Probleme rezolvate (4)

R4.2.1 Fie ABCDE un pentagon complex, iar M, N, P, Q, X, Y respectiv

mijloacele segmentelor (BC), (CD), (DE), (EA), (MP), (NQ). Să se arate că
XY  AB.
Soluţie :
Notăm cu literele mici corespunzătoare, afixele vârfurilor. Avem:
b + c
m = ,
2
c+d d +e e+a m+ p b+c+d +e
n= , p= , q= , x= = ,
2 2 2 2 4
a+d +c+e b−a XY 1
y= . Atunci: x − y = . Deci = şi XY AB.
4 2 AB 4
R4.2.2 Dacă pe laturile unui patrulater oarecare ABCD construim în
exterior pătrate de centre O1, O2, O3, O4 , atunci dreptele O1O3 şi O2O4 sunt
perpendiculare.
Soluţie :
Fie O1, O2, O3, O4 centrele pătratelor construite pe (AD), (DC), (CB),
respectiv (BA). Atunci O1 este transformatul punctului D printr-o rotaţie de
π
centru mijlocul segmentului (AD) şi unghi (vârfurile patrulaterului ABCD
2
fiind notate în sens trigonometric). Deci:
a+d  a + d  a + d + i(d − a ) c + d + i (c − d )
o1 = + d − i = . Analog o2 = ,
2  2  2 2
b + c + i(b − c ) a + b + i (a − b )
o3 = , o4 = . Avem:
2 2
a+d −b−c d −a−b+c
o1 − o3 = +i ,
2 2
c+d −a−b c−d −a+b o1 − o3
o2 − o4 = +i . Deci = −i . Obţinem
2 2 o2 − o4
O1O3=O2O4 şi O1O3 ⊥ O2 O4 .

R4.2.3 Se dă un triunghi ABC şi în interiorul său se consideră triunghiul

A ' B ' C ' asemenea cu triunghiul dat şi având aceeaşi orientare (adică vârfurile
celor două triunghiuri sunt notate în acelaşi sens de rotaţie). Fie A '' , B '' , C ''

( )( )( )
aparţinând segmentelor AA ' , BB ' , CC ' astfel încât:
AA ''
=
BB ''
=
CC ''
.
A '' A ' B '' B ' C '' C '

57
Să se arate că ∆A '' B '' C '' ~ ∆ABC .
Soluţie :
AA '' BB '' CC ''
Fie = == λ . Notăm cu litere mici afixele corespunzătoare
A '' A '
B '' B ' C '' C '
a − λa ' b − λb ' '' c − λc '
vârfurilor. Atunci: a = ,b = , c =
'' ''
. Deoarece
1− λ 1− λ 1− λ
∆ABC ~ ∆ A ' B ' C ' rezultă : a ' (b − c ) + b ' (c − a ) + c ' (a − b ) = 0 . Se verifică că:
a ' ' (b − c ) + b '' (c − a ) + c '' (a − b ) = 0 , adică ∆A '' B '' C '' ~ ∆ABC .

