Produsul scalar a doi vectori liberi.

Pentru doi vectori u , v V3 produsul lor scalar este num arul real <u , v > R denit prin: 0, dac au = 0 sau v = 0; <u , v >= |u ||v | cos ( u, v ), dac au = 0 si v = 0. Produsul scalar este o form a biliniar a simmetric a si pozitiv denit a pe spat iul vetorial real V3 . Aceasta nseamn a c a aplicat ia < , >: V3 V3 R satisface urm atoarele propriet a ti: S1) Biliniaritatea: < au + bv , w >= a < u , w > +b < v , w > (liniaritatea n primul argument) si < u , av + bw >= a < u , v > +b < u , w > (liniaritatea n al doilea argument), a, b R, u , v , w V3 ; S2) Simetria: < u , v >=< v , u > u , v V3 ; S3) Pozitiva denire: < u , u > 0, u V3 si < u , u >= 0 dac a si numai dac au = 0. } O baz a B = { i, j, k n V3 se nume ste ortonormat a dac a vectorii s ai sunt unitari si ortogonali doi c ate doi. Aceasta nseamn a c a: | = 1, < >=< k, | i| = 1, | j | = 1 , |k i, j >=< j, k i >= 0. } orice vector u Relativ la o baz a ortonormat a B = { i, j, k V3 se poate scrie: > k. u =< u , i > i+ < u , j> j+ < u , k avem: Pentru doi vectori u = x1 i + x2 j + x3 k si v = y 1 i + y2 j + y3k <u , v > = x 1 y 1 + x 2 y 2 + x 3 y 3 , |u | = < u , u > = (x1 )2 + (x2 )2 + (x3 )2 , cos ( u, v ) = <u , v > = |u ||v | x1 y 1 + x2 y 2 + x3 y 3 (x1 )2 + (x2 )2 + (x3 )2 (y 1 )2 + (y 2 )2 + (y 3 )2 .

Probleme: } o baz P1) Fie B = { i, j, k a ortonormat a n V3 . i) S a se determine R astfel nc at vectorii a = i 3 j + 2k si b = i + 2j k sunt ortogonali. ii) S a se determine unghiul format de vectorii a = 2 i 4 j + 4k si b = 3i + 2j + 6k . iii) S a se determine vectorul u V3 , stiind c a |u | = 14, ( u, j ) > 90o . si c au este ortogonal pe vectorii a = 3 i + 2 j + 2k si b = 18 i 22 j 5k P2) Cu ajutorul vectorilor necoplanari u , a si b se construiesc vectorii: < b, u > < b, v > <a , u > u si v = b u v . v =a 2 2 |u | |u | |v |2
1

S a se arate c a vectorii u , v si w sunt ortogonali doi c ate doi. P3) S a se determine unghiul format de vectorii a si b stiind c a vec torul a + 3b este perpendicular pe vectorul 7 a 5b iar vectorul a 4 b este prependicular pe vectorul 7 a 2 b. P4) Fie punctele O, A, B, C E3 astfel nc at dreptele OA, OB, OC sunt ortogonale dou a c ate dou a. Not am cu a, b si respectiv c lunigimile segmentelor [OA], [OB] si [OC]. S a se determine n funct ie de a, b, si c unghiul format de bisectoarea unghiului (AOB ) si bisectoarea unghiului (AOC ) si unghiul format de bisectoarea unghiului (AOB ) si vectorul OA + OB + OC. Solut ie. Consider am doi vectori nenuli u , v V3 . Bisectoarele unghiurilor formate de direct iile vectorilor u si v au direct iile date de 1 1 u v . |u | |v | Direct iile bisectoarelor unghiurilor (AOB ) si (AOC ) sunt date de 1 1 1 1 OM = OA + OB si ON = OA + OC. a b a c Deoarece OA, OB si OC sunt ortogonali doi c ate doi avem c a: |OM | = 2, |ON | = 2 si < OM , ON >= 1. In consecint a unghiul este dat de: < OM , ON > 1 cos = = 2 . |OM ||ON | Pentru unghiul avem: a+b < OM , OA + OB + OC > cos = . = 2 2 a + b2 + c2 |OM ||OA + OB + OC | P5) i) S a se rezolve ecuat ia vectorial a<a , x >= m, a = 0. <a , x > = m; ii) S a se rezolve sistemul de ecuat ii vectoriale cu a < b, x >= n, si b doi vectori ortogonali nenuli. Solut ie. i) Deoarece a = 0 putem completa sistemul liniar independent {a } la o baz a {a , b, c } n V3 format a din vectori ortogonali doi c ate doi. Relativ la aceast a baz a avem c a x = a + b + c satisface ecuat ia 2 < a , x >= m dac a si numai dac a m = |a | . In consecint a solut ia

ecuat iei este dat a de: x = m a +a , |a |2 (1)

