Produs scalar - probleme seminar

1) Sa se determine proiectia ortogonala a vectorului v̄ = 10ā + 2b̄ pe vectorul ū =

5ā − 12b̄, unde ā ⊥ b̄, ā, b̄ 6= 0̄, k ā k=k b̄ k .
ā, b̄) = π6 , (d
2) a) Fie vectorii ā, b̄, c̄ cu k ā k= 1, k b̄ k= 2, k c̄ k= 3, (d ā, c̄) =
π d π
4 , (c̄, b̄) = . Calculati k ā − b̄ + 2c̄ k .
3
b) Calculati < ā + b̄ − 3c̄ , 2ā − c̄ >, daca k ā k= 2, k b̄ k= 1, k c̄ k= 1, (d
ā, b̄) =
π d π d π
2 , (ā, c̄) = 4 , (c̄, b̄) = 6 .
c) Gasiti valoarea numerica a scalarului 3 < m̄, m̄ > −2 < m̄, n̄ > +4 < n̄, n̄ >, daca
k m̄ k= 13 , k n̄ k= 6, (\ m̄, n̄) = π3 .

3) Fie B = (ī, j¯, k̄) o baza ortonormata in V .

a) Sa se determine α ∈ R astfel incat vectorii ā = α ī − 3 j¯ + 2k̄ si b̄ = ī + 2 j¯ − α k̄
sa fie perpendiculari.
b) Sa se determine unghiul dintre vectorii ā = 2ī − 4 j¯ + 4k̄ si b̄ = −3ī + 2 j¯ + 6k̄.
c) Sa se determine vectorul ū cu proprietatile

cj¯) > π
ū ⊥ ā, ū ⊥ b̄, k ū k= 14, ](ū, ,
2
unde

ā = 3ī + 2 j¯ + 2k̄, b̄ = 18ī − 22 j¯ − 5k̄.

4) Fie tetraedrul ABCD care, in raport cu un reper ortonormat R = {O; ī, j¯, k̄} are var-
furile A(1, 1, 1), B( 74 , 13 9 5 4 13 13 9 10
7 , 7 ), C( 7 , 7 , 7 ), D( 7 , 7 , 7 ). a) Demonstrati ca ABCD este
tridreptunghic in A. b) Determinati lungimile muchiilor si unghiurile fetei BCD.

5) Se da hexagonul regulat OABCDE avand OA=2. Calculati urmatoarele produse

scalare:
−→ −→ −→ −→ −→ −→ −→ −→
a) < OA, OB >; b) < OA, OC >; c) < OA, OD >; d) < OA, OE >;
−→ −→ −→
e) < OA, OB + OC > .

6) Fie cubul ABCDA’B’C’D’ de muchie a. Calculati urmatoarele produse scalare:

1
 −
→− → −
→ −→ → −→
− → −→
− → −→
−
a) < AB, AC >; b) < AB, AD >; c) < AB, AB0 >; d) < AB, AA0 >; e) < AB, AC0 >;
−→ −−→ −→ −−→ → −−→
−
f) < AB, AD0 >; g) < AB, A0C0 >; h) < AB, A0 D > .
−→ −→ −→
7) Fiind dati vectorii OA = 12ī − 4 j¯ + 3k̄, OB = 3ī + 12 j¯ − 4k̄, OC = 2ī + 3 j¯ − 4k̄,
unde B = (ī, j¯, k̄) este o baza ortonormata in V , demonstrati ca:
a) triunghiul AOB este isoscel; b) triunghiul AOC este dreptunghic; c) calculati
−→− →
perimetrul triunghiului ABC; d) calculati < AB, AC > .

8)Verificati daca urmatoarele egalitati sunt adevarate:

a) < ā + b̄, ā + b̄ >=< ā, ā > +2 < ā, b̄ > + < b̄, b̄ >;
b) < ā + b̄, ā − b̄ >=< ā, ā > − < b̄, b̄ >;
c) ā < ā, b̄ >=< ā, ā > b̄;
d) ā < b̄, b̄ >= ā < b̄, b̄ > .

