EMP 5

Produsul scalar

5.1 Cosinusul unui unghi . . . . . . . . . . . 33

5.2 Produsul scalar a doi vectori . . . . . . . 34
5.3 Ortogonalitate . . . . . . . . . . . . . . . 36
5.4 Relaţii metrice în triunghiul ABC . . . 36
5.5 Expresia analitică a produsului scalar . 37
5.6 Dreapta şi cercul în plan . . . . . . . . . 38
5.7 Planul în spaţiu . . . . . . . . . . . . . . . 39

Introducem în filele de mai jos o operaţie între vectori care se va dovedi extrem de utilă în caracterizarea
proprietăţilor de ortogonalitate ale vectorilor şi în stabilirea unei game de relaţii metrice pe care le cunoaştem
încă din clasele gimnaziale.
Alături de alte operaţii cu vectori (produsul vectorial, prdousul mixt) produsul scalar este un intrument
deosebit de util în: studierea ortogonalităţii vectorilor (dreptelor şi planelor), determinarea lungimilor, deter-
minarea ecuaţiei unei drepte, determinarea ecuaţiei unui plan, determinarea distanţei de la un punct la o
dreaptă, distanţa de la un punct la un plan, determinarea distanţei între două drepte, rezolvarea triunghiului
oarecare etc.

5.1 Cosinusul unui unghi

Considerăm spaţiul punctelor M înzestrat cu o distanţă: unitatea de lungime este aceiaşi pe orice dreaptă din
M. ³ ´ ³ ´
În planul P , considerăm două semidrepte cu aceiaşi origine O , înzestrate cu reperele O, i şi O, j astfel
încât OI = OJ = 1.

Lemă 43. Fie A 6= B două puncte oarecare de pe semidreapta OI şi A 0 , B0 , I 0 proiecţiile ortogonale ale punctelor
A, B, respectiv I , pe semidreapta OJ . Atunci raportul

A 0 B0
= OI 0
AB

este independent de alegerea punctelor A şi B.

Lemă 44. Fie M 6= N două puncte oarecare de pe semidreapta OJ şi M 0 , N 0 , J 0 proiecţiile ortogonale ale punc-
telor M, N, respectiv J , pe semidreapta OI . Atunci raportul

M0 N 0
= OJ 0
MN

este independent de alegerea punctelor A şi B.

33
5.2. PRODUSUL SCALAR A DOI VECTORI EMP 5. PRODUSUL SCALAR

Figura 5.1: Cosinusul unghiului dintre două semidrepte

Numerele reale OI 0 şi OJ 0 sunt egale.

Definiţia 45. Valoarea comună a raporturilor din lemele de mai sus se numeşte cosinusul unghiului IOJ .

Avem astfel
A 0 B0
cos IOJ
= sau A 0 B0 = AB × cos IOJ.
 (5.1)
AB
Semidreptele OI şi OJ determină astfel un unghi a cărui măsură este egală cu θ cuprins între 0◦ şi 180◦ .

5.2 Produsul scalar a doi vectori

Teorema 46. Fie u şi v doi vectori nenuli din spaţiu. Fie A un punct oarecare din spaţiu, B şi C unic determi-
−−→ −−→
naţi de relaţiile AB = u şi AC = v.

(a) Există un plan P ce conţine punctele A, B şi C .

(b) Fie C 0 proiecţia ortogonală a lui C pe AB. Numărul real AB × AC 0 nu depinde de reperul normat ales pe
dreapta AB şi este independent de alegerea lui A . Vom notaunde · nu este înmulţirea cu scalari.

Figura 5.2: Podusul scalar a doi vectori

Definiţia 47. Numărul real unic AB × AC 0 se numeşte produsul scalar al vectorilor u şi v. Vom utiliza
notaţiile
AB × AC 0 := 〈 u, v〉 sau AB × AC 0 := u · v, (5.2)

unde · nu trebuie confundată cu înmulţirea cu scalari. Dacă unul din vectori este vectorul nul, atunci u · v = 0.

Definiţia 48. Numim norma vectorului u, produsul scalar u · u := u2 .

−−→
Oricare ar fi segementul orientat AB, avem AB2 = AB2 şi oricare ar fi un vector u avem
p
u 2 = k u k2 ⇔ k uk = u · u.

