Noțiuni de Algebră liniară

SPAŢII VECTORIALE (LINIARE)

Spaţiul vectorial este una din cele mai importante structuri matematice, care serveşte disciplinelor
economice si ingineresti.
Reamintim definitia unui corp din materia de liceu.
Definitie
Mulţimea K , înzestrată cu două legi de compoziţie interne, notate cu „  ” şi „  ” care satisfac
axiomele:
1) (K,+) este grup abelian;
2) (K,·) este semigrup („  ” este asociativa);
3) a·(b+c)=a·b+a·c;
(a+b)·c=a·c+b·c ; a,b,cK ( „” este distributivă faţă de „+ ” )
se numeşte inel.
Dacă în plus legea de compozitie „  ” are element neutru, notat 1K, atunci inelul se numeşte inel cu unitate
sau inel unitar, iar dacă „  ” este comutativă, atunci inelul se numeşte comutativ.
Un inel unitar K , cu cel puţin două elemente se numeşte corp, dacă orice element nenul din K este
inversabil faţă de legea de compozitie multiplicative „”.

Introducem acum structura de spatiu vectorial (sau liniar).

DEFINITIE
Fie (K,+,·) un corp comutativ şi 1K elementul său unitate.
Tripletul format din:
- o mulţime nevidă V
- o lege de compoziţie internă, aditivă, definită pe V, notata :  sau +,…….
 : V V  V
u, v   u  v ,  u,vV

- o lege de compoziţie externă, multiplicativă, notata :  sau ,….

 :K  V  V
(,u) u,  K, vV
care verifică axiomele:

Matematici aplicate in economie 5

 Noțiuni de Algebră liniară
(V1) (V, ) este grup abelian (comutativ)
u,v,wV (uv) w=u (vw), (asociativitate)
u,vV uv=vu , (comutativitate)
V, uV, u = u = u (  element neutru)
uV, u’V, uu’=u’ u=  (elemente simetrizabile)
(V2)   u  v     u    v u, v  V,   K
(V3)      u    u    u  u  V, ,   K
(V4)     u      u  uV ,  ,   K

(V5) 1K  u  u u V
se numeşte spaţiu vectorial (liniar) peste corpul K (sau K-spaţiu vectorial).

Notatie: (V, , *)/K este spatiu liniar peste corpul K sau pe scurt V /K daca legile de compozitie
sunt binecunoscute.
In cazul in care corpul K=R vom spune că V este un spaţiu vectorial real.
Elementele unui spaţiu vectorial V, se numesc vectori, iar elementele corpului K se numesc scalari
(numere).
Legea aditiva a spatiului vectorial se numeste adunarea vectorilor, iar legea multiplicativa se
numeste inmultirea vectorilor cu scalari.
Vectorul  se numeste vectorul nul al spatiului vectorial.
Proprietaţi
Intr-un spaţiu vectorial peste corpul K, (V,+, ·)/K, următoarele afirmaţii sunt adevărate:
1)   (u - v)    u -   v   K u, v  V
2) ( -  )  u    u -   v  ,   K u  V
3)       K
4) 0 k  u   u V
5) ( 1K )  u  u u  V
6) dacă  u   , atunci   0 K sau u   .

Exemple.
1. Spaţiul aritmetic real cu n dimensiuni, Rn/R
R corpul numerelor reale, comutativ şi nN* .Vom considera produsul cartezian
Rn = R R … R .

6 Matematici aplicate in economie

 Noțiuni de Algebră liniară
Elementele lui Rn sunt de forma x = (x1, x2, …, xn) şi se numesc n-uple ordonate.
Rn are structură de spaţiu vectorial peste corpul R, impreună cu urmatoarele legi de compozitie:
-o lege de compoziţie aditivă (adunarea vectorilor), definită prin:
def
x=(x1, x2,…, xn), y=(y1, y2,…, yn) Rn x+y  (x1+y1, x2+y2,…, xn+yn)

-o lege de compoziţie externă peste corpul numerelor reale R (inmultirea cu scalari a vectorilor),
definită prin:
def
x=(x1, x2,…, xn) R , R
n
x  (x1, x2,…, xn).
Elementul neutru la adunarea vectorilor, vectorul nul al spatiului vectorial Rn/R este  = (0,0,0…,0).
2. Mulţimea matricelor cu m linii şi n coloane, cu elemente reale, formează un spaţiu liniar real,
notat ( M mxn (R), +,·)/ R. Operaţiile acestui spaţiu liniar sunt: adunarea matricelor şi înmulţirea dintre un
număr real şi o matrice. Vectorul nul este matricea nula, cu toate elementele egale cu zero.