unde a este un vector arbitrar ortogonal pe a . ii) Repet and argumentele de la punctul anterior pentru ambele ecuat ii ale sistemului dat se obt ine c a solut ia acestui sitem este dat a de: m n x = 2a + 2 b+v , |a | |b| unde v este un vector ortogonal pe ambii vectori a si b. P6) S a se arate c a u , v V3 au loc relt iile: |u +v |2 + |u v |2 = 2(|u |2 + |v |2 ); |u +v |2 |u v |2 = 4 < u , v >. P7) S a se arate c a oricare ar punctele A, B, C, M E3 are loc relat ia: < AM , BC > + < BM , CA > + < CM , AB >= 0. (2) Utilizat i relat ia (2) pentru a demonstra urm atoarele armat ii: i) In alt imile unui triunghi sunt concurente. ii) Dac a ntr-un tetraedru dou a perechi de muchii opuse sunt ortogonale atunci cea de a treia pereche are aceea si proprietate. Demonstrat i concurent a n alt imilor unui astfel de teraedru. Solut ie. Deoarece AM = AB + BM avem c a < AM , BC > + < BM , CA > + < CM , AB >= = (< AB, BC > + < BM , BC >)+ < BM , CA > + < CM , AB >= =< AB, BC > +(< BM , BC > + < BM , CA >)+ < CM , AB >= =< AB, BC > + < BM , BA > + < CM , AB >=< AB, BC + CB >= 0. i) Fie H punctul de intersect ie a dou a n alt imi ale triunghiului ABC. S a presupunem c a AH BC si BH CA. Aceasta nseamn a c a pentru M = H primii doi termeni ai relat iei (2) se anuleaz a. In consecint a < CH, AB >= 0 si deci H apart ine celei de a treia n alt imi a triunghiului ABC. ii) S a presupunem c a n tetraedrul ABCD avem AD BC si BD CA. Aceasta nseamn a c a pentru M = D primii doi termeni ai relat iei (2) se anuleaz a. In consecint a < CD, AB >= 0 ceea ce nseamn a c a si muchiile opuse CD si AB sunt ortogonale. Presupunem c a n tetraedrul ABCD muchiile opuse sunt ortogonale dou a c ate dou a. Fie HA , HB , HC si HD ortocentrele triunghiurilor

BCD, CDA, DAB si respectiv ABC. Deoarece muchiile opuse ale tetraedrului sunt ortogonale se obt ine c a HA , HB , HC si HD sunt picioarele n alt imilor tetraedrului. Consider am , , si planele care cont in o muchie si sunt perpendiculare pe muchia opus a. De exemplu AB , CD . Aceste plane cont in ecare c ate dou a n alt imi ale tetraedrului si se intersecteaz a dou a c ate dou a dup a perpendicularele comune ale muchiilor opuse. Exist a un punct comun tuturor celor patru plane si acesta este punctul de intersect ie al n alt imilor tetraedrului ABCD. P8) In triunghiul ABC se consider a O centrul cercului circumscris, G centrul de greutate si H ortocentrul s a. S a se arate c a au loc urm atoarele relat ii vectoriale: OA + OB + OC = OH, HA + HB + HC = 3HG, 2HO = 3HG. P9) Dat i trei vectori a , b si c astfel nc at a + b+c = 0, s a se arate c a: |a |2 = | b |2 + |c |2 + 2 < b, c > . (3) Folosind relat ia (3) s a se demonstreze: i) Teorema cosinusului; ii) Teorema medianei ntr-un triunghi: Fie ABC si M mijlocul segmentului [BC]. Lungimea medianei [AM] este data de: 4AM 2 = 2(AB 2 + AC 2 ) BC 2 . (4) iii) Teorema medianei ntr-un tetraedru: Fie tetraedrul ABCD si M centrul de greutate al fet ei BCD. Lungimea medianei [AM] este dat a de: 9AM 2 = 3(AB 2 + AC 2 + AD2 ) BC 2 BD2 CD2 . (5) P10) i) Fie vectorii a , b si c V3 astfel nc at a + b+c = 0. S a se arate c a <a , b>+< b, c > + < c , a > 0, si c a egalitatea are loc dac a si numai dac aa = b=c = 0. ii) Se consider a punctele A, B , C C (0, R) astfel nc at OA + OB + OC = 0. S a se arate c a: 3 < OA, OB > + < OB, OC > + < OC, OD >= R2 . 2 1 P11) Pentru punctele A1 , ..., An E3 si numerele , ..., n R se dene ste funct ia
n

: E3 R, (M ) =
i=1

i |M A i |2 ,

numit a funct ia scalar a a lui Leibnitz.

i) Dac a 1 + + n = 0, se consider a vectorul c = 1 A1 + + n An . S a se arate c a (M ) = (O) 2 < OM , c >, O E3 . In particular 1 n dac a ++ = 0 si c = 0 atunci funct ia scalar a a lui Leibnitz este constant a. ii) Dac a 1 + + n = 0, se consider a punctul G, centrul de greutate al sistemului de puncte A1 , ..., An cu ponderile 1 , ..., n , 1 n G= 1 A + + An . (6) 1 + + n 1 + + n S a se arate c a (M ) = (G) + (1 + + n )|M G|2 . Utilizat i aceast a relat ie pentru a deduce formulele (4) si (5) pentru mediana unui triunghi si a unui tetraedru. Solut ie. Pentru un punct oarecare O E3 avem
n

