LINII IMPORTANTE IN TRIUNGHI

PROFESOR BORZA NICOLETA

LICEUL TEHNOLOGIC GRIGORE MOISIL

DEVA
 INTRODUCERE

În această lucrare, după cum arată și titlul, mi-am propus să prezint

câteva elemente foarte importante din materia clasei a VI a. Am descris

astfel cateva noțiuni legate de bisectoare, mediană, înalțime și mediatoare și

linie mijlocie intr-un triunghi .

În continuarea lucrării am propus și rezovat câteva probleme, mai simple

sau mai complexe , în care apar aceste noțiuni. Unele probleme au fost date

la fazele județene ale Olimpiadei de Matematică.

Toate desenele au fost realizate cu aplicația Geogebra.

 PARTEA I

CONSIDERAȚII TEORETICE

1. Mediana

Să considerăm un triunghi fixat ABC.

Se numeşte mediană a triunghiului ABC un segment care uneşte un vârf al Δ
ABC cu mijlocul laturii opuse.
De exemplu, mediana care uneşte vârful A cu mijlocul A' al lui BC se
numeşte mediana din A.

Aşadar există trei mediane [AA’], [BB’], [CC’].

Teoremă. Cele trei mediane ale unui triunghi sunt concurente (adică trec
prin acelaşi punct).
Punctul lor comun se numeşte centrul de greutate (sau baricentrul)
triunghiului (notat cu G).

Punctul G este interior triunghiului ABC şi este situat de fiecare

mediană la o treime de bază şi la două treimi de vârf.
 1 2
GA’ = 3
AA’; AG = 3
AA’
1 2
GB’ = 3
BB’; BG = 3
BB’

1 2
GC’ = 3
CC’; CG = 3
CC’.

Pentru lungimile medianelor se mai utilizează notaţiile: AA’ = ma, BB’

= mb, CC’ = mc.
Observaţie. Mediana împarte un triunghi în două triunghiuri de arii
egale (triunghiuri echivalente).

2. BISECTOAREA

Pentru a da definiţia următoare, avem nevoie

de o noţiune preliminară. Să considerăm un unghi
AOB. Vom numi bisectoare a unghiului AOB
unica semidreaptă [OM care are proprietatea că
unghiurile AOM şi BOM sunt adiacente şi congruente. Pe scurt, spunem că
bisectoarea „împarte unghiul în două unghiuri congruente".
BOM  AOM
Definiţie. Se numeşte bisectoare a triunghiului ABC o bisectoare a unuia
din unghiurile Δ ABC.
De exemplu, bisectoarea unghiului  = BAC se numeşte bisectoarea din A.
A

B A’ C
 Aşadar, există trei bisectoare [AA’ [BB’ [CC’. Am notat cu A' punctul
de intersecţie al bisectoarei lui A cu latura [BC] etc.

Teoremă. Cele trei bisectoare ale unui triunghi sunt concurente. Punctul lor
comun se numeşte centrul cercului înscris în triunghi.

În figura de mai sus, centrul cercului înscris în Δ ABC este I.

Denumirea de centru al cercului înscris în Δ ABC este explicată de figura
următoare. Anume, I este centrul unicului cerc care este plasat în interiorul
triunghiului şi este tangent la laturile Δ ABC (adică are în
comun cu fiecare latură exact câte un punct).
3.3.MEDIATOAREA
Definiţie. Se numeşte mediatoare a unui segment [AB] unica dreaptă care
are următoarele proprietăţi:
a) Trece prin mijlocul C al lui [AB] (punctul C este unicul punct de pe
dreapta suport a lui AB pentru care CA = CB)
b) Este perpendiculară pe AB.
Revenind la Δ ABC vom da următoarea:
Definiţie. Se numeşte mediatoare a triunghiului ABC o mediatoare a uneia
din laturi.
De exemplu, mediatoarea lui [BC] se numeşte mediatoarea laturii [BC]. Am
notat mediatoarea cu d.
Aşadar, există trei mediatoare, A'A", BB", CC" (aici A' este mijlocul
lui [BC] şi A" este un punct arbitrar pe mediatoarea laturii [BC]) etc.

Teoremă. Cele trei mediatoare ale unui triunghi sunt concurente. Punctul lor
comun se numeşte centrul cercului circumscris triunghiului.
 În figură, centrul cercului circumscris este O. Denumirea de centru al
cercului circumscris triunghiului ABC este explicată de figură.
Anume, O este centrul unicului cerc care trece prin punctele A, B. C.
Remarcă. Dacă Δ ABC este dreptunghic în A, atunci centrul cercului
circumscris Δ ABC coincide cu mijlocul ipotenuzei [BC].
4. ÎNĂLŢIMEA

Definiţie. Se numeşte înălţime a unui triunghi o dreaptă care trece printr-un

vârf al triunghiului şi este perpendiculară pe latura opusă.
De exemplu, înălţimea care trece prin A se numeşte înălţimea din A a
triunghiului ABC. Am notat-o cu AA' (aici, A' este
intersecţia înălţimii din A cu latura opusă, BC).

