Bune Practici Nr.1

Bune Practici
Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală

Numărul 1 2012
RĂDĂCINI DE ŢARĂ EUROPEANĂ

BIROURILE REGIONALE
Unitatea de Sprijin a Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală
BRĂILA
Str. Dorobanţilor nr. 604 A, CP 810067, usr.sud.est@rndr.ro
Tel.: 0239 610921, Fax: 0239 610920
CRAIOVA
Str. Breştei nr. 116, et. 2, CP 200177, usr.sud.vest.oltenia@rndr.ro
Tel.: 0251 593442, Fax: 0251 596725
ZALĂU
Str. Gheorghe Lazăr nr. 14, et. 3, CP 450010, usr.nord.vest@rndr.ro
Tel.: 0260 610058, Fax: 0260 610059
TÂRGU MUREȘ
Str. Republicii nr. 48, ap.1, CP 540110, usr.centru@rndr.ro
Tel.: 0265 210614, Fax: 0265 210613
IAŞI
Şos. Păcurari nr. 145, Et. 1, CP 700552, usr.nord.est@rndr.ro
Tel.: 0232 464288, Fax: 0232 464287
TIMIŞOARA
Str. Andrei Șaguna nr. 3, bl. U5, ap. 1, CP 300104, usr.vest@rndr.ro
Tel.: 0256 232579, Fax: 0256 232578
TÂRGOVIŞTE
Str. Tudor Vladimirescu nr. 14, parter, CP 130078, usr.sud.muntenia@rndr.ro
Tel.: 0245 612211, Fax: 0245 612212
BUCUREŞTI
Str. Clucerului nr. 35, et. 1, Birou 19, Sector 1, CP 011363, usr.bucuresti.ilfov@rndr.ro
Tel.: 021 3171583, Fax: 021 3171584
Textul acestei publicaţii are doar scop informativ şi nu implică răspundere juridică.
Informaţii suplimentare despre MADR şi USR pot fi accesate pe Internet: www.madr.ro, www.rndr.ro
USR, Departamentul Publicaţii

ISSN 2285-4185
ISSN-L 2285-4185
© RNDR, 2012
Reproducerea textelor acestei publicaţii este autorizată cu condiţia menţionării sursei.

Tipărit în România.
Copyright fotografii: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale / Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și
Pescuit, Unitatea de Sprijin a Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală, beneficiarii proiectelor prezentate în publicație,
ANDO S.A. și KOISPE Dodecanese Grecia, Estudio Gloria Spania, Comisia Europeană, GAL Mare e Monti Italia
Foto coperta: © Istomina Olena / Dreamstime.com
Proiect finanțat prin Măsura 511 - Asistență tehnică

Cuprins
IN TR O DUCERE
Me todologia de selecta r e a bu n elor p r ac t ic i .. ..... .... .... .... ............................................................ 3
B UN E P RACTICI DIN R OM Â N I A
C u l tu ră de tranda firi, în fiin ț at ă d e u n t ân ăr din A lba .. .... ........................................................... 8
Fe rmă de legum e, m ode r n izat ă c u fon du r i eu r op en e p en t r u creșterea p roducției ........................ 1 0
O i n st a la ție de îm buteli er e s p or eș t e p r of it u l u n ei c omp an i i dobrogene ....................................... 1 2
Val orificarea potențialulu i ag r ic ol din Bih or p r in as oc ier ea p roducătorilor de cereale ................. 1 4
Te h n ologie m odernă la o fer mă de s emis u bzis t en ț ă d in D ăbuleni ............................................... 1 6
In ve st iție în panificație ș i p at is er ie .... .... .... .... .... .... ..... ............................................................ 1 8
Fi rmă din Buftea produc e mân c ar e de lu x p en t r u an imalele de comp anie ................................... 2 0
Fe rmă de suine la s tand ar d e eu r op en e în ju deț u l N eamț .. ......................................................... 2 2
Un vi s îm plinit ............ ... .... ..... .... .... ..... .... .... .... .... .... .... ......................................................... 2 4
Fe rmă din Ilfov vinde lap t e p r oas p ăt la d oz at or .. .... .... .... ......................................................... 2 6
P rote jarea biodivers ită ț ii în c omu n a S ec aș , T imiș .... .... .... ........................................................ 2 8
C aste l de pa trim oniu re s t au r at ș i in t r od u s în c ir c u it u l t u r i stic .................................................. 3 0
P atri m oniul loca l – rol în d ez volt ar ea t u r is mu lu i .... .... .... ......................................................... 3 2
Di ve rs ificarea activităților în med iu l r u r al, p r in p r es t ăr i servicii .............................................. 3 4
P i sc i nă cu a pă s ăra tă ș i t er en de s p or t – o of er t ă t u r is t ic ă mai bogată ....................................... 3 6
Uti l aje pentru lucrări de in fr as t r u c t u r ă .. .... .... ..... .... .... ............................................................ 3 8
B UN E P RACTICI LEAD E R D I N A LT E S T A T E E U ROP E N E

Span i a – Cooperativa ar t izan ilor .. ..... ... ..... .... .... .... .... ............................................................. 40
B e l gi a – Loca lnicii învaț ă s ă f ie g h iz i t u r is t ic i p en t r u a-ș i p romova regiunea ............................. 43
Gre c i a – Antreprenoria t în d omen iu l p r oc es ăr ii mier ii la un sp ital de boli p sihice ..................... 46
Ital i a – Restaurantele d in S ar d in ia s er ves c p r odu s e loc ale ....................................................... 49
FIȘA DE IDENTIFICAR E A U N U I P ROI E CT D E BU N E P RACTI CI .............................................. 52
FA ZELE TRANSFERULU I U N U I M OD E L D E BU N E P RA CT I CI .................................................. 56
1
2
Introducere
Metodologia de selectare a bunelor practici
Conceptul de bune practici se referă la • sustenabilă. Un model de
acțiunile desfășurate într-un mod ce bună practică trebuie să demonstreze
permite monitorizarea, cuantificarea că impactul său pozitiv dăinuie în
și evaluarea rezultatelor obținute, mod sustenabil și după finalizarea
care trebuie să releve o abordare sau implementării. Sustenabilitatea trebuie
soluție inovatoare și care să fie viabile și privită din perspectiva a trei dimensiuni:
repetabile. economică, socială și de interacțiune cu
mediul înconjurător.
O bună practică mai poate fi definită • relevantă. O bună practică
și drept procedură care a funcționat trebuie să ofere un model relevant pentru
eficient, având rezultate pozitive, domeniul căruia i se adresează, pornind
dovedindu-se eficientă, utilă și de la obiectivele și acțiunile propuse,
sustenabilă într-un context concret, în continuând cu procedeele și metodele ce
vederea atingerii unor obiective clar intervin în implementare.
definite, cu posibilitatea transferului • etică și realizată cu
și multiplicării ei la nivelul mai multor responsabilitate. Modelele de bune
organizații. practici trebuie să propună o abordare
responsabilă în ceea ce privește
Pentru a fi catalogată drept bună gestionarea resurselor materiale
practică, o inițiativă trebuie să fie: și financiare necesare, cu fluxuri
• inovatoare sau creativă. O și proceduri coerente și urmărind
bună practică stimulează apariția de noi principii etice. Un proiect realizat cu
idei, plecând de la nevoia de a îmbunătăți, responsabilitate și etică este acela care
de a găsi noi soluții, de a propune noi ține seama de interesele celorlalți și care
abordări. Din această perspectivă, putem respectă standardele profesionale ale
spune că bunele practici sunt orientate domeniului respectiv.
către învățarea continuă, pentru
îmbunătățirea și creșterea performanței
și eficienței activităților propuse, pornind Factorii cheie care transformă o
de la rezultatele și experiențele altora. propunere de bună practică într-
• eficientă. Eficiența unei un model de bună practică:
bune practici se măsoară în termeni • eficiența dovedită a propunerii de bună
de cost-beneficiu și propune evaluarea practică
rezultatului modelului de bună practică, • potențialul de a fi multiplicat și introdus
ținând cont de timp, resursele financiare, la scară largă
resursele umane și materiale implicate • obținerea unor rezultate similare și la
în implementare. nivelul altor populații și contexte
• repetabilă. Rezultatele,
mijloacele și scopul unei bune practici
pot fi multiplicate la nivelul altor entități.
3
Identificarea proiectelor de bune
practici incluse în publicație
Identificarea proiectelor de bune practici
incluse în această broșură a avut în
vedere următoarele considerente:
1. diversitatea tematică: au fost
selectate proiecte realizate cu fonduri
europene disponibile prin axele
PNDR, cu excepția axei LEADER,
a cărei implementare, aflată la
început, nu a permis identificarea
unor proiecte finalizate. Ca exemple
de bună practică pe axa LEADER, au
fost selectate patru proiecte din alte
state membre ale UE. Aceste proiecte
pot servi ca exemplu grupurilor de
acțiune locală din România, dar și
potențialilor beneficiari din teritoriul
grupurilor de acțiune locală, care
doresc să acceseze Măsura 41.
Abordarea LEADER a avut mare
succes în alte state europene, fiind o
abordare de rezolvare a problemelor
locale printr-un parteneriat local
public-privat.
2. echilibrul geografic: au fost alese

proiecte din toate cele opt regiuni de
dezvoltare a țării.
3. respectarea criteriilor comune

pentru identificarea bunelor
practici. În funcție de tematica
abordată, precum și de activitățile
și rezultatele identificate, un
model de bună practică trebuie să
îndeplinească una sau mai multe
dintre următoarele caracteristici:
A. să contribuie la îmbunătățirea
sectorului agroalimentar european,
punând accentul pe prioritățile de
transfer de cunoștințe și inovare
pentru îmbunătățirea calității
continue în domeniul alimentar
4
B. să contribuie la crearea economiei rurale, incluziunea socială a
oportunităților de angajare și categoriilor dezavantajate, conservarea
stabilirea unor condiții pentru arealelor naturale pentru speciile
dezvoltare protejate, valorificarea și promovarea
patrimoniului cultural tradițional,
C. să contribuie la păstrarea
valorificarea potențialului natural prin
biodiversității, în special a sistemelor
creșterea și diversificarea serviciilor
agricole, forestiere, acvatice, precum
și a activităților productive, atât în
și la prevenirea schimbărilor
agricultură, cât și în alte sectoare.
climatice
D. să contribuie la îmbunătățirea Identificarea bunelor practici de
administrării pentru dezvoltarea dezvoltare rurală este un element cheie
potențialului endogen al zonelor de promovare a acelor politici, activități
rurale sau proiecte care și-au dovedit utilitatea
și pot oferi metode și instrumente pentru
Bunele practici pentru dezvoltare inițiative similare, în alte zone.
rurală vizează creșterea competitivității
5
Maramureş
- Ocna Şugatag
Bihor
- Biharea
Mureş
- Ogra
Arad
- Buteni Alba
- Cimbrud
Timiş
- Secaş
Mehedinţi
- Floreşti
Dolj
- Dăbuleni
6
Iaşi
- Miroslava
Neamţ
- Girov
Brăila
- Jirlău Tulcea
- Babadag
Ilfov
- Buftea
- Pantelimon
Călăraşi
- Perişoru
Giurgiu
- Daia
7
Bune practici din RomÂnia
Cultură de trandafiri, înființată de un tânăr
din Alba
Titlul proiectului: Instalare tânăr fermier Tovisi Zoltan

