Olimpiada Naţională de Matematică

Etapa Judeţeană şi a Municipiului Bucureşti, 18 martie 2017

CLASA a IX-a, Soluţii şi bareme orientative

Problema 1. Fie A1 , B1 , C1 picioarele ı̂nălţimilor triunghiului ascuţitunghic ABC. Pe seg-

mentele B1 C1 , C1 A1 , A1 B1 se consideră punctele X, Y , respectiv Z, astfel ı̂ncât
C1 X b cos C A1 Y c cos A B1 Z a cos B
= , = şi = .
XB1 c cos B Y C1 a cos C ZA1 b cos A
Arătaţi că dreptele AX, BY şi CZ sunt concurente.
Gazeta Matematică
C1 X CA1
Soluţie. Cum b cos C = A1 C şi c cos B = BA1 , deducem că XB1
= A1 B
sau CC11BX1 = CA CB
1
ceea ce
C1 X C1 B1
este echivalent cu CA1 = CB (1) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 puncte
Din asemănarea triunghiurilor AC1 B1 şi ACB obţinem că CCB 1 B1
= AC AC
1
de unde folosind (1) avem
C1 X AC1
CA1
= AC . Cum ∠AC1 X = ∠ACA1 rezultă că triunghiurile AC1 X şi ACA1 sunt asemenea. De
aici deducem AX ⊥ B1 C1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 puncte
Pe de altă parte, tangenta ı̂n A la cercul circumscris triunghiului ABC, de centru O, este paralelă
cu B1 C1 . Atunci AX conţine punctul O. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 puncte
Analog, O se află şi pe BY şi CZ, deci dreptele AX, BY şi CZ sunt concurente. . . . . . . . 1 punct

Problema 2. Fie ABC un triunghi ı̂n care O şi I sunt respectiv centrul cercului circumscris şi
centrul cercului ı̂nscris. Mediatoarele segmentelor IA, IB, IC se intersecteză două câte două formând
triunghiul A1 B1 C1 . Arătaţi că
−→ −−→ −−→ −−→
OI = OA1 + OB1 + OC1 .

Soluţie. Fie A1 intersecţia mediatoarelor segmentelor IB şi IC. Notăm cu D intersecţia bi-
sectoarei AI cu cercul circumscris triunghiului ABC. Cum ∠BID = ∠DBI şi ∠CID = ∠DCI,
deducem că DB = DI = DC. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 puncte
Atunci A1 = D. Astfel A1 aparţine cercului circumscris triunghiului ABC. Analog B1 şi C1
aparţin cercului circumscris triunghiului ABC. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 puncte
I este ortocentrul triunghiului A1 B1 C1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct
Cum O este centrul cercului circumscris triunghiului A1 B1 C1 , relaţia lui Sylvester conduce la
−→ −−→ −−→ −−→
OI = OA1 + OB1 + OC1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 puncte

Problema 3. Fie (an )n≥1 o progresie aritmetică de numere naturale nenule. Notăm Sn =
a21 + a2 + · · · + an , n ∈ N∗ . Arătaţi că:
2 2

a) Dacă p este un număr prim, p ≥ 5, atunci Sp se divide cu p;

b) S5 nu este pătrat perfect.