Aşadar există trei înălţimi AA'. BB', CC' (am notat

cu A' un punct oarecare pe înălţimea din A etc.)
Teoremă. Cele trei înălţimi ale unui triunghi sunt concurente. Punctul lor
comun se numeşte ortocentrul triunghiului.

Atenţie! Poziţia ortocentrului fată de triunghi depinde esenţial de tipul

triunghiului: ascuţitunghic, obtuzunghic sau dreptunghic.
În figura a), triunghiul ABC este ascuţitunghic şi ortocentrul H este interior
lui ABC.
În figura b), triunghiul ABC este obtuzunghic şi ortocentrul H este exterior
lui ABC. (am prelungit punctat laturile AB şi BC).
În figura c), triunghiul ABC este dreptunghic (în A) şi ortocentrul H coincide
cu A.
Din aceste motive, de multe ori, pentru ca demonstraţiile să fie complete,
trebuie să considerăm separat cazurile când triunghiul este ascuţitunghic,
respectiv obtuzunghic, respectiv dreptunghic.
Remarcă importantă. Dacă triunghiul ABC este isoscel (de exemplu AB =
AC) atunci centrul de greutate, centrul cercului circumscris şi ortocentrul se
găsesc pe axa de simetrie a triunghiului ABC, care este mediatoarea „bazei"
[BC].
În particular, dacă ABC este echilateral, rezultă că cele patru puncte de mai
sus coincid.
5. LINIA MIJLOCIE ÎNTR-UN TRIUNGHI

Considerăm triunghiul ABC şi M, N, P mijloacele laturilor [AB], [AC] şi,

respectiv, [BC].
Observăm că perechile de drepte MN şi BC, MP şi AC, NP şi AB sunt
paralele.
Măsurând laturile triunghiului şi segmentele [MN], [NP], [MP] remarcăm că
perechile de segmente [MN] şi [BC], [MP] şi [AC], [NP] şi [AB] sunt
paralele.

Definiţie. Într-un triunghi, segmentul

determinat de mijloacele a două
laturi se numeşte linie mijlocie.
Deci, în Δ ABC [MN], [MP] şi [NP]
sunt linii mijlocii.
Teoremă: Segmentul care uneşte mijloacele a două laturi ale unui triunghi
este paralel cu cea de a treia latură şi are lungimea egală cu jumătate din
lungimea acestei laturi.
 PARTEA II

APLICAȚII

Problema 1
Considerăm triunghiul ABC dreptunghic în A, D un punct pe latura BC, iar
M şi N sunt mijloacele segmentelor [AD], respectiv [CD ]. Dacă ∠ABM ≡
CAN, arătați că AD ⊥ BC.

Demonstraţie
MN linie mijlocie în triunghiul ADC
Din MN || AC rezultă MN ⊥ AB
Dacă BM ∩ AN = {P}, din ipoteză
m ABP + m BAP = 90
În triunghiul ABN, M este ortocentru
Concluzia AM ⊥ BN

Problema 2
Se consideră triunghiul echilateral ABC și punctul D pe semidreapta opusă
semidreptei (BC , astfel încât DB≡BC. Considerăm punctul E în
semiplanul determinat de dreapta AD ce nu conține punctul B , astfel încât
d(E,AB) = EA , d(E,DC)=ED și EA=ED , iar punctul F astfel ca D(BF) și
FD≡BC.
a) Demonstrați că FDE≡BAE.
b) Arătați că EB este bisectoarea unghiului AED.
Demonstraţie
a) [FD] ≡ [AB] (ambele sunt congruente cu [BC])
[\DE] ≡ [AE] (din ipoteză)
F DE ≡ BAE \(fiecare are 900
Din cele trei relat¸ii rezult˘a 4F DE ≡ 4BAE
b) 4BAE ≡ 4BDE conform cazului L.L.L.
Din această congruenta obținem AEB \≡ DEB
De aici concluzia [EB este bisectoarea AED

Problema 3

În triunghiul ABC , fie M mijlocul laturii AB , iar P mijlocul laturii

AC . Perpendiculara în M pe AB intersectează perpendiculara în P pe AC în
T . Arătați că (TB)  (TC).

