88

Lecţia 7
Algebră vectorială

Breviar teoretic
Fie S spaţiul geometric tridimensional definit cu axiomele lui Euclid.
Pe mulţimea segmentelor orientate S  S = ( A, B) A  S , B  S , relaţia de
echipolenţă  (două segmente se numesc echipolente dacă au aceeaşi
direcţie, sens şi lungime) este o relaţie de echivalenţă; vom nota
V3 = S  S .

Orice clasă de echivalenţă a unui segment orientat (A,B) se numeşte
vector liber (în spaţiu) şi se notează AB . Aşadar, AB este colecţia tuturor
segmentelor orientate echipolente cu (A,B). Deosebirea esenţială între
segmentele orientate şi vectorii liberi este aceea că două segmente orientate
(A,B) şi (C,D) sunt egale dacă şi numai dacă A = C , B = D , în timp ce
 
vectorii liberi u = AB şi v = CD sunt egali dacă şi numai dacă segmentele
(A,B) şi (C,D) sunt echipolente.

Vectorul AA se numeşte vectorul nul şi se notează 0 .
Direcţia, sensul şi lungimea care coincid pentru segmentele orientate
echipolente ce definesc un vector liber se vor numi direcţia, sensul şi
respectiv lungimea vectorului liber.
 
Lungimea unui vector liber u se notează u .
Un vector liber de lungime unu se numeşte versor sau vector
unitate.
Faţă de adunarea vectorilor (regula paralelogramului) şi de
înmulţirea unui vector cu un număr real, mulţimea vectorilor liberi V3
formează un spaţiu vectorial real.
  
Un reper ortogonal Oxyz , de versori i , j , k este un sistem de trei
axe perpendiculare două câte două cu originea comună O şi sensul pozitiv
  
pe Ox , Oy şi Oz este dat de versorii i , j , k .
 89

   
Fie Oxyz un reper ortogonal de versori i , j , k . Dacă u este un
vector din V 3 există şi sunt unice numerele reale a, b şi c astfel încât
   
u = ai + bj + ck .

Numerele reale a, b şi c se numesc coordonatele vectorului u .
  
 
Aşadar, mulţimea i , j , k este o bază a spaţiului vectorial V3 deci

dim  V3 = 3 şi aplicaţia f : V3 →  3 , f (u ) = (a, b, c) , oricare ar fi
   
u = ai + bj + ck este un izomorfism de spaţii vectoriale (f este numit şi
izomorfismul lui Descartes).

Deducem că, pentru orice vector u din V3 există un unic punct M

din spaţiul S astfel încât u = OM . Vom numi acest vector, vectorul de

poziţie al punctului M faţă de reperul Oxyz . Coordonatele vectorului u se
mai numesc coordonatele (carteziene) ale punctului M.
 
Vectorii nenuli u şi v sunt coliniari  există numărul real   0
   
astfel încât u = v (adică u şi v sun liniar dependenţi în V3 ).
     
Vectorii nenului u , v şi w sunt coplanari  u , v şi w sunt liniar
dependenţi în spaţiul vectorial real V3 .

 
DEFINIŢIA 1. Pentru doi vectori nenuli u , v  V3 , vom nota unghiul
format de aceştia prin   [0,  ] . Numim produsul scalar al celor doi
   
vectori, numărul real u  v = u  v  cos . Dacă unul din vectori este nul,
 
atunci prin definiţie u  v = 0 .
Obţinem astfel o funcţie (produs scalar) , : V3  V3 →  ,
   
u , v = u  v , ale cărei proprietăţi sunt cuprinse în următorul rezultat:
 90

PROPOZIŢIA 1. Produsul scalar are proprietăţile:

     
a) u  v = v  u , ()u , v  V3 ;
       
b) u  v = 0  u = 0 sau v = 0 sau  = (vom spune că u este
2

perpendicular sau ortogonal pe v );
      
c) u  v = u  pru v ( pru v = proiecţia scalară a lui v pe u );
         
d) u  (v1 + v2 ) = u  v1 + u  v2 , ()u , v1 , v2  V3 ;
     
e) u  u  0 şi u  u = 0  u = 0 ;
     
f) u  (v ) = u  v , ()u , v  V3 , ()   ;
g) Funcţia produs scalar , : V3  V3 →  este liniară în fiecare
argument.
  