Soluţie. a) Avem an = a1 + (n − 1)r, n ∈ N∗ , cu a1 ∈ N∗ , r ∈ N. Obţinem

 
2 (p − 1)(2p − 1) 2
Sp = p a1 + a1 (p − 1)r + r .
6
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 puncte
Cum p ≥ 5 este prim, avem (p, 2) = 1, (p, 3) = 1 şi deci 6|(p − 1)(2p − 1). Aşadar p|Sp . . 1 punct
b) Presupunând prin absurd că S5 este pătrat perfect, deducem, conform a), că există y ∈ N∗
astfel ı̂ncât S5 = (5y)2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct
Notăm x = a3 ∈ N∗ . Din S5 = 5x2 + 10r2 obţinem x2 + 2r2 = 5y 2 (1) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct
Ecuaţia (1) nu este satifăcută pentru r = 0, deci presupunem r > 0. Există n ∈ N astfel ı̂ncât
x = 5n a, cu a ∈ N∗ , (a, 5) = 1.
Atunci există b, c ∈ N∗ , b prim cu 5, astfel ı̂ncât r = 5n b, y = 5n c. Rezultă a2 + 2b2 = 5c2 .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1 punct
Din a2 , b2 ∈ {5k + 1|k ∈ N} ∪ {5k + 4|k ∈ N} obţinem că a2 + 2b2 ∈ N \ {5k|k ∈ N}; contradicţie.
Deci S5 nu poate fi pătrat perfect. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct

Problema 4. Fie a, b, c numere reale pozitive cu proprietatea ab + bc + ca + abc = 4. Arătaţi că

√ √ √
ab + bc + ca ≤ 3 ≤ a + b + c.

a b c
Soluţie. Condiţia din enunţ poate fi scrisă + + = 1 (1). . . . . . . . . . . . 2 puncte
a+2 b+2 c+2
Din inegalitatea Cauchy-Schwarz avem
!2
√ b √
r
√ √ a √ c √
r r
( a + b + c)2 = a+2+ b+2+ c+1 ≤
a+2 b+2 c+2
 
a b c
≤ + + (a + 2 + b + 2 + c + 2),
a+2 b+2 c+2
√ √ √
de unde folosind (1) deducem ab + bc + ca ≤ 3. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2 puncte
1 1 1
Din (1) avem că + + = 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct
a+2 b+2 c+2
Atunci din inegaliatea
 
1 1 1
(a + 2 + b + 2 + c + 2) + + ≥ 9,
a+2 b+2 c+2

rezultă a + b + c ≥ 3 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 puncte

2
Societatea de Ştiinţe Matematice Ministerul Educaţiei Naţionale
din România

Olimpiada Naţională de Matematică

Etapa Judeţeană şi a Municipiului Bucureşti, 18 martie 2017

SOLUŢII ŞI BAREME ORIENTATIVE – CLASA a X-a

p √
Problema 1. a) Să se determine x ∈ N şi y ∈ Q dacă x + x = y. p
√
b) Să se arate că există o infinitate de perechi (x, y) ∈ Q2 astfel ı̂ncât x + x = y.
p √
Soluţie. a) Dacă x + x ∈ Q, x trebuie să fie pătrat perfect. Fie x = n2 , cu n ∈ N. Obţinem n(n + 1) = y 2 , şi
cum n2 ≤ n(n + 1) < (n + 1)2 , deducem că n = 0, deci x = y = 0. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 p
p4
b) Există o infinitate de triplete pitagoreice (p, q, r) cu p2 + q 2 = r2 . Luând x = 4 , obţinem
q
s  s
√ p2 p2 p2 p2 + q 2
  
pr
q
x+ x= +1 = = 2 ∈ Q.
q2 q2 q2 q2 q

.................................................................................................................4 p
Problema 2. Determinaţi perechile (x, y) de numere ı̂ntregi pentru care

2x + log3 x = y 2 şi 2y + log3 y = x2 .

Soluţie. Se obţine imediat egalitatea 2x + log3 x + x2 = 2y + log3 y + y 2 , şi cum funcţia f : (0, +∞) → R, f (t) =
2t + log3 t + t2 este strict crescătoare, deci injectivă, deducem că x = y.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .3 p
Pentru a rezolva ecuaţia 2x + log3 x = x2 , observăm că 1, 2 şi 4 nu sunt soluţii, iar x = 3 este. Pentru x ∈ N, x ≥ 5,
se arată inductiv că 2x > x2 , prin urmare nu există alte soluţii.
Prin urmare, sistemul iniţial are doar soluţia (x, y) = (3, 3). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 p
Problema 3. Fie a ∈ (0, +∞). Demonstraţi inegalitatea
h πi
asin x · (a + 1)cos x ≥ a, ∀x ∈ 0, .
2
Soluţie. Dacă a > 1, logaritmând ı̂n baza a, obţinem inegalitatea echivalentă sin x + cos x · loga (a + 1) ≥ 1.
Cum pentru x ∈ [0, π/2] sin x ≥ sin2 x şi cos x ≥ cos2 x, iar loga (a + 1) > 1, deducem că