Investiție realizată prin Axa 1 a Programului Național de Dezvoltare Rurală, Măsura 112 –
„Instalarea tinerilor fermieri”
Beneficiar: PFA Tovisi Zoltan Plant
Localizarea proiectului: comuna Ciumbrud, Aiud, județul Alba
Regiunea de dezvoltare: Centru
Perioada de implementare: noiembrie 2010 – noiembrie 2014
Buget total (include TVA): 25 000 euro
Contribuție europeană nerambursabilă: 20 000 euro
Contribuție națională nerambursabilă: 5 000 euro
Cofinanțare (contribuția beneficiarului): 0
Tema abordată: încurajarea tinerilor fermieri, valorificarea potențialului agricol și/sau
creșterea productivității fermelor agricole
Meșteșugul deprins l-a ajutat mai târziu,

când locuitorii din zonă au început să
fie căutați în Ungaria tocmai pentru
astfel de activități. Timp de aproape
zece ani, Zoltan Tovasi a petrecut cam
două luni pe an în Ungaria, altoind
trandafiri. Plantele cu rădăcină erau apoi
comercializate de centrele de grădinărit.
Așa i-a venit ideea să deschidă el însuși

o mică plantație, acasă, la Ciumbrud,
cumpărând portaltoi din Ungaria.
Portaltoiul se plantează primăvara, în
iulie-august se altoiește și abia anul
următor, în septembrie, se pot scoate
plantele din pământ, pentru a fi puse în
vânzare.
Zoltan Tovisi a învățat să altoiască
trandafiri de la vârsta de 14 ani. În În 2010, Tovisi a solicitat fonduri prin
copilărie, în zona sa natală, Ciumbrud, Măsura 112, destinată tinerilor fermieri.
Alba, oamenii se ocupau cu altoirea În urma derulării parțiale a proiectului,
pomilor fructiferi și a trandafirilor iar care se va încheia în 2015, tânărul
băieții dădeau și ei o mână de ajutor. fermier a cumpărat un tractor, o freză,
8
un tambur pentru irigații, o pompă de
apă și o mașină de erbicidare. Avantajul
major este că zona în care și-a înființat
cultura beneficiază de precipitații și rar
are nevoie să apeleze la irigații, care
cresc considerabil costurile de producție.
Pe un teren de 4 500 mp, are cam 40 000

de trandafiri, din 32 de soiuri de diverse
culori: roșu, galben, mov, portocaliu,
vișiniu. Totodată, are un al doilea lot
unde în acest moment cresc plantele
portaltoi, ce vor fi recoltate anul viitor.
Trandafirii sunt achiziționați de un

intermediar, care îi ambalează și îi vinde
centrelor de grădinărit din țară. Deține
și el o mașină de ambalat însă această
operațiune aduce un cost suplimentar
la produs și profitul pe care l-ar obține
din vânzarea trandafirilor ambalați ar
fi mai mic decât cel obținut în prezent.
Într-o perioadă a avut contract direct
cu o firmă din Olanda care îi asigura și
materialul pentru altoire și îi cumpăra
butașii obținuți, având astfel desfacerea
asigurată la un preț avantajos. Din acea
perioadă a reușit să își selecteze și un
material de altoire de calitate.
Anual cheltuielile lui sunt între

10 000 și 15 000 de euro, fiind nevoit
să achiziționeze portaltoiul din Ungaria
și o serie de erbicide, fungicide și
alte substanțe pentru tratamentul și
fertilizarea culturii. Făcând un calcul
rapid constată că își recuperează extinderii pieței de desfacere. În schimb
cheltuielile și ajunge la un profit de vizează diversificarea veniturilor prin
aproximativ 50%, fapt pentru care este valorificarea altor culturi, în special
mulțumit de munca sa. pomicole, având și o pepinieră de pomi
fructiferi: meri, peri, pruni, caiși, cireși.
Ca perspectivă, nu dorește să își
mai extindă afacerea în domeniul Tovisi spune că Ciumbrud a devenit cel
valorificării culturii de trandafiri mai mare producător de material săditor
pentru că nu mai are posibilitatea din țară.
9
Fermă de legume, modernizată cu fonduri
europene, pentru creșterea producției
Titlul proiectului: Modernizarea fermei vegetale aparținând Cerealflor S.R.L.,

în comuna Perișoru, județul Călărași
„Modernizarea exploatațiilor agricole”
Beneficiar: S.C. Cerealflor S.R.L.
Localizarea proiectului: comuna Perișoru, județul Călărași
Regiunea de dezvoltare: Sud Muntenia
Perioada de implementare: august 2008 – iulie 2010
Buget total (include TVA): 6 751 586 lei
Valoare totală eligibilă: 5 673 602 lei
Finanțare nerambursabilă: 2 456 544 lei
Cofinanțare (contribuția beneficiarului): 4 295 042 lei
Teme abordate: valorificarea potențialului agricol și/sau creșterea productivității fermelor
agricole; îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale
Ferma Cerealflor din Perișoru, Călărași, Pentru activitatea sa prosperă, firma a

a fost înființată în 1994 și are peste 1 800 fost premiată de-a lungul anilor, atât
de hectare pe care sunt cultivate cereale la nivel zonal, cât și național. Dat fiind
și legume. Terenurile aparțin atât fermei, că administratorul fermei a fost mereu
cât și unor proprietari privați care au dat interesat de schimburi de experiență cu
pământul în arendă, pentru că nu-l mai diverși producători români și străini,
puteau lucra. cunoștințele acumulate în domeniul
legumiculturii au dus și la dezvoltarea
Cerealflor este condusă de inginerul continuă a fermei.
horticol George Litu, cu o lungă
experiență în domeniul agricol, care a Având în spate experiența benefică
reușit să-și dezvolte ferma prin accesarea a Programului SAPARD și urmărind
fondurilor SAPARD și FEADR, devenind în continuare creșterea performanței
unul dintre producătorii legumicoli fermei, în 2008, Cerealflor a depus spre
principali din zonă. finanțare un proiect ce viza modernizarea
exploatației agricole, prin măsura 121
De-a lungul timpului, aici s-au produs din Programul Național de Dezvoltare
diverse culturi: semințe de legume Rurală.
(ceapă, morcov, pătrunjel, păstârnac,
vinete, ardei gras, gogoșari, pepeni, Plecând de la necesitatea de a
dovlecei, castraveți, roșii, porumb îmbunătăți condițiile de prezentare și
pentru floricele, porumb zaharat), loturi desfacere a producției pentru a putea
semincere pentru cultura mare (porumb asigura vânzarea directă a produselor
hibrid, soia, floarea soarelui, rapiță și scurtarea lanțului de distribuție, în
hibrid, grâu, orzoaică, muștar, mazăre, scopul obținerii unui preț mai bun,
fasole). administratorul fermei și-a propus să
10
achiziționeze o serie de mașini pentru Acesta elimină presiunea vânzării
recoltare (fasole verde păstăi, ceapă, imediate a producției și obținerea unui
morcovi), mașini și echipamente pentru preț mai bun.
sortare, cântărire și ambalare la saci,
curățare și cântărire ceapă, manipulare Totodată, prin proiect, s-a avut în
legume rădăcinoase. vedere și extinderea parcului de utilaje
și echipamente agricole care să satisfacă
Pentru a limita pierderile de producție necesarul de lucrări agricole mecanizate.
cauzate de perioadele de secetă ce Printre utilajele achiziționate figurează o
afectează în mod radical producțiile semănătoare de păioase, o prășitoare cu
legumicole, prin proiect au fost fertilizare și erbicidare, o grapă, o presă
achiziționate o instalație mobilă de irigat de balotat, o combină cu kit porumb-
și două generatoare electrice care permit mazăre- fasole-năut și un tractor.
folosirea acesteia acolo unde nu există
sursă de curent electric. De altfel, în Echipamentele și utilajele agricole
ultimii ani Cerealflor a investit masiv în cresc productivitatea fermei, asigură
irigații, din fonduri proprii. o mai bună desfacere a producției și,
implicit, creșterea veniturilor agricole și
Mai mult decât atât, pentru a păstra a profitului.
legumele în condiții optime după
recoltare, două hale de depozitare au În urma acestui proiect, au fost create
fost dotate cu un sistem de aerare prin șase noi locuri de muncă.
podea.
11
O instalație de îmbuteliere a vinului sporește
profitul unei companii dobrogene
Titlul proiectului: Îmbunătățirea și optimizarea fluxurilor de marketing al

vinului la Babadag, județul Tulcea
„Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere”
Beneficiar: S.C. Ovidius Mercado S.R.L.
Localizarea proiectului: Babadag, județul Tulcea
Regiunea de dezvoltare: Sud-Est
Perioada de implementare: octombrie 2008 – iunie 2009
Buget total (include TVA): 337 978,14 euro
Cofinanțare (contribuția beneficiarului): 224 278 euro
Teme abordate: prelucrarea / procesarea și marketingul produselor alimentare; încurajarea
inovației
Vinurile produse la Babadag au o vinurile albe Fetească Regală, Alignote și

calitate deosebită, îndeosebi datorită Muscat Ottonel.
soiurilor cultivate și climei favorabile, Firma Ovidius Mercado, cu sediul în
asemănătoare cu cea din Italia sau Constanța, procesează aproximativ
Spania. Podgoria Istria-Babadag, din 5 000 de tone de struguri pe an, în cele
estul Dobrogei, produce soiuri de două centre de vinificație din județul
struguri pentru vinurile roșii Merlot, Tulcea: Zebil și Babadag. Fiecare centru
Cabernet Sauvignon, Burgund, și pentru dispune și de o cramă proprie, iar
12
depozitarea vinului se face în cisterne mare, fără a fi nevoie să negocieze și
din inox, cisterne placate cu rășină să reducă prețurile cum se întâmplă în
epoxidică alimentară, budane de stejar. cazul comercializării vinului la vrac.
Capacitatea de depozitare permite
păstrarea a 30 000 hectolitri, dar înainte Proiectul derulat cu fonduri
de această investiție firma nu avea o linie europene nerambursabile a urmărit
proprie de îmbuteliere a vinului. creșterea competitivității firmei, prin
îmbunătățirea și optimizarea fluxurilor
Prin îmbutelierea producției se obține de marketing. Au fost achiziționate
o mai bună valorificare a vinului, prețul echipamente care permit adaptarea
acestuia fiind mai ridicat decât prețul de companiei la noile standarde comunitare,
vânzare la vrac și se asigură în același atât în ceea ce privește îmbutelierea, cât
timp un marketing mai eficient, având și depozitarea. Au fost achiziționate o
posibilitatea de a comercializa în mod linie de îmbuteliere, o centrală termică
direct vinul îmbuteliat către magazine și o instalație pentru climatizarea
de profil. cramei, o stație de dedurizare a apei,
precum și mijloace de transport intern
Totodată, îmbutelierea la sticle permite (motostivuitor, electrostivuitor).
posibilitatea de păstrare pe perioade
mai lungi de timp, fără alterarea În urma realizării acestei investiții,
proprietăților organoleptice. În plus, profitul companiei a crescut, de la circa
compania poate vinde și cantități mai 480 000 lei în 2008 la 522 000 de lei la
mici, dar pe o piață de desfacere mai sfârșitul lui 2009.
13
Valorificarea potenţialului agricol din Bihor
prin asocierea producătorilor de cereale
Titlul proiectului: Sprijin financiar pentru funcţionarea S.C. Crișana Cereale

Grup S.R.L. Bihor
Investiţie realizată prin Axa 1 a Programului Naţional de dezvoltare Rurală, Măsura 142 –
„Înfiinţarea Grupurilor de Producători”
Beneficiar: S.C. Crişana Cereale Grup S.R.L.
Localizarea proiectului: comuna Biharea, judeţul Bihor
Regiunea de dezvoltare: Nord-Vest
Perioada de implementare: octombrie 2010 – octombrie 2015
Buget total (include T.V.A.): 390 000 euro
Contribuţie europeană nerambursabilă: 312 000 euro
Contribuţie naţională nerambursabilă: 78 000 euro
Cofinanţare (contribuţia beneficiarului): 0
Teme abordate: valorificarea potenţialului agricol şi/sau creşterea productivităţii fermelor
agricole; prelucrarea-procesarea şi marketingul produselor agroalimentare; dezvoltarea
şi diversificarea serviciilor neagricole din mediul rural; conservarea ecosistemului şi
biodiversităţii mediului
din zonă să dea în arendă suprafeţele

de pământ necultivate sau cultivate
neperformant. Un exemplu concret este
Patrol Service care în anul 2006 deţinea
în exploatare şi proprietate 200 ha teren
agricol, exploatând în prezent peste
5000 ha.
Înfiinţarea acestei forme asociative,

din care fac parte cinci membri, fiecare
având în exploatare cel puțin câteva
sute de hectare, a apărut ca o necesitate,
pentru a putea negocia preţuri mai bune
la îngrăşăminte, seminţe, carburanţi și
pentru a putea vinde producţia agricolă
la un preţ superior. În plus, ca membri
Asociaţia Crişana Cereale Grup a fost ai unui grup de producători, firmele pot
înfiinţată în anul 2009, iar în 2010 a obține punctaje mai mari la sesiunile de
devenit grup de producători, primind proiecte prin PNDR.
avizul de recunoaştere al MADR.
În momentul de faţă, S.C. Crișana
Un succes remarcabil al membrilor Cereale Grup S.R.L. Bihor totalizează
acestui grup este modul îl care au reuşit 8000 ha teren agricol, are o bază
să-i convingă pe proprietarii de teren logistică impresionantă, compusă din
14
maşini agricole performante, un service producţiei agricole şi dezvoltarea ariei
pentru maşini agricole şi de transport, de activitate în zootehnie. În acest
numeroase facilităţi de însilozare etc. scop, proiectul accesat prin Măsura 142
În plus, fiecare membru are cel puţin va asigura sustenabilitatea grupului,
un proiect finalizat prin PNDR, în oferind, în acelaşi timp, cofinanţarea
special prin Măsura 121 „Modernizarea unor viitoare proiecte cum ar fi moara.
exploataţiilor agricole”.
Până în acest moment, prin intermediul
Cooperativa îşi dezvoltă propriile S.C. Crișana Cereale Grup S.R.L.
capacităţi de prelucrare primară a s-au comercializat în cei doi ani de la
produselor agricole, astfel încât să înfiinţare, un total de 34 130 tone de
crească valoarea adăugată a acestora, cereale cu o valoare totală de peste 26
obiectivul final al grupului fiind milioane de lei.
construirea unei mori de prelucrare a
15
Fermă de semisubzistență a unei tinere din Dăbuleni, Dolj:
Tehnologie modernă pentru creșterea producției
Titlul proiectului: Ferma de semisubzistență Dima Milica PF, din localitatea