DEFINITIE
Fie (V,+,)/K, vectorii v 1,v 2 ...v n  V , nN*, scalarii 1, 2 ... n  K.
n
Vectorul v  1v 1   2v 2  ...   nv n =  j v j se numeşte combinaţia liniară a vectorilor
j 1

v 1,...,v n cu scalari din corpul K.

Exemplu : In R2/ R combinatia liniara a vectorilor v1=(2,3), v2=(5,-3), v3=(-102, 55) cu scalarii 1=-2,
2=3, 3=0 este v=1v1+ 2v2+3v3= -2 ·(2,3)+3·(5,-3)+0· (-102, 55) = (-4, -6) + (15, -9) + (0,0) =
= (11, -15).

Fie (V,+,)/K, spatiu vectorial peste corpul K.

DEFINITIE
O submulţime nevidă WV se numeşte subspaţiu vectorial (liniar) al lui (V,+,)/K dacă şi numai dacă W
împreuna cu legile de compozitie din V, restrictionate la W este spaţiu vectorial peste corpul K .

PROPOZITIE (CONDITII ECHIVALENTE PENTRU SUBSPATII VECTORIALE)

În orice spaţiu vectorial (V,+,)/K următoarele afirmaţii sunt echivalente:
a) WV este subspaţiu vectorial (liniar) al lui V;
b)  u, v  W , u  v  W şi   K , u  W ,   u  W ;
c) ,   K , u,v W ,   u    v  W .

Matematici aplicate in economie 7

 Noțiuni de Algebră liniară

Exemple.1. În orice spaţiu vectorial V/K, mulţimile   şi V sunt subspaţii vectoriale ale lui V şi se
numesc subspaţii improprii, (   este subspatiul nul al lui V/K).
2. În Rn/R, mulţimea W={x=(0, x2, x3,…, xn), xjR, j=2,…,n} este subspaţiu vectorial al lui Rn.
Pentru a demonstra vom verifica afirmatia c) din propozitia de mai sus care este echivalenta cu
definitia subspatiului liniar.
Fie x, yW si ,  R. Vom calcula combinatia liniara a acestor vectori cu scalarii  si  si vom
demonstra ca vectorul obtinut apartine multimii W.
Fie x=(0, x2, x3,…, xn), y=(0, y2, y3,…, yn), xjR, yjR, j=2,…,n
x+y=(0, x2, x3,…, xn) + (0, y2, y3,…, yn) = ( 0, x2+y2, …, xn+yn) W, W este subspaţiu
vectorial al lui Rn.
3. În spaţiul liniar (M 2 x 2 (R), +, ·)/R al matricelor pătratice de ordinul 2, mulţimea S a matricelor
nesingulare de ordinul 2 (al cărui determinant este diferit de 0) nu este subspaţiu liniar, deoarece suma a
două matrice nesingulare nu este mereu o matrice nesingulară, de exemplu:
1 2   2 1 3 3
A=    S şi B     S , A  B     S , pentru ca det (A+B)=0.
 3  1 0 4 3 3

O mulţime finită de vectori dintr-un spatiu vectorial V/K se numeşte sistem de vectori.
Fie (V,+,)/K un spatiu vectorial peste corpul K.
DEFINITIE
Sistemul de vectori S= {v 1,v 2 ,...,v n }  V se numeşte liniar independent sau liber (sau vectorii

v 1,v 2 ,...,v n sunt liniar independenţi) dacă si numai dacă orice combinaţie liniară nulă a vectorilor lui S
se obţine numai cu toţi scalarii nuli, adică:

1v 1   2v 2     nv n     i  0, i  1, n .