sin x + cos x · loga (a + 1) ≥ sin2 x + cos2 x = 1.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4p
Pentru a = 1, inegalitatea se verifică imediat. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Pentru a ∈ (0, 1), inegalitatea e echivalentă cu sin x + cos x · loga (a + 1) ≤ 1, ∀x ∈ [0, π/2], care rezultă uşor,
deoarece sin x ≤ 1, cos x ≥ 0, loga (a + 1) < 0. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
Problema 4. Fie A = {z ∈ C |z| = 1}.
√ √
a) Demonstraţi că (|z + 1| − 2)(|z − 1| − 2) ≤ 0, ∀z ∈ A.
b) Demonstraţi că pentru orice z1 , z2 , . . . , z12 ∈ A există o alegere a semnelor ”±” pentru care
12
X
|zk ± 1| < 17.
k=1

Soluţie. a) Să observăm că

|z + 1|2 + |z − 1|2 = (z + 1)(z + 1) + (z − 1)(z − 1) = 2|z|2 + 2 = 4,

de unde |z + 1|2 − 2 = 2 − |z − 1|2 , adică

 √  √   √  √ 
|z + 1| − 2 |z + 1| + 2 = − |z − 1| − 2 |z − 1| + 2 ,
√ √
deci, evident, |z + 1| − 2 şi |z − 1| − 2 au semne contrare. √ .......................√ .............................4 p
P12
b) Folosind a), alegem semnele astfel ca |zk ± 1| ≤ 2. Atunci k=1 |zk ± 1| ≤ 12 2 < 17, ultima inegalitate fiind
echivalentă cu 288 < 289. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3p
 Olimpiada Naţională de Matematică
Etapa Judeţeană şi a Municipiului Bucureşti, 18 martie 2017

SOLUŢII ŞI BAREME ORIENTATIVE – CLASA a XI-a

2
Problema 1. Fie (an )n≥1 un şir de numere reale astfel ı̂ncât a1 > 2 şi an+1 = 1 + ,
an
pentru orice n ≥ 1.
a) Arătaţi că a2n−1 + a2n > 4, oricare ar fi n ≥ 1 şi că lim an = 2.
n→∞
b) Determinaţi cel mai mare număr real a pentru care inegalitatea
q q q q q
2 2 2 2 2
x + a1 + x + a2 + x + a3 + . . . + x + an > n x2 + a2
2 2 2

este adevărată oricare ar fi x ∈ R şi oricare ar fi n ∈ N∗ .

Gazeta Matematică
2 − an
Soluţie. a) Observăm că an > 0 şi an+1 −2 = , ∀n ≥ 1, deci a2n−1 > 2 > a2n , ∀n ≥ 1.
an
Astfel a2n−1 + a2n − 4 = (a22n−1 − 3a2n−1 + 2)/a2n−1 > 0, ∀n ≥ 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
|an−1 − 2| |a1 − 2| 1
Apoi |an − 2| = = ... = ≤ [n/2] |a1 − 2| → 0 arată că an → 2. . . . .2p
an−1 an−1 . . . a1 2
a1 + . . . + an a1 + . . . + an
b) Pentru x = 0 rezultă a < , deci a ≤ lim = 2 . . . . . . . . . . . . . 1p
n n→∞ n
Arătăm că inegalitatea
√ este valabilă√ pentru a = √ 2, deci amax = 2. Pentru aceasta este
suficient să dovedim că x2 + a22n−1 + x2 + a22n > 2 x2 + 4 pentru orice n ∈ N∗ , adică a22n−1 +
√
+a22n + 2 (x2 + a22n−1 )(x2 + a22n ) > 2x2 + 16. Cum a2n−1 + a2n > 4 implică a22n−1 + a22n > 8, e
suficient să arătăm că a2n−1 a2n ≥ 4, ceea ce rezultă din a2n−1 > 2 şi a2n = 1 + 2/a2n−1 . . . . .2p