Dăbuleni, județul Dolj
„Sprijinirea fermelor agricole de semisubzistență”
Beneficiar: P.F. Dima Milica
Localizarea proiectului: comuna Dăbuleni, județul Dolj
Regiunea de dezvoltare: Sud-Vest Oltenia
Perioada de implementare: 2011 – 2015
Buget total (include TVA): 1 500 euro/an, timp de cinci ani, adică 7 500 euro
Tema abordată: valorificarea potențialului agricol și/sau creșterea productivității fermelor
agricole
Milica Dima a lucrat la ferma familiei, la boli înseamnă totodată o calitate mai
din Dăbuleni, Dolj, încă înainte de bună a produselor, pentru că în acest fel
finalizarea studiilor superioare. În timpul scade numărul tratamentelor aplicate
facultății și în activitatea profesională a plantelor și este limitată utilizarea
învățat despre noi tehnologii de cultivare pesticidelor.
a legumelor și de creștere a producției,
pentru a spori profitabilitatea afacerii de Ea consideră că unul dintre factorii
familie. importanți pentru succesul fermei
sale de semisubzistență îl reprezintă
„Măsura 141 mi-a facilitat accesul cunoștințele de specialitate. Având
la o parte a mijloacelor de producție studii în domeniu, Milica Dima a putut
necesare în vederea creșterii producției alege cele mai potrivite soiuri de plante
și, implicit, a rentabilității exploatației, pentru a maximiza rezultatele obținute.
concomitent cu îmbunătățirea calității
producției,” spune Milica Dima. Un alt factor important este reprezentat
de condițiile locale de cultură, foarte
Cu sprijinul financiar primit deja, ea favorabile speciilor cu cerințe termice
a făcut investiții într-un sistem de ridicate. Ferma este amplasată într-un
fertirigare prin picurare, care reduce bazin horticol important, care furnizează
consumul de apă, a achiziționat plante materie primă atât pentru consum în
altoite rezistente la boli, a pus bazele stare proaspătă, destinat zonei de sud-
unui spațiu protejat, pentru a grăbi vest a țării, cât și pentru procesare și
creșterea plantelor, obținând producții pentru export.
timpurii. Ferma sa produce în special
pepeni, caracteristici zonei Dăbuleni, și Cu toate acestea, pentru un mic
tomate. Utilizarea unor soiuri rezistente producător, accesul pe piață este dificil.
16
În zonă, spune Milica Dima, nu există sunt nevoiți să-și vândă legumele la
o piață en-gros, iar micii producători intermediari, obținând prețuri mici.
17
Investiție în panificație și patiserie
Titlul proiectului: Investiție nouă secție panificație și patiserie

Investiție realizată prin Axa 1 a Programului Național de Dezvoltare Rurală, Schema de ajutor
de stat nr. N578/2009, aferentă Măsurii 123 – „Creșterea valorii adăugate a produselor
agricole și silvice”
Beneficiar: S.C. Wolf Sauris S.R.L.
Localizarea proiectului: comuna Buteni, județul Arad
Regiunea de dezvoltare: Vest
Perioada de implementare: iulie 2010 – august 2012
Tema abordată: prelucrarea / procesarea și marketingul produselor agroalimentare
Firma Wolf Sauris a fost înființată în

1998 și a deschis prima sa brutărie
în localitatea Moneasa, din Arad. La
început, vânzarea produselor se făcea
la brutărie, firma neavând mijloace de
transport pentru livrare.
Brutăria nu avea nici capacitate de

procesare a grâului, ceea ce însemna
că făina era cumpărată de la diverși
furnizori. În timp, au fost achiziționate
utilitare, permițând deservirea unei arii
mai largi și o moară, pentru a reduce
dependența de furnizorii de făină. Au
fost totodată deschise trei brutării noi, în
satele învecinate.
În 2009, activitatea de morărit a fost

întreruptă, pentru că nu erau îndeplinite
standardele de producere a făinii. Două
dintre brutării au fost închise, resursele
firmei fiind direcționate spre deschiderea
unei unități moderne de panificație și
patiserie în localitatea Buteni.
Atunci firma a solicitat fonduri

nerambursabile, pentru a crește
capacitatea de producție, pentru a
18
extinde piața de desfacere, diversificând de achiziții pentru utilaje, dat fiind că
totodată producția, prin introducerea furnizorul nu a putut menține condițiile
unor sortimente de patiserie. din ofertă.
Cu banii primiți și cofinanțarea proprie, Utilajele cumpărate reduc consumul

Wolf Sauris a construit un corp nou de energie, având un impact pozitiv
de clădire, a achiziționat utilaje de asupra costurilor de producție și a
producție și stocare și a amenajat și un profitabilității, dar și asupra mediului
spațiu de depozitare. înconjurător.
Firma a întâmpinat însă dificultăți în În urma investiției, au fost create zece

obținerea unui credit bancar de investiții noi locuri de muncă iar capacitatea de
iar derularea proiectului a presupus și producție s-a dublat.
necesitatea reorganizării procedurilor
19
Firmă din Buftea produce mâncare de lux pentru
animalele de companie
Titlul proiectului: Modernizare și extindere unitate producție hrană animale

Beneficiar: S.C. Nordic Petfood Productions S.R.L.
Localizarea proiectului: Buftea, județul Ilfov
Regiunea de dezvoltare: București-Ilfov
Perioada de implementare: noiembrie 2008 – august 2010
Buget total (include TVA): 3 160 742 euro
Cofinanțare (contribuția beneficiarului): 2 175 051 euro
Teme abordate: valorificarea potențialului agricol și/sau creșterea productivității fermelor
agricole; îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale; încurajarea inovației.
Firma Nordic Petfood Productions a fost În urma finalizării cu succes a planului

fondată în 2003 și este primul producător de investiții, capacitatea de producție a
din țară licențiat în producerea de hrană crescut, atingând acum 100 000 de tone pe
uscată pentru animalele de companie. an, gama de produse a fost diversificată,
iar produsele obținute au o calitate mai
Produsele realizate (hrană uscată bună.
extrudată pentru câini, pisici, păsări,
animale de fermă, pești, animale sălbatice) Principalele investiții au vizat extinderea
se adresează atât pieței locale, cât și și retehnologizarea halei de producție,
exportului în Ungaria, Bulgaria, Republica a halei de depozitare și a silozurilor
Moldova, Turcia, Grecia și Rusia. exterioare.
În 2008, Nordic Petfood Productions Pentru scăderea costurilor la utilități,

a depus un proiect cu finanțare având în vedere că în procesul de
nerambursabilă, pentru retehnologizare producție consumul de apă este ridicat,
și optimizarea fluxului de producție. s-a realizat și o sursă autonomă de
alimentare cu apă prin intermediul unui
foraj.
Totodată, pentru fluidizarea fluxurilor

de descărcare/încarcare și acces/ieșire
din incinta unității s-a achiziționat
un pod basculă electronic ce permite
cântărirea mașinilor de transport
înainte și după încărcare și eliberarea
automată a documentelor însoțitoare
pentru transportul mărfii, crescând
20
astfel operativitatea în manipularea și
distribuția mărfii.
Elementul inovator al acestui proiect

a fost asigurat de obținerea unui
sistem specializat de integrare optimă
a proceselor de achiziţie a materiilor
prime cu planificarea producţiei și
managementul stocurilor, ce garantează
execuţia rapidă a comenzilor şi o maximă
promptitudine în livrarea produselor
finite direct la beneficiar. Canino Imperiale, un sortiment naturist
premium pentru câini.
Nordic Petfood Productions a
implementat un sistem de management În plus, cam 30% din totalul producției
al calității care este în prezent certificat cu este realizat sub mărcile private ale unor
ISO 9001, HACCP, GMP+, înregistrând lanțuri de magazine „cash-and-carry”,
și propriile mărci de produse. supermarketuri și magazine de discount.
Astfel, există mărci înregistrate din Abordarea cu succes a specificului pieței

clasa economică medie, dar și mărci de profil și buna înțelegere a cerințelor
premium, printre care figurează Felino clienților a condus la o dezvoltare
Imperiale, un sortiment din clasa de lux susținută a producției, cu o medie anuală
a produselor naturiste pentru pisici și de 35%.
21
Fermă de suine la standarde europene în județul
Neamț
Titlul proiectului: Modernizare fermă agro-zootehnică, comuna Girov, judeţul

Neamţ
Investiţie realizată prin Axa 1 a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, Măsura 121 –
„Modernizarea exploataţiilor agricole”
Beneficiar: S.C. CGC AgriaS.R.L.
Localizarea proiectului: comuna Girov, judeţul Neamţ
Regiunea de dezvoltare: Nord-Est
Perioada de implementare: iunie 2009-martie 2011
Cofinanţare (contribuţia beneficiarului): 382 748 euro
agricole; prelucrarea/procesarea şi marketingul produselor agroalimentare; creşterea
competitivităţii în sectorul agricol şi forestier
Societatea comercială S.C. CGC Agria

S.R.L., situată în comuna Girov, judeţul
Neamţ, deţine un complex industrial de
creştere intensivă a suinelor în circuit
închis şi flux continuu.
Ansamblul de construcţii şi utilaje deţinut

de societate permite mecanizarea,
automatizarea şi electrificarea tuturor
lucrărilor zootehnice, începând de la
transportul, pregătirea şi servirea hranei,
adăparea, evacuarea dejecţiilor, până
la asigurarea automată a condiţiilor de
microclimat (temperatură, umiditate,
ventilaţie).
Dând dovadă de seriozitate în afaceri,

în relaţiile cu furnizorii şi beneficiarii,
S.C. CGC Agria S.R.L. a implementat
un proiect SAPARD, prin care au fost
modernizate două hale de porcine şi
a fost achiziţionată o matcă de 625 de
capete de scrofiţe din rasa Marele Alb.
Societatea a realizat ulterior un proiect
cu finanțare nerambursabilă prin
Măsura 121, modernizând ferma vegetală
de peste 700 ha teren agricol în arendă.
22
Ferma are ca obiective creşterea Au fost cumpărate o instalaţie de
competitivităţii printr-o cât mai bună erbicidat, un tractor, o combină, un
utilizare a resurselor umane şi a cărucior de transport, un sistem de
factorilor de producţie, introducerea şi monitorizare video, o instalaţie de
dezvoltarea tehnologiilor noi şi creşterea separare dejecţii, o linie de dozat şi
calităţii produselor în conformitate cu însăcuit, alte echipamente.
cerinţele pieţei.
În urma derulării proiectului au fost
Investițiile au permis modernizarea create patru locuri de muncă.
tehnologiei de creştere a suinelor şi a
fermei vegetale, prin achiziţia de utilaje şi Clienții societății sunt atât micii fermieri
echipamente agricole şi a unei instalaţii din zonă, care cumpără scrofițe de
de ambalare a produselor din fermă. prăsilă, cât și abatoarele.
23
Un vis împlinit
Titlul proiectului: Înființare și modernizare fermă legumicolă în comuna