R4.2.4 Pe laturile patrulaterului convex ABCD se construiesc în exterior

triunghiurile echilaterale ABM, BCN, CDP, DAQ. Să se arate că patrulaterele
ABCD şi MNPQ au acelaşi centru de greutate.
Soluţie :
Notăm vârfurile patrulaterului în sens trigonometric. Atunci:
m = b + (a − b )ε , n = c + (b − c )ε , p = d + (c − d )ε , q = a + (d − a )ε , unde
π π
ε = cos + i sin . Adunând aceste relaţii, obţinem: m+n+p+q = a+b+c+d,
3 3
deci patrulaterele ABCD şi MNPQ au acelaşi centru de greutate.
R4.2.5 Dacă pe laturile triunghiului ABC construim în exterior triunghiurile
asemenea AC ' B, BA ' C , CB ' A , atunci triunghiurile ABC şi A ' B ' C ' au acelaşi
centru de greutate.
AB ' BC ' CA '
Soluţie : Fie = = = r şi
AC AB BC
( ) ( ) ( )
α = µ ∠ ABC ' = µ ∠ BCA ' = µ ∠ CAB ' . Atunci, folosind 4.1.8, avem:
b ' = a + (c − a )rε , c ' = b + (a − b )rε , a ' = c + (b − c )rε , unde
ε = cos α + i sin α . Adunând aceste relaţii obţinem a ' + b ' + c ' = a + b + c ,
adică cele două triunghiuri au acelaşi centru de greutate.
Observaţie : Dacă triunghiurile construite în exterior sunt echilaterale,
obţinem cunoscuta problemă a lui Toricelli.
R4.2.6 Pe laturile triunghiului ABC se construiesc în exterior triunghiurile
echilaterale ABC ' , CAB ' , BCA ' . Să se arate că centrele de greutate ale acestor
triunghiuri formează un triunghi echilateral.
Soluţie :
Fie G1, G2, G3 centrele de greutate ale triunghiurilor ABC ' , CAB ' , BCA ' .
Notăm cu litere mici corespunzătoare, afixele vârfurilor. Atunci:

58
c ' = b + (a − b )ε , a ' = c + (b − c )ε , b ' = a + (c − a )ε , unde
π π a + 2b + (a − b )ε c + 2a + (c − a)ε
ε = cos + i sin ; g1 = , g2 = ,
3 3 3 3
b + 2c + (b − c)ε
g1 = . Obţinem:
3
b + 2c + (b − c)ε 2 a − c − b 2c − a − b 2
g 3 + (g 2 − g 3 )ε = + ⋅ε + ⋅ ε = g1 ,
3 3 3
deoarece ε 2 = ε − 1 . Deci g 3 + (g 2 − g 1 )ε = 0 , adică ∆G1G2 G3 este
echilateral.

R4.2.7 Se consideră în plan un triunghi A1A2A3 şi un punct P0. Se defineşte

As = As −3 , ∀ s ≥ 4, s ∈ N şi se construieşte un şir de puncte P0, P1, …, astfel
încât Pk+1 este imaginea punctului Pk prin rotaţia de centru Ak+1 şi de unghi
1200, în sensul arcelor de ceasornic, k=0, 1, 2, … . Dacă P1986 = P0, atunci
triunghiul A1A2A3 este echilateral.
Soluţie :
Avem: A1=A4=A7=…; A2=A5=A8=…; A3=A6=A9=… . Dar Pk+1=
= R A k +1 , 120 o
(Pk ) , deci pk +1 = ak +1 + ( pk − ak )ε , unde
2π 2π
ε = cos + i sin .
3 3
[
Obţinem : p k + 1 = (1 − ε ) a k + 1 + a k ε + ... + a 1 ε k
]. Din 0 = P = P ,
0 1986

obţinem: 0 = (1 − ε )[a 1986 + a1985ε + ... + a1ε 1985

] = (1 − ε )[a + a ε + a ε ]⋅ 662 .
3 2 1
2

Deci a3 + a 2 ε + a1ε = 0 . 2
Cum ε + ε +1 = 0, 2
obţinem:
a 3 = a 1 + ε (a 2 − a 1 ) , adică A1A2A3 este echilateral.

R4.2.8 Fie A1A2A3A4 un patrulater inscriptibil. Se notează cu H1, H2, H3, H4

ortocentrele triunghiurilor A2A3A4, A3A4A1, A4A1A2, A1A2A3. Să se arate că
patrulaterele A1A2A3A4 şi H1H2H3H4 sunt congruente.
Soluţie :
Avem: h1 = a2 + a3 + a4 , h2 = a3 + a4 + a1 , h3 = a4 + a1 + a2 ,
h4 = a1 + a2 + a3 .
Atunci: H 1 H 2 = a1 − a2 = A1 A2 şi
h3 − h2 a − a3 a − a2
µ (∠ H 1 H 2 H 3 ) = arg = arg 2 = = arg 3 = µ (∠ A1 A2 A3 ) .
h1 − h2 a 2 − a1 a1 − a 2
Analog celelalte.