34
EMP 5. PRODUSUL SCALAR 5.2. PRODUSUL SCALAR A DOI VECTORI

−−→ −−→
Teorema 49. Fie u, v doi vectori nenuli de reprezentaţi AB şi AC . Atunci
−−→ −−→
AB · AC = AB × AC × cos BAC.
ƒ (5.3)

În plus, avem următoarea caracterizare

−−→ −−→
(a) unghiul BAC este ascuţit dacă şi numai dacă AB · AC > 0.
−−→ −−→
(b) unghiul BAC este dreptunghic dacă şi numai dacă AB · AC = 0.
−−→ −−→
(c) unghiul BAC este obtuz dacă şi numai dacă AB · AC < 0.

Teorema 50 (inegalitatea lui Cauchy-Schwarz). Doi vectori u şi v verifică inegalitatea lui Cauchy-Schwarz

− k u k k vk ≤ u · v ≤ k u k k vk . (5.4)

• Egalitatea − k uk kvk = u · v are loc dacă şi numai dacă

u=0 sau v = µ u, µ ∈ R− .

• Egalitatea k uk kvk = u · v are loc dacă şi numai dacă

u=0 sau v = λ u, λ ∈ R+ .

Teorema 51 (proprietăţile produsului scalar). Oricare ar fi u, v, w vectori în spaţiu şi k ∈ R, produsul

scalar este

• Simetric, i.e. u · v = v · u.

• Biliniar sau liniar în ambele argumente, i.e. este aditiv şi omogen în ambele argumente, lucru care se
scrie prin
u · ( v + w) = u · v + u · w (5.5)
şi
( ku) · v = k ( u · v) . (5.6)

• Pozitiv definit, i.e. ∀ u ∈ V : u · u ≥ 0 şi u · u = 0 ⇔ u = 0.

Teorema 52. Oricare ar fi u şi v doi vectori din spaţiu, vectorii u, v, u + v şi u − v sunt coplanari şi au loc
formulele
( u ± v)2 = u2 ± 2 u · v + v2 şi ( u + v) · ( u − v) = u2 − v2 . (5.7)

Teorema 53. Oricare ar fi punctele A, B şi C avem

−−→ −−→
• BC 2 = AB2 + AC 2 − 2 AB · AC
−−→ −−→ 1 ¡
AB2 + AC 2 − BC 2
¢
• AB · AC =
2
−→ −−→
• AB2 − AC 2 = 2 I A · BC, unde M este mijlocul lui BC

• AB2 − AC 2 = 2 I H × BC
1
• AB2 + AC 2 = 2 I A 2 + BC 2 .
2
Teorema 54 (inegalităţile triunghiulare). Fie u şi v doi vectori oarecare. Atunci avem

• k u + vk2 = k uk2 + kvk2 + 2 u · v

• Inegalităţile triunghiulare
|k uk − kvk| ≤ k u + vk ≤ k uk + k uk . (5.8)
−−→ −−→
• În particular, dacă u = AB şi v = BC , atunci

| AB − BC | ≤ AC ≤ AB + BC, (5.9)

cu egalitate în dreapta atunci când B ∈ [ AC ] şi cu egalitatea în stânga atunci când B 6∈ [ AC ]. Deci avem
inegalitate strictă atunci când A, B, C nu sunt coliniare.

35
5.3. ORTOGONALITATE EMP 5. PRODUSUL SCALAR

5.3 Ortogonalitate
Definiţia 55. Doi vectori u şi v sunt ortogonali, lucru pe care îl vom nota u ⊥ v, dacă şi numai dacă

u · v = 0.

Remarcăm cu uşurinţă că vectorii u şi v sunt ortogonali dacă şi numai dacă

• u=0 sau

• v=0 sau

• u şi v sunt doi vectori nenuli ce dirijează drepte perpendiculare.

Teorema 56 (Pitagora). Are loc echivalenţa

u⊥v ⇔ k u + vk2 = k uk2 + kvk2 . (5.10)

Propoziţia 57. Fie λ, µ, k trei numere reale oarecare. Atunci

¾
u ⊥ kv1
⇒ ( ku) ⊥ λv1 + µv2 .
¡ ¢
u ⊥ kv2

5.4 Relaţii metrice în triunghiul ABC

Fie un triunghi ABC oarecare. Notăm cu A,
b Bb şi C
b măsurile unghiurilor BAC,
ƒ CBA ABC , a =
ƒ, respectiv ƒ
BC, b = C A şi c = AB.