9) a) Sa se verifice daca identitatea urmatoare este valabila si sa se dea interpretarea

geometrica:

< ā + b̄, ā + b̄ > + < ā − b̄, ā − b̄ >= 2(< ā, ā > + < b̄, b̄ >).

b) Explicati de ce urmatoarea identitate este valabila pentru scalari si nu pentru

vectori:
a3 − b3 = (a − b)(a2 + ab + b2 ).
In cazul vectorilor inlocuiti ab cu < ā, b̄ >, etc.

10) a) Daca ā, b̄, c̄ sunt trei vectori unitari care satisfac conditia ā + b̄ + c̄ = 0̄,
atunci calculati < ā, b̄ > + < b̄, c̄ > + < c̄, ā > .
b) Sa se calculeze marimea vectorului p̄ = α ā + β b̄ + γ c̄, unde ā, b̄, c̄ sunt trei
vectori perpendiculari doi cate doi.
c) Stiind ca vectorii ā, b̄, c̄ formeaza un triunghi, calculati lungimea lui c̄, con-
siderand pe ā, b̄ cunoscuti.

11) Calculati lungimea diagonalei paralelogramului construit pe vectorii ā = 5 p̄ +

√
p̄, q̄) = π4 .
2q̄, b̄ = p̄ − 3q̄, daca se stie ca k p̄ k= 2 2, k q̄ k= 3 si ([

12) Intr-un triunghi dreptunghic isoscel se duc mediane din varfurile unghiurilor
ascutite. Sa se calculeze unghiul dintre aceste mediane.

13) Notand cu ā, b̄ vectorii atasati laturilor care pornesc din acelasi varf al unui
romb, sa se demonstreze ca diagonalele rombului sunt perpendiculare intre ele.

14) a) Stiind ca k ā k= 2, k b̄ k= 5, (d ā, b̄) = 2π

3 , sa se determine pentru ce valoare
a scalarului α vectorii p̄ = α ā + 17b̄ si q̄ = 3ā − b̄ sunt perpendiculari intre ei.

2
 b) Ce unghi formeaza intre ei vectorii unitari s̄, t¯ daca se stie ca vectorii p̄ = s̄ + 2t¯
si q̄ = 5s̄ − 4t¯ sunt perpendiculari intre ei.

15) Sa se gaseasca proiectia vectorului ā = 10m̄ + 2n̄ pe o axa avand sensul vec-
torului b̄ = 5m̄ − 12n̄, in care m̄ si n̄ sunt vectori unitari perpendiculari intre ei. Sa se
calculeze unghiul dintre axa de proiectie si vectorii m̄ si n̄.

16) Demonstrati vectorial:

a) teorema cosinusului;
b) teorema medianei intr-un triunghi.

17) Se da descompunerea vectorilor care servesc drept laturile unui triunghi dupa
−
→ −
→ −
→
doi vectori unitari perpendiculari intre ei: AB = 5ā + 2b̄, BC = 2ā − 4b̄, CA = −7ā +
−→
2b̄. Sa se calculeze lungimea medianei AM.

18) Intr-un tetraedru ABCD lungimea medianei AM din A se calculeaza prin

9AM 2 = 3(AB2 + AC2 + AD2 ) − BD2 − BC2 −CD2 ,

iar lungimea bimedianei RS, cu S mijlocul lui (AC) si S mijlocul lui (DB) este data de

4RS2 = AB2 + BC2 +CD2 + AD2 − AC2 − BD2 .

19) Calculati lungimile bisectoarelor interioare si exterioare (atunci cand exista)

ale unui triunghi.
−→ b −→ c − → −→
Rezolvare Se stie ca AA0 = b+c AB + b+c AC. Calculand k AA0 k2 , folosind formula
−→0 2 4bcp(p−a)
1 + cos A = 2 cos2 A2 = 2 p(p−a)
bc , obtinem ca k AA k = (b+c)2 .
−→
Analog pentru bisectoarea exterioara AA00 se obtine k AA0 k= b−c 2
p
bc(p − a)(p − b),
daca b 6= c.