 
Observaţie. Fie B = i , j , k baza corespunzătoare unui reper
       
ortogonal Oxyz ; atunci avem i  j = 0 , i  k = 0 , j  k = 0 şi i  i = 1 ,
           
j  j = 1 , k  k = 1 . Dacă u = u1i + u 2 j + u 3 k şi v = v1i + v2 j + v3 k , atunci
din propoziţia anterioară obţinem expresia analitică a produsului scalar
    2
u  v = u1v1 + u 2 v2 + u3 v3 . În particular u  u = u .

       
EXEMPLU. Dacă u = i − 2 j + k şi v = 8i + j + 2k , atunci
 
u  v = 1  8 + (−2)  1 + 1  2 = 8 .

APLICAŢII ALE PRODUSULUI SCALAR.

  
1. Calculul lungimii vectorilor prin u = u , u = u12 + u 22 + u 32
   
unde u = u1i + u 2 j + u 3 k .
 
u v
2. Calculul unghiului dintre doi vectori nenuli prin cos =   =
u v
u1v1 + u 2 v 2 + u 3 v3    
= , unde u = u1i + u 2 j + u 3 k şi
u12 + u 22 + u 32  v12 + v 22 + v32
   
v = v1i + v2 j + v3 k .
   
3. Verificarea ortogonalităţii vectorilor nenuli u şi v prin u  v = 0 .
 91
 
DEFINIŢIA 2. Fie u , v  V3 şi   [0,  ] unghiul dintre cei doi
 
vectori; vom defini produsul vectorial u  v  V3 al celor doi vectori astfel:
      
Dacă u şi v sunt coliniari ( u = v ,   0 real) atunci u  v = 0
   
Dacă u şi v nu sunt coliniari atunci u  v este acel vector
 
perpendicular pe planul determinat de vectorii u şi v , care are sensul dat de
   
“regula burghiului” şi mărimea u  v = u  v  sin .

 
u v


v

u

 
v u

PROPOZIŢIA 2. Produsul vectorial are proprietăţile:

     
a) u  v = −v  u , ()u , v  V3 ;
      
b) u  v = 0  u şi v sunt coliniari (liniar dependenţi) sau u = 0
 
sau v = 0 ;
         
c) u  (v1 + v2 ) = u  v1 + u  v2 , ()u , v1 , v2  V3 ;
     
d) u  (v ) =  (u  v ) , ()u , v  V3 , ()   ;
     
e) u , v  V3 liniar independenţi  u , v , u  v  este o bază a lui V3 ;
f) Aplicaţia "": V3  V3 → V3 este liniară în fiecare argument.

  
  

Observaţie. Fie B = i , j , k  baza corespunzătoare unui reper
        
ortogonal Oxyz ; atunci i  i = 0 , j  j = 0 , k  k = 0 şi i  j = k ,
     
j k = i , k i = j .
 92
       
Dacă u = u1i + u 2 j + u 3 k şi v = v1i + v2 j + v3 k , atunci din
propoziţia anterioară obţinem expresia analitică a produsului vectorial
  
i j k
    
u  v = (u 2 v3 − u3 v2 )i + + (u 3 v1 − u1v3 ) j + (u1v 2 − u 2 v1 )k = u1 u 2 u 3 .
v1 v 2 v3

EXEMPLU.
  
i j k
          
Dacă u = i + j + k şi v = i + k , atunci u  v = 1 1 1 = i − k .
1 0 1

APLICAŢII ALE PRODUSULUI VECTORIAL.