Teorema 58 (formula lui Al Kashi sau teorema cosinusurilor). În orice triunghi ABC au loc formulele

a2 = b2 + c2 − 2 bc cos A
b

b2 = c2 + a2 − 2 ca cos B
b

c2 = a2 + b2 − 2ab cos C
b

Formulele de mai sus ne ajută să determinăm măsurile unghiurilor triunghiului ABC , de exemplu
2 2 2
b = AB + AC − BC .
cos A
2 AB × AC

Teorema 59 (lungimea medianei). Fie m A lungimea medianei AM , unde M este mijlocul segmentului BC .
Atunci
1
b2 + c2 = 2 m2A + a2 .
2
Teorema de mai sus ne permite să calculăm lungimea fiecărei mediane din triunghiul ABC atunci când
cunoaştem lungimile laturilor, de exemplu

1¡ 2
m2A = 2 b + 2 c 2 − a2 .
¢
4
Teorema 60 (caracterizarea triunghiului dreptunghic). Fie ABC un triunghi oarecare.

(a) Triunghiul ABC este dreptunghic în A dacă şi numai dacă BC 2 = AB2 + AC 2 .
−−→ −−→
(b) AB ⊥ AC dacă şi numai dacă 2 AM = BC , unde M este mijlocul segementului BC. Triunghiul ABC este
dreptunghic în A dacă şi numai dacă este înscris într-un cerc de diametru BC .

(c) Fie H proiecţia ortogonală a lui A pe BC . Triunghiul ABC este dreptunghic în A dacă şi numai dacă una
din relaţiile de mai sus este verificată

• AB2 = BC × BH
• AC 2 = CB × CH
• AH 2 = − HB × HC.

Ultimele trei relaţii mai sunt cunoscute sub forma de teorema catetei şi teorema înălţimii.

36
EMP 5. PRODUSUL SCALAR 5.5. EXPRESIA ANALITICĂ A PRODUSULUI SCALAR

5.5 Expresia analitică a produsului scalar

Produsul scalar a doi vectori reprezintă o unealtă extrem de utilă în aplicaţii. În secţiunile anterioare am
regăsit câteva rezultate fundamentale de geometrie sintetică obţinute cu ajutorul produsului scalar. Mecanica,
Astronomia, Geometria euclidiană, Geometria curbelor şi suprafeţelor sunt câteva domenii ale matematicii în
care produsul scalar alături de produsul vectorial şi produsul mixt sunt nelipsite.
În spaţii vectoriale finit dimensionale, aşa cum este şi spaţiu vectorilor din spaţiu, avem marele avantaj de
determina o reprezentare analitică a produsului scalar care este cu atât mai simplă cu cât vom alege o bază
algebrică mai simplă. În rândurile de mai jos exemplificăm acest lucru în spaţiul vectorilor din plan.

Definiţia 61. Fie M mulţimea punctelor din plan, O ∈ M şi V 2 spaţiu liniar al vectorilor din plan (poate fi
gândit ca R2 ).
³ ´
(a) Numim bază (algebrică) ortonormată a spaţiului V 2 orice pereche i, j de vectori ortogonali şi de normă 1.
³ ´
(b) Un reper O, i, j din plan se numeşte
° ° ° °
• normat dacă ° i ° = ° j ° = 1.
° ° ° °

• ortogonal dacă i ⊥ j.
• ortonormat dacă este atât normat cât şi ortogonal.
³ ´
Fie un reper ortonormat în plan O, i, j . Avem astfel
° ° ° °
i⊥ j ⇔ i · j = 0 şi ° i ° = ° j ° = 1.
° ° ° °

Daţi doi vectori u şi v din plan, este binecunoscut faptul că cei doi vectori admit o unică reprezentare dată de

u = x1 i + y1 j
şi v = x2 i + y2 j. (5.11)
´ ³
Folosind biliniaritate produsului scalar şi faptul că i, j este bază ortonormată putem nota că
³ ´ ³ ´
u·v = x1 i + y1 j · x2 i + y2 j

= x1 x2 i · i + x1 y2 i · j + y1 x2 j · i + y1 y2 j · j
= x1 x2 + y1 y2 . (5.12)

În plus, observăm că q

p
k uk = u·u = x12 + y12 şi u · i = x1 , u · j = y1 . (5.13)

În virtutea formulei de mai sus pentru norma unui vector, deducem cu uşurinţă o formulă de calcul pentru
distanţa dintre două puncte în plan. Având date două puncte A ( x A , yA ) şi B ( xB , yB ), atunci
°−−→° q
AB = ° AB° = ( x A − xB )2 + ( yA − yB )2 . (5.14)
° °