20) Demonstrati vectorial teorema celor trei perpendiculare.

21) Demonstrati concurenta inaltimilor unui triunghi. Apoi demonstrati ca vectorul

de pozitie al ortocentrului triunghiului ABC este dat de
tgA tgB tgB
r̄H = r̄A + r̄B + r̄C .
tgA + tgB + tgC tgA + tgB + tgC tgA + tgB + tgC
Rezolvare Fie AD ⊥ BC, D ∈ BC, BE ⊥ AC, E ∈ AC. Prin reducere la absurd se
demonstreaza existenta punctului {H} = AD ∩ BE. Deoarece
−→ −→ −→ − →
< AH, BC >=< BH, AC >, folosind regula de adunare a vectorilor liberi se obtine
−→ −→
ca < CH, AB >= 0.

3
 Presupunem ca B si C sunt unghiuri ascutite. Se observa ca D imparte segmentul
orientat BC in raportul − tgC
tgB . Daca si A este unghi ascutit, atunci E imparte AC in
raportul − tgC tgC
tgA . Daca A este obtuz, raportul devine tgA . Scriind ecuatiile vectoriale ale
celor doua inaltimi considerate si rezolvand sistemul format din aceste doua ecuatii se
obtine relatia din enunt.

22) Demonstrati ca intr-un tetraedru regulat muchiile opuse sunt perpendiculare.

23) Fie tetraedrul ABCD.

a) Daca AB ⊥ CD si AC ⊥ BD, atunci BC ⊥ AD. Un tetraedru cu muchiile opuse
doua cate doua ortogonale se numeste tetraedru ortocentric.
b) Demonstrati ca intr-un tetraedru ortocentric inaltimile sunt concurente.
−→ −→ −
→ −→ −→ −→
Rezolvare b) Fie AA’ ⊥ (BCD). Atunci < BA0 , CD >=< BA, CD > + < AA0 , CD >=
−
→ −→ −→ −→
0, deoarece BA ⊥ CD si AA0 ⊥ CD. Deci BA0 ⊥ CD. Analog se demonstreaza ca
CA0 ⊥ BD, deci A’ este ortocentrul triunghiului BCD. Fie BB0 ⊥ (ACD). In mod analog
rezulta ca B’ este ortocentrul triunghiului ACD.
−→ −→ −→ −→ −→
Fie BA0 ∩(CD) = {E}. Avem < AE, CD >=< AA0 + A0 E, CD >= 0, deci AE ⊥ CD,
rezulta ca A, B’, E sunt coliniare. (La acelasi rezultat se ajungea aplicand reciproca a
doua a teoremei celor trei perpendiculare) Deci doua din inaltimile tetraedrului, AA’
si BB’, sunt inaltimi in triunghiul BAE. (Astfel rezulta ca cele doua drepte AA’ si BB’
sunt coplanare.) Fie H punctul lor de concurenta.
Vom demonstra ca CH ⊥ (ABD) si in mod analog DH ⊥ (ABC).
−→ − → −
→ −→ − → −→− → −→ −→ −→ −
→− →
< CH, AB >=< CB + BH, AB >=< CB, AB > + < BH, AD + DB >= < CB, AB >
−→ −→ − → −
→ −→
+ < BH, DC + CB >=< CB, AH >= 0, deci CH ⊥ AB. Analog CH ⊥ BD, deci CH ⊥
(ABD).

24) Fiind dat un triunghi oarecare ABC si un punct arbitrar O al spatiului, exista
relatia vectoriala
−→ −→ −→ −→ −→ −→
< OA, BC > + < OB, CA > + < OC, AB >= 0.

−
→ −
→ −
→
25) Fiind dat triunghiul oarecare ABC, cu laturile AB = c̄, BC = ā, CA = b̄, sa se
demonstreze ca
−
→− → −
→− → −
→− → 1
< AB, AC > + < BC, BA > + < CA, CB >= (k ā k2 + k b̄ k2 + k c̄ k2 ).
2

26) Fie punctele fixe O si A. Determinati locul geometric al punctelor M cu pro-

−→ −−→
prietatea < OA, OM >= k = cst.