59
 R4.2.9 Fie z1, z2, z3 numere complexe distincte, având acelaşi modul r.
1 1 1 1
Arătaţi că: + + ≥ 2 .
z1 − z 2 ⋅ z1 − z 3 z 2 − z1 ⋅ z 2 − z 3 z 3 − z1 ⋅ z 3 − z 2 r
Soluţie :
Considerăm un triunghi care are afixele z1, z2, z3 şi fie originea axelor de
coordonate în centrul cercului circumscris triunghiului. Notăm
z 1 − z 2 = c , z 2 − z 3 = a , z1 − z 3 = b şi r = z k = R , k = 1, 2, 3 .
Inegalitatea devine:
1 1 1 1 abc 4 RS
+ + ≥ 2 ⇔ a+b+c ≥ 2 ⇔ 2p ≥ ⇔ R p ≥ 2S ⇔
bc ab ac R R R2
⇔ R p ≥ 2 ρ p ⇔ R ≥ 2 ρ , unde ρ raza cercului înscris. (inegalitatea lui
Euler).
R4.2.10 Fie z1, z2, …, zn afixele vârfurilor A1, A2, …, An ale unui poligon
înscris în cercul cu centrul în origine şi se rază r. considerăm
z + z 2 + ... + z n
g= 1 .
n
2 2 2 2
a) Arătaţi că g − z1 + g − z 2 + ... + g − z n + n g = nr 2 .
b) Demonstraţi inegalitatea: g − z1 + g − z 2 + ... + g − z n ≤ nr .
c) Deduceţi că apoi în orice triunghi are loc inegalitatea:
9
m a + mb + m c ≤ R .
2
Soluţie :
a) Avem:
( )
n n n n n

∑ g − zk = ∑ (g − zk ) g − zk = ∑ g g − ∑ gz k − ∑ g z k +
2

k =1 k =1 k =1 k =1 k =1
n
+ ∑ zk zk = n g
2 2
− g ng − gn g + nR 2 = nR 2 − n g .
k =1
2 2
 n   n   n 2 
n
 n
 ∑ g − z k  =  ∑ g − z k ⋅1 ≤  ∑ g − z k  ∑12  = n∑ g − z k
2
b) ≤
 k =1   k =1   k =1  k =1  k =1

≤ nr n = n r .
2 2 2

c) Din punctul b) deducem: GA+GB+GC ≤ 3R, adică

2 2 2 9
ma + mb + mc ≤ 3R ⇒ ma + mb + mc ≤ R .
3 3 3 2

60
 R4.2.11 Dacă z1, z2, z3, z4 ∈ C * sunt distincte două câte două şi
z1 + z 2 + z 3 + z 4 = 0 şi z1 = z 2 = z 3 = z 4 = 1 , atunci sunt afixele vârfurilor
unui dreptunghi.
Soluţie :
Din z1 + z 2 + z 3 = − z 4 rezultă z 1 + z 2 + z 3 = − z 4 = 1 . Folosind relaţia
4.1.22 deducem că ∆Z 1 Z 2 Z 3 este dreptunghic, unde Z i ( z i ) , i =1, 2, 3, 4.
Analog pentru celelalte unghiuri.

R4.2.12 Afixele z1, z2, z3 ale vârfurilor triunghiului A1A2A3 verifică

condiţiile:
a) z1 = z 2 = z 3 = 1 ;
2 2
b) z1 + z 2 + z 2 + z 3 2 + z 3 + z1 = 3 .
Demonstraţi că A1A2A3 este triunghi echilateral.
Soluţie :
Din b)
( ) ( ) ( )
obţinem: (z1 + z 2 ) z1 + z 2 + (z 2 + z3 ) z 2 + z3 + (z3 + z1 ) z3 + z1 = 3 ⇒
(z1 + z 2 + z 3 )(z 1 + z 2 + z 3 ) = 0 ⇒ z1 + z 2 + z 3
2
= 0 . Deci OH=0, unde O
reprezintă centrul cercului circumscris, iar H ortocentrul triunghiului A1A2A3.
Din OH=0 rezultă O=H, adică ortocentrul triunghiului coincide cu
centrul cercului circumscris. Deducem că A1A2A3 este triunghi echilateral.

