1.1.

CALCULUL DETERMINATILOR
BREVIAR TEORETIC Definitia 1. Se numeste determinat de ordinul n cu elemente in multimea R un tablou patratic de forma: a11 a12 ... a1n

a 21 ... a n1

a 22 ... an 2

... a 2 n = (1) m ( ) a1 (1) a 2 ( 2 ) ...a n ( n ) ... ... S n ... a nn

unde prin S n am notat multimea permutarilor de ordinul n si prin m ( ) semnul permutarii , iar membrul drept al egalitatii reprezinta dezvoltarea determinantului de ordinul n. Cazuri particulare: a b determinanti de ordinul 2: = ad bc ; c d determinanti de ordinul 3 (regula lui Sarus): a11 a12 a13 a11 a12 a13 a 21 a 22 a 23 a 21 a 22 a 23 = a31 a32 a33 = ; a31 a32 a33 a11 a12 a13 a 21 a 22 a 23
= (a11 a 22 a33 + a 21 a32 a13 + a 31 a12 a 23 ) (a13 a 22 a 31 + a 23 a32 a11 + a33 a12 a 21 )

1 1 1 determinanti Vandermonde: a b c = (c b)(c a)(b a); a2 b2 c2 determinant asociat unei matrice superior (inferior) triunghiulare: a b c a b c 0 d e = adf ; d e 0 = cef ; 0 0 f f 0 0 determinantii de ordin mai mare sau egal cu patru se numesc determinanti de ordin superior si au reguli de calcul bazate pe descompuneri.
Calculul determinantilor prin descompunerea lor dupa o linie/ coloana. a11 a12 ... a1n

a 21 ... a n1

a 22 ... an 2

... a 2 n ... ... ... a nn

 =
=

1i n

(1)

1 j n

( 1)
i+ j

i+ j

a ij ij unde am utilizat descompunerea dupa linia i, 1 i n , sau

aij ij , unde am utilizat descompunerea dupa coloana j, 1 j n .

Am notat prin ij ,1 i, j n complementul algebric al elementului a ij din scrierea lui , adica minorul de ordinul n-1, obtinut prin neglijarea liniei i si coloanei j din cadrul lui .
Exemplu: 0 1 Fie = 1 a

1 0 1 b

1 1 0 c

a b . Atunci descompunerea dupa linia 2 este: c d

= (1)

2 +1

1 1 a 0 1 a 0 1 a 0 1 1 2+ 2 2+3 2+ 4 1 1 0 c + (1) 0 1 0 c + (1) 1 1 1 c + (1) b 1 1 0 = a b d a b c a c d b c d

= a 2 + b 2 + c 2 2ab 2bc 2ac + 2d ; Descompunerea dupa coloana 4 este: 1 0 1 0 1 1 0 1 1 0 1 1 1+ 4 2+ 4 3+ 4 4+ 4 = (1) a 1 1 0 + (1) b 1 1 0 + (1) c 1 0 1 + (1) d 1 0 1 = a b c a b c a b c 1 1 0 = a 2 + b 2 + c 2 2ab 2bc 2ac + 2d
Aplicarea propiretatilor determnatilor in vederea obtinerii unei linii/ coloane cu un singur element nenul. Fie un determinant de ordin n. Din exemplul precedent se observa ca este avantajos din punct de vedere al caculului determinantilor de a avea cat mai multe elemente nule pe linia/ coloana selectata pentru descompunere. De aceea fortam aparitia acestor zerouri astfel: - este indicat a se lege linia / coloana cu cele mai multe zerouri si/ sau cu cel putin un element unitar; fie o alegere de linie; - se fixeaza elementul a ij care va ramane nenul pe acea linie si folosind combinatii

liniare de coloane se aduna astfel de combinatii liniare la fiecare coloana k, 1 k n, k j in vederea obtinerii de zerouri; elementul nenul ramas pe linia selectata se inconjoara , se negijeaza linia i si coloana j la care se gaseste ca intersectie acest element si determinantul devine = ( 1) i + j a ij ij ; avantajul consta in reducerea calculului unui determinant de ordinul n la calculul unui singur determinant de ordinul n-1, procedeul putand fi iterativpana cand ajungem la determnanti de ordin 3, pentru care se aplica regulile aferente de calcul.

Exemplu: 0 1 2 1 0 1 2 1 0 3 2 1

1 2 3 1 0 0 0 2 = (1) 2+1 1 1 2 3 = c3 c1 , c 4 2c1 2 1 2 3 1 2 2 6 3 2 2 6 0

0 1

1 1 1 = (1)(2)(3) 1 1 1 = (6)[(2 1 2) (2 + 1 2)] = 12. 2 1 2

Aplicatii: Utilizand regulile de calcul cu determinanti, calculati: a b c 1 a a2 x + iy 1 * ; b) b c a ; a, b, c R c) 1 a) b b ; a , b, c R + 1 x iy c a b 1 x e 2 ln x

2 5 4 3 4 7 d) 4 9 8 3 2 5

1 2 3 3 1+ x 1 1 1 3 1 0 5 1 1 x 1 1 ; e) ; x, z R , f) 1 2 0 5 1 1 1+ z 1 ... ... ... 3 1 1 1 1 z 1 2 3

... ... ... ... ...

n n n ... 0