Noțiuni de Algebră liniară

Curs 2

SPAŢII VECTORIALE (LINIARE)

Definitie
Se numeşte inel mulţimea K , înzestrată cu două legi de compoziţie interne, notate cu „ + ” şi „  ” care
satisfac axiomele:
1) (K,+) este grup abelian („ + ” asociativa, comutativa, element neutru, elemente simetrizabile);
2) (K,·) este semigrup („  ” este asociativa);
3) a·(b+c) = a·b + a·c;
(a+b)·c = a·c + b·c ; a,b,cK ( „” este distributivă faţă de „+ ” ).
Dacă în plus legea de compozitie „  ” are element neutru, notat 1K, atunci inelul se numeşte inel cu unitate
sau inel unitar.
Dacă „  ” este comutativă, atunci inelul se numeşte comutativ.
Un inel unitar K , cu cel puţin două elemente se numeşte corp, dacă orice element nenul (diferit de
elemental neutru al legii additive) din K este simetrizabil(inversabil) faţă de legea de compozitie „”.
Exemplu: corpul numerelor reale (R, +, ), corpul numerelor complexe (C, +, ).

Spaţiul vectorial este una din cele mai importante structuri algebrice, care serveşte disciplinelor
economice si ingineresti.

DEFINITIE
Fie (K,+,·) un corp comutativ (sau câmp) şi 1K elementul său unitate.
Tripletul format din:
- o mulţime nevidă V
- o lege de compoziţie internă, aditivă, definită pe V, notata :  sau +,…….
 : V V → V

( u,v ) → u  v ,  u,vV

- o lege de compoziţie externă, multiplicativă, notata :  sau ,….

 : K V →V
(,u) → u,  K, vV
care verifică axiomele:
Matematici aplicate in economie 5
 Noțiuni de Algebră liniară
(V1) (V, ) este grup abelian (comutativ)
x,y,zV (xy) z = x (yz), (asociativitate)
x,yV xy = yx, (comutativitate)
V, xV, x = x = x (  element neutru)
xV, x’V, xx’ = x’x =  (elemente simetrizabile)
(V2)
(V3)
(V4)  uV , =
(V5) 1K  u = u

se numeşte spaţiu vectorial ( sau liniar) peste corpul K (sau K-spaţiu vectorial).

In cazul in care corpul K=R (respectiv K=C) vom spune că V este un spaţiu vectorial real
(respectiv complex).
Elementele unui spaţiului vectorial V se numesc vectori, iar elementele corpului K se numesc
scalari (numere).
Legea aditiva se numeste adunarea vectorilor, iar legea multiplicativa se numeste inmultirea
vectorilor cu scalari.
Vectorul  se numeste vectorul nul al spatiului vectorial.
Notatie : (V,+, ·)/K - spaţiu vectorial peste corpul K sau pe scurt V /K.
Proprietaţi
Intr-un spaţiu vectorial peste corpul K, (V,+, ·)/K, următoarele afirmaţii sunt adevărate:

3)   =    K
4)
5) ( −1K )  u = −u u  V

6) Dacă   u =  , atunci  = 0K sau u =  .

Exemple.
1. Spaţiul aritmetic cu n dimensiuni, Rn/R
R corpul numerelor reale, comutativ şi nN* .
Vom considera produsul cartezian
Rn = R  R … R .
Elementele lui Rn sunt de forma x = (x1, x2, …, xn) şi se numesc n-uple ordonate.
6 Matematici aplicate in economie
 Noțiuni de Algebră liniară
Rn are structură de spaţiu vectorial peste corpul R, impreună cu urmatoarele legi de compozitie:
- o lege de compoziţie aditivă (adunarea vectorilor), definită prin:
def
x=(x1, x2,…,xn), y=(y1, y2,…,yn) R n
x+y = (x1+y1, x2+y2,…, xn+yn)

- o lege de compoziţie externă peste corpul numerelor reale R (inmultirea cu scalari a vectorilor),
definită prin:
def
x=(x1, x2,…, xn) Rn ,  R x = (x1, x2,…, xn).
Vectorul nul al spatiului vectorial Rn este  =(0,0,…,0).
2. Mulţimea matricelor cu m linii şi n coloane, cu elemente numere reale, formează un spaţiu liniar
real, notat ( M mxn (R), +,·)/ R. Operaţiile acestui spaţiu liniar sunt: adunarea matricelor şi înmulţirea dintre

un număr real şi o matrice.

DEFINITIE
Fie (V,+,)/K, vectorii v1 ,v2 ...vn V , nN*, scalarii (numerele) 1 , 2 ... n  K .

Vectorul
n
v = 1v1 +  2 v2 + ... +  n vn =  v
j =1
j j

se numeşte combinaţia liniară a vectorilor cu scalarii

Exemplu : In R2 /R se considera vectorii v1=(7,-1), v2=(-5, 3) si scalarii 1 = 3, 2 = −2 si combinatia lor

liniara este vectorul v = 1v1 +  2 v2 = 3·(7,-1) -2(-5,3) = (21,-3) - (-10, 6)=(21+10, -3-6)=(31, -9).

