PUNCTE JACOBI ÎN TRIUNGHI

Pof. Ștefan Mariana ,

Școala Gimnazială ” Liviu Rebreanu ” ,
Mioveni , Județul Argeș

1) Dacă A' , B', C' sunt puncte în planul Δ ABC astfel încât m(∢ A'BC ) = m(∢ C'BA ) ,
m(∢A'CB ) =m(∢ B'CA ) , m(∢ B' AC ) = m(∢ C' AB ) , atunci dreptele AA' , BB' , CC' sunt

concurente într-un punct.

Rezolvare :
Analizăm cazul BC∩ AA'≠Ø , BC∩ AA' ={A1}, celelalte cazuri presupunând raționamente

similare. Notăm m∢( B' AC ) = x , m∢( A'BC ) = y și m∢( B'CA ) = z .

A1B  h 1 A1B  h 2 A1B h 1  h 2 

A ABA   A ABA 1  A BA 1 A    
2 2 2
A1C  h 1 A1C  h 2 A1C h 1  h 2 
A ACA   A ACA 1  A CA 1 A    
2 2 2

A1B h1  h 2 
A ABA  2 A B
  1
A ACA  A1C h1  h 2  A1C
2
Obținem
A1B A ABA  AB A Bsin  B  y 
 
A1C A ACA  AC A Csin  C  z 
și analog avem :
B1C A BCB BC BCsin  C  z  ,
 
B1A A BAB BA BA sin  A  x 

C1A A CAC  CA CA sin  A  x  .

 
C1B A CBC  CBCBsin  B  y 

Se verifică A1B  B1C  C1A  1 și conform reciprocei teoremei lui Ceva , dreptele AA' , BB' ,
A1C B1A C1B
CC' sunt concurente într-un punct. Acest punct este numit Punctul lui Jacobi.
Carl Gustav Jacob Jacobi ( 1804 - 1851 ) a fost un matematician german care a avut
contribuții importante în teoria funcțiilor eliptice , ecuațiile diferențiale și mecanica rațională.
Particularizând măsurile unghiurilor x , y , z , se obțin mai multe puncte ramarcabile ale
triunghiului. De observat că punctul lui Jacobi poate fi și în exteriorul triunghiului ABC.

2) Pe laturile triunghiului ABC se construiesc în exterior triunghiurile echilaterale BCA1 ,

ACB1 și ABC1 . Dacă O1 ,O2 ,O3 sunt centrele cercurilor circumscrise acestor triunghiuri
echilaterale, atunci dreptele AO1 , BO2 și CO3 sunt concurente într-un punct N numit punctul lui
Napoleon ( după numele împăratului Franței Napoleon Bonaparte).

Rezolvare :
Punctul lui Napoleon este tot un punct Jacobi particularizat ( unghi de 300 ) și demonstrația
se realizează în mod analog cu cea dată pentru punctul Jacobi.

A′B B′C C′A A ΔABO1 A ΔBCO 2 A ΔCAO3

• • = • • =
A′C B′A C′B A ΔACO1 A ΔBAO 2 A ΔCBO3
(
AB•BO1•sin B+ 30 0 )• CB•CO 2•sin( C+300 ) •AC•AO3•sin( A+300 ) =1
AC•CO1•sin ( C + 30 0 ) AB•AO 2 •sin ( A +30 0 ) CB•BO 3•sin ( B+ 30 0 )
 → conform

reciprocei teoremei lui Ceva avem AO1 , BO2 și CO3 concurente într-un punct N.

Este numit Punctul lui Napoleon doarece acesta a acordat sume considerabile de bani pentru
studiu și cercetare în universitățile din acea vreme.

3) Dacă pe laturile triunghiului ABC se construiesc în exterior pătratele cu centrele în punctele

A' , B' , C' , atunci dreptele AA' , BB' , CC' sunt concurente într-un punct .

Rezolvare :
Punctul de intersecție , notat cu V , este tot un punct Jacobi particularizat ( unghi de 450 )
și demonstrația se realizează în mod analog cu cea dată pentru punctul Jacobi.