    
1. Verificarea coliniarităţii vectorilor u şi v prin u  v = 0 .
 
u v
2. Calculul unghiului dintre doi vectori prin sin =   .
u v
3. Calculul ariei unui paralelogram construit pe cei doi vectori
   
necoliniari u şi v prin A(aria) = u  v .

 
u v

v

u

   
A = u  v sin = u  v


DEFINIŢIA 3. Se numeşte dublu produs vectorial al vectorilor u ,
       
v şi w  V3 , vectorul u  (v  w) . Vectorul u  (v  w) fiind perpendicular
   
pe vectorul v  w , va fi situat pe planul determinat de v şi w , deci
      
u  (v  w) = av + bw cu a, b   . Se verifică uşor că a = u  w şi
 
b = −u  v , adică are loc formula lui Gibbs:
 93
 
         v w
u  (v  w) = (u  w)v − (u  v ) w =     .
u v u w

EXEMPLU.
            
Fie u = i + j − k , v = i − k şi w = −i + j , atunci u  (v  w) se
poate calcula fie folosind formula lui Gibbs, adică
 
   v w   
u  (v  w) = = −2w = 2i − 2 j , fie calculând mai întâi
2 0
  
i j k
    
v  w = 1 0 −1 = i + j + k şi apoi produsul final
−1 1 0
  
i j k
    
u  (v  w) = 1 1 − 1 = 2i − 2 j .
1 1 1

 
DEFINIŢIA 4. Se numeşte produsul mixt al vectorilor u , v şi
          
w  V3 , numărul real u  (v  w) notat şi (u , v , w) . Fie u = u1i + u 2 j + u 3 k ,
       
v = v1i + v2 j + v3 k şi w = w1i + w2 j + w3 k , atunci
u1 u2 u3
     
(u , v , w) = u  (v  w) = v1 v2 v3 şi produsul mixt are proprietăţile
w1 w2 w3
determinanţilor.

EXEMPLU.
        
Fie u = j + k , v = i şi w = 8i + 2 j + k , atunci vom avea
0 1 1
  
u  (v  w) = 1 0 0 = 1 .
8 2 1
 94

APLICAŢII ALE PRODUSULUI MIXT.

     
1. Verificarea coplanariatăţii vectorilor u , v şi w prin (u , v , w) = 0 .
2. Calculul volumului V al paralelipipedului format cu cei trei vectori
     
necoplanari u , v şi w prin V = u  (v  w) .

 
vw


u

w

v
      
u  (v  w) = u  v  w  cos = A( u  cos ) = V

Exerciţii şi probleme rezolvate

     
1. Fie vectorii u = j + k şi v = i + k .
a) Să se determine măsura unghiului dintre ei;
b) Să se calculeze lungimile diagonalelor paralelogramului construit
 
pe vectorii u şi v .
 
Soluţie. a) Măsura unghiului vectorilor u şi v este acel unic
 
u v
  [0,  ] astfel încât cos =   , iar lungimea unui vector
u v
    
x = ai + bj + ck din V 3 este x = a 2 + b 2 + c 2 . În cazul nostru
   
u = 1 + 1 = 2 , v = 2 şi produsul scalar u  v = 0 1 + 1 0 + 11 = 1,
1 
deci cos = şi  = .
2 3
   
b) Paralelogramul construit pe vectorii u şi v are diagonalele u + v
 
şi u -v . Lungimile diagonalelor sunt date de
      
u + v = i + j + 2k = 1 + 1 + 4 = 6 şi u − v = 1+1 = 2 .
 95

2. Se dau punctele A(2,1,0) , B(1,3,1) şi C(4,1,8) . Să se determine

vectorii AB , AC şi BC şi aria triunghiului ABC .
  