Fie (V,+,)/K, spatiu vectorial peste corpul K.

DEFINITIE
O submulţime nevidă WV se numeşte subspaţiu vectorial (liniar) al lui (V,+,)/K dacă şi numai dacă W
împreuna cu legile de compozitie din V, restrictionate la W este spaţiu vectorial peste corpul K .

PROPOZITIE (CONDITII ECHIVALENTE PENTRU SUBSPATII VECTORIALE)

În orice spaţiu vectorial (V,+,)/K următoarele afirmaţii sunt echivalente:
a) o multime de vectori WV este subspaţiu vectorial (liniar) al lui V/K;
b) , u + v  W şi , ;
c) , .

Matematici aplicate in economie 7

 Noțiuni de Algebră liniară
Exemple.1. În orice spaţiu vectorial V/K, mulţimile   şi V sunt subspaţii vectoriale ale lui V şi se
numesc subspaţii improprii, (   este subspatiul nul al lui V/K).

2. În Rn/R, mulţimea W={x=(0, x2, x3,…, xn), xjR, j=2,…,n} este subspaţiu vectorial al lui Rn.
Pentru a demonstra vom verifica afirmatia c) din propozitia de mai sus care este echivalenta cu
definitia subspatiului liniar.
Fie x,yW si ,  R. Vom calcula combinatia liniara a acestor vectori cu scalarii  si  si vom
demonstra ca acest vector apartine multimii W.
x=(0, x2, x3,…, xn), y=(0, y2, y3,…, yn) W, xjR, yjR, j=2,…,n
x+y=(0, x2, x3,…, xn) + (0, y2, y3,…, yn) = ( 0, x2+y2, …, xn+yn) W W este subspaţiu
vectorial al lui Rn.
3. În spaţiul liniar (M 2 x 2 (R), +, ·)/R al matricelor pătratice de ordinul 2, mulţimea S a matricelor

nesingulare de ordinul 2 (al cărui determinant este diferit de 0) nu este subspaţiu liniar (vectorial), deoarece
suma a două matrice nesingulare nu este mereu o matrice nesingulară, de exemplu:

A=  S , det(A)0 şi det(B)0, , pentru ca det (A+B)=0.

O mulţime finită de vectori dintr-un spatiu vectorial V/K se numeşte sistem de vectori.
Fie (V,+,)/K un spatiu vectorial peste corpul K.
DEFINITIE
Sistemul de vectori S= { v1 ,v2 ,...,vn }  V se numeşte liniar independent sau liber (sau vectorii

v 1,v 2 ,..., v n sunt liniar independenţi) dacă orice combinaţie liniară nulă a vectorilor lui S se obţine
numai cu toţi scalarii nuli, adică:
1v1 +  2v2 + +  n vn =   i = 0, i = 1,n .

DEFINITIE
Sistemul de vectori S  V se numeşte liniar dependent sau legat (sau vectorii 𝑣1 , . . . , 𝑣𝑛 sunt liniar
dependenţi) dacă nu este liber, adică există n scalari 𝛼𝑖 , i = 1,n nu toţi nuli, astfel încât combinaţia liniară
a vectorilor lui S cu aceşti scalari să fie nulă.

PROPOZITIE. Sistemul de vectori este liniar dependent dacă şi numai dacă

unul dintre vectori săi este o combinaţie liniară a celorlalţi vectori din S.

8 Matematici aplicate in economie

 Noțiuni de Algebră liniară
A stabili natura unui sistem de vectori înseamnă a studia dacă vectorii sunt liniar dependenţi sau
independenţi.
Exemplu.
Să se stabilească natura sistemului de vectori S R4,
S = { v1 ,v2 ,v3 }, v1 = (1,1,0,1); v2 = (-1,2,1,1); v3 = (0,1,1,0).

Fie  1, 2 , 3 scalari din R astfel încât combinaţia lor liniară cu vectorii lui S să fie nulă
𝛼1 𝑣1 + 𝛼2 𝑣2 + 𝛼3 𝑣3 = 𝜃
𝛼1 (1,1,0,1) + 𝛼2 (−1,2,1,1) + 𝛼3 (0,1,1,0) = (0,0,0,0)
(𝛼1 , 𝛼1 , 0, 𝛼1 ) + (−𝛼2 , 2𝛼2 , 𝛼2 , 𝛼2 ) + (0, 𝛼3 , 𝛼3 , 0) == (0,0,0,0)
(1-2, 1+22+3, 2+3, 1+2)=(0,0,0,0)
1 −  2 = 0
 + 2 +  = 0
 1 2 3
Obţinem sistemul de ecuaţii liniar omogen: 
 2 +  3 = 0
1 +  2 = 0

 1 −1 0
 
1 2 1
Matricea sistemului liniar omogen este A =  .
0 1 1
 
1 1 0

Rangul lui A este 3=nr. necunoscutesistem compatibil determinat. Singura soluţie a sistemului de ecuaţii
este cea nulă, adica toti scalarii sunt nuli, 1=2= 3=0.
Deci, S este sistem de vectori liniar independent.

Matematici aplicate in economie 9