Problema 2. a) Arătaţi că există funcţiile f : R → R şi g : R → R cu proprietăţile

f ◦ g = g ◦ f , f ◦ f = g ◦ g şi f (x) 6= g(x), ∀x ∈ R.
b) Arătaţi că dacă f : R → R şi g : R → R sunt funcţii continue cu proprietăţile f ◦ g = g ◦ f
şi f (x) 6= g(x), ∀x ∈ R, atunci (f ◦ f )(x) 6= (g ◦ g)(x), ∀ x ∈ R.
( (
−1, x < 0 1,x < 0
Soluţie. a) Funcţiile f (x) = , g(x) = ı̂ndeplinesc cerinţa . . . . 2p
1,x ≥ 0 −1, x ≥ 0
b) Funcţia h = f − g este continuă şi nu se anulează, deci fie h(x) > 0, ∀x ∈ R, fie
h(x) < 0, ∀x ∈ R . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
În cazul f (x) > g(x), ∀x ∈ R rezultă f (f (x)) > g(f (x)) = f (g(x)) > g(g(x)), ∀x ∈ R. În
cazul f (x) < g(x), ∀x ∈ R, f (f (x)) < g(f (x)) = f (g(x)) < g(g(x)), ∀x ∈ R . . . . . . . . . . . . . . . . . 4p

Problema 3. Se consideră două matrice A, B ∈ M2 (R) ce nu comută.

a) Ştiind că A3 = B 3 , arătaţi că An şi B n au aceeaşi urmă, pentru orice număr natural nenul
n.
b) Daţi exemplu de două matrice A, B ∈ M2 (R) ce nu comută, astfel ca pentru orice număr
natural nenul n, An şi B n să fie diferite dar să aibă aceeaşi urmă.
Soluţie. a) Din A3 = B 3 reiese det A = det B = d şi din formula Hamilton-Cayley obţinem
A2 = aA − dI2 , B 2 = bB − dI2 , cu a = tr A, b = tr B . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Rezultă A3 = aA2 − dA = (a2 − d)A − adI2 şi B 3 = (b2 − d)B − bdI2 , deci (a2 − d)A − adI2 =
= (b2 − d)B − bdI2 (∗) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
 Prin ı̂nmulţire cu B la stânga şi la dreapta se obţine (a2 − d)BA − adB = (b2 − d)B 2 − bdB =
= (a2 − d)AB − adB, adică d = a2 . Analog d = b2 şi din (*) deducem d = 0 sau a = b . . . . . 1p
Dacă d = 0, atunci a = b = 0, deci A2 = B 2 = O2 , de unde An = B n , ∀n ≥ 2, deci
tr A = a = 0 = b = tr B şi tr An = tr B n , ∀n ≥ 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Dacă d 6= 0, atunci a = b şi C 2 = aC − a2 I2 , C 3 = −a3 I2 , de unde C 3k = (−a3 )k I2 ,
C 3k−2 = (−a3 )k−1 C, 3k−1 3 k−1
 C  = (−a ) (aC
2
 − a I2 ), ∀C∈ {A,B}, ∀k ≥1 . . . .. . . . . . . . .. . . . . 1p 
1 1 1 0 2 1 1 1 n 1 n
b) Pentru A = ,B= avem AB = , BA = ,A = ,
0 1 1 1 1 1 1 2 0 1
 
1 0
Bn = şi tr An = tr B n = 2, ∀n ≥ 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
n 1