Jirlău, județul Brăila
Investiție realizată prin Axa 1 a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013,
Măsura 112 – „Instalarea tinerilor fermieri”
Beneficiar: Pleșea Leonard – Alin Întreprindere Individuală
Localizarea proiectului: comuna Jirlău, Judeţul Brăila
Regiunea de dezvoltare: Sud-Est
Perioada de implementare: mai 2010 – mai 2012
Tema abordată: Valorificarea potențialului agricol și/sau creșterea productivității fermelor
agricole
Frageda vârstă de 24 de ani nu l-a „Antreprenoriat și ocupare în mediul

împidicat pe Leonard – Alin, un tânăr rural”, derulat de o organizație din Brăila
fermier din comuna Jirlău, judeţul în cadrul programului PHARE 2006.
Brăila să ia decizia de a duce mai departe Așa a aflat despre lansarea, în noiembrie
tradiția legumicolă a familiei şi, totodată, 2009, a Măsurii 112 „Instalarea tinerilor
a comunei natale, cunoscută în ţară fermieri”.
pentru producţia bogată de legume.
Ca orice bun antreprenor, a început

instruindu-se în domeniu pentru a şti să
dezvolte cât mai bine potenţialul fermei.
Deşi a absolvit un liceu cu profil real,
specializarea matematică-informatică,
a urmat şi un curs de legumicultor cu
durata de 436 de ore şi unul de pregătire
profesională în domeniul agriculturii
ecologice, ajutându-şi în acelaşi timp
familia să cultive legumele în câmp și
să obțină răsaduri. În acest fel, pe lângă
instruire, a dobândit și experiență în
domeniu.
În 2009 a arendat de la bunica

l u i 4 hectare de teren agricol, cu
scopul de a-și înființa propria fermă.
În acea perioadă, a fost selectat să facă
parte din grupul țintă al proiectului
24
Cum la momentul respectiv avea în mai 2010, acesta propunându-şi să
ideea, terenul, voinţa şi forţa de muncă cultive diversificat: ardei gras, varză,
necesare, lipsindu-i însă utilajele pentru gogoșari, ardei capia și conopidă. Cu
lucrările agricole proprii, s-a hotărât finanţarea primită și-a cumpărat un
să depună un proiect prin Măsura 112 tractor modern cu freză şi plug reversibil
pentru a le obţine. şi o instalaţie de stropit, creând în acelaşi
timp şi locuri de muncă sezoniere,
Tânărul şi-a propus obiective clare şi pentru lucrările agricole manuale, atât
ambiţioase: să-şi dezvolte exploatația pentru familia sa, cât şi pentru locuitorii
agricolă astfel încât să devină competitivă din comună.
pe piață şi să-şi crească substanţial
venitul până la finalizarea proiectului Măsura 112 „Instalarea tinerilor fermieri”
în mai 2012. Acest lucru era considerat este în acest exemplu catalizatorul care a
necesar pentru sustenabilitatea afacerii. permis îndeplinirea visului unui tânăr,
sprijinind în acelaşi timp menţinerea
Proiectul tânărului fermier a demarat veniturilor comunităţii rurale.
25
Fermă din Ilfov vinde lapte proaspăt la dozator
Titlul proiectului: Modernizarea exploatației agricole aparținând S.C.

Agroindustriala Pantelimon S.A. prin achiziționarea de mașini și utilaje agricole noi
Investiţie realizată prin Axa I a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, Măsura 121 –
Beneficiar: S.C. Agroindustriala Pantelimon S.A.
Localizarea proiectului: comuna Pantelimon, judeţul Ilfov
Regiunea de dezvoltare: București-Ilfov
Perioada de implementare: decembrie 2008 – decembrie 2010
Contribuţie europeană nerambursabilă: 159 395,4 euro
Contribuţie naţională nerambursabilă: 39 848,6 euro
agricole
S.C. Agroindustriala Pantelimon este o fost aduse aici din Danemarca. De la

unitate cu tradiție în creșterea animalelor înființare și până în prezent, accentul
și una dintre cele mai vestite din țară. a fost pus pe creșterea valorii genetice
a efectivului de animale. În fiecare an
Ferma a început să funcționeze în 1973, ferma s-a clasat pe unul dintre locurile
când 400 de vaci gestante Holstein au fruntașe la nivel național în ceea ce
26
privește producția de lapte. În momentul modalitatea de comercializare a laptelui,
de față, ferma are 500 de capete, iar prin cinci dozatoare (aparate automate),
producția este de 5 000 de litri de lapte amplasate în patru magazine din
pe zi. București și la ferma din Pantelimon.
Astfel, jumătate din producția zilnică
În 2008, ferma a solicitat finanțare de lapte (aproximativ 2 500 l) poate fi
pentru modernizarea parcului tehnic, achiziționată direct de consumatorii
pentru a asigura un flux de furaje de cea interesați să cumpere lapte proaspăt,
mai bună calitate. Cu fondurile primite fără conservanți. Restul producției
prin PNDR, a achiziționat mașini și ajunge la marii procesatori de lapte.
utilaje noi pentru exploatarea culturilor
furajere, pentru recoltarea acestora și Ferma din Pantelimon este îndrăgită
pentru a asigura transportul hranei și de copiii din zonele învecinate și din
animalelor. București, care o pot vizita cu familia sau
colegii de școală. La „ferma animalelor”,
În urma finalizării investiției, au fost copiii pot hrăni măgari, rațe, fazani, pui,
create patru noi locuri de muncă iar iepuri, vaci, se pot plimba cu poneiul și
productivitatea a crescut. Un element se pot juca în spațiul special amenajat.
inovator al proiectului îl constituie
27
Plăți de agromediu
Protejarea biodiversității în comuna Secaș, Timiș
Titlul proiectului: Accesarea pachetului 1 – Pajiști cu înaltă valoare naturală

și a pachetului 4 – Culturi verzi
„Plăți de agromediu”
Beneficiar: Exploatarea Agricolă Stan Dumitru
Localizarea proiectului: comuna Secaș, județul Timiș
Regiunea de dezvoltare: Vest
Perioada de implementare: 2009 – 2013
Tema abordată: conservarea ecosistemului și a biodiversității mediului
Dumitru Stan, din comuna Secaș, județul nu folosească fertilizanți chimici și nici
Timiș, este unul dintre fermierii români pesticide, să cosească iarba după 1 iulie,
care au accesat fonduri de agromediu, să respecte o serie de prevederi privind
menite să contribuie la protejarea încărcătura de animale admisă pe pajiște
biodiversității. Situată în zona de trecere și să limiteze utilizarea gunoiului de
dintre Câmpia Timișului și Dealurile grajd.
Lipovei, zona unde deține teren acest
fermier este relativ izolată, activitățile Totodată, s-a angajat să cultive aceste
de bază fiind creșterea animalelor și terenuri cu plante care diminuează riscul
cultivarea plantelor. scurgerii de nutrienți, în special de azot
în timpul iernii.
Dumitru Stan deține 760 de hectare
de teren. Pentru o suprafață de 120 de În ceea ce privește suprafețele cuprinse
hectare, a semnat un angajament de în pachetul 4, s-a angajat să nu utilizeze
agromediu care îi permite să primească fertilizanți chimici, să semene culturi
fonduri prin pachetul 4 – Culturi verzi, verzi până la sfârșitul lunii septembrie,
iar pentru 640 de hectare beneficiază de să încorporeze biomasa în sol cel târziu
plăți prin pachetul 1 – Pajiști cu înaltă până la finalul lunii martie.
valoare naturală. Acestea sunt plăți
ce compensează pierderile suferite de Plantele ce pot fi utilizate sub forma
fermierii care aplică practici agricole de culturi verzi sunt mazărea, rapița,
benefice pentru mediu. muștarul, măzărichea, lupinul, sulfina.
Astfel, anual, Dumitru Stan primește

124 euro/ha pentru pachetul 1 și
130 euro/ha pentru pachetul 4. Prin
angajamentul semnat, el se obligă ca
pe terenurile cuprinse în pachetul 1 să
28
29
Castel de patrimoniu restaurat și introdus în
circuitul turistic
Titlul proiectului: Reamenajarea Castelului Haller în pensiune turistică

„Încurajarea activităților turistice”
Beneficiar: S.C. ABIB S.R.L., Sângeorgiu de Mureș, județul Mureș
Localizarea proiectului: comuna Ogra, județul Mureș
Regiunea de dezvoltare: Centru
Perioada de implementare: septembrie 2008 – octombrie 2011
Tema abordată: dezvoltarea / diversificarea serviciilor turistice și valorificarea potențialului
turistic
Proiectul a vizat reabilitarea unui castel

vechi de 400 de ani și introducerea lui
în circuitul turistic. Castelul Haller este
situat în apropierea drumului european
E60, între localitățile Târgu Mureș și
Cluj-Napoca.
În perioada comunistă, castelul a

suferit transformări care i-au mutilat
frumusețea. Pictura murală a fost
distrusă, ușile și ferestrele au fost
înlocuite, tavanul a fost și el modificat.
Castelul a găzduit, pe rând, o școală, un
internat, sediul miliției și apoi pe cel
al Consiliului Popular. La un moment
dat a fost abandonat, astfel încât în
2007, când a fost cumpărat de familia
Foriș, era o ruină: acoperișul stătea să
se prăbușească, nu existau nici uși, nici
ferestre, pereții erau degradați.
Pentru că era vorba de un monument

istoric, lucrările de renovare au urmărit
păstrarea arhitecturii. A fost totodată
reabilitat parcul de un hectar din
jurul castelului și au fost amenajate
un restaurant, o cramă și un loc de
30
joacă pentru copii. De asemenea, a fost a pune în valoare clădirea. Pentru
amenajat un spațiu pentru animale și amenajarea spațiilor au primit și câteva
păsări (iepuri, țapi, păuni, bibilici), ca obiecte originale de la familia Haller
punct de atracție pentru familiile cu ai cărei descendenți sunt stabiliți în
copii. Pentru a veni în întâmpinarea Bavaria. Aceste obiecte precum și o parte
turiștilor care doresc activități recreative a mobilierului vechi, restaurat, aduc
diversificate, pensiunea organizează o notă de autenticitate și originalitate
plimbări cu barca pe râul Mureș. întregului ansamblu.
Pensiunea și-a deschis porțile pentru În urma derulării acestui proiect, au fost
turiști în 2011. Are 17 camere, dintre care create zece locuri de muncă.
două apartamente, și poate găzdui în jur
de 35 de persoane. Principalele dificultăți întâmpinate au
fost obținerea avizelor, dat fiind că era
Elisabeta Foriș spune că afacerea este vorba de o clădire monument istoric,
una de familie, lucrând alături de obținerea unui credit pentru a asigura
cele două fiice ale sale, care au studii cofinanțarea, rambursarea cheltuielilor.
în turism. Când a cumpărat castelul În timpul execuției, s-au ivit dificultăți în
a atras-o crama, dat fiind că provine ceea ce privește respectarea arhitecturii
dintr-o familie de viticultori. Crede că și utilizarea materialelor de construcție
pensiunea are potențial, pentru că – fiind potrivite pentru o clădire de patrimoniu.
vorba de un vechi castel – este inedită și
are un stil aparte. Acest proiect, care vizează diversificarea
serviciilor turistice în zonă, are totodată
În timpul lucrărilor, familia Foriș a și o dimensiune culturală, prin salvarea
acordat mare atenție materialelor unei clădiri de patrimoniu. Exemplul
de construcție și tehnicilor originale castelului Haller poate fi urmat și în alte
(mortar pe bază de nisip și var, spre zone ale țării unde se găsesc conace și
exemplu). Aceeași grijă a fost ulterior castele vechi, abandonate și degradate.
acordată amenajărilor interioare, pentru
31
Refacerea patrimoniului local – rol în
dezvoltarea turismului
Titlul proiectului: Proiect integrat modernizare drum comunal DC 46, DJ