4
 −−→ −−→ −→
Rezolvare Fie OM 0 proiectia ortogonala a vectorului OM pe vectorulOA, M 0 ∈ OA.
−→ −−→ −→ −−→ −−→
Atunci < OA, OM >=< OA, OM 0 >= k ⇒k OM 0 k= k = cst. deci M’ este punct fix.
Deoarece orice punct al locului geometric se proiecteaza intr-un punct fix M’, rezulta
ca locul geometric este inclus intr-un plan perpendicular in M’ pe OA. Reciproca se
rezolva analog.
Daca problema are loc intr-un plan dat, locul geometric este dreapta perpendicu-
lara in M’ pe OA din planul dat.

27) Punctele A, B fiind fixe, determinati locul geometric al punctelor M din spatiu
−→ −→
care verifica proprietatea < MA, MB >= cst.
−→ −→
Rezolvare < MA, MB >= ρ = cst. ⇔ puterea punctului M fataqde sfera cu di-
−−→ −→
ametrul AB este ρ= cst. Fie O centrul sferei. Se deduce ca k OM k= ρ + 14 k AB k2 ,
−
→
q
deci locul geometric este sfera cu centrul in mijlocul lui (AB) si de raza ρ + 41 k AB k2 .
Daca problema se pune intr-un plan locul geometric este un cerc.

28) Fie A, B doua puncte fixe. Se cere locul geometric al punctelor M cu propri-
−→ −→
etatea k MA k2 − k MB k2 = a = cst.
−→ −→ −→ −→ −→ −→ −−→ −→
Rezolvare k MA k2 − k MB k2 =< MA + MB, MA − MB >= 4 < MO, OA >= a,
unde prin O am notat mijlocul segmentului (AB). Astfel problema se reduce la prob-
lema 26.

29) Determinati locul geometric al punctelor M din spatiu cu proprietatea ca

−→ −→
k MA k2 + k MB k2 = a = cst. , a > 0, unde A si B sunt doua puncte fixe.
Rezolvare Daca O este mijlocul lui (AB), relatia din enunt este analoaga cu k
−−→ 2 −→ 2
MO k + k OA k2 = a2 , deci locul geometric cautat este sfera de centru O si raza
√ √
−→ 2 −→ −→
q
a2 a 2 a 2
2 − k OA k daca k OA k< 2 . Daca k OA k= 2 atunci locul geometric se reduce
√
−→
la mijlocul lui (AB), iar daca k OA k> a 2 2 locul geometric este multimea vida.

30) Se dau in spatiu doua segmente oarecare AB si CD. Se cere locul geometric al
punctelor M astfel ca
−→ −→ −→ −−→
< MA, MB > + < MC, MD >= k = cst.
−→ −→
Rezolvare Fie E mijlocul lui (AB) si F mijlocul lui (CD). Deoarece < MA, MB >
−→ −−→
reprezinta puterea lui M fata de sfera cu diametrul (AB) si < MC, MD > este puterea
lui M fata de sfera de diametru (CD), se obtine ca relatia din enunt este echivalenta cu
−−→ −−→
k ME k2 + k MF k2 = cst., deci locul geometric este o sfera cu centrul in mijlocul lui
(EF) (sau doar acest mijloc sau multimea vida).

31) Fie A, B, C trei puncte fixe din spatiu. determinati locul geometric al punctelor
−→ −→ −→
M din spatiu cu proprietatea k MA k2 + k MB k2 + k MC k2 = a = cst. , a > 0.

5
 Rezolvare Fie G centrul de greutate al triunghiului ABC. Se cunoaste relatia
−→ −→ −→ −−→ −→ −→ −→
k MA k2 + k MB k2 + k MC k2 = 3 k MG k2 + k GA k2 + k GB k2 + k GC k2 .
−→ −→ −→
Daca krGA k2 + k GB k2 + k GC k2 < a atunci locul geometric este sfera de centru G si
−→ −→ −→ −→ −→ −→
 
raza 31 a − k GA k2 + k GB k2 + k GC k2 . Daca k GA k2 + k GB k2 + k GC k2 = a
−→ −→ −→
locul geometric este format doar din punctul G, iar daca k GA k2 + k GB k2 + k GC k2 >
a locul geometric este multimea vida.

