Z b 
b) min(f (x), g(x))dx ≤ min f (x)dx, g(x)dx ;
Z ab Za b Za b 
c) max(f (x), g(x))dx ≥ max f (x)dx, g(x)dx .
a a a

9
 Rezolvare.
a) Din operat, iile cu funct, ii continue, dacă f s, i g sunt continue, atunci s, i min(f, g) s, i
max(f, g) sunt continue, deci integrabile.
b) Avem min(f (x), g(x)) ≤ f (x), min(f (x), g(x)) ≤ g(x), ∀x ∈ [a, b].
Aplicând integrala rezultă
Z b Z Z b Z b b
min(f (x)g(x))dx ≤ f (x)dx, min(f (x)g(x))dx ≤ g(x)dx
a Z b a a
Z b Z b  a

Rezultă min(f (x)g(x))dx ≤ min f (x), g(x)dx

a a a
c) Se demonstrează ı̂n mod analog cu punctul b).
D2(pag.218) Dacă funct, iile f, g : [a, b] → R sunt continue, să se arate că:
s s s
Z b Z b Z b
2
[f (x) + g(x)] dx ≤ 2
f (x)dx + g 2 (x)dx
a a a

(inegalitatea lui Minkowski)

Rezolvare.
Z b Z b
2
Dacă [f (x) + g(x)] dx = 0, atunci inegalitatea este evidentă. În caz contrar [f (x) +
a a
g(x)]2 dx > 0. Avem [f (x) + g(x)]2 = f (x)(f (x + g(x)) + g(x)(f (x) + g(x)). Aplicând integrala
s, i inegalitatea C.B.S., avem
Z b Z b Z b
2
[f (x) + g(x)] dx = f (x)(f (x) + g(x))dx + g(x)(f (x) + g(x))dx ≤
a a a
s s
Z b Z b Z b Z b
2 2
≤ f (x)dx · (f (x) + g(x)) dx + g 2 (x)dx · (f (x) + g(x))2 dx =
a a a a
s s s 
Z b Z b Z b
= (f (x) + g(x))2 dx  f 2 (x)dx + g 2 (x)dx
a a a

s
Z b
Împărt, ind prin (f (x) + g(x))2 dx se obt, ine inegalitatea din enunt, .
a
D3(pag.218) Fie f, g : [a, b] → R funct, ii monotone.
a) Dacă f s, i g au aceeas, i monotonie, atunci
Z b Z b  Z b 
1
f (x)g(x)dx ≥ f (x)dx g(x)dx
a b−a a a

b) Dacă f s, i g au monotonii diferite, atunci

Z b Z b  Z b 
1
f (x)g(x)dx ≤ f (x)dx g(x)dx
a b−a a a

Rezolvare. Z b
1
a) Presupunem că f s, i g sunt crescătoare. Fie α = f (x)dx. Conform teoremei de
b−a a
medie s, i a monotoniei funct, iei f avem f (a) ≤ α ≤ f (b).
Fie c = sup{x ∈ [a, b]|f (x) ≤ α}. Atunci ∀x ∈ [a, c] avem α ≥ f (x), g(x) ≤ g(c). Rezultă

10
(α − f (x))g(x) ≤ (α − f (x))g(c).
∀x ∈ [c, b] avem α ≤ f (x), g(c) ≤ g(x). Rezultă (α − f (x))g(x) ≤ (α − f (x))g(c). Atunci
Z b Z c Z b
(α − f (x))g(x)dx = (α − f (x))g(x)dx + (α − f (x))g(x)dx ≤
a a c
Z c Z b Z b
≤ (α − f (x))g(c)dx + (α − f (x))g(c)dx = g(c) (α − f (x))dx =
a c a
 Z b 
= g(c) α(b − a) − f (x)dx =0
a
Z b Z b Z b
Deci (α − f (x))g(x)dx ≤ 0 ⇒ α g(x)dx ≤ f (x)g(x)dx ⇒
Z ba Z b aZ
b
a
1
⇒ f (x)g(x)dx ≥ f (x)dx g(x)dx.
a b−a a a
b) Presupunem că f este crescătoare s, i g descrescătoare. Procedând analog ca la punctul
a) avem
(α − f (x))g(x) ≥ (α − f (x))g(c), ∀x ∈ [a, c] s, i (α − f (x))g(x) ≥ (α − f (x))g(c), ∀x ∈ [c, b].
Z b
Aplicând integrala s, i despărt, ind-o pe intervalele [a,c] s, i [c,b] rezultă (α − f (x))g(x)dx ≥ 0,
a
de unde se obt, ine inegalitatea din enunt, .