670 – limita județului Gorj; alimentare cu apă în sistem centralizat al satelor
Gârdoaia, Livezi, Moșneni; canalizare în sistem centralizat a satelor Gârdoaia,
Livezi, Moșneni; stație de epurare; punerea în valoare a patrimoniului istoric
și cultural, comuna Gârdoaia
Investiție realizată prin Axa 3 a Programului Național de Dezvoltare Rurală, Măsura 322
– „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi
populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”
Beneficiar: comuna Florești, județul Mehedinți
Regiunea de dezvoltare: Sud-Vest Oltenia
Perioada de implementare: iunie 2010 – iunie 2012
Valoarea totală eligibilă: 2 198 679 euro
Contribuție europeană nerambursabilă: 1 758 943 euro
Teme abordate: dezvoltarea / restructurarea infrastructurii rurale; îmbunătățirea calității
vieții în zonele rurale
Comuna Florești, din județul Mehedinți, Prin proiect s-a propus totodată punerea
este una dintre localitățile rurale care în valoare a Bisericii Sf. Nicolae, precum
au primit finanțare pentru reabilitarea și a turnului clopotniței, aflate în satul
unor căi de acces, alimentarea cu apă, Zegujani din comuna Florești, ambele
canalizarea și punerea în valoare a fiind incluse în patrimoniul județului
patrimoniului istoric și cultural. Mehedinți.
În timp, exploatările miniere în zonă au În acest sens au fost amenajate un drum

dus la degradarea terenurilor și a pânzei de acces și o parcare adiacentă lăcașului
freatice. Drumurile din comună au avut de cult. Această biserică a fost construită
și ele de suferit și necesitau reparații. între anii 1832-1835, fiind un edificiu
reprezentativ din punct de vedere
O componentă importantă a investiției arhitectural pentru secolul al XIX-lea.
a fost realizarea rețelei de alimentare
cu apă, care acum asigură apă potabilă Comuna Florești are un peisaj de zonă
locuitorilor din satele Gârdoaia, deluroasă, cu o faună și floră deosebite
Livezi, Moșneni, rezolvându-se astfel o și cu un potențial turistic datorat situării
necesitate primară pentru bunăstarea și între Baia de Aramă și stațiunea balneo-
sănătatea populației. climaterică Bala. Resursele naturale,
tradițiile locale, ospitalitatea localnicilor,
Pentru a reduce poluarea solului cu ape precum și patrimoniul cultural al zonei
menajere s-a impus realizarea sistemului pot convinge turiștii ce tranzitează
de canalizare și construirea unei stații de zona să își acorde un răgaz pentru
epurare. descoperirea valorilor locale.
32
Lucrările de modernizare realizate în Punerea în valoare a patrimoniului
cadrul proiectului au beneficii imediate cultural și istoric adaugă un plus de
asupra vieții celor aproape 2 800 de atractivitate pentru turiști, ceea ce poate
locuitori ai comunei, dar totodată duce la creșterea veniturilor populației și
sporesc și atractivitatea acesteia pentru la diversificarea activităților desfășurate
potențialii investitori interesați de în comună.
afaceri în mediul rural.
33
Diversificarea activităților în mediul rural, prin
prestări servicii în agricultură
Titlul proiectului: Crearea și diversificarea serviciilor pentru populația rurală

din zona localității Daia, județul Giurgiu, prin dotarea cu utilaje și echipamente
agricole a microîntreprinderii S.C. Agro Ramian S.R.L.
„Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de microîntreprinderi”
Beneficiar: S.C. Agro Ramian S.R.L.
Localizarea proiectului: comuna Daia, județul Giurgiu
Regiunea de dezvoltare Sud Muntenia
Perioada de implementare: iulie 2010 – decembrie 2012
Valoare totală eligibilă: 1 226 484 lei
Finanțare nerambursabilă: 858 538 lei
Cofinanțare (contribuția beneficiarului): 669 089 lei
Tema abordată: dezvoltarea și diversificarea serviciilor neagricole din mediul rural
Firma Agro Ramian a fost înființată în Firma Agro Ramian a solicitat finanțare
2009, cu scopul de a presta servicii de pentru achiziționarea unor utilaje pe
mecanizare agricolă în comuna Daia și care să le folosească prestând servicii
în zonele învecinate. Afacerea aparține agricole către localnicii din Daia. Astfel,
unei familii care se ocupă de cultivarea cu fondurile primite, a cumpărat o
cerealelor încă din 1996. combină, un adaptor de recoltat rapița,
un plug, un tractor, o grapă cu discuri și
Fiul familiei, absolvent al Institutului un încărcător frontal.
Agronomic din București, a dorit
diversificarea activităților, prin prestarea
unor servicii către populație.
34
„Proiectul a fost dezvoltat în ideea dotării Potrivit administratorului firmei,
cu utilaje moderne și performante, astfel resursele umane au reprezentat o
acoperind un gol pe piața serviciilor din problemă la început, deoarece nu
zonă. Acest lucru a dus la o scădere a mai există școli specializate pentru
prețurilor practicate de către prestatori mecanizatori, iar o parte din personalul
cu circa 25% și la creșterea calității angajat a fost specializat prin Oficiul
lucrărilor agricole prestate”, a declarat Județean de Consultanță Agricolă.
Angel Florian Pavel, administratorul
firmei. „Proiectele cu fonduri europene sunt
benefice câtă vreme sunt implementate
Dacă înainte de implementare veniturile pentru activități ce aduc o valoare
familiei proveneau exclusiv din producția adăugată spațiului rural iar fondurile
vegetală și din subvenții, după derularea sunt utilizate pentru afaceri viabile.
proiectului acestea au crescut cu circa În viitor, dorim să ne diversificăm
35%, datorită încasărilor realizate din activitatea și să continuăm investițiile
prestarea de servicii. Totodată, au fost în tehnică modernă.”
create opt locuri de muncă.
Utilajele achiziționate au fost folosite și
la lucrări de deszăpezire în comunitate.
35
Pensiunea „Popasul din deal”, Ocna Șugatag, Maramureș:
Piscină cu apă sărată și teren de sport, pentru
diversificarea ofertei turistice
Titlul proiectului: Extinderea pensiunii „Popasul din deal”, prin amenajarea

spațiului de agrement și infrastructură
„Încurajarea activităților turistice”
Beneficiar: S.C. Pensiunea „Popasul din deal” S.R.L..
Localizarea proiectului: Ocna Șugatag, județul Maramureș
Regiunea de dezvoltare Nord-Vest
Perioada de implementare: mai 2009 – iulie 2011
Valoarea totală eligibilă: 1 163 206 lei
Contribuție europeană nerambursabilă: 465 282 lei
Contribuție națională nerambursabilă: 116 321 lei
Cofinanțare (contribuția beneficiarului): 800 317 lei
Teme abordate: dezvoltarea / diversificarea serviciilor turistice și valorificarea potențialului
turistic; îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale
Localitatea Ocna Șugatag, din

Maramureș, este cunoscută pentru
lacurile sale cu apă sărată, cu proprietăți
terapeutice. Zona a fost un important
centru de extragere a sării, dar odată cu
încetarea exploatării, apele s-au infiltrat și
au provocat prăbușirea tavanului minei,
fapt care a dus la apariția lacurilor cu
apă sărată. Profilul economic dominant
al comunei este turistic, un sfert dintre
operatorii economici din localitate fiind
furnizori de servicii turistice.
Pensiunea turistică „Popasul din deal” de cazare din zonă, realizarea proiectului
a fost înfiinţată în anul 2004 de Vasile a fost absolut necesară pentru a rămâne
Pop. Acesta a avut în permanenţă ca competitivi pe piața locală de profil
prioritate adaptarea serviciilor oferite turistic prin amenajarea spaţiului de
la cerinţele pieţei, în conformitate cu agrement şi a infrastructurii precum
standardele în vigoare, prin promovarea și pentru diversificarea serviciilor
şi valorificarea resurselor locale. oferite și îmbunătăţirea celor existente.
Plusvaloarea obținută prin acest proiect
Având în vedere potenţialul turistic al constă în asigurarea unor spații de
zonei precum şi numărul mare de unităţi agrement care să atragă un flux de
36
turiști pe toată perioada anului. Astfel, și catering la pârtiile de schi din
au construit o terasă acoperită pentru localitatea Cavnic, tratament balnear,
relaxare și servirea mesei, două piscine fitoterapie, reflexoterapie, masaj
acoperite, una cu apă dulce și una cu apă terapeutic și presopunctură.
sărată, au amenajat un teren de sport cu
gazon artificial și instalație de nocturnă, Prin accesarea fondurilor
unde turiștii pot juca tenis și fotbal, au nerambursabile, proprietarii pensiunii
lărgit parcarea pensiunii și au executat au dorit să îmbunătățească și să
lucrări de înfrumusețare a spațiului diversifice oferta turistică, dar să și
verde. Totodată, prin investițiile reducă o parte din costurile de operare,
făcute, au fost instalate trei sisteme de instalând panouri solare.
încălzire cu panouri solare, cu câte 10
colectoare, iar pentru ca încăperile să Totodată au fost create patru noi locuri
fie mai atrăgătoare și să pună în valoare de muncă iar atractivitatea pensiunii a
specificul locului au fost achiziționate sporit, ceea ce a dus la creșterea cifrei
covoare tradiționale maramureșene. de afaceri și, implicit, la creșterea
veniturilor la bugetul local.
Pensiunea „Popasul din deal” oferă 30 de
locuri de cazare în camere dotate cu aer În urma implementării proiectului,
condiționat, cablu TV, internet, 10 locuri Agenţia Naţională pentru Turism a
de parcare, bar, salon pentru servirea clasificat Pensiunea „Popasul din deal”
mesei cu 60 de locuri, sală de ședințe, la trei margarete.
bucătărie tradițională și internațională,
excursii la cerere cu microbus, transport
37
Utilaje moderne pentru lucrări de
infrastructură
Titlul proiectului: Achiziţii utilaje pentru pregătirea terenului

Investiţie realizată prin Axa 3 a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, Măsura 312 –
„Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi”
Beneficiar: S.C. Alfa Cons S.R.L.
Localizarea proiectului: comuna Miroslava, judeţul Iaşi
Regiunea de dezvoltare: Nord-Est
Perioada de implementare: mai 2009 – noiembrie 2009
Teme abordate: dezvoltarea şi diversificarea serviciilor non-agricole din mediul rural,
calitatea de viaţă în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale
Societatea comercială Alfa Cons S.R.L. Prin proiectul câştigat în sesiunea

are ca obiect de activitate realizarea noiembrie-decembrie 2008 în cadrul
de lucrări de construcţii, în special de Măsurii 312 – „Sprijin pentru crearea
infrastructură (săpături de fundaţii, şi dezvoltarea de microîntreprinderi”,
nivelări, amenajare teren) pentru societatea şi-a propus modernizarea
drumuri, reţele de canalizare, gaz, apă şi activităţii. Au fost achiziţionate
alte obiective industriale sau agricole. echipamente tehnologice şi utilaje
performante astfel încât firma să poată
presta servicii la standarde europene.
38
Pentru a spori productivitatea şi muncă: două persoane pentru cele două
calitatea lucrărilor de construcţii, au utilaje achiziţionate şi șase muncitori
fost achiziţionate un buldoexcavator şi necalificaţi.
un excavator pe pneuri, care au permis În urma proiectului, lucrările executate
diversificarea activităților derulate de firmă au putut fi realizate în timp util
de firmă și crearea a opt noi locuri de și la un nivel calitativ mai înalt.
39
Bune practici Leader din alte state
europene
Spania
Cooperativa artizanilor
Titlul proiectului: Cooperativa de Servicii Artizanale și de Formare

Investiție realizată prin Axa LEADER
Beneficiar: Estudio Gloria, SDAD. COOP.
Localizarea proiectului: Ejea de Los Caballeros (ZARAGOZA, Spania)
Perioada de implementare: noiembrie 2002 - august 2005
Buget total (include TVA): 35 708,01 euro
Contribuție europeană nerambursabilă: 5 322,99 euro
Contribuție națională nerambursabilă: 5 323,00 euro
Cofinanțare (contribuția beneficiarului): 25 062,02 euro
Tema abordată: îmbunătăţirea calităţii vieţii în mediul rural și creşterea valorii adăugate a
produselor locale
Promotoarea acestei iniţiative este ceramică, porţelan, sticlă fuzionată etc.