Problema 4. Fie A ∈ Mn (C) (n ≥ 2) cu det A = 0 şi A∗ adjuncta sa. Arătaţi că

2
A∗ = (trA∗ )A∗ , unde trA∗ este urma matricei A∗ .
(Se poate folosi faptul că rang(XY ) ≥ rang(X) + rang(Y ) − n, ∀X, Y ∈ Mn (C).)
Soluţie. Deoarece det A = 0, avem rang(A) ≤ n − 1. Dacă rang(A) ≤ n − 2, atunci A∗ = On

2
şi evident A∗ = On (∗) . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Dacă rang(A) = n − 1, din AA∗ = det A In = On rezultă 0 ≥ rang(A) + rang(A∗ ) − n, prin
urmare rang(A∗ ) ≤ 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1p

2
Dacă rang(A∗ ) = 0, atunci A∗ = On şi A∗ = On (∗∗) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Pentru rang(A∗ ) = 1,din faptul că oricare  două
 linii ale matriceiA sunt proporţionale
∗

b1 0 . . . 0 c1 c2 . . . cn
 b2 0 . . . 0   0 0 ... 0 
rezultă A∗ = BC cu B =  . . . . , C =  .. ..  . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
   
.. . .
 .. .. . . ..   . . . . 
bn 0 . . . 0
... 0 0 0
 
t 0 ... 0

2 0 0 . . . 0 n
A∗ = (BC)(BC) = B(CB)C = BDC, cu D =  . . . bi ci = tr A∗ . . 1p
P
, cu t =
 
.
 .. .. . . .. 

i=1
0 0 ... 0
Obţinem BDC = tA∗ (∗ ∗ ∗) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p

2
Relaţiile (*), (**), (***) se exprimă unitar A∗ = (tr A∗ )A∗ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p

2
 Olimpiada Naţională de Matematică
Etapa Judeţeană şi a Municipiului Bucureşti, 18 martie 2017
CLASA a XII-a — Soluţii şi barem orientativ

Problema 1. Fie f, g : [0, 1] → R două funcţii continue, astfel ı̂ncât f (x)g(x) ≥ 4x2 , oricare ar fi
x ∈ [0, 1]. Arătaţi că cel puţin unul dintre numerele
Z 1 Z 1
f (x) dx , g(x) dx
0 0

este mai mare sau egal cu 1.

Gazeta Matematică

Soluţie. Funcţiile f şi g nu se anulează pe intervalul (0, 1], deci au semn constant pe acest interval.
1 punct
R1 R1 R1 R1
Rezultă că 0 f (x) dx = 0 |f (x)| dx şi 0 g(x) dx = 0 |g(x)| dx,
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct
deci Z 1 Z 1p Z 1p
1= 2x dx ≤ f (x)g(x) dx = |f (x)||g(x)| dx
0 0 0
Z 1 Z 1 Z 1 
|f (x)| + |g(x)| 1
≤ dx = |f (x)| dx + |g(x)| dx .
0 2 2 0 0
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 puncte
R1 R1
Prin urmare, cel puţin unul dintre numerele 0 f (x) dx , 0 g(x) dx este mai mare sau egal cu 1.
1 punct

Problema 2. Fie (G, ·) un grup şi fie m şi n două numere naturale nenule, prime ı̂ntre ele. Arătaţi
că, dacă funcţiile f : G → G, f (x) = xm+1 , şi g : G → G, g(x) = xn+1 , sunt endomorfisme surjective,
atunci grupul G este comutativ.