(
A ΔABA ′ A1B BA•BA′•sin B+ 45 0
= =
)
(
A ΔACA ′ A1C AC•CA′•sin C + 45 0 )
A ΔBCB′ B1C CB•CB′•sin ( C + 450 )
= =
A ΔBAB′ B1A AB•AB′•sin ( A + 450 )

A ΔACC′ C1 A AC•AC′•sin ( A + 450 )

= =
A ΔBCC′ C1B BC•BC′•sin ( B+ 450 )

A 1B B1C C1A A ΔABA ′ A ΔBCB′ A ΔACC ′

• • = • • =
A1C B1A C1B A ΔACA ′ A ΔBAB′ A ΔBCC ′
BA•BA ′•sin( B + 45 0 ) • CB•CB′•sin ( C + 45 0 ) • AC•AC′•sin ( A + 45 0 ) =1
AC•AC′•sin ( C + 45 0 ) AB•AB′•sin ( A + 45 0 ) BC•BC′•sin ( B + 45 0 )

→ conform

reciprocei teoremei lui Ceva avem AA′ , BB′ si CC′ sunt concurente într-un punct
V.
Acest punct V este cunoscut ca Punctul lui Vecten.

4) Dacă Δ ABC are toate unghiurile mai mici de 1200 și pe laturile triunghiului se construiesc
în exterior triunghiurile echilaterale ABC1 , ACB1 și BCA1 , atunci :
a) Cercurile circumscrise acestor triunghiuri construite au un punct T comun ;
b) Dreptele AA1 , BB1 , CC1 , sunt concurente în punctul T;
c) AT + BT + CT = AA1 = BB1 = CC1 ;
d) Punctul T realizează minimul sumei MA + MB + MC , unde M este punct din planul (ABC).

Rezolvare:
a) Fie T punctul de intersecție a cercurilor
circumscrise triunghiurilor ABC1 , ACB1.
Patrulaterul ATBC1 este inscriptibil ⇒

m∢( ATB ) + m∢( C1 ) = 1800 ⇒

m∢( ATB )= 1800 - 600 = 1200

Patrulaterul ATCB1 este inscriptibil ⇒

m∢( ATC ) = 1200 .

m∢( ATB ) + m∢( ATC ) + m∢( BTC ) = 3600 (

unghiuri formate în jurul punctului T )

⇒ m∢( BTC ) = 1200 ⇒ patrulaterul BTCA1 este inscriptibil ⇒ punctul T ∈ C(BCA1)

b) Din patrulaterul inscriptibil BTCA1 ⇒m∢( A1TC ) = 600 = m∢( A1BC )

m∢( ATA1 ) = m∢( ATC )+ m∢( A1TC ) = 1200 + 600 = 1800 ⇒ A , T , A1 coliniare.

Analog B,T,B1 coliniare și C,T,C1 coliniare ⇒ AA1 ∩ BB1 ∩ CC1 = { T}

Punctul T de intersecție a dreptelor AA1 , BB1 , CC1 este o particularizare a Punctului
Jacobi pentru unghi de 600 , iar demonstrația se poate realiza cu ajutorul ariei triunghiului
și reciproca teoremei Ceva.
c) AA1 = AT + TA1. Aplicând teorema lui Ptolemeu în patrulaterul inscriptibil BTCA1 (Produsul
diagonalelor într-un patrulater înscris în cerc este egal cu suma produselor laturilor opuse. ) și
știind că BC = CA1 = A1B ( laturi în triunghi echilateral ) ⇒ TA1= BT + TC , astfel AA1 = AT +
BT + CT .
Analog BB1 = AT + BT + CT = CC1 = AA1.
d) Fie M un punct în planul triunghiului ABC ⇒ AA1 ≤ MA + MA1
Cel puțin unul din patrulaterele MAB1C , MAC1 B, MBA1C este convex. Fie acesta MBA1C.
Aplicând inegalitatea lui Ptolemeu ( produsul diagonalelor într-un patrulater convex este mai
mic sau cel mult egal cu suma produselor laturilor opuse) și știind că BC = CA1 = A1B ( laturi în
triunghi echilateral ) rezultă : MA1 ≤ MB+MC ⇒AA1 ≤ MA + MB+MC și folosind rezultatul c)
obținem AT + BT + CT ≤ MA + MB+MC , cu egalitate numai dacă M=T.
Punctul T este cunoscut ca fiind Punctul Torricelli-Fermat
Evangelista Torricelli (1608-1647) a fost un matematician și fizician italian.
Pierre de Fermat (1601-1665) matematician francez. A adus contribuții deosebite în
domeniul teoriei numerelor, geometriei analitice și a fost creator al calculului probabilităților.

Bibliografie :
Liviu Nicolescu , Vladimir Boskoff – ” Probleme Practice de Geometrie ” ,
Editura Tehnică , Bucureşti , 1990
Gheorghe Ţiţeica – ” Probleme de Geometrie ” ,
Editura Tehnică , 1981 (ediţie revizuită)
www.matematicienicelebri.ro
www.wikipedia.ro