Societatea - Cooperativă Estudio Gloria, Fondurile obţinute prin acest proiect au
în cadrul căreia lucrează trei femei, mama fost destinate adaptării magazinului de
şi cele două fiice, toate având pregătire meşteşuguri la necesităţile de formare a
și experiență ca profesoare-susținătoare cooperativei.
de cursuri de ceramică, sticlă artistică,
sticlă fuzionată, restaurare de mobilier şi Spaţiul de 380 mp este împărţit în
elemente etnologice, emailuri etc. mai multe zone: magazinul, o zonă
de expunere a produselor finite, o
Tot în cadrul firmei lucrează şi tatăl,
desenator proiectant, având 26 de ani
de experienţă în elaborarea de piese
pentru utilaje şi cuptoare speciale pentru
40
41
altă încăpere dotată cu mese de lucru posibilitatea de a-şi înfiinţa propriile
şi etajere şi încă una în care au fost firme sau de a fi angajaţi de alte ateliere
instalate 15 computere, folosite pentru de ceramică şi decoraţiuni. Ca dovadă,
unul dintre modulele cursului de grafică. Estudio Gloria le-a angajat pe unele
Pentru fabricarea obiectelor din sticlă şi a dintre aceste femei, care acum predau
vaselor de porţelan au fost achiziționate ele însele cursuri în cadrul cooperativei.
aparate specifice, cum ar fi cuptoare de
fuziune, o maşină de tăiat sticla etc.
Școala, singura din regiunea Aragon, a

fost recunoscută de Prefectura Generală
din zonă, iar cursurile sunt oferite de
INAEM (Institutul Naţional de Arte
Scenice şi Muzică), în cadrul programului
de formare pentru șomeri, mai multor
primării și agenții de dezvoltare locală
din regiune.
În afară de reconversie profesională,

această cooperativă produce şi propriile
obiecte de decor, folosind materiale
cum ar fi sticla, cristalul, ceramica de
tip porţelan şi vasele de porţelan pe care
se imprimă un desen propriu, realizat
manual şi care se comercializează sub
marca înregistrată cu numele de Grisalla.
Aceste piese unice sunt realizate la
cerere.
Cursurile de formare se adresează

femeilor din zonele rurale şi din
Zaragoza, cu o vârstă cuprinsă între 16 şi
60 de ani, celor şomere sau casnice care
doresc să înveţe meseria, fie ca hobby,
fie pentru a-şi deschide propriile firme
sau şcoli.
Obiectele de decor şi vasele sunt destinate

particularilor, firmelor şi magazinelor de
decoraţiuni de înaltă calitate, atât din
regiune, cât şi din alte zone ale ţării.
Prin crearea acestui centru de formare

artizanală, regiunea este dotată cu un
instrument care le oferă cursanților
42
Belgia
Localnicii învaţă să fie ghizi turistici pentru a-şi
promova regiunea
Titlul proiectului: Instruire pentru ghizii locali

Investiție realizată prin Iniţiativa Europeană Leader +
Beneficiar: Grupul de Acţiune Locală Pays DÁnlier, de la Sûre et de LÁttert
Localizarea proiectului: Belgia
Regiunea de dezvoltare: Valonia
Perioada de implementare: ianuarie 2004-decembrie 2007
Buget total: 55 000 euro
Contribuție FEOGA (Fondul European de Orientare şi Garantare Agricolă): 24 750 euro
Cofinanțare (contribuția beneficiarului): 5 500
Tema abordată: utilizarea resurselor naturale şi culturale, creşterea calităţii serviciilor
turistice
Valonia este o regiune din partea Un studiu realizat de Observatorul de

meridională a Belgiei, care reuneşte un Turism din Luxemburg în anii 2000-2001 a
bogat patrimoniu cultural şi natural, concluzionat că aproximativ 80% dintre
produse locale autentice şi localnici turişti au ca activitate preferată în timpul
primitori, într-un spaţiu intens vizitat de vacanţei, mersul pe jos în natură şi că
turişti din toate colţurile lumii. există o pronunţată tendinţă crescătoare a
acestei preferinţe printre turişti.
43
Afluenţa de vizitatori în regiune şi mai Bastogne să solicite sprijinul GAL-ului
ales în oraşul Bastogne şi nevoia de a Pays DÁnlier, de la Sûre et de LÁttert.
dispune de mai mulţi ghizi turistici bine
pregătiţi au făcut ca birourile locale După consultarea agenţilor locali din
de turism şi Casa de Turism a oraşului teritoriu, GAL-ul a decis să organizeze
44
cursuri de formare a localnicilor pentru a parcuri naturale regionale, precum şi
acoperi necesarul de ghizi turistici. Cine Centrul Regional de Informare privind
ar fi putut prezenta mai bine regiunea Mediul Înconjurător. Contribuţia
decât oamenii locului? experţilor locali şi a localnicilor a
constat în special în organizarea
În acelaşi timp, proiectul a sprijinit vizitelor pe teren, informarea cu privire
îndeplinirea obiectivelor strategiei la organizaţiile şi activităţile turistice
Grupului de Acţiune Locală: creşterea disponibile, precum şi în legătură cu
calităţii serviciilor turistice şi astfel diverse aspecte ale patrimoniului local:
a atractivităţii turistice a regiunii, istoria artei, istoria locală, arhitectura,
formarea unei reţele de ghizi locali gastronomia, folclorul, legendele,
pentru excursii şi vizite ghidate, crearea ecologia, normele privind protecţia
unor noi oportunităţi de ocupare a forţei mediului, managementul ariilor
de muncă şi îmbunătăţirea standardului protejate, geologia, flora şi fauna locale.
de calitate a vieţii, acces la instruire
specifică adresată tinerilor şi femeilor; Ghizii astfel formaţi au fost solicitaţi
protejarea biodiversităţii printr-o mai ulterior în mod regulat pentru vizite
bună educaţie pentru protejarea naturii; în natură, vizite culturale la muzee sau
promovarea caracteristicilor ecologice expoziţii, serviciile lor fiind continuu
ale zonei şi îmbunătăţirea calității monitorizate de către GAL.
şi ofertei de servicii locale pentru a
descoperi patrimoniul istoric, cultural, Rezultatele sunt pozitive, majoritatea
arhitectural şi natural al regiunii. vizitatorilor exprimându-şi satisfacţia
pentru serviciile și informaţiile primite,
Sesiunile de formare au fost distribuite precum şi mulțumirea față de relaţia cu
pe durata întregului proiect, între 2004 ghizii.
şi 2007, şi au inclus o importantă parte
practică pe teren, în locuri diferite pentru Activităţile generate de proiect asigură
a permite cursanţilor să descopere toate venituri complementare pentru
faţetele moştenirii locale: natura, mediul persoanele implicate, satisfac cererea de
înconjurător, istoria, arhitectura şi servicii de turism şi valorifică mai bine
cultura. patrimoniul local.
La finalizarea cursului, participanţii au Acest proiect arată rolul pe care îl

primit un certificat de participare, care au grupurile de acţiune locală în
le-a permis să înceapă să lucreze ca ghizi soluţionarea nevoilor de dezvoltare
locali, iar după doi ani de activitate au locale prin iniţierea unor proiecte de
putut solicita recunoaşterea oficială ca care beneficiază membrii comunităţii şi
„ghizi locali” din partea Departamentului care ajută la menţinerea unui standard
Regional de Turism. ridicat de viaţă.
Instructorii au fost sprijiniţi de experţi

locali şi de organizaţii turistice locale
cum ar fi birourile de turism, cele două
45
Grecia
Antreprenoriat în domeniul procesării mierii la
un spital de boli psihice
Titlul proiectului: Procesarea mierii şi unitate de standardizare

Investiție realizată prin Iniţiativa Europeană LEADER +
Beneficiar: Dodecanese Development S.A. (ANDO S.A.)
Localizarea proiectului: Grecia
Regiunea de dezvoltare: Insula Leros
Perioada de implementare: mai 2004 – decembrie 2004
Tema abordată: valoarea adăugată a produselor locale, utilizarea mai bună a resurselor
naturale şi culturale
46
KOISPE Dodecanese este o cooperativă terapeutic, cât şi de ocupare a forţei de
socială în domeniul sănătăţii mentale, muncă.
activă în Insulele Dodecanese.
Cooperativa a fost înfiinţată în anul 2002 Membrii pot fi persoane cu handicap
de către terapeuţi în medicina muncii psiho-social, angajaţi din sector şi alte
care tratau pacienţii cu probleme psihice persoane fizice sau organizații. Un
de la spitalul din Insula Leros. echilibru trebuia să fie stabilit între
strategia antreprenorială şi obiectivele
Istoria Insulei Leros în secolul XX este sociale, pentru a asigura dezvoltarea şi
o istorie de ocupaţie, mai întâi de către viabilitatea noii afaceri.
italieni şi apoi, după Al Doilea Război
Mondial, de către britanici. KOISPE şi-a început activităţile
terapeutice cu ateliere de agricultură
Ambele părţi au fost atrase și motivate şi patiserie şi le-a extins când numărul
de poziția adăpostită şi retrasă a portului membrilor a depăşit 450 iar cel al
şi s-au folosit de această situare pentru angajaților a ajuns la 40.
a-şi stabili baze navale. Aceste baze
au asigurat locuri de muncă pentru În căutarea unor noi activităţi
locuitorii insulei şi au dus la dezvoltarea productive, KOISPE a intrat în contact cu
economiei locale. producătorii de miere din Insula Leros
recunoscuţi pentru calitatea mierii de
Când insula a revenit Greciei în 1948, cimbru. Aceștia nu erau însă organizați
pentru a umple golul lăsat de desființarea pentru a produce în comun mierea şi
bazelor, guvernul grec a înființat un pentru a o distribui eficient.
mare spital de boli mentale care a
preluat din fluxurile spitalelor similiare În colaborare cu producătorii de miere
supraaglomerate din întreaga ţară. cooperativa socială a înfiinţat o unitate
de procesare: producătorii furnizează
Înfiinţarea cooperativei sociale a cooperativei mierea la un preţ avantajos,
reprezentat o formă inovatoare de iar KOISPE o procesează în conformitate
incluziune socială a persoanelor cu cu standardele europene de igienă şi o
dizabilităţii psiho-sociale, cu scop atât distribuie pe piaţă.
47
GAL-ul Ando, colaborator mai vechi al cauza izolării geografice, iar în al doilea
cooperativei KOISPE, a venit în sprijinul rând din cauza lipsei de cunoştinţe în
acesteia cu asistenţă tehnică, deoarece marketing.
proiectul se încadra perfect în strategia
sa de dezvoltare locală. Una dintre lecțiile învăţate a fost
importanța găsirii unui sprijin de
Fondatorii cooperativei nu au fost specialitate atunci când este abordat un
oameni de afaceri şi au avut nevoie de domeniu necunoscut, cum ar fi ajutorul
instruire în gestionarea unei afaceri și de specialitate oferit de GAL-ul Ando în
au învăţat cum să coordoneze activitățile ceea ce priveşte standardele de calitate
cooperativei și cererile de tratament. şi asigurarea unui expert de marketing
care să instruiască personalul.
Explorarea pieţelor din afara insulei
Leros a fost dificilă, pe de o parte din
48
Italia
Restaurantele din Sardinia servesc produse locale
Titlul proiectului: Valorificarea produselor specifice în restaurantele locale

Investiție realizată prin Iniţiativa Europeană Leader +
Beneficiar: GAL Mare e Monti
Localizarea proiectului: Italia
Regiunea de dezvoltare: Sardinia
Perioada de implementare: martie 2004-decembrie 2006
Tema abordată: valoarea adăugată a produselor locale
Sardinia este o insulă italiană din Insula este cunoscută pentru faimoasele
Marea Mediterană, situată între Italia, sale vinuri şi gastronomia locală, care
Franţa şi Tunisia, la sud de Corsica. îmbină peștele și fructele de mare cu
49
brânzeturi şi paste făinoase proaspete, din zonă. Au fost analizate meniurile
condimentate cu şofran. cantinelor şcolare, procedurile de
achiziţie a produselor alimentare,
Importanta piaţă turistică şi calitatea precum şi procesul de preparare a
gastronomiei locale au determinat GAL- acestora.
ul Mare e Monti să realizeze un studiu de
piaţă pentru a determina posibilitatea Studiul finalizat în noiembrie 2004 a
de a stabili relaţii de colaborare între arătat o ofertă a producătorilor locali
restaurantele locale şi producătorii puţin diversificată şi un mare potenţial
50
Astfel, GAL-ul şi-a propus să extindă piaţa
produselor locale, să îmbunătăţească
calitatea restaurantelor locale şi să
promoveze educaţia nutriţională.
Rezultatele proiectului au inclus

semnarea de acorduri în sprijinul
circuitului „producător local -restaurant”,
seminarii de informare pentru agenţii
locali şi familii, o formă inovatoare de
educaţie pentru copii prin intermediul
unei piese de teatru pentru preşcolari
cu tema „Viaţa produselor locale”,
materiale de informare pentru cadre
didactice, părinţi şi elevi mai mari,
caiete cu desene despre produsele locale,
vizite școlare la companiile locale şi un
acord cu societatea locală de asigurări
de sănătate privitor la elaborarea de
materiale de informare despre o dietă
sănătoasă şi produsele locale.
Introducerea produselor ecologice

locale a sporit deja conştientizarea
în rândul administraţiilor locale,
care în 2003 au introdus noi criterii
şi priorităţi în regulile de achiziţie a
alimentelor pentru cantinele şcolare. Un
rol important în schimbarea eficientă
a comportamentului şi atitudinilor
producătorilor locali l-a avut politica
de informare orientată către diferitele
grupuri locale: administraţie, familii,
elevi, profesori.
de introducere a unor produse locale Strategia GAL se concentrează pe o

ecologice cu o valoare nutriţională abordare pe termen lung, mai degrabă
ridicată pe piaţa serviciilor turistice. decât pe o „simplă” restructurare a
producţiei agricole locale. S-a adoptat
Ca urmare a acestui studiu au fost această abordare pe termen lung
identificate două tipuri de activităţi: prin luarea de măsuri atât în ceea ce
stabilirea unui circuit local „producător privește oferta (consolidarea culturii
local-restaurant” şi definirea unui organizaționale locale), cât şi în ceea
sistem de comunicare pentru o educaţie ce privește cererea (acţiuni privind
nutriţională care să includă produsele modelele de alimentație).
locale.
51
Fișa de identificare a unui proiect
de bune practici
SECȚIUNEA GENERALĂ
Această secțiune se va completa pentru orice tip de proiect, indiferent de axa în care se
încadrează sau de organizația care îl inițiază
Descrierea propunerii de bună practică
Titlul proiectului
Locația proiectului (țară/regiune/județ/comună) • Țară: ..............................................................................................