(M ) =
i=1 n

i |M O + OAi |2 i |M O |2 + 2 i = 0 si
n i=1 n i=1

=
i=1 n

i < M O, OAi > +

n i=1

i |OAi |2 . (7)

i) Deoarece
i=1

i OAi = c obt inem c a (M ) = (O)

2 < OM , c > . In cazul c = 0 se obt ine c a funct ia scalar a a lui Leibniz este constant a. ii) Centrul de greutate G al sistemului de puncte A1 , ..., An cu ponderile 1 , ..., n este dat de relat ia (6) si este unicul punct care n satisface i GAi = 0. Folosind n relat ia (7) O = G se obt ine
i=1 n i=1

(M ) = (G) + (

i )|M G|2 .

Centrul de greutate al sistemului de pucte A1 , A2 cu ponderile 1 = 2 = 1 este mijlocul segmentului [A1 A2 ]. Formula (M ) = (G) + n ( i )|M G|2 devine |M A1 |2 + |M A2 |2 = |GA1 |2 + |GA2 |2 +2|M G|2 . Folosind faptul c a G este mijlocul segmentului [A1 A2 ] se obt ine |GA1 |2 + |GA2 |2 = 1 |A1 A2 |2 . Inlocuind n formula anterioar a obt inem 4|M G|2 = 2 2(|M A1 |2 + |M A2 |2 ) |A1 A2 |2 care reprezint a formula medianei MG n triunghiul M A1 A2 . P12) Fie o dreapt a, A1 , A2 , A3 si e . S a se arate c a are loc relat ia lui Stewart: <e , A2 A3 > |M A1 |2 + < e , A3 A1 > |M A2 |2 + < e , A1 A2 > |M A3 |2 +<e , A1 A2 >< e , A2 A3 >< e , A3 A1 >= 0, M E3 .
i=1

Indicat ie. Considerat i funct ia scalar a a lui Leibnitz asociat a sis temului de puncte A1 , A2 si A3 cu ponderile < e , A2 A3 >, < e , A3 A1 > si < e , A1 A2 > . P13) i) Date punctele A1 , A2 E3 , s a se determine locul geometric al 2 punctelor M E3 astfel nc at |M A1 | |M A2 |2 = |A1 A2 |2 . ii) Date punctele A1 , ...,An E3 si numerele reale 1 , ..., n R 1 n astfel nc at + = 0 s a se determine locul geometric al punctelor n M E3 astfel nc at i |M Ai |2 = k , k R ind o constant a. P14) i) Date punctele A1 , A2 E3 , s a se determine locul geometric al 2 punctelor M E3 astfel nc at |M A1 | + |M A2 |2 = |A1 A2 |2 . ii) Date punctele A1 , ...,An E3 si numerele reale 1 , ..., n R 1 n astfel nc at + = 0 s a se determine locul geometric al punctelor n M E3 astfel nc at i |M Ai |2 = k , k R ind o constant a. P15) Fie punctele punctele A1 , ..., An E3 si k R o constant a. S a se determine locul geometric al punctelor M E3 astfel nc at |M A1 + + M An | = k. P16) Spunem c a dou a triunghiuri ABC si A B C sunt ortologice dac a sunt situate n acela si plan si dac a perpebicularele duse din v arfurile A, B, C pe laturile BC, CA si respectiv AB sunt concurente. i) S a se arate c a ABC si A B C sunt ortologice dac a si numai dac a M E3 are loc relat ia: < AM , BC > + < BM , CA > + < CM , AB >= 0. (8) ii) S a se demonstreze c a relat ia de ortologie pe mult imea triunghiurilor este o relat ie reexiv a si simetric a. Dou a triunghiuri ABC si A B C se numesc biortologice dac a perechile (ABC, A B C ) si (ABC, B C A ) sunt ortologice. Triunghiurile ABC si A B C se numesc triortologice dac a sunt biortologice si in plus (ABC, C B A ) sunt ortologice. iii) S a se arate c a dou a triunghiuri biortologice sunt triortologice. P17) Intr-un poligon convex A1 A2 ...An , laturile sunt |A1 A2 | = a1 , ..., |An A1 | = an si unghiurile sunt m(An A1 A2 ) = 1 , m(A1 A2 A3 ) = 2 , ..., m(An1 An A1 ) = n . S a se arate c a au loc relat iile: a1 cos 1 + a2 cos(1 + 2 ) + + an cos(1 + 2 + + n ) = 0 si a1 sin 1 + a2 sin(1 + 2 ) + + an sin(1 + 2 + + n ) = 0.
i=1 i=1