DEFINITIE
Sistemul de vectori S  V se numeşte liniar dependent sau legat (sau vectorii v 1,...,v n sunt liniar

dependenţi) dacă nu este liber, adică există n scalari  i , i  1,n nu toţi nuli, astfel încât combinaţia
liniară a vectorilor lui S cu aceşti scalari să fie nulă.

PROPOZITIE. Sistemul de vectori S  {v 1,v 2 ,...,v n }  V /K este liniar dependent dacă şi

numai dacă unul dintre vectori săi este o combinaţie liniară a celorlalţi vectori din S.
8 Matematici aplicate in economie
 Noțiuni de Algebră liniară

A stabili natura unei multimi de vectori înseamnă a studia dacă vectorii sunt liniar dependenţi sau
independenţi.
Exemplu.
Să se stabilească natura sistemului de vectori S R4,
S  {v 1,v 2 ,v 3 }, v 1  (1,1,0,1); v 2  (-1,2,1,1); v 3  (0,1,1,0).
Fie 1, 2 , 3 scalari(numere) din R astfel încât combinaţia lor liniară cu vectorii lui S să fie
nulă
 1v 1   2v 2   3v 3  
 1(1,1,0,1)   2 ( 1,2,1,1)   3 (0,1,1,0)  (0,0,0,0)
(1-2, 1+22+3, 2+3, 1+2)=(0,0,0,0)

 1   2  0
  2    0
 1 2 3
Obţinem sistemul de ecuaţii liniar omogen: 
 2   3  0
 1   2  0

1 1 0
 
1 2 1
Matricea sistemului liniar omogen este A  
1
.
0 1
 
1 1 0
Rangul lui A este 3 = nr. necunoscute  sistem compatibil determinat. Singura soluţie a sistemului de
ecuaţii este cea nulă, adica toti scalarii sunt nuli, 1=2= 3=0.
Deci, S este sistem de vectori liniar independent.

Proprietati ale sistemelor de vectori

1) S  { } este liniar dependent;

2) S  {v }, v   este liniar independent, pentru că: din  v   rezulta   0 ;

3) Dacă S conţine vectorul nul, sistemul de vectori S este liniar dependent;
4) În orice spaţiu vectorial V/K orice subsistem de vectori S'  S al unui sistem S liniar
independent este liniar independent;
5) Orice suprasistem S’, S'  S , al unui sistem de vectori liniar dependent S este liniar dependent.

Matematici aplicate in economie 9

 Noțiuni de Algebră liniară

Baza. Dimensiunea unui spatiu vectorial

Fie (V,+,)/K un spatiu vectorial peste corpul K.

DEFINITIE
O multime de vectori S  V/K se numeşte sistem de generatori pentru spatiul vectorial V/K, dacă orice
vector din spatiul vectorial V se poate scrie ca o combinaţie liniară cu vectorii multimii S si cu scalari din
corpul K.
Vectorii lui S se numesc generatori pentru spatiul vectorial V.

Propoziţie. Orice spaţiu vectorial V/K admite cel puţin un sistem de generatori.

Definitie. Spaţiul vectorial V/K se numeşte finit generat, dacă există S un sistem de generatori
finit pentru V/K.

Definitie. Două sisteme de vectori care generează acelaşi spaţiu vectorial se numesc echivalente.

Fie S un sistem de generatori pentru V/K. Următoarele transformări duc la obţinerea unui nou
sistem de generatori pentru V/K:
- schimbarea ordinii vectorilor lui S;
- înmulţirea unui vector din S cu un scalar(numar) nenul;
- înlocuirea unui vector din S cu o combinaţie liniară formata cu acel vector si alţi vectori din
sistemul de generatori S.

DEFINITIE
O multime de vectori B  V/K cu proprietăţile:
- B este sistem de generatori pentru spatiul vectorial V (notam <B> =V)
- B este sistem de vectori liniari independenti
se numeşte bază pentru spaţiul vectorial (liniar) V/K.

Se poate demonstra

TEOREMA. Orice spaţiu vectorial, diferit de { } admite cel puţin o bază.

10 Matematici aplicate in economie

 Noțiuni de Algebră liniară
Spaţiul vectorial V/K care are o bază finită sau V  { } se numeşte finit dimensional; în caz
contrar cand spatiul vectorial are baze formate dintr-o infinitate de vectori se numeşte infinit dimensional.