TESTE DE EVALUARE
Testul 1
 
2 1 2 n−1
O1.(pag. 218) Fie funct, ia f : [0, 1] → R, f (x) = x + 2x s, i ∆n = 0, , , . . . , ,1 o
n n n
diviziune a intervalului [0,1].
a) Să se calculeze sumele Riemann Sn = σ∆n (f, ξ) s, i Sn = σ∆n (f, ξ ′ ), dacă
   
1 2 n−1 ′ 1 3 2n − 1
ξ= , ,..., , 1 s, i ξ = , ,...,
n n n 2n 2n 2n
.
b) Să se calculeze lim Sn s, i lim Sn′ .
n→∞ n→∞
Rezolvare.  ! !
n  2 n n
1X k k 1 1 X 2 2X
a) Sn = +2 = k + k =
n k=1 n n n n2 k=1 n k=1
 
1 n(n + 1)(2n + 1) 2n(n + 1) (n + 1)(8n + 1)
= 2
+ =
n 6n 2n ! 6n2 !
n   2   n n
1 X 2k − 1 2k − 1 1 1 X 1 X
Sn′ = +2 = (4k 2 − 4k + 1) + (2k − 1) =
n k=1 2n 2n n 4n2 k=1 n k=1
32n2 − 2
=
24n2
8n2 + 9n + 1 4
b) lim Sn = lim 2
=
n→∞ n→∞ 6n 3
2
32n − 2 4
lim Sn′ = lim =
n→∞ n→∞ 24n2 3 (
a, x<1
O2.(pag. 219) Fie f : R → R, f (x) = , a ∈ R.
e1−x , x ≥ 1

11
 a) Să se determineZa ∈ R pentru care funct, ia admite primitive pe R.
2
b) Să se calculeze [xf ′′ (x) + f ′ (x)]dx pentru “a” determinat anterior.
−1
Rezolvare.
a) f este continuă pe R − {1}.
lim f (x) = a, lim = 1, f (1) = 1. Rezultă că pentru a = 1 funct, ia este continuă pe R, deci
x↗1 x↘1
admite primitive( pe R. (
0, x < 1 0, x<1
b) f ′ (x) = , f ′′
(x) =
−e1−x , x > 1 e1−x , x > 1
Atunci
Z 2 Z 2 Z 2 Z 2
′′ ′
[xf (x) + f (x)]dx = (xe 1−x 1−x
− e )dx = 1−x
e (x − 1) = − (e1−x )′ (x − 1)dx =
−1 1 1 1
2 Z 2
2
1−x
 1−x −1

1−x  2
= −e (x − 1) + e dx = −e −e  =1− e
1 1 1

O3.(pag.
Z 2 219) Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = |x2 + |x2 − x| = 1|. Dacă
I= f (x)dx, atunci:
0
49 5 8 2
a) I = ; b) I = ; c) I = ; d) I = .
6 6 3 3
(Admitere ASE Bucures, ti, 1999, Facultatea de Comert, )

Rezolvare. ( (
|x2 − x2 + x − 1|, x ∈ [0, 1] −x + 1, x ∈ [0, 1]
Avem f (x) = 2 2
= 2
. Atunci
|x + x − x − 1|, x ∈ (1, 2] 2x − x − 1, x ∈ (1, 2]

1 2
1 1 3 2 2 2
2
x2 
Z Z  
2
 2x  −  − x = 8
x 
I= (−x + 1)dx + (2x − x − 1)dx = −  + x +
0 1 2 0 0 3 1 2 1 
1 3

deci răspunsul este c).

O4.(pag. 219)
Căldura specifică a unui corp la temperatura t este egală cu c(t) = 0, 2 + 0, 001t. Ce căldură
este necesară pentru a ı̂ncălzi un gram din acest corp de la 0◦ C la 100◦ C?
Rezolvare.
Căldura necesară este egală cu
Z 100 100 2 100

t
(0, 2 + 0, 001t)dt = 0, 2t + 0, 001  = 25◦

0 0 2 0

Testul 2
O1.(pag.219) Să se determine funct, ia f : R → ZR, f (x) = ax2 + bx + c, a, b, c ∈ R care
1
7
satisface condit, iile f ′ (1) = 8, f (2) + f ′′ (2) = 33 s, i f (x)dx = .
0 3
Rezolvare. Avem Z 1 1 1 1
′ ′′ ax3  bx2   a b
f (x) = 2ax + b, f (x) = 2a, f (x)dx = + + cx = + + c.
0 3 0  2 0 
0 3 2
Atunci condit, iile devin

12
 
2a + b = 8
 b = 8 − 2a

6a + 2b + c = 33 ⇔ 2a + c = 17 .
 