• Regiune: ........................................................................................
• Județ: .............................................................................................
• Comună: ........................................................................................
Descrierea teritoriului • Populație (locuitori)*/Nr de membri ai organizației

* se completează doar pentru GAL-uri, corelându-se cu datele (angajați)**: .....................................................................................
din Baza de date a GAL-urilor. • Suprafața (în km2)*: Densitate (locuitori/km2)*:
** se completează pentru proiectele propuse de organizații ..........................................................................................................
individuale (IMM, Grup de producători, etc.) • Numărul municipalităților/primăriilor*:
..........................................................................................................
• Descrierea caracteristicilor geografice /resurselor naturale și
culturale ale zonei în care se implementează proiectul (pt toate
propunerile - 50-100 cuvinte):
..........................................................................................................
• Descrierea caracteristicilor socio-economice ale zonei (pt toate
propunerile- 100-150 de cuvinte)
..........................................................................................................
Tematica abordată • Servicii de asistenţă socială pentru populaţia rurală

• Promovarea educaţiei şi formării profesionale în mediul rural
• Dezvoltarea/restructurarea infrastructurii rurale
• Valorificarea potențialului agricol și/sau creșterea
productivității fermelor agricole
• Valorificarea pădurilor și exploatațiilor forestiere
• Prelucrarea/procesarea și marketingul produselor
agroalimentare
• Încurajarea inovației
• Dezvoltarea/diversificarea serviciilor turistice și valorificarea
potențialului turistic
• Dezvoltarea şi diversificarea serviciilor non-agricole din
mediul rural (altele decăt cele turistice/recreative)
• Funcționarea organizațiilor (GAL-uri sau altele), achiziția de
capacități și promovarea teritorială
• Conservarea ecosistemului şi biodiversităţii mediului
• Cooperare și schimb de experiență pentru dezvoltarea
comunităților rurale
• Altele
Convergența cu axele FEADR • Creșterea competitivității în sectorul agricol și forestier.

• Îmbunătățirea mediului înconjurător și a spațiului rural.
• Calitatea vieții în zonele rurale și diversificarea economiei
rurale.
• Abordarea LEADER.
Date specifice ale practicii care își prezintă candidatura Proiectul presupune una din următoarele activități:
Cooperare interteritorială DA NU
Dacă se bifează DA, se va face o scurtă descriere:(50-100 cuvinte).
Cooperare transnațională DA NU
Dacă se bifează DA, se va face o scurtă descriere: (50-100 cuvinte).
52
Inițiatorii proiectului BENEFICIARUL DIRECT AL PROIECTULUI / ACȚIUNII
Date de contact: adresa, telefon, web, e-mail, persoana de
contact
Parteneri/Colaboratori pentru realizarea activităților Se completează dacă proiectul implică parteneri/colaboratori

pentru realizarea proiectului, în special pentru proiectele de
cooperare și se specifică ce activități au realizat aceștia. (80-100
cuvinte).
Istoricul organizației și contextul dezvoltării/implementării Când s-a înființat organizația? De ce au ales acest domeniu
proiectului (diagnosticul/punctul de plecare) de activitate? Ce experiență/pregătire au în domeniu? De
unde a pornit ideea proiectului? La ce necesități răspunde/CE
PROBLEME SOLUȚIONEAZĂ BUNA PRACTICĂ? De ce și unde
au fost necesare proiectul/activitățile/metodele respectiv/e?
(150-200 cuvinte)
Obiective propuse (general, specific, operațional/tehnic) Se vor descrie obiectivele generale, specifice și operaționale
propuse (50-100 cuvinte)
Activități principale și fazele dezvoltării/ implementării Se vor descrie activitățile principale ale proiectului astfel încât să
proiectului se poată asigura informațiile necesare pentru a acorda punctajul
proiectului în funcție de încadrarea lui în una sau în mai multe
dintre măsurile axelor PNDR (dacă proiectul presupune activitați
integrate – convergente cu mai multe măsuri PNDR, se va
puncta în fiecare măsură în parte. (100 – 150 cuvinte)
Resurse umane implicate în implementarea proiectului și alți Se vor prezenta pe scurt resursele umane implicate în
actori cheie implicați în implementarea proiectului implementarea proiectului, cu o scurtă prezentare a experienței
și calificarilor acestora, completându-se următoarele informații
Funcția/rolul în implementare .....................................................
Specializarea persoanei .................................................................
Gradul de cunoaștere a a politicilor/programelor/problemelor
dezvoltării rurale sau domeniului în care se poate aplica modelul
de bună practică:
Ridicat Mediu Scăzut
Se va prezenta pe scurt ce alți actori cheie au intervenit în

implementarea proiectului și cum. *30-100 cuvinte
Alte resurse și competențe necesare Se vor enumera alte resurse principale necesare implementării
modelului propus (baza de producție, anumite competențe la
nivelul personalului implicat sau al comunității antrenate în
dezvoltarea proiectului) (30-100 cuvinte)
Dificultăți întâmpinate Se vor prezenta pe scurt dificultățile întâmpinate în

implementarea acțiunii/proiectului/metodei (30-50 cuvinte)
Rezultate/beneficii obținute Gradul de îndeplinire a obiectivelor va fi consemnat în următorul tabel:

Obiectivul Acțiunea % aproximat
urmărit /activitatea al îndeplinirii
obiectivului propus
Exemplu: Achiziție 100%
Modernizare fermă utilaje
prin înnoirea bazei
de producție
Rezultatele directe ale proiectului:

(ex. S-au achiziționat 3 tractoare și s-a construit un siloz).
Rezultatele indirecte ale proiectului/acțiunii: max 50 cuvinte

Ex: locuri noi de muncă, creșterea pieței de desfacere,
valorificarea patrimoniului/resurselor locale, dobândirea de
competențe, transfer de know-how etc.
Durata de realizare a proiectului De la data de..................... la data de ................................
53
Stadiul de implementare În derulare și cu rezultate parțiale Finalizat
Grupul țintă/beneficiari direcți și indirecți Se vor preciza persoanele/ tipul organizației/comunitățile ce

beneficiază în urma implementării proiectului sau cărora li se
adresează proiectul/activitățile (IMM, fermieri individuali,
pensionari, persoane defavorizate, femei etc.) și eventualele
caracteristici ale populației beneficiare.
Elementul inovator al proiectului Se va specifica dacă prin proiect se propun activități ce creează
noi locuri de muncă sau valorifică resursele locale sau propun
o nouă abordare a resurselor teritoriului, o mai bună adaptare
a serviciilor sau proceselor productive, introducerea unor noi
standarde; reconstituie o identitate teritorială; instaurează noi
forme de organizare financiară şi de gestionare a politicilor
publice etc. (max 50 cuvinte)
Locuri de muncă create Se va specifica dacă se creează noi locuri de muncă și câte
Responsabilitate socială corporatistă Proiectul presupune activități Pentru proiectele care

de responsabilitate socială presupun acest tip de
(în timpul implementării activități se vor acorda 3
sau după) puncte.
NU DA
Dacă da, se face o scurtă
descriere: (max 50 cuvinte)
Reproductibilitatea bunelor practici (Reproductibilitatea unui Intr-un context similar (având Se vor acorda 0 puncte dacă
model urmăreşte creşterea la scală a impactului pozitiv - scaling- ca bază aceleași resurse/baze s-a bifat cu NU, caz în care
up). de producție) și condițiile nu se identifică un model de
reproducerii, extinderii și/sau bună practică.
adaptării tehnicilor, ideilor, Se vor acorda 3 puncte daca
abordărilor/conceptelor, se s-a bifat cu DA, caz în care se
pot reproduce/multiplica poate considera un model de
rezultatele pozitive ale bună practică și se continuă
proiectului? completarea fișei.
NU DA
Transferabilitatea proiectului (Transferabilitatea unui model Proiectul prezintă Dacă s-a bifat cu DA se va
presupune repetarea experienței în cadrul unor zone sau țări particularități de adaptare analiza particularitatea
diferite de cele în care a fost experimentat inițial) specifice unei țări/regiuni descrisă în vederea
geografice europene/unei identificării consecinței
structuri comunitare specifice acestei particularități în
/unei probleme specifice țării. transferul bunei practici.
NU DA Se va acorda 1 punct dacă
Dacă s-a bifat cu DA la punctul este un proiect ce poate fi
anterior, prezentați pe scurt transferat doar în condițiile
această particularitate *max respectării particularitaților
50 cuvinte: geografice/de relief în care se
Dacă s-a bifat cu NU la implementeaza proiectul.
punctul anterior descrieți pe Se vor acorda 2 puncte dacă
scurt condițiile minime pe care poate fi transferat doar în
trebuie să le îndeplinească condițiile identificării unor
o altă organizație pentru a resurse similare în regiunea/
putea „absorbi” buna practică comunitățile în care se
identificată. *50-100 cuvinte implementează proiectul.
Se vor acorda 3 puncte dacă
s-a bifat cu NU.
Eficienţa bunelor practici (impactul socio-economic), metoda de Se va descrie sumar sistemul de evaluare a eficienței modelului
evaluare a impactului proiectului propus și impactul socio-economic al proiectului (50-100 de
cuvinte)
54
Sustenabilitatea/durabilitatea proiectului Proiectele ce Proiectele Se vor acorda
presupun o negeneratoare de 0 puncte dacă
investiție se pot profit își acoperă s-a bifat cu NU,
autofinanța cel cheltuielile de caz în care nu se
puțin 5 ani după mentenanță timp identifică un model
finalizare și pot de 5 ani după de bună practică.
asigura menținerea finalizare și pot Se vor acorda
impactului pozitiv asigura menținerea 3 puncte dacă
propus prin impactului pozitiv s-a bifat cu DA,
obiectivele sale? propus prin caz în care se
NU DA obiectivele sale? poate considera
Dacă s-a bifat cu NU DA un model de
DA se va face o Dacă s-a bifat cu bună practică
scurtă descriere DA se va face o și se continuă
a elementelor scurtă descriere completarea fișei.
ce conferă a elementelor Măsurile de
sustenabilitate ce conferă agromediu (axa
proiectului (dpdv sustenabilitate 2) vor primi
socio-economic, proiectului (dpdv trei puncte fiind
protecția socio-economic, considerate prin
mediului): 50-100 mediu): 50-100 natura acțiunilor
cuvinte cuvinte lor bune practici
Relevanţa bunelor practici Proiectul propus a avut impact pozitiv la nivelul:

Organizației sociale/economice
Cadrului instituțional implicat în implementarea proiectului
Cadrului juridic/normativ.........................................................
Obiectivele proiectului/ Se vor acorda 0 puncte dacă

acțiunii și/sau activitatea sunt s-a bifat cu NU, caz în care
în concordanță cu necesitățile nu se identifică un model de
domeniului/sectorului așa
bună practică.
cum sunt acestea evidențiate
în cadrul axelor PNDR, Se vor acorda 3 puncte dacă
sau răspund necesităților s-a bifat cu DA, caz în care se
comunității/organizației în poate considera un model de
care se implementează? bună practică și se continuă
NU DA completarea fișei.
Dacă se bifează cu
DA, se va face o scurtă
descriere:(*100-150 cuvinte)
Proiectul implică Se vor acorda 0 puncte dacă