TEOREMA. Toate bazele unui spaţiu vectorial, finit dimensional au acelaşi număr de vectori.

DEFINITIE
Numărul natural notat

n, dacă V are o bază formată din n vectori

dim K V   ,
0, dacă V  { }
se numeşte dimensiunea spatiului vectorial V.

Un spaţiu vectorial cu dimensiunea n se numeşte n-dimensional şi se notează cu Vn .

Orice subspatiu vectorial, cu exceptia celui nul, admite cel putin o baza.
Dimensiunea oricarui subspatiu vectorial, WVn, al spatiului vectorial Vn este un numar mai mic
sau egal cu n.
Daca WV subspatiu vectorial si dimKW = dimKV=n atunci W=V.

Exemple
1) În spaţiul vectorial Rn/R, nN* vectorii
e1 = (1,0,0,...,0), e2 = (0,1,0,...,0),…, en = (0,0,...,0,1)
formează o bază B  {e1, e2 ,...,en } a spatiului vectorial Rn/R ( numită baza canonică).
Arătăm că B este un sistem de vectori liniar independent:
Se formeaza combinaţia liniară nulă a vectorilor din B cu scalarii 1,2,…nK=R,
1e1   2e2  ...   n en    (1, 2 ,..., n )  (0,0,...,0)  1   2  ...   n  0.
Pe de altă parte
 xRn/R, x=(x1, x2, x3,…, xn) = (x1,0,0,…,0)+ (0, x2, 0,…,0)+…+(0,0,0,…,0,xn) = x1e1+x2e2+….+xnen,
scalarii xiR, i=1,2,…,n, adica B este un sistem de generatori pentru spatiul vectorial Rn/R.
B este o baza a spatiului vectorial Rn/R.
Rezulta ca toate bazele acestui spatiu liniar vor avea n vectori si dimR Rn = n.

2) Spaţiul vectorial (Mmxn(K), +,·)/K are dimensiunea m·n, pentru ca baza canonica a sa este

mulţimea matricelor B  E ij 1  i  m, 1  j  n ,  Eij este matricea care are elementul 1 la

intersecţia liniei i cu coloana j, celelalte elemente fiind nule .

Matematici aplicate in economie 11
 Noțiuni de Algebră liniară

DEFINITIE
Scalarii cu ajutorul cărora un vector vV/K se scrie ca o combinaţie liniară cu vectorii unei bazei B, se
numesc coordonatele vectorului v în raport cu baza B.

Presupunem ca V/K este finit dimensional, dimKV=nN* si B={u1, u2,…,un} este o baza a
spatiului linear V, iar vV un vector al spatiului vectorial.

Atunci  1, 2,...,n K astfel incat v =1 u1 + 2 u2 +...+ n un.

Scalarii 1, 2,...,n K sunt coordonatele vectorului v in raport cu baza B.

Vom nota vB=(1, 2,...,n) faptul ca vectorul v in raport cu baza B are coordonatele 1, 2,...,n

Daca vom schimba baza spatiului vectorial la care ne raportam, coordonatele vectorului v se vor
modifica si ele, fiind reprezentate de alti scalari din corpul K.

PROPOZITIE: Coordonatele unui vector în raport cu o bază a spatiului vectorial sunt unice.

Exemplu: În R3/R se consideră multimea de vectori B = {v1, v2, v3} formata cu vectorii:

v1=(1,-1,2); v2=(-1, 3, -2); v3 = (0, 1, -1).

Sa se demonstreze ca B este o baza a spatiului R3/R si sa se calculeze coordonatele vectorului u = ( 2,0,1)

in raport cu baza B.