R4.2.13 Fie ABCD un paralelogram şi M un punct în planul său. Să se arate

că: MA ⋅ MC + MB ⋅ MD ≥ AB ⋅ BC .
Soluţie :
Fie z afixul punctului M, iar a, b, c, d afixele punctelor A, B, C, D.
Folosind faptul că a+c=b+d, obţinem:
(a − b )(b − c ) = (z − b )(z − d ) − (z − a )(z − c ) . Trecând la module rezultă:
(a − b)(b − c) = (z − b)(z − d ) − (z − a)(z − c) ≤ (z − b)(z − d ) + (z − a) ⋅
⋅ ( z − c ) = z − b ⋅ z − d + z − a ⋅ z − c , adică
AB ⋅ BC ≤ MB ⋅ MD + MA ⋅ MC .

R4.2.14 Pe laturile triunghiului A1A2A3 considerăm punctele M1 ∈ (A2A3),

M2 ∈ (A1A3), M3 ∈ (A1A2) astfel încât M 1 A2 =λ 1 M 1 A3 ; M 2 A3 =λ 2 M 2 A1 ;
M 3 A1 =λ 3 M 3 A2 . Atunci aria triunghiului M1M2M3 este :

61
 1 − λ1λ 2 λ 3
σ [M 1 M 2 M 3 ] = σ [A A A ] .
(1 − λ1 )(1 − λ 2 )(1 − λ3 ) 1 2 3
Soluţie :
Notăm cu literele mici corespunzătoare afixele punctelor. Atunci:
a1 − λ1 a3 a − λ 2 a1 a − λ3 a 2
m1 = , m2 = 3 , m3 = 1 . Deci:
1 − λ1 1 − λ2 1 − λ3
1
[
σ [M1M 2 M 3 ] = Im m1m2 + m2 m3 + m3 m1 = Im
2
] 1
2
 1−λλ 1 2λ3
 1 − λ1λ 2 λ3
 ( )
1 2 + a2a3 + a3a1  =
aa σ [A A A ].
(1 − λ1 )(1 − λ 2 )(1 − λ3 ) 1 2 3
(1−λ1 )(1−λ2 )(1−λ3 ) 
Observaţie 1 : Pentru σ [M 1 M 2 M 3 ] = 0 , regăsim teorema lui Menelaus:
λ1λ 2 λ3 = 1 .
Observaţie 2 . Dacă M1, M2, M3 sunt picioarele bisectoarelor interioare ale unui
2abc
triunghi ABC, atunci σ [M 1 M 2 M 3 ] = σ [ABC ] , unde a, b, c
(a + b )(b + c )(c + a )
sunt lungimile laturilor.

R4.2.15 Se consideră pentagonul inscriptibil ABCDE. Notăm cu H1, H2, H3,

H4, H5 ortocentrele triunghiurilor ABC, BCD, CDE, DEA, EAB şi cu M1, M2,
M3, M4, M5 mijloacele laturilor DE, EA, AB, BC şi respectiv CD. Să se arate că
dreptele H1M1, H2M2, H3M3, H4M4 şi H5M5 sunt concurente.
Soluţie :
Alegem un reper cu originea O în centrul cercului circumscris
pentagonului. Dacă afixele punctelor A, B, C, D, E sunt a, b, c, d, respectiv e, se
d +e
ştie că afixul punctului H1 este h1=a+b+c, iar afixul lui M1 este m1= şi
2
analoagele. Un punct P de afix p aparţine dreptei H1M1 dacă şi numai dacă
d +e
există t1 real astfel încât p = (1 − t1 )(a + b + c ) + t1 . Analog P ∈ H2M2 dacă
2
e+a
şi numai dacă există t2 ∈ R, astfel încât p = (1 − t 2 )(b + c + d ) + t 2
2
2 a+b+c+d +e
ş.a.m.d. Pentru t1 = avem p = ∈ HiMi, oricare ar fi i = 1, 5 ,
3 3
deci dreptele sunt concurente.

62