Plan sau R2
Spaţiu sau R3

Figura 5.3: Produsul scalar în coordonate carteziene

37
5.6. DREAPTA ŞI CERCUL ÎN PLAN EMP 5. PRODUSUL SCALAR

Ortogonalitatea vectorilor u şi v este astfet echivalentă cu x1 x2 + y1 y2 = 0. Dacă u 6= 0 şi v 6= 0, atunci are
sens să definim unghiul dintre u şi v prin
u·v x1 x2 + y1 y2
cos u,
dv = =q . (5.15)
k u k k vk
q
x12 + y12 x22 + y22

Ce se întâmplă în spaţiu tridimensional? Toate cele de mai sus se generalizează în mod firesc după cum
urmează.
³ ´
Teorema 62. Fie O, i, j, k un reper ortonormat în spaţiu (poate fi gândit ca R3 , vezi figura 5.3b). Dacă
u = x1 i + y1 j + z1 k şi v = x2 i + y2 j + z2 k, atunci

• u · v = x1 x2 + y1 y2 + z1 z2
q
• k uk = x12 + y12 + z12

• u · i = x1 , u · j = y1 , u · k = z1

• u⊥v ⇔ x1 x2 + y1 y2 + z1 z2 = 0

• dacă u 6= 0 şi v 6= 0, atunci

u·v x1 x2 + y1 y2 + z1 z2
cos u,
dv = =q . (5.16)
k u k k vk
q
x1 + y12 + z12 x22 + y22 + z22
2

• dacă A ( x A , yA , z A ) şi B ( xB , yB , zB ), atunci

°−−→° q
AB = ° AB° = ( x A − xB )2 + ( yA − yB )2 + ( z A − zB )2 . (5.17)
° °

5.6 Dreapta şi cercul în plan

³ ´ −−→
Considerăm un reper ortonormat O, i, j în plan, N (a, b) un vector din plan de reprezentant ON şi P0 ( x0 , y0 )
un punct oarecare din plan. Urmărind figura de mai jos, remarcăm că
Teorema 63. Un punct P ( x, y) din plan aparţine dreptei d ce trece prin punctul P0 ( x0 .y0 ) şi are drept vector
−−→
normal ON dacă şi numai dacă
−−→ −−→
P0 P · ON = 0 (5.18)
sau dacă şi numai dacă
a ( x − x0 ) + b ( y − y0 ) = 0. (5.19)

Figura 5.4: Ecuaţia dreptei în planul R

Ecuaţia de forma
ax + b y + c = 0, (5.20)
unde c = −ax0 − b y0 ∈ R, se numeşte ecuaţia generală a dreptei d . Dacă o dreaptă d are ecuaţia generală
ax + b y + c = 0, unde (a, b) 6= (0, 0), atunci vectorul N (a, b) este normal la d .

38
EMP 5. PRODUSUL SCALAR 5.7. PLANUL ÎN SPAŢIU

Propoziţia 64 (drepte perpendiculare). Fie d : ax + b y + z = 0 şi d 0 : a0 x + b0 y + c0 = 0, unde a, b, c, a0 , b0 , c0

0¡
sunt numere reale. Un vector normal la d este N (a, b) şi un vector normal la d 0 este N a0 , b0 . Atunci
¢

0
d ⊥ d0 ⇔ N⊥N ⇔ aa0 + bb0 = 0.

În particular, dacă d : y = mx + n şi d 0 : y = m0 x + n0 , unde m, n, m0 , n0 ∈ R4 , atunci

¡ ¢

d ⊥ d0 ⇔ mm0 + 1 = 0.

Propoziţia 65 (distanţa de la un punct la o dreaptă). Fie P0 ( x0 , y0 ) un punct oarecare din plan şi d o
dreaptă de ecuaţie ax + b y + c = 0. Atunci distanţa de la P0 la d este segmentul P0 H , unde H este proiecţia
ortogonală a lui P0 pe d , iar lungimea sa se poate calcula cu formula

|ax0 + bx0 + c|
d (P0 , d ) = p . (5.21)
a2 + b 2

Considerăm un punct fixat A ( x A , yA ) din plan. Cercul de centru A şi rază R este locul geometric al punc-
telor din plan echidistante faţă de punctul A , i.e. mulţimea

C ( A, R ) := P ∈ M | AP 2 = R 2 .
© ª
(5.22)

Teorema 66. Cercul de centru A ( x A , yA ) şi rază R > 0. Un punct P ( x, y) aparţine cercului C ( A, R ) dacă şi
numai dacă
( x − x A )2 + ( y − yA )2 = R 2 . (5.23)

