PROBLEME PROPUSE PENTRU CENTRUL DE EXCELENŢĂ

CLASA A VII-a
DATA: 16. 01. 2010
TEMA: Calcul algebric. Identitatea lui Lagrange. Calcule cu numere reale reprezentate prin litere.
Identităţi algebrice.
Teorema fundamentală a asemănării. Cazuri de asemănare.
PROFESOR: Mihaela Puricică

Identităţi uzuale
1. (a+b)⋅ (a-b)=a2 –b2
2. a2-2ab+b2= (a-b)2
3. a2+2ab+b2= (a+b)2
4. (a-b)(a2 + ab + b2)= a3-b3
5. (a+b)(a2 - ab + b2)= a3+b3
6. a2+b2+c2+2ab+2ac+2bc=(a+b+c)2
7. a3+b3+3ab2+3a2b= (a+b)3
8. a3-b3+3ab2-3a2b= (a-b)3
9. a3+b3+ c3 -3abc= (a+b+c)( a2+b2+c2-ab-ac-bc)
10. an - bn=(a-b)(a n-1+an-2b+ an-3b2+...+ abn-2+ bn-1), ∀n ∈ N *
11. a2n – b2n=(a+b)(a 2n-1-a2n-2b+ a2n-3b2-...+ ab2n-2- b2n-1), ∀n ∈ N *
12. a2n+1 + b2n+1=(a+b)(a 2n-a2n-1b+ ...- ab2n-1+ b2n), ∀n ∈ N *
13. (a+b)n=an+Mb = Ma+ bn dacă a,b ∈Z şi n∈N*
14. Dacă a1, a2, a2, ...,an şi b1, b2, b3..., bn sunt numere reale, atunci
2
 n 2  n 2   n 
 ∑ a k  ∑bk  =  ∑ ak bk  + ∑( ai bk − a k bi ) (Identitatea lui Lagrange)
2

 k =1  k =   k =1  1≤i <k ≤n

Fişa 1
Calcul algebric. Identitatea lui Lagrange. Calcule cu numere reale reprezentate prin litere. Identităţi
algebrice.
a 3b
1. Dacă = 2009 , calculaţi .
b a 41 + 3b
a c
2. Dacă a,b,c,d sunt numere reale strict pozitive şi dacă = , atunci:
b d
bc + ad
a) abcd = ; b) ( a + c) ⋅ (b + d ) = ab + cd .
2
3. Demonstraţi că numărul n3+3n2+2n se divide cu 6, ∀n ∈ N * .
4. Aflaţi câtul împărţirii numărului x2+2x 3 +3-y2 la x+y+ 3 , unde x , y sunt numere reale cu
proprietatea x+y+ 3 ≠ 0.
5. Ştiind că a+b+c=3 şi a-b+c=7, calculaţi a2-b2+c2+2ac+2b-1.
6. Aflaţi valorile numărului natural n, pentru care a=n2+8n-9 este prim.
7. Calculaţi a 4 − 9a 2 − a 2 +3 − a 2 + ( 4a −2 ) 2 , ştiind că a +a =0

x2 − y2
8. Arătaţi că dacă 4 x 2 +9 y 2 −4 2 x −6 3 y +5 = 0, atunci =1 .
x2 y2
9. Dacă x şi y sunt numere reale astfel încât − 2 ≤ x ≤ 3 şi x-5y+2=0, atunci calculaţi
( x + 2) 2 + 2 y 2 + ( x − 3) 2 + 2 ⋅ ( y −1) 2 .
10. Dacă − 1 ≤ x ≤ 1 şi − 2 ≤ y ≤ 3 , arătaţi că E=
( x + y − 4) 2 + ( x + y + 5) 2 − ( x − y −3) 2 − ( x − y + 4) 2 este constantă.
11. Determinaţi numerele reale pozitive a şi b astfel încât 2 3a −3 + 3 ( 3 −b ) +b(b − 3 ) =0 .
12. Determinaţi numerele reale x,y,z pentru care x 2 −2 x +2 + 2 y 2 −4 y +11 = −z 2 +2 z +3 .