Vom verifica definitia bazei, adica mai intai verificam ca vectorii v1, v2, v3 sunt liniar independenti.
Fie 1, 2 , 3 R, scalari reali. Formam combinatia liniara nula a vectorilor din B cu acesti scalari
oarecare.
1v1+2 v2+ 3v3 =   1 ·(1,-1,2)+ 2 ·(-1, 3, -2) + 3 ·(0, 1, -1) = (0,0,0) 
(1, - 1, 21) + (-2, 32, -22) + (0, 3, -3)= (0,0,0) 
(1-2, - 1 +32+3, 21-22-3) = (0, 0, 0) 

un sistem liniar omogen, cu matricea

12 Matematici aplicate in economie

 Noțiuni de Algebră liniară
det A = - 2, de unde rezulta ca rang A=3 = nr. necunoscute. Sistemul este compatibil determinat,
singura lui solutie fiind cea banala 1 = 2 = 3 = 0. Deci multimea de vectori B este liniar independenta.
Verificam ca B formeaza un sistem de generatori pentru R3/R.
Fie u = (x1, x2, x3)  R3, vom arata ca exista niste scalari 1, 2 , 3 R cu ajutorul carora u se va
scrie ca o combinatie liniara cu vectorii din B.
u = 1v1+ 2 v2 + 3v3  (x1, x2, x3) = (1-2, - 1 +32+3, 21-22-3) 

sistem de 3 ecuatii liniare cu 3 necunoscute, 1, 2 , 3, neomogen, cu aceeasi matrice de mai sus notate cu
A, cu rang A=3. Este un sistem compatibil determinat si solutia lui ( regula lui Cramer) este 1=1/detA,
2=2/detA, 3=3/detA, unde 1, 2, 3 sunt determinantii obtinuti prin inlocuirea primei coloane, a celei
de-a doua coloane si respectiv a coloanei trei din matricea A cu coloana termenului liber
.

Deci B este sistem de generatori pentru R3/R, adica formeaza o baza a acestui spatiu vectorial.
Pentru determinarea coordonatelor vectorului u = ( 2, 0, 1) in raport cu baza B folosim definitia
adica calculam valorile scalarilor care ne-au ajutat sa scriem vectorul u ca o combinatie liniara cu vectorii
bazei, notati mai sus, pentru un vector u oarecare, cu 1, 2 , 3.
Inlocuim in expresiile scalarilor 1, 2 , 3 valorile x1=2, x2=0, x3=1 si astfel se obtine
uB=(3/2. -1/2, 3).
Baza canonica a spatiului R3/R este formata cu vectorii e1 = (1,0,0), e2 = (0,1,0), e3 = (0,0,1).

Propozitie. Fie V/K spaţiu vectorial, finit dimensional cu dim KV=n. Următoarele afirmaţii sunt adevarate:
i) orice multime de vectori liniar independenta are cel mult n vectori;
ii) orice multime de vectori liniar independenta formata din n vectori este bază pentru V/K;
iii) orice sistem de generatori al lui V/K are cel puţin n vectori;
iv) orice sistem de generatori format din n vectori este bază pentru V/K.

Dimensiunea spaţiului vectorial V/K reprezinta numărul maxim de vectori liniar independenţi din
spatiul vectorial V şi numărul minim de generatori ai spatiului vectorial V.

Matematici aplicate in economie 13

 Noțiuni de Algebră liniară

Matrice.Sisteme de ecuatii

Fie K corp comutativ. Am notat M mxn (K ) mulţimea matricelor cu m linii şi n coloane şi elemente
din corpul K.

( M mxn (K ) , +, ·)/K împreună cu adunarea matricelor şi înmulţirea unei matrice cu un scalar are o
structură de spaţiu vectorial peste corpul K.
 a11 a12  a1n 
 
 Mmxn (K) , A   21  a ij  i 1, m .
a a 22  a 2n 
Fie matricea A  (aij )i1,m
     j 1, n
j1,n  
a 
 a mn 
 m1 am2

Notam cu u1  (a11, a12 ,...a1n ) ; u 2  (a21, a22 ,...a2n ) ;… ; u m  (am1, am2 ,...amn ) .

Vectorii uiKn, i=1,2,….m, se numesc vectorii linie ai matricei A.

Analog considerăm vectorii vi=(a1i,a2i,...,ami) Km, i=1,2,….n, care se numesc vectorii coloană ai matricei A.
Putem defini rangul unei matrice A, folosind notiunea de liniar independenta, astfel :
Se numeşte rangul matricei A, numărul maxim de vectori coloană liniar independenţi din matricea A.

Sisteme de ecuaţii liniare.