Responsabilitate şi etică la nivelul bunelor practici responsabilitate și etică s-a bifat cu NU, caz în care
profesională și/sau nu se identifică un model de
respectarea cadrului bună practică.
deontologic al activității Se vor acorda 3 puncte dacă
abordate, evitându-se s-a bifat cu DA, caz în care se
conflictele de interese și
poate considera un model de
asigurând respectarea
principiilor liberei concurențe, bună practică și se continuă
transparenței, imparțialității, completarea fișei.
nediscriminării și egalității
de șanse?
NU DA
Dacă se bifează cu DA, se va
face o scurtă descriere:
(*50-100 cuvinte)
Factori ce au contribuit la succesul proiectului Se vor descrie factorii ce pot fi considerați importanți pentru
succesul proiectului. *50-100 cuvinte
Bugetul total al proiectului EURO (inclusiv TVA) Contribuție Contribuție Contribuție

- Conversia în euro se va face conform bugetului proiectului europeană națională proprie
................................................................... .............................. .............................. ..............................
Concluzii Se va preciza de ce se consideră acest proiect un model de bună practică *pentru fundamentare se vor urmări
principalele caracteristici generale ale bunelor practici (să fie creativă propunând o abordare inovatoare, să
fie eficientă în termeni de cost/beneficiu, să fie reproductibilă din punct de vedere al mijloacelor, resurselor
implicate și al rezultatelor obținute, să fie transferabilă și la nivelul altor organizații, structuri, grupuri de
populație, să fie sustenabilă din punct de vedere al protecției mediului precum și din punct de vedere economic
și social, să fie relevantă în raport cu mijloacele, resursele folosite și obiectivele propuse, să impună o abordare
responsabilă și etică în implementarea sa).
55
Fazele transferului
bunelor practici
Principalul scop al identificării și În procesul de transfer trebuie să se aibă
diseminării modelelor de bune practici în vedere trei aspecte principale:
este acela de a găsi entități, organizații,
sisteme economico-sociale interesate 1. Analiza modelului propus - pentru
să le preia și să le aplice în vederea a se analiza în ce măsură îndeplinește
multiplicării rezultatelor pozitive la o caracteristicile unei bune practici și
scară cât mai extinsă. poate fi luat în considerare ca atare.
În această acțiune cel mai important 2.Datele despre entitatea

proces este cel al transferului unei bune promotoare: care sunt agenții-cheie
practici, respectiv elaborarea unui plan implicați, contextul evoluției modelului
de transfer și implementarea acestuia. propus și istoricul organizației.
56
3. Contextul destinației – ce abilități etapă trebuie să prezinte problemele
și competențe se regăsesc și ce trebuie pe care le poate rezolva modelul
să se identifice la nivelul organizației propus, plecând de un context clar și
care dorește să preia modelul de bună stabilind anumite obiective. Această
practică. fundamentare ne poate releva și care sunt
limitele de aplicabilitate și replicabilitate
Plecând de la aceste trei aspecte, trebuie ale unei bune practici, adică până unde
elaborat un Plan de Transfer către putem interveni fără a pierde efectele și
organizația interesată să preia modelul și rezultatele pozitive ale acesteia.
să îl adapteze contextului său în vederea
multiplicării rezultatelor pozitive dorite. 3. Descrierea procesului ideal.
Această etapă este una dintre cele mai
Structurarea planului de transfer importante în elaborarea unui plan de
de bune practici va parcurge transfer deoarece ne oferă elementele
următoarele etape: esențiale necesare transferului și
implementării modelului de bună
1. Identificarea și descrierea bunei practică.
practici – această etapă presupune o
documentare atentă a proiectului propus, Procesul ideal trebuie să prezinte acele
astfel încât să putem arăta în ce măsură se etape necesare a fi parcurse, în ordinea
regăsesc cele șapte caracteristici de bază succesiunii lor logice, la un nivel
pe care trebuie să le îndeplinească pentru suficient de detaliat pentru a înțelege
a fi considerat un model de bună practică toate fazele procesului de implementare
(să fie creativ, propunând o abordare a respectivului model.
inovatoare; să fie eficient în termeni
de cost/beneficiu; să fie reproductibil 4. Mecanisme de lucru utilizate
din punct de vedere al mijloacelor, în vederea unei corecte aplicări a
resurselor implicate și al rezultatelor bunei practici. În această etapă trebuie
obținute; să fie transferabil și la nivelul identificate principalele instrumente
altor organizații, structuri, grupuri de folosite pe parcursul implementării
populație; să fie sustenabil din punct de bunei practici, să se facă o estimare
vedere al protecției mediului, precum și sumară a resurselor alocate și a timpului
din punct de vedere economic și social; necesar derulării fiecărei faze, precum și
să fie relevant în raport cu mijloacele, o serie de recomandări care să ne ajute
resursele folosite și obiectivele propuse; la optimizarea procesului. Instrumentele
să impună o abordare responsabilă și și metodele de lucru identificate sunt
etică în implementarea sa). acele elemente cheie folosite pentru
planificarea, execuția, monitorizarea și
2. Probleme pe care buna practică evaluarea bunei practici.
urmăreşte să le rezolve – această
57
5. Modalităţi de participare a
factorilor implicați în transferul
bunei practici. Această fază va
evidenția care sunt structurile implicate
în domeniul căruia i se adresează
buna practică, care este rolul fiecăreia,
ce relație există între ele și cum pot
contribui la punerea în practică a
modelului propus.
6. Condiţii de bază pentru transferul

bunelor practici. În această etapă
sunt definite în mod clar condițiile
minime contextuale pe care trebuie să
le regăsim, referitoare la organizația
ce dorește să preia modelul. Vorbim
de analiza structurilor administrative
publice și/sau private, a grupurilor
locale, precum și de capacitatea de
mobilizare a resurselor și de implicarea
unor organizații ce activează în domeniul
căruia îi corespunde buna practică.
Este etapa în care se poate vedea în

ce măsură contextul în care se va
transfera modelul de bună practică este
asemănător cu cel în care s-a dezvoltat
și căruia i s-a adresat, fiind momentul în
care putem identifica golurile de transfer
al bunei practici. În urma acestei etape
vom avea în față o hartă a golurilor de
transfer și putem face o analiză coerentă
pentru a stabili dacă modelul propus
se poate sau nu transfera la nivelul noii
entități și în ce condiții.
Se vor identifica astfel organizațiile ce

trebuie să se implice în asimilarea bunei
practici, precum și care sunt acțiunile
premergătoare necesare punerii în
aplicare a modelului.
7. Competenţe necesare pe care

trebuie să le aibă organizaţia
receptoare a bunei practici.
58
În această etapă vom defini competențele prognozează și soluțiile pentru depășirea
disponibile la nivelul organizației: situațiilor dificile.
cunoștințe, experiență minimă necesară
pentru realizarea transferului. 9. Catalog de produse, respectiv
rezultate legate de bunele practici.
8. Puncte critice ale bunei practici În această etapă sunt identificate și
şi soluţii posibile. Această etapă va prezentate toate rezultatele directe
defini momentele cheie ale procesului de și indirecte ale fiecărei etape de
implementare a bunelor practici, adică implementare a bunei practici, rezultate
etapele decisive ce trebuie abordate cu pe care dorim să le transferăm și să le
mai mare atenție, factorii de risc care se multiplicăm prin transfer la nivelul noii
organizații.
59
60
Deschiși Către Viitor
CONTACT:
Sediul Naţional al Unităţii de Sprijin a Reţelei (USR)
Str. Clucerului nr. 35, et. 1, Sector 1, Bucureşti, CP 011363
Tel/fax: 021 3171580, 021 3171581
E-mail: info@rndr.ro, Internet: www.rndr.ro
Acest material a fost realizat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România
în cadrul proiectului „Înfiinţarea şi sprijinirea Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală”.
2012
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene

Bune Practici Nr.1

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bune Practici Nr.1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bune Practici

Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală

RĂDĂCINI DE ŢARĂ EUROPEANĂ

USR, Departamentul Publicaţii

Reproducerea textelor acestei publicaţii este autorizată cu condiţia menţionării sursei.

Proiect finanțat prin Măsura 511 - Asistență tehnică

B UN E P RACTICI LEAD E R D I N A LT E S T A T E E U ROP E N E

FIȘA DE IDENTIFICAR E A U N U I P ROI E CT D E BU N E P RACTI CI .............................................. 52

FA ZELE TRANSFERULU I U N U I M OD E L D E BU N E P RA CT I CI .................................................. 56

2. echilibrul geografic: au fost alese

3. respectarea criteriilor comune

Titlul proiectului: Instalare tânăr fermier Tovisi Zoltan

Meșteșugul deprins l-a ajutat mai târziu,

Așa i-a venit ideea să deschidă el însuși

Pe un teren de 4 500 mp, are cam 40 000

Trandafirii sunt achiziționați de un

Anual cheltuielile lui sunt între

Titlul proiectului: Modernizarea fermei vegetale aparținând Cerealflor S.R.L.,

Ferma Cerealflor din Perișoru, Călărași, Pentru activitatea sa prosperă, firma a

Titlul proiectului: Îmbunătățirea și optimizarea fluxurilor de marketing al

Vinurile produse la Babadag au o vinurile albe Fetească Regală, Alignote și

Titlul proiectului: Sprijin financiar pentru funcţionarea S.C. Crișana Cereale

din zonă să dea în arendă suprafeţele

Înfiinţarea acestei forme asociative,

Titlul proiectului: Ferma de semisubzistență Dima Milica PF, din localitatea

Titlul proiectului: Investiție nouă secție panificație și patiserie

Firma Wolf Sauris a fost înființată în

Brutăria nu avea nici capacitate de

În 2009, activitatea de morărit a fost

Atunci firma a solicitat fonduri

Cu banii primiți și cofinanțarea proprie, Utilajele cumpărate reduc consumul

Firma a întâmpinat însă dificultăți în În urma investiției, au fost create zece

Titlul proiectului: Modernizare și extindere unitate producție hrană animale

Firma Nordic Petfood Productions a fost În urma finalizării cu succes a planului

În 2008, Nordic Petfood Productions Pentru scăderea costurilor la utilități,

Totodată, pentru fluidizarea fluxurilor

Elementul inovator al acestui proiect

Astfel, există mărci înregistrate din Abordarea cu succes a specificului pieței

Titlul proiectului: Modernizare fermă agro-zootehnică, comuna Girov, judeţul

Societatea comercială S.C. CGC Agria

Ansamblul de construcţii şi utilaje deţinut

Dând dovadă de seriozitate în afaceri,

Titlul proiectului: Înființare și modernizare fermă legumicolă în comuna

Frageda vârstă de 24 de ani nu l-a „Antreprenoriat și ocupare în mediul

Ca orice bun antreprenor, a început

În 2009 a arendat de la bunica

Titlul proiectului: Modernizarea exploatației agricole aparținând S.C.

S.C. Agroindustriala Pantelimon este o fost aduse aici din Danemarca. De la

Titlul proiectului: Accesarea pachetului 1 – Pajiști cu înaltă valoare naturală

Astfel, anual, Dumitru Stan primește

Titlul proiectului: Reamenajarea Castelului Haller în pensiune turistică

Proiectul a vizat reabilitarea unui castel

În perioada comunistă, castelul a

Pentru că era vorba de un monument

Titlul proiectului: Proiect integrat modernizare drum comunal DC 46, DJ

În timp, exploatările miniere în zonă au În acest sens au fost amenajate un drum

Titlul proiectului: Crearea și diversificarea serviciilor pentru populația rurală

Titlul proiectului: Extinderea pensiunii „Popasul din deal”, prin amenajarea

Localitatea Ocna Șugatag, din

Titlul proiectului: Achiziţii utilaje pentru pregătirea terenului

Societatea comercială Alfa Cons S.R.L. Prin proiectul câştigat în sesiunea

Titlul proiectului: Cooperativa de Servicii Artizanale și de Formare

Promotoarea acestei iniţiative este ceramică, porţelan, sticlă fuzionată etc.

Școala, singura din regiunea Aragon, a