Soluţie. Dacă i , j , k sunt versorii unui reper ortogonal Oxyz fixat,
atunci:
       
AB = OB − OA = (i + 3 j + k ) − (2i + j ) = −i + 2 j + k
      
AC = OC − OA = (4i + j + 8k ) − (2i + j ) = 2i + 8k
        
BC = OC − OB = (4i + j + 8k ) − (i + 3 j + k ) = 3i − 2 j + 7k .
Calculăm produsul vectorial
  
i j k
  
AB  AC = − 1 2 1 = 16i + 10 j − 4k şi avem aria egală cu
2 0 8
1 1 1
AB  AC = 256 + 100 + 16 = 372 = 93 .
2 2 2
      
3. Să se completeze vectorii u = i + j + 4k şi v = 2i + 3 j până la o
bază a spaţiului vectorial V3 .
   
Soluţie. Cum dimV3 = 3 , căutăm un vector nenul x = ai + bj + ck
      
astfel încât mulţimea u , v , x să fie liberă. Dacă u + v + x = 0 cu
   
,  ,   , adică ( + 2 + a )i + ( + 3 + b ) j + (4 + c )k = 0
 + 2  + a = 0
   
rezultă sistemul  + 3 + b = 0 . Deci mulţimea u , v , x este liberă dacă
 4 + c = 0

1 2 a
sistemul admite ca unică soluţie soluţia nulă, adică 1 3 b  0 . Aşadar
4 0 c
  
putem lua, de exemplu x = j + k şi o bază a lui V3 este
    
  

u, v, x = i + j + 4k ,2i + 3 j , j + k .
Observaţie. Se poate găsi mai uşor o bază a lui V 3 folosind
proprietăţile produsului vectorial din propoziţia 2, punctul e).
 96
      
4. Să se arate că vectorii u = i + j + k , v = 8 j − k şi
   
w = 4i − 4 j + 5k sunt coplanari şi să se determine toţi vectorii ortogonali

pe u .
      
Soluţie. Se observă că 4u − v − w = 0 , adică vectorii u , v şi w sunt
liniar dependenţi, deci coplanari.
    
Un vector x = ai + bj + ck din V3 este ortogonal pe u dacă şi numai
 
dacă produsul lor scalar este nul, adică x  u = a + b + c = 0 ; mulţimea cerută
    
  
 
este ai + bj + (−a − b)k a, b   = sp i − k , j − k . 
  
5. Fie x , y şi z trei vectori oarecare din V3 . Să se calculeze
        
expresia x  ( y  z ) + y  ( z  x) + z  ( x  y) .

Soluţie. Folosind formula lui Gibbs avem

           
x  ( y  z ) + y  ( z  x ) + z  ( x  y) = ( x  z ) y −
               
− ( x  y) z + ( y  x ) z − ( y  z ) x + ( z  y) x − ( z  x ) y = 0
deoarece produsul scalar este comutativ.

6. Se consideră punctele A(2,1,0) , B(1,1,1) şi C (−1,2,1) . Să se

calculeze aria triunghiului ABC şi înălţimea din A în triunghiul ABC .
1
Soluţie. Aria triunghiului ABC fiind AB  AC vectorii
2
    
AB = (1 − 2)i + (1 − 1) j + (1 − 0)k = −i + k
     
AC = (−1 − 2)i + (2 − 1) j + (1 − 0)k = −3i + j + k ,
  
i j k
  
iar produsul vectorial AB  AC = − 1 0 1 = −i − 2 j − k , rezultă aria
−3 1 1

1 1 6
triunghiului AB  AC = 1+ 4 +1 = .
2 2 2
 97

Dacă notăm cu h înălţimea din A a triunghiului ABC, atunci aria

1 1 1
triunghiului este BC  h şi din egalitatea AB  AC = BC  h rezultă
2 2 2
AB  AC 6 6
înălţimea cerută ca fiind h = =   = .
BC − 2i + j 5

