TEMA 2

SPAŢII VECTORIALE

 Exemple de spaţii vectoriale.

 Bază.Schimbări de bază.

n
1. Spaţiul real aritmetic este un spaţiu vectorial peste

Elementele din n
(   ...  , de n ori) sunt perechi de n numere reale de

forma x  ( x1 , x 2 ,..., x n ) , unde xk  (k  1, 2,..., n) .

Suma a două elemente x  ( x1 , x 2 ,..., x n ) şi y  ( y1 , y 2 ,..., y n ) în n

este definită

de următoarea regulă : x  y  ( x1  y1 , x 2  y 2 ,..., x n  y n ) ,şi înmulţirea cu un scalar

k a elementului x  n
este definită de relaţia: kx  (kx1 , kx 2 ,..., kx n ) .Să se arate

că ( n
, , ) este spaţiu vectorial real.
Soluţie:
Se verifică că ( n
, ) este grup comutativ.

Elementul nul din n

este 0  (0,0,...,0) ,iar opusul elementului x

este  x  ( x1 ,  x 2 ,...,  x n ) .
Verificăm în continuare celelalte axiome :

()  ,   () x  ( x1, x2 ,..., xn ) n

, y  ( y1, y 2 ,... y n )  n

i)  ( x )   ( x1,  x2 ,...,  xn )  ( x1,  x2 ,...,  xn )  ( ) x

ii) (   ) x  ((   ) x1, (   ) x 2 ,..., (   ) x n ) 

 ( x1,  x 2 ,...,  x n )  (  x1,  x 2 ,...,  x n )   x   x
18

iii )  ( x  y )   ( x1  y1, x 2  y 2 ,..., x n  y n ) 

 ( ( x1  y1 ),  ( x 2  y 2 ),...,  ( x n  y n )) 
 ( x1   y1,  x 2   y 2 ,...,  x n   y n ) 
 ( x1,  x 2 ,...,  x n )  ( y1,  y 2 ,...,  y n ) 
 ( x )  ( y ).

iv) 1x  ( x1, x 2 ,..., x n )  x ,unde 1 este elementul unitate din .

Deci ( n , , ) este un spaţiu vectorial peste corpul .

2. Pe mulţimea V = (0, ) se definesc legile de compoziţie:

def
 : ( x, y) V V  x  y  x  y, x, y V
def
: (, x)  R V   x  x ,   R, x V
Să se arate că în raport cu acestea V este un spaţiu vectorial real.
Soluţie: Vom verifica aximele spaţiului vectorial.
I. (V, ) este grup abelian
( x  y)  z  x  ( y  z)  ( x  y)  z  x ( y  z), x, y, z V
x  y  y  x  x  y  y  x, x, y V
 e V x  e  e  x, x V  e  1V
1
x V x' V x  x '  x '  x,  x '  V
x
II. În raport cu legea externă sunt verificate egalităţile:
x1  x  1 x  x, x V
x  ( x )   ( ) x  (  x ), x V , ,  R
x  x   x   (   ) x  x   x, x V , ,  R
( x  y)  x  y   ( x  y)   x  y, x, y V ,  R
Deci (V , , ) este spaţiu vectorial real.
3. Să se arate că mulţimea U = {( x, y, 0) x, y  R}  R3 este subspaţiu vectorial

al lui R3 .
 19

Soluţie: Fie u, v  U  u  ( x1, y1,0), v  ( x2 , y2 ,0) k , l R atunci avem că

k  u  l  v  (kx1  lx2 , ky1  ly2 ,0) U deci U este subspaţiu vectorial al lui R3

4. Să se studieze dependenţa liniară pentru sistemul de vectori

S  {v1  (2,1,3), v 2  (1, 2,0), v 3  (1,1, 3)}  R3
Soluţie: Fie relaţia  1  v1   2  v 2   3  v 3  0 . Prin înlocuirea vectorilor v1, v 2 , v 3
această relaţie este echivalentă cu sistemul omogen
2 1   2   3  0

 1  2 2   3  0

3 1  3 3  0
cum determinantul sistemului este nul prin urmare sistemul admite soluţii nebanale
deci sistemul de vectori S este liniar dependent. Un sistem fundamental de soluţii
pentru sistemul omogen este  1  1,  2  1,  3  1 de unde rezultă relaţia de
dependenţă liniară v1  v 2  v 3  0 .

5. Studiaţi dacă sistemul de vectori

S  {1,sin( x),cos( x),....,sin(n  x),cos(n  x),.....}, x R
este liniar independent.
Soluţie: Sistemul de vectori S este un sistem infinit de vectori atunci el va fi liniar
independent dacă orice subsistem S’  S finit este liniar independent respective va fi
liniar dependent dacă există un subsistem S’’  S finit liniar dependent.
Fie subsistemul oarecare
S’ = {1,sin( x),cos( x),....,sin( n  x),cos( n  )},
x x  R , n N
Considerăm relaţia (*)
 0 1   1  sin( x)   1  cos( x)  .... n  sin(n  x)   n  cos(n  x)  0, x N
Integrând relaţia de mai sus pe [0, 2] şi ţinem seama că
2 2 2
0 dx  2, 0 sin(k  x)dx  0, 0 cos(k  x)dx  0, k  1, n
deducem că  0  0 .
Înmulţim relaţia (*) pe rând cu sin(k  x) pentru k  1, n şi integrand pe
[0, 2] şi ţinem seama că
20

2
0 sin(k  x) cos(h  x)dx  0, k , h  1, n
2 0, pentru k  h
0 sin( k  x )sin( h  x ) dx  
, pentru k  h
, k , h  1, n

deducem că  k  0, k  1, n .
Relaţia (*) devine  1  cos( x)  ....   n  cos(n  x)  0, x Ñ pe care o
înmulţim pe rând cu cos(k  x), k  1, n apoi o integrăm pe [0, 2] şi ţinem seama
că
2 0, pentru k  h
0
cos(k  x) cos(h  x)dx  
, pentru k  h
, k , h  1, n

deducem că  k  0, k  1, n deci subsistemul oarecare S’ este liniar independent deci

şi sistemul S este liniar independent.