32) Fie triunghiul ABC, G centrul sau de greutate si M, N doua puncte oarecare in
spatiu.
a) Notand cu P mijlocul segmentului (MN), sa se exprime suma de produse scalare:
−→ −→ −→ −→ −→ −→
S =< AM, AN > + < BM, BN > + < CM, CN >
−−→
cu ajutorul vectorilor asociati laturilor triunghiului dat, al lungimii l a vectorului MN
−→
si a lungimii λ a vectorului GP.
b) Se cere locul geometric al punctelor M, N, stiind ca acestea sunt simetrice fata
de centrul O al cercului circumscris triunghiului ABC si ca S=0.
−→ −→
Rezolvare a) < AM, AN > reprezinta puterea punctului A fata de sfera de diametru
−→ −→ −
→ 2
MN, deci < AM, AN >=k AP k2 − l4 . Scriind si relatiile analoage si sumandu-le, se
−→ −
→ −
→ 2
obtine S =k PA k2 + k PB k2 + k PC k2 − 3l4 .
−→ −
→ −→ −→ −→ −→ −→
Dar k PA k2 + k PB k2 + k PC k2 = 3 k PG k2 + k GA k2 + k GB k2 + k GC k2 .
−→ 2 −→ 2 −→ 2 1 2
Printr-un calcul simplu se verifica k GA k + k GB k + k GC k = 3 (a + b2 + c2 ).
Introducand in S obtinem:
−→ a2 + b2 + c2 l 2
S = 3(k PG k2 + − ).
9 4
−−→ −→
b) Daca M si N sunt simetrice fata de O rezulta ca P=O si k OM k=k ON k= 2l .
−→ 2 2 2 −−→ −→ 2 2 2
Deci S = 3(k OG k2 + a +b9 +c − k OM k2 ). Dar k OG k2 = R2 − a +b9 +c , deci S =
−−→ −−→ −→
3(R2 − k OM k2 ). Daca S = 0 ⇒k OM k=k ON k= R, deci M si N apartin sferei de
centru O si raza R, adica sfera care are ca cerc mare cercul circumscris triunghiului
ABC.

33) Fie A’, B’, C’ proiectiile varfurilor A, B, C ale unui triunghi pe o drepta oare-
care (d) din planul triunghiului. Din aceste puncte se duc perpendiculare pe laturile
BC, CA si respectiv AB ale triunghiului dat. Sa se demonstreze ca aceste perpendicu-
lare sunt concurente.
Rezolvare Fie O punctul de intersectie al perpendicularelor din A’ pe BC si din C’
−→ −−→ −→0
pe CA. Notam OA0 = ū, OB0 = v̄, OC = w̄.
−→ −→ −→ −→ −−→
Din ipoteza avem ca < ū, BC >= 0, < v̄, CA >= 0. Substituim BC = BB0 + B0C0 +
−→ −→ −→ −→ −→
C0C si analoagele in E =< ū, BC > + < v̄, CA > + < w̄, AB > si tinand seama ca AA0 ⊥

6
 −→ −→ −
→ −
→
w̄ − v̄, BB0 ⊥ ū − w̄, CC0 ⊥ v̄ − ū, se obtine E = 0. Deoarece < ū, BC >=< v̄, CA >= 0,
−→
rezulta ca < w̄, AB >= 0, deci OC0 ⊥ AB.