Reciproc, fie C este mulţimea punctelor P ( x, y) astfel încât

x2 + y2 + ax + b y + c = 0, (a, b, c) ∈ R3 ,

sau, echivalent scris,

a ´2 b 2 a2 + b 2
³ µ ¶
x+ + y+ = − c.
2 2 4

• dacă a2 + b2 − 4 c < 0, atunci mulţimea C este ∅.

a b
½ µ ¶¾
• dacă a2 + b2 − 4 c = 0, atunci mulţimea C este A − , − .
2 2

• dacă a2 + b2 − 4 c > 0, atunci

 s 
2 2
a b a b
µ ¶
+
C = C  − ,− , − c .
2 2 4

Propoziţia 67. Fie A ( x A , yA ) şi B ( xB , yB ) două puncte din plan. Fie C cercul de diametru AB şi P ( x, y) un
punct din plan. Atunci
−−→ −−→
P ∈C ⇔ P A · PB = 0 ⇔ ( x − x A ) ( x − xB ) + ( y − yA ) ( y − yB ) = 0. (5.24)

5.7 Planul în spaţiu

Produsul scalar a doi vectori ne permite să scriem ecuaţia unui plan ce trece printr-un punct P0 ( x0 , y0 , z0 ) şi
−−→
admite drept vector normal N (a, b, c) de reprezentant ON.

Teorema 68. Un punct P ( x, y, z) din spaţiu aparţine planului P ce trece prin punctul P0 ( x0 .y0 , z0 ) şi are drept
−−→
vector normal ON dacă şi numai dacă
−−→ −−→
P0 P · ON = 0 (5.25)

sau, dacă şi numai dacă,

a ( x − x0 ) + b ( y − y0 ) + c ( z − z0 ) = 0. (5.26)

39
5.7. PLANUL ÎN SPAŢIU EMP 5. PRODUSUL SCALAR

Figura 5.5: Ecuaţia planului în spaţiul R3

Fie a, b, c, d patru numere reale astfel încât (a, b, c) 6= (0, 0, 0). Mulţimea punctelor P din spaţiu ale căror
coordonate ( x, y, z) verifică ecuaţia
ax + b y + cz + d = 0, (5.27)
unde d = −ax0 − b y0 − cz0 ∈ R, este un plan P al cărui vector normal este N (a, b, c). Ecuaţia (5.27) se numeşte
ecuaţia generală a planului P .
³ ´
Observaţia 69. Un plan P admite o infinitate de ecuaţii generale în raport cu un reper ortonormat O, i, j, k .
Dacă ax + b y + cz + d = 0 este o ecuaţie a lui P , atunci toate celelalte sunt de forma λax + λ b y + λ cz + λ d = 0,
unde λ ∈ R∗ .

Propoziţia 70 (ortogonalitate şi paralelism). Fie P şi P 0 două plane de ecuaţii

ax + b y + cz + d = 0, respectiv a0 x + b0 y + c0 z + d 0 = 0,

şi d dreapta ce trece prin punctul P0 ( x0 , y0 , z0 ) şi are direcţia u α, β, γ . Atunci

¡ ¢

• planele P şi P 0 sunt paralele dacă şi numai dacă

 0
0¡ 0
 a = ka
∃ k ∈ R : N (a, b, c) = kN a , b0 , c 0
∃k ∈ R : b0 = kb .
¢
⇔
 0
c = kc

• planele P şi P 0 sunt perpendiculare dacă şi numai dacă

0¡
N (a, b, c) ⊥ N a0 , b0 , c0 aa0 + bb0 + cc0 = 0.
¢
⇔

• dreapta d este paralelă cu planul P dacă şi numai dacă

u·N =0 ⇔ αa + β b + γ c = 0.

• dreapta d este perpendiculară pe planul P dacă şi numai dacă

 α = ka


∃ k ∈ R : u = kN ⇔ ∃k ∈ R : β = kb .
γ = kc


Propoziţia 71 (distanţa de la un punct la un plan). Fie P0 ( x0 , y0 , z0 ) un punct oarecare din spaţiu şi P
un plan de ecuaţie ax + b y + cz + d = 0. Atunci distanţa de la P0 la d este segmentul P0 H , unde H este proiecţia
ortogonală a lui P0 pe P , iar lungimea sa se poate calcula cu formula

|ax0 + bx0 + cz0 + d |

d (P0 , P ) = p . (5.28)
a2 + b 2 + c 2

40