6. Să se arate că sistemul de vectori

B  {v1  (1,0,0), v2  (3,1,0), v3  (9, 6,1)}  R3
este o bază în R3 apoi determinaţi coordonatele vectorului v  (4,1, 2) în
baza B .
Soluţie: Pentru a arăta că sistemul de vectori B este bază pentru R3
trebuie ca sistemul B să fie sistem liniar independent şi sistem de
3
generatori pentru .
. Din relaţia  1  v1   2  v 2   3  v 3  0 prin înlocuirea vectorilor şi
identificarea pe componente în relaţia de mai sus se obţine sistemul
 1  3 2 9 3 0  1  0
 
omogen  2  6 3  0 care admite soluţia banală  2  0 deci
 
 3  0  3  0
sistemul B este liniar independent.
Fie vectorul oarecare u  ( x, y, z )  3
astfel încât u   v1   v2   v3 de
unde se obţine sistemul neomogen
 21

  3  9  x

  6  y
  z

care admite soluţiile   z,   y  6 z,   x  3 y  9 z deci există scalarii
,  ,  adică sistemul B este sistem de generatori pentru 3
prin
urmare sistemul B este bază pentru R3 . În plus avem că
   x  3 y  9z 
   
[(x, y, z)]BC       y  6z  .
   
   z 
Descompunem vectorul v după vectorii bazei B astfel
v   1  v1   2  v 2   3  v 3
Prin înlocuirea vectorilor şi identificarea pe componente în relaţia de mai
sus se obţine sistemul
 1  3 2  9 3  4  1  25
 
 2  6 3  1 care admite soluţiile  2  13 care reprezintă
 
 3  2  3  2
coordonatele vectorului v în raport cu baza B, adică
v  25  v1  13  v 2  2  v 3
7. Se dau bazele
B1  {v1  (1,0,0), v 2  (2,1,0), v 3  (3, 2,1)}  R3 , respectiv
B 2  {u1  v1  v 2  v 3 , u 2  v1  v 2  v 3 , u 3  v1  v 2  v 3}  R3
şi vectorul v  8v1  4v 2  v 3 . Să se determine coordonatele vectorului v în
baza B 2 .
Soluţie: Fie descompunerea vectorului v în raport cu baza B 2
v  1  u 1   2 u 2  3 u 3 de unde obţinem că
8v1  4v 2  v 3   1  (v1  v 2  v 3 )   2  (v1  v 2  v 3 )   3  (v1  v 2  v 3 )
Din teorema descompunerii unice într-o bază rezultă sistemul
22

  1   2   3  8

 1   2   3  4

 1   2   3  1
Rezolvând acest sistem de ecuaţii obţinem coordonatele vectorului v
3 7
în baza B adică  1  ,  2   ,  3  6 sau avem descompunerea
2 2
3 7
v  u 1  u 2  6u 3
2 2
8. Completaţi sistemul liniar independent S0  {u1  (1,1,1), u2  (1, 1,1)}  R3
la o bază a spaţiului vectorial R3 .
Soluţie: Fie baza canonică
Bc  {e1  (1,0,0), e2  (0,1,0), e3  (0,0,1)}  R3
Alegem sistemul S '  {e1  (1,0,0)}  R3 iar vectorii sistemului
B  S0  S '  {u1  (1,1,1), u2  (1, 1,1), e1  (1,0,0)}  R3
sunt liniari independenţi pentru că din combinaţia liniară
 1  u1   2  u 2   3  e1  0   1   2   3  0 (în 3
orice sistem format
3
din trei vectori liniari independenţi formează o baz ă în ) rezultă că B
3
este bază pentru R în plus prin construcţia bazei B conţine sistemul S0 .

9. Să se scrie matricea de trecere de la baza B  {v1  (1,1), v2  (1, 2)}  R2

la baza B '  {u1  (1,3), v2  (1, 4)}  R2
Soluţie: Descompunem vectorii bazei B’ faţă de baza B
u1  1  v2  2  v3  u1  v1  2v2 , iar u2  1  v2  2  v3  u2  2v1  3v2
Scriem TBB ' , matricea de trecere de la baza B la baza B’, matricea
pătratică de ordinal doi ale cărei coloane sunt coordonatele vectorilor bazei
B’ în raport cu baza B adică
u1 u2
 1 2  v1
TBB '   
 2 3  v2
 23

1 1 1 
 
10. Ştiind că TB ' B = 1 1 0  matricea de trecere de la baza B’ =
1 0 0 
 
{v1 , v2 , v3 } R3 la baza B = {u1  (1,1,1), u2  (1, 1,1), u3  (1,1, 1)}
 R 3 . Să se determine baza B’.
Rezolvare: Din definiţia TB ' B matricii de trecere de la baza B’ la baza B
u1 u2 u3
1 1 1 v1
 
TB ' B  1 1 0  v2
1 0 0  v
  3
deducem relaţiile
(1,1,1)  u1  v1  v2  v3

(1, 1,1)  u2  v1  v2
(1,1, 1)  u  v
 3 1
şi prin rezolvare în raport cu vectorii bazei B’ obţinem
v1  (1,1, 1), v2  (0, 2, 2), v