Fie K corp comutativ (adesea K=R), aijK şi fie sistemul liniar de ecuaţii cu m ecuaţii şi n
necunoscute

a11x1  a12 x 2  ...  a1n x n  b1


a21x  a22 x  ...  a2n x n  b2 (1)
a x  a x  ..  a x  b
 m1 1 m2 2 mn n m

 x1   b1 
   
 x2   b2 
Notăm A  aij  i1,m, j 1,n matricea sistemului , X     R n
şi b     Rm .
 
   
x  b 
 n  m
Atunci sistemul (1) se mai poate scrie:
n
 aij x j  bi i  1, m (2)
j 1

sau AX=b (3)

14 Matematici aplicate in economie

 Noțiuni de Algebră liniară
 a1 j 
 
 a2 j  n
sau dacă notăm v j   R
m
j  1,n , atunci v j x j  b . (4)
  j 1
a 
 mj 
Sistemul liniar de ecuaţii (1) se numeşte compatibil dacă există x  (1, 2 ,..., n )  K
n
care
verifică identic acest sistem.

Teorema 2.3. (Kronecker-Kapelli)

Sistemul de ecuaţii (1) este compatibil dacă şi numai dacă r ( A)  r ( A) , unde A este matricea extinsă a
sistemului.

n
Dacă b   Rm, sistemul AX=0 sau  v j x j  se numeşte sistem liniar omogen.
j 1

Propozitie. Mulţimea soluţiilor unui sistem de ecuaţii liniar omogen cu n necunoscute formează un
subspaţiu vectorial al lui Rn/R.

APLICATII LINIARE (Operatori liniari)

Considerăm două spaţii vectoriale V şi W peste acelaşi corp K.

DEFINIŢIE. Funcţia f : V  W cu proprietăţile
f(u+v) = f(u) + f(v)  u,v  V ( f este aditiva) (1)
f( u) =  f(u)  K,  u V ( f este omogena) (2)
se numeşte aplicaţie liniară (operator liniar) de la spatiul liniar V la spatiul liniar W.

PROPOZIŢIE. Funcţia f  V  W este aplicaţie liniară daca si numai daca are loc
relatia f( u+  v) =  f(u) +  f(v), , K şi  u,v  V . (3)

OBSERVAŢIE. În exercitii se poate verifica definitia sau numai afirmatia (3).

O aplicatie liniara f : V  V se numeste endomorfism al spatiului vectorial V/K.

Exemple
1) VK spaţiu vectorial, IV V V , IV(u) = u,  u V este aplicaţia liniară identică;
2)  V V (u) = ,  u V este aplicaţia liniară nulă,  fiind vectorul nul al lui V.

Matematici aplicate in economie 15

 Noțiuni de Algebră liniară
TEOREMA. Fie două K-spaţii vectoriale V şi W şi f V  W aplicaţie liniară.
Atunci f are următoarele proprietăţi 
1) f(u-v) = f(u) - f(v)  u,v V;
2) f(V) = W;

 n
 n
3) f   i ui    i f(u i )
i 1 i 1
 u1,u2,…unV,  1,2,….nK, nN*.

DEFINIŢIE O funcţie f : V  K se numeşte formă (funcţională) liniară a K-spaţiului

vectorial V, dacă este f este aplicaţie liniară (unde K este privit ca spaţiu vectorial peste el însuşi).

Expresia analitică a unei forme liniare

Considerăm V/K, spaţiu vectorial, finit dimensional, dimKV=n şi B={u1,u2,…,un} o bază in V.
n
Fie u  V  u=  x i u i , xi  K sunt coordonatele vectorului u in raport cu baza B, i= 1, n .
i 1

Avand in vedere proprietatea de liniaritatea a functiei f are loc relatia

n n
f(u)=f(  x iui )=  x i f(u i )
i1 i1

Notăm cu ai = f(ui)K, i= 1, n şi va rezulta:

n
f(u)=  ai x i u=(x1,x2,…xn),
i1

expresie care se numeşte expresia analitică a formei liniare f in raport cu baza B .

ai, i  1, n se numesc coeficienţii formei liniare f.

Exemplu. f: R3R, f(u) = -2x1 + 3x2 -7x3, u=(x1, x2, x3)R3 este o forma liniara (aditiva si
omogena).

16 Matematici aplicate in economie