34) Triunghiul ABC se numeste ortologic cu triunghiul A’B’C’ daca cele doua
triunghiuri sunt situate in acelasi plan si perpendicularele duse din A, B, C la laturile
B’C’, C’A’, A’B’ sunt concurente. Demonstrati ca relatia “a fi ortologice ” pe multimea
triunghiurilor unui plan dat este o relatie simetrica.
Rezolvare Fie I punctul de concurenta a perpendicularelor duse din A, B, C la
laturile B’C’, C’A’, A’B’ si I’ punctul de concurenta a perpendicularelor duse din A’,
→
− →
− −
→ −→ −→ −→
B’ pe BC, CA. Notam cu IA = ā, IB = b̄, IC = c̄, I 0 A0 = ā0 , I 0 B0 = b̄0 , I 0C0 = c̄0 . Avem
< ā, b̄0 − c̄0 >= 0, < ā0 , b̄− c̄ >= 0, < b̄, c̄0 − ā0 >= 0, < b̄0 , c̄− ā >= 0, < c̄, ā0 − b̄0 >=
0. Din egalitatea generala
∑ < ā, b̄0 − c̄0 > + ∑ < ā0, b̄ − c̄ >= 0,
se obtine < c̄0 , ā − b̄ >= 0. Am notat prin ∑ suma ciclica dupa (ā, b̄, c̄), (ā0 , b̄0 , c̄0 ).
35) Demonstrati ca intr-un triunghi ABC centrul cercului circumscris O, centrul de
−→ −→
greutate G si ortocentrul H sunt coliniare si GH = 2OG (dreapta lui Euler).
Rezolvare Fie O centrul cercului circumscris triunghiului ABC si O’ simetricul
−→ −→
lui O fata de BC. Fie H pe inaltimea AD astfel incat AH=OO’. Notam OA = x̄, OB =
−→ −→ −→ −→ −−→ −→
z̄, OC = ȳ. Fie Q mijlocul lui (BC). Atunci 2OQ = OB + OC. Dar OO0 = 2OQ =
−→ −→ −→ −→
ȳ + z̄ = AH. Deci OH = OA + AH = x̄ + ȳ + z̄. Daca am repeta rationamentul pentru
alta inaltime a triunghiului ABC am obtine acelasi rezultat, deci H este ortocentrul
triunghiului ABC. Fie G punctul de intersectie al medianei AQ cu dreapta HO. Din
asemanarea triunghiurilor GAH si GOQ rezulta ca G este centrul de greutate al tri-
unghiului.

36) Intr-un triunghi ABC, picioarele inaltimilor, picioarele medianelor si mijloacele

segmentelor ce unesc H cu varfurile triunghiului sunt conciclice (cercul lui Euler).
Rezolvare Vom avea nevoie de toate rezultatele din problema precedenta, astfel ca
vom pastra notatiile respective. In plus fie O” mijlocul lui (HO) si L mijlocul lui (AH).
−−→ −−→
In triunghiul OHA segmentul O”L este linie mijlocie, deci O00 L = 2x̄ . Deoarece O00 B =
−→ −−→00 −−00→ −→ −−→00 −−→00 1 −→ x̄+ȳ+z̄ −−→ ȳ −− 00→
OB − OO , O C = OC − OO , OO = 2 OH = 2 , rezulta O00 B = z̄−x̄− 2 , O C=
ȳ−z̄−x̄
2 .
−−→ −−→ −−→ −−→ −−→
Deci O00 Q = 12 (O00 B+ O00C) = − 2x̄ . Astfel am obtinut | O00 Q |=| O00 L |= |2x̄| , adica Q
si Q’ sunt situate pe cercul cu centrul in O” si de raza egala cu jumatatea razei cercului
circumscris triunghiului ABC.
Analog pentru celelalte puncte.

37) Se considera un cerc de centru O si raza R si un punct S care nu apartine

cercului. Fie A si D intersectiile unei secante duse din S la acest cerc, iar d distanta de
la S la O. Demonstrati
−
→− →
< SA, SD >= d 2 − R2 .

7
 −
→− →
Rezolvare < SA, SD > reprezinta puterea punctului S fata de cercul dat. Fie A’
→ −→ −−→
− −
→− → → −→
−
punctul diametral opus lui A. Avem SD = SA0 + A0 D. Atunci < SA, SD >=< SA, SA0 >
−→ −−→ −→ −→ −→ −→ − → −→ −→ −→
+ < SA, A0 D >=< SA, SA0 >=< SO + OA, SO + OA0 >= | SO |2 − | OA |2 .