Soluţie. Întrucât f este morfism, (xy)m+1 = xm+1 y m+1 , adică, (yx)m = xm y m , oricare ar fi x şi y
din G. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1 punct
Cum y m+1 xm+1 = (yx)m+1 = (yx)m (yx) = (xm y m )(yx) = xm y m+1 x, rezultă y m+1 xm = xm y m+1 . . . 1
punct
Deoarece f este surjectiv, ultima relaţie arată că xm este ı̂n centrul lui G. În mod analog, şi xn este
ı̂n centrul lui G. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 puncte
Întrucât m şi n sunt coprime, rezultă că orice element din G este ı̂n centrul lui G, deci G este
comutativ. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 puncte

Problema 3. Determinaţi cel mai mic număr real a, care ı̂ndeplineşte condiţia
n
X
a≥ ak cos(a1 + · · · + ak ),
k=1

oricare ar fi numărul natural nenul n şi oricare ar fi numerele reale strict pozitive a1 , . . ., an , a căror
sumă este cel mult π.
Soluţie. Minimumul cerut este 1. Fie n un număr natural nenul, fie a1 , . . ., an numere reale strict
pozitive, astfel ı̂ncât a1 + · · · + an ≤ π, şi fie
n
X
S= ak cos(a1 + · · · + ak ).
k=1

Dacă a1 ≥ π/2, atunci S ≤ 0. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct

Dacă a1 < π/2, fie p cel mai mare indice pentru care a1 + · · · + ap < π/2. Atunci S ≤
Pp R π/2
k=1 ak cos(a1 + · · · + ak ) ≤ 0 cos x dx = 1, deoarece ultima sumă reprezintă suma Darboux
inferioară a restricţiei funcţiei cosinus la intervalul [0, π/2], corespunzătoare diviziunii 0 < a1 <
a1 + a2 < · · · < a1 + · · · + ap < π/2. Deci toate sumele S sunt mai mici sau egale cu 1.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 puncte
Pentru fiecare număr natural nenul n, alegem a1 = · · · = an = π/(2n). Cum a1 + · · · + an = π/2
şi
n n Z π/2
X π X kπ
lim ak cos(a1 + · · · + ak ) = lim cos = cos x dx = 1,
n→∞ n→∞ 2n 2n 0
k=1 k=1

rezultă că 1 este cel mai mic număr real care ı̂ndeplineşte condiţia din enunţ.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 puncte

Problema 4. Fie (A, +, ·) un inel care ı̂ndeplineşte simultan următoarele două condiţii:
(1) A nu este corp;
(2) x2 = x, oricare ar fi elementul neinversabil x din A.
Arătaţi că:
(a) a + x este neinversabil, oricare ar fi a şi x din A, a inversabil şi x nenul şi neinversabil;
(b) x2 = x, oricare ar fi x din A.

Soluţie. (a) Fie D mulţimea elementelor nenule şi neinversabile din A; evident, D nu este vidă.
Dacă x este un element din D, atunci şi −x este ı̂n D şi x = x2 = (−x)2 = −x, deci 2x = 0. . . . . . 1
punct
Rezultă că (1 + x)2 = 1 + 2x + x2 = 1 + x, deci 1 + x este neinversabil (ı̂n caz contrar, 1 + x = 1,
deci x = 0 şi am obţine o contradicţie). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct
Fie a un element inversabil din A şi fie x un element din D. Atunci ax şi 1 + ax sunt ı̂n D, deci
a + x = a−1 (1 + ax) este şi el ı̂n D. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct
(b) Fie x un element din D şi fie y un element din A. Cum x(xy) = x2 y = xy şi (yx)x =
2
yx = yx, rezultă că xy şi yx sunt neinversabile (ı̂n oricare dintre cazurile contrare, ar rezulta x = 1,
contradicţie). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct
Fie a un element inversabil din A şi fie x un element din D. Atunci x + ax şi x + xa sunt
neinversabile, deci (x + ax)2 = x + ax şi (x + xa)2 = x + xa. Dezvoltând pătratele, obţinem
x2 + xax + ax2 + (ax)2 = x + ax şi x2 + x2 a + xax + (xa)2 = x + xa, de unde ax = xax = xa. . . .2
puncte
Cum a + x este neinversabil, (a + x)2 = a + x, deci a2 = a. Prin urmare, x2 = x, oricare ar fi x din
A. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1 punct