2a + 3b + 6c = 14 −4a + 6c = −10
 
Rezultă a = 7, b = −6, c = 3 ⇒ f (x) = 7x2 − 6x + 3. Z a
3√

1 1
O2.(pag.219) Să se determine a ∈ (1, ∞) astfel ı̂ncât √ · x+1− √ dx = 4.
a 1 2 x
Rezolvare. Avem
a a
√ a
Z a
3√ 3 2 √  √
 
1 
x+1− √ dx = · x x + x − 2 x = a − a

1 2 x 2 3 1 1 1

1 √ √
Atunci relat, ia din enunt, devine √ (a − a) = 4 ⇔ a − 1 = 4 ⇔ a = 25.
a 
β,   x = 0
O3.(pag.219) Se dă funct, ia f : [0, ∞) → R, f (x) = 1 .
x 2 · 2 , x > 0
x
Z √1
2
Dacă I = f (x)dx, atunci:
1
2  
1 1 1 1 1 1 1 1
a) I = 1; b) I = √ +√ − ; c) I = √ − ; d) I = √ +
3 3 3 2 8 3 3 8 3 3 8
(Admitere ASE Bucures, ti, 1998, SELS)
Rezolvare. Avem
 
1 1 1 1 1 1
2
=k ⇔k ≤ 2 <k+1⇔ < x2 ≤ ⇔ √ <x≤ √
x x k+1 k k+1 x
1


 1, x=

 2
 
1 1


2
Atunci f (x) = 3x , x ∈ 2 , √ .
  3 
1 1


 2
2x , x ∈ √ , √

3 2

√1 Z √1  √1 1
 3 2x3  √2
Z  
3
2 2 2x dx = x  +
2 3 1 1 1 1
I= 3x dx +  = √ +√ −
1
2
√1
 1 3 √1
 3 3 3 2 8
3 2 3

adică punctul b). 

1 − x, x ∈ Q
O3.(pag.219) Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = 1 .
 , x∈R−Q
x
a) Să se arate că f nu este integrabilă pe nici un interval [a, b] ⊂ R.
b) Să se arate că f ◦ f are primituve s, i este integrabilă pentru oricare [a, b] ⊂ R.
Olimpiadă, faza locală
Rezolvare.
a) Dacă 0 ∈ [a, b] atunci
 f este nemărginită pe [a, b], deci nu este integrabilă.

b−a 2(b − a) (n − 1)(b − a)
Fie 0 < a < b, ∆n = a, a + ,a + ,...,a + , b o diviziune a
n n n

13
 b−a
intervalului [a, b] cu norma tinzând către 0, ξ = (ξ1 , ξ2 , . . . , ξn ) un sistem de puncte inter-
n
mediare format din numere rat, ionale s, i ξ ′ = (ξ1′ , ξ2′ , . . . , ξn′ ) un sistem de puncte intermediare
1
format din numere irat, ionale. Funct, iile g(x) = 1 − x s, i h(x) = sunt integrabile pe [a, b].
x
Atunci suma Riemann asociate funct, iei g, diviziunii ∆n s, i sistemului de puncte intermediare
Z b b 2 b
 2 2
 
 x b − a a + b
ξ converge către (1 − x)dx = x −  = b − a − = (b − a) 1 − . Suma
a a 2 a 2 2
Riemann asociate funct, iei h, diviziunii ∆n s, i sistemului de puncte intermediare ξ ′ converge
Z b b
1 
către dx = ln |x| = ln |b| − ln |b|. Cele două sume Riemann sunt sume Riemann s, i pentru
a x a
funct, ia f . Dacă f ar fi integrabilă, atunci cele două limite ar trebui să fie egale:
 
a+b ln |b| − ln |a| 2−a−b
(b − a) 1 − = ln |b| − ln |b| ⇒ =
2 b−a 2

Aplicând teorema lui Lagrange funct, iei u(x) = ln |x| pe intervalul [a, b], rezultă că există
ln |b| − ln |a| 1 1 2−a−b 2
c ∈ (a, b) astfel ı̂ncât = ⇒ = ⇒c= .
b−a c c 2 2−a−b
2
Dar a < c < b ⇒ a < <b
2−a−b
2 a2 − 2a + 2 + ab (a − 1)2 + ab + 1
a < ⇒ > 0 ⇒ > 0. Cum numărătorul este
2−a−b 2−a−b 2−a−b
2
pozitiv, rezultă că numitorul este pozitiv, adică 2 − a − b > 0. Atunci, din < b rezultă
2−a−b
2 2
b − 2b + 2 + ab < 0 ⇒ (b − 1) + 1 + ab < 0, contradict, ie. Deci f nu este integrabilă pe [a, b].
În mod analog, dacă a < b < 0 atunci f nu este integrabilă pe [a, b].
b) Avem
 
1 − f (x), f (x) ∈ Q 1 − (1 − x), x ∈ Q
(f ◦ f )(x) = f (f (x)) = 1 = 1 = x, ∀x ∈ R
 , f (x) ∈ R − Q  1 , x∈R−Q
f (x) x

care admite primitive s, i este integrabilă pe orice interval [a, b] ⊂ R.

14