Demonstrație
Din ipoteză, M este mijlocul laturii AB și TM AB TM este mediatoarea
laturii AB.
P este mijlocul laturii AC și TP  AC  TP este mediatoarea laturii AC.
Evident TM  TP =  T  T este centrul cercului circumscris ABC 
d(T,B)=d(T,C)  (TB)  (TC).

Problema 4
Mediatoarele laturilor AB și AC
ale -lui ABC se intersectează în O
situat pe BC. Fie M și N mijloacele
laturilor AB și AC. Demonstrați
că : BC=2AO și m(A)=m(B)
+m(C).

Demonstraţie
MO şi NO mediatoare, OBC
O este centrul cercului circumscris
ABC
d(O,B)=d(O,C)=d(O,A) BC=2AO
OAB este isoscel de bază AB
BAOOBA
OAC este isoscel de bază AC
OACOCA
mA)=m(BAO)+m(CAO) dar BAOOBA şi OACOCA
 m(A)=m(B)+m(C).

Problema 5

Fie ABC dreptunghic în A. Fie D(BC) astfel încât perpendiculara în E pe

BC intersectează (AC) în E şi BA în F. Arătaţi că
CFBE.

Demonstraţie
Din ipoteză , ABC dreptunghic în A.
m(A)=90CAAB
CABF CA este înălţime în BCF (1)
FDBC FD este înălţime în BCF (2)
CAFD=E (3)
Din relaţiile (1),(2) şi (3) E este ortocentrul lui BCF
BE este înălţime în BCF BECF

Problema 6

Fie ABC dreptunghic în B şi AM bisectoarea unghiului BAC , unde

MBC.
a)Dacă MPAC , PAC , arătaţi că
TBTP , pentru orice TAM.
b)Dacă MPAB=Q , arătaţi că
AMQC.

Demonstraţie
a)AM este bisectoarea lui BAC
M(BC)
d(M,AB)=MB=d(M,AC)=MP
d(A,B)=d(A,P)
d(M,B)=d(M,P)
AP este mediatoarea segmentului BP
d(T,B)=d(T,P) TB=TP TBTP
b)
În AQC , CBAQ
CB este înălţime

QPAC
QP este înălţime
M este ortocentrul triunghiului AQC
AM este înălţime
AMQC

Problema 7
În ABC , E ,F sunt mijloacele laturilor AC , respectiv AB. Fie
BECF=T şi ATBC=D. Arătaţi că BDCD.

Demonstraţie
Observăm că E este mijlocul AC  BE este mediană în ABC (1)
Observăm că F este mijlocul AB  CF este mediană în ABC (2)
BECF=T (3)
Din (1),(2) şi (3)T este centrul de greutate al ABC
AD mediană în ABC
D este mijlocul laturii BC
BDCD

Problema 8
 În triunghiul ABC , cu AB>AC , înălţimea AN se prelungeşte cu
NDAN şi mediana AM se prelungeşte cu MEAM. Arătaţi că
BCDBCE.

Demonstraţie
BC este mediatoarea
ADACDC
ABDB
BDCBAC(L.L.L.)
BMECMA(L.U.L) BEAC
CMEBMA(L.U.L)CEAB
BECCAB(L.L.L.)
Deci BCDCBE.

Problema 9
 Fie I un punct în interiorul triunghiului ABC , astfel încât BI şi CI
sunt bisectoare. Pe prelungirlie laturilor AB şi AC se iau punctele D şi
respectiv E. Bisectoarele unghiurilor DBC şi ECB se intersectează în T.
Arătaţi că punctele A,I,T sunt coliniare .

Demonstraţie
În triunghiul ABC semidreptele BI și Ci sunt bisectore  I este centrul
cercului înscris în triunghuiul ABC  AI este bisectoare.
BT este bisectoarea lui DBC  d(T,BD)= d(T,BC)

CT este bisectoarea lui ECB  d(T,CE)= d(T,BC)

 d(T,CE)= d(T,BD)  d(T,AC)= d(T,AB)

 AT este bisectoarea unghiului BAC  atunci semidreptele AI și At
coincid  punctele A,I,T coincid.

Problema 10
Fie triunghiul isoscel ABC., I centrul cercului său inscris și AI
BC=D. O dreaptă perpendiculară pe AI intersectează AB și AC în
punctele P și Q, iar M și N sunt simetricele punctelor P și Q față de dreptele
BI și CI un de M aparține lui BD și N aparține lui CD.. Demonstrați că
MD=ND
 BIBLIOGRAFIE

 Ștefan Smărăndoiu-Matematică pentru clasa a VI a –Clubul

Matematicienilor
 Dan Zaharia , Maria Zaharia-Matematică pentru clasa a VI-a -Editura
Paralela 45
 www.olimpiade.ro