13. Se dau numerele a= (1 + 2 ) ⋅ ( 2 + 3 ) ⋅... ⋅ ( 2008 + 2009 ) ,

b= ( 2009 − 2008 ) ⋅ ( 2008 − 2007 ) ⋅... ⋅ ( 2 −1) ,
2009 −1 2009 − 2 2009 − 2008
c= + +... + + 2008 ,
2 3 2009
2009 +1 2009 + 2 2009 + 2008 abc
d= + + ... + − 2008 . Calculaţi .
2 3 2009 d
14. Numerele a, b, c,d sunt reale. Arătaţi că ( a 2 + b 2 ) ⋅ ( c 2 + d 2 ) = ( ac + bd ) 2 + ( ad − bc ) 2 .
(Identitatea lui Lagrange pentru n=2)
Obs: Identitatea lui Lagrange pentru n=2 permite stabilirea următoarei proprietăţi:
Dacă se dau două numere naturale astfel încât fiecare este sumă de două pătrate, produsul lor este
şi el sumă de două pătrate.
Exemplu: a2+b2=13=22+32 ; c2+d2=17= 12+42; ac+bd=2+12=14; ad-bc= 5;
(a 2
+ b 2 ) ⋅ ( c 2 + d 2 ) = 13 ⋅17 = 221 = 14 2 + 5 2
15. Dacă a1, a2, a3 şi b1, b2, b3 sunt numere reale , atunci:
(a + a 22 + a32 ) ⋅ ( b12 + b22 + b32 ) = ( a1b1 + a2 b2 + a3b3 ) + ( a1b2 − a 2 b1 ) + ( a 2 b3 − a3b2 ) + ( a3b1 − a1b3 ) .
2
1
2 2 2 2 2 2

(Identitatea lui Lagrange pentru n=3)

a b c
16. Să se arate că dacă a,b,c, d sunt numere reale şi = = atunci
b c d
(a 2
)( )
+ b 2 + c 2 b 2 + c 2 + d 2 = ( ab + bc + cd )
2

1
17.Dacă a,x,y,z sunt numere reale strict pozitive astfel încât xyz = . Să se calculeze
a3
1 1 1
E= + +
1 + ax + a xy 1 + ay + a yz 1 + az + a 2 zx
2 2

 a ( a + 1)   a ( a −1) 
2 2

18. Arătaţi că   −  = a 3 , pentru orice număr real a.

 2   2 
Obs: Identitatea considerată pentru numere întregi implică proprietatea:
Cubul oricărui număr întreg este diferenţa a două pătrate dintre care unul este multiplu de 9.
19. Stabiliţi natura triunghiului cu lungimile laturile a,b,c ştiind că
a b c
= = .
b+ c− a c+ a− b a+ b− c
a2 + b2 + c2 a + b + c
20.Un triunghi este echilateral dacă şi numai dacă = , unde a, b şi c sunt
a +b +c 3
lungimile laturilor unui triunghi.

Fişa 2
1. Se consideră un triunghi EOE’ şi dreapta d ce taie laturile OE, OE’ în punctele A, A’. Să se
arate că dreptele EE’ şi AA’ sunt antiparalele în raport cu EOE’ (adică OAA’ O E’E)
dacă şi numai dacă OA·OE=OA’·OE’.
2. Se consideră un trapez ABCD (AB   CD ). Prin punctul I de intersecţie al diagonalelor se
trasează o paralelă la baze ce taie pe AD, BC în E respectiv F.
AB ⋅ CD
Demonstraţi: EI= =IF.
AB + CD
3. În triunghiul ascuţitunghic ABC, C1 este piciorul înălţimii din C, iar M piciorul medianei din
B. Fie P intersecţia dreptelor CC1 cu BM. Dacă BM=CC1 şi m( PAC)=300, demonstraţi că:
a) PAC  ABM; b) ΔMPCΔMBC; c) triunghiul ABC este echilateral.
4. Fie M mijlocul laturii BC a unui triunghi ABC şi O mijlocul lui AM. Găsiţi valoarea
AP
raportului , unde {P}=OCAB.
AB
5. Fie triunghiul ABC cu AB=AC=a şi BC=b. Se prelungeşte latura BC dincolo de B cu
segmentul BD şi dincolo de C cu segmentul CE astfel încât BD·CE=a2. Paralela prin B la
AD intersectează AC în M , iar paralela prin C la AE intersectează pe AB în P,
2
AM AP  a 
BM CP={Q}. Demonstraţi că BQPABC şi ⋅ =  .
MC PB  b 
6. Se dă triunghiul ABC în care P este mijlocul laturii BC. Fie M (AB), N(AC)astfel încât
MN  BC şi {Q}=MPBN. Perpendiculara în Q pe dreapta AC intersectează pe AC în R
şi paralela prin B la AC în T. Arătaţi că: a) TP  MR; b) MRQPRQ.
7. Determinaţi distanţa de la un observator aflat în punctul B de pe mal al unui râu, la copacul
A de pe malul celalalt.
8. Un vânător are o puşcă AB, lungă de 1,20 m. Partea AD de la un capăt al puştii până la
trăgaci este 1/3 din puşcă. El ocheşte o pasăre C care se află la 100 m depărtare de el. Dar
vânătorului îi tremură mâna şi din cauza aceasta , în momentul când apasă pe trăgaci puşca
se roteşte în jurul capătului A astfel încât punctul D se ridică cu un segment DE=2 mm. Cu
câţi m deasupra ţintei trece glonţul?
9. Fie un patrulater convex ABCD şi punctele M(AB), N(CD) astfel încât
AD AM DN
= = . Să se arate că dreptele MN şi BC nu sunt perpendiculare.
BC MB NC