     
7. Fie vectorii nenuli u , v şi w cu u = 2 , v = 1 , w = 2 ,
    
vectorul u perpendicular pe vectorii v şi w , iar unghiul dintre v şi w este
  
. Să se calculeze volumul paralelipipedului construit pe vectorii u , v şi
6
w.
Soluţie. Cum volumul paralelipipedului este modulul produsului
     
mixt al celor trei vectori, avem de calculat u  (v  w) = u  v  w
  
(deoarece u este perpendicular pe vectorii v şi w ). Lungimea vectorului
       1
vw este v  w = v  w sin = 1  2  = 1 şi
6 2
     
u  (v  w) = u  v  w = 2  1 = 2 .

8. Se dau punctele A(1,1,2) , B(2,3,0) , C(0,1,1) şi D(−1,2,−3) . Se

cere:
a) Volumul tetraedrului ABCD.
b) Înălţimea tetraedrului din vârful B pe faţa ACD.
    
Soluţie. a) Avem AB = i + 2 j − 2k , AC = −i − k ,
1 2 −2
  
AD = −2i + j − 5k , produsul mixt AB  ( AC  AD) = − 1 0 − 1 = −3 şi
−2 1 −5
1
volumul tetraedrului este modulul lui
6
 1

AB  ( AC  AD) = .
2
b) Calculăm mai întâi aria triunghiului ACD pe care o notăm cu a.
  
i j k
  
Avem AC  AD = − 1 0 − 1 = i − 3 j − k şi
−2 1 −5
 98

1 1 11
a= AC  AD = 1+ 9 +1 = . Notând cu h înălţimea tetraedrului
2 2 2
1 h 11 3
din vârful B pe faţa ACD, din egalitatea = obţinem h = .
2 6 11
  
9. Fie vectorii u , v şi w din V 3 , necoplanari şi f : V3 → V3 o
aplicaţie liniară astfel încât f 3 = f  f  f = 1V3 . Să se arate că volumul V1
  
al tetraedrului construit pe vectorii u , v şi w este egal cu volumul V2 al
  
tetraedrului construit pe vectorii f( u ), f( v ) şi f( w ).
  
 
Soluţie. Fie B = i , j , k baza canonică a lui V 3 şi A matricea lui f
relativ la baza B. Din condiţia f 3 = 1V3 rezultă A3 = I 3 , adică det A = 1 ;
  
deci f este automorfism şi f( u ), f( v ), f( w ) sunt vectori necoplanari.
           
Dacă u = a1i + a 2 j + a3 k , v = b1i + b2 j + b3 k , w = c1i + c2 j + c3 k
 x1 y1 z1 
 
şi A =  x 2 y2 z 2  , atunci
x y 3 z 3 
 3
      
f (u ) = f (a1i + a2 j + a3 k ) = a1 f (i ) + a2 f ( j ) + a3 f (k ) =
        
= a1 ( x1i + x2 j + x3 k ) + a 2 ( y1i + y 2 j + y3 k ) + a3 ( z1i + z 2 j + z 3 k ) =
  
= (a1 x1 + a 2 y1 + a3 z1 )i + (a1 x2 + a 2 y 2 + a3 z 2 ) j + (a1 x3 + a2 y3 + a3 z 3 )k .
 x1   x2   x3 
     
Notând L1 = (a1 a2 a3 ) , S1 =  y1  , S 2 =  y 2  , S 3 =  y 3  , obţinem
z  z  z 
 1  2  3
   
f (u ) = L1 S1i + L1 S 2 j + L1 S 3 k . Analog vom avea
   
f (v ) = L2 S1i + L2 S 2 j + L2 S 3 k cu L2 = (b1 b2 b3 ) şi
   
f ( w) = L3 S1i + L3 S 2 j + L3 S 3 k cu L3 = (c1 c2 c3 ) . Atunci vom avea
 L1 
1    1  
pentru V1 = u  (v  w) = det L2  , iar pentru
6 6 L 
 3
 99

 L1 S1 L1 S 2 L1 S 3 
    
V2 = f (u )  ( f (v )  f ( w) ) = det L2 S1
1 1
L2 S 2 L2 S 3  şi cum det A = 1
6 6 L S
 3 1 L3 S 2 L3 S 3 
 L1 
 
avem V1 = det L2   det(S1 S 3 ) = V2 .
1
S2
6 L 
 3

 
10. Fie a , b vectori liniar independenţi în spaţiul vectorial real V3 .
      
Să se arate că aplicaţia f : V3 → V3 , f (v ) = (a  v )b + (b  v )a este  -
liniară şi să se determine matricea asociată lui f relativ la baza
   
 
B = a, b , a  b a lui V 3 .
 
Soluţie. Pentru orice u , v  V3 şi x, y   , avem
     
   
( 
)   
f ( xu + yv ) = (a  ( xu + yv ) )b + b  ( xu + yv ) a = (x(a  u ) + y(a  v ))b +
                
( )
+ x(b  u ) + y(b  v ) a = x(a  u )b + y(a  v )b + x(b  u )a + y(b  v )a =
           
( ) ( )  
= x(a  u )b + x(b  u )a + y(a  v )b + y(b  v )a = xf (u ) + yf (v ) , deci f este
 -liniară. Cum:
          
f (a ) = (a  a )b + (b  a )a = a 2 b + (b  a )a ,
          
f (b ) = (a  b )b + (b  b )a = (a  b )b + b 2 a ,
          
f (a  b ) = (a  (a  b ))b + (b  (a  b ))a = 0
 
matricea cerută are pe coloane componentele vectorilor f (a ) , f (b ) ,
 
f (a  b ) în baza B, deci:
 
 a  b b2 0
   
M f =  a2 a  b 0 .
 
 0 0 0 

 
11. Fie x , y  V3 doi vectori nenuli fixaţi şi f : V3 → V3 ,
    
f (v ) = x  ( y  v ) , oricare ar fi v  V3 .
a) Să se arate că f este  -liniară;
b) Să se calculeze Kerf şi o bază a sa.
 100
 
Soluţie. a) Pentru orice u , v  V3 şi    , vom verifica relaţiile de
liniaritate:
                
f (u + v ) = x  ( y  (u + v )) = x  ( y  u + y  v ) = x  ( y  u ) + x  ( y  v ) =
           
= f (u ) + f (v ) şi f (v ) = x  ( y  (v )) = x  ( ( y  v )) =  (x  ( y  v )) =

= f (v ) .
 
b) Cum x, y sunt vectori nenuli avem două posibilităţi:
 
b1) x ⊥ y , adică vectorii sunt perpendiculari;
b2) vectorii nu sunt perpendiculari;
Calculăm Kerf în cele două cazuri.
b1)    
 
          
Kerf = v  V3 f (v ) = 0 = v  V3 x  ( y  v ) = ( x  v ) y − ( x  y )v = 0 .
           
Cum x ⊥ y , rezultă x  y = 0 , adică ( x  v ) y = 0 şi luând v = ai + bj + ck ,
       
x = x1i + x 2 j + x3 k şi y = y1i + y 2 j + y3 k avem:
 y1 ( x1 a + x 2 b + x3 c) = 0

 y 2 ( x1 a + x 2 b + x3 c) = 0 .
 y ( x a + x b + x c) = 0
 3 1 2 3

Deoarece y este nenul, rezultă x1a + x2 b + x3 c = 0 şi nucleul


  
 
Kerf = v = ai + bj + ck x1 a + x2 b + x3 c = 0 . Cum vectorul x este nenul,
presupunem x1  0 şi
atunci nucleul va fi dat de
  x x    
Kerf = v =  − 2 b − 3 c i + bj + ck b, c   =
  x1 x1  
   
  
  
= sp x1 j − x2 i , x1k − x3 i . Se verifică uşor că vectorii x1 j − x 2 i , x1 k − x3 i
sunt liniar independenţi (deoarece x1  0 ), deci formează o bază a lui
Kerf . Aşadar dim Kerf = 2 .

   
     
b2) Kerf = v  V3 f (v ) = 0 = v  V3 x  ( y  v ) = 0 = 
       
= v  V3 x şi y  v sunt coliniari= v  V3 ()  , y  v = x .
  
Păstrând notaţiile de la punctul anterior, relaţia y  v = x este
echivalentă cu sistemul:
cy2 − by3 = x1

ay3 − cy1 = x 2
by − ay = x
 1 2 3

a cărui matrice este:

 101

 0 − y3 y 2 
 
A =  y3 0 − y1 
− y 0 
 2 y1
cu det A = 0 şi rangA = 2 deoarece conţine determinaţi de ordinul 2 de
0 − yi  
forma nenul cel puţin unul, deoarece y  0 .
yi 0
Presupunem y3  0 . Sistemul este compatibil dacă este îndeplinită
0 − y 3 x1
 
condiţia y 3 0 x 2 = y 3 ( x1 y1 + x 2 y 2 + x3 y 3 ) = y 3 ( x  y ) = 0 . Dar
− y2 y1 x3
     
vectorii x, y nu sunt perpendiculari, deci x  y  0 şi cum y3 ( x  y) = 0
    
rezultă  = 0 . Aşadar y  v = 0 , adică y, v coliniari şi
   
Kerf = v  V3 v , y coliniari = spy cu dim Kerf = 1 .

Exerciţii suplimentare
     
12. Fie vectorii u = i + j şi v = j + k . Să se calculeze unghiul
dintre vectori ca şi unghiul dintre diagonalele paralelogramului construit pe
cei doi vectori.

13. Se dau punctele A(2,2,0) , B(−1,0,3) şi C(2,1,0) . Se cere aria

triunghiului ABC şi înălţimea din A a acestui triunghi.
          
14. Se dau vectorii u = i + 4 j + 6k , v = i + j + 3k şi w = i + 4 j
cu    . Să se determine valorile lui  pentru care:
a) cei trei vectori sunt coplanari;
 
b) vectorii u şi v să fie perpendiculari;
 
c) vectorii u şi v să fie coliniari.
      
15. Ştiind că u + v + w = 0 , u = 2 , v = 4 , w = 3 să se calculeze
     
u  v + v  w + w u .
 102

16. Să se găsească volumul paralelipipedului construit pe vectorii

            
u = 2 x − y + z , v = x − z , w = y + z , unde x = 1 , y = 2 , z = 3 ,
        
( x , y ) = , ( x , z ) = şi ( y, z ) = .
2 3 4
     
17. Fie u , v şi w din V 3 astfel încât a = u  (v  w)  0 ; notăm
     
 v  w  w u  u v      
x= , y= şi z = . Să se calculeze u  x , u  y , u  z şi să se
a a a
          
arate că ()c  V3 avem c = (c  x )u + (c  y)v + (c  z )w .

  
18. Fie u , v şi w vectori din V3 . Să se arate că dacă
      
u  v + v  w + w  u = 0 , atunci vectorii sunt coplanari.
      
19. Fie a, b  V3 cu a = i + j , b = j + k ,    .
 
a) Să se determine   0 astfel încât unghiul dintre a şi b să fie de
60o.
b) Pentru  = 1, considerăm aplicaţia f :V3 →  ,
   
f (v ) = v  (a  b ) . Să se arate că f este  -liniară şi să se calculeze câte o
bază pentru Kerf şi Im f .

     
20. Fie a  V3 , a  0 şi f : V3 → V3 , f (v ) = a  v . Să se arate că f
  

este aplicaţie  -liniară şi să se calculeze M Bf , cu B = i , j , k baza 
canonică a lui V3 şi câte o bază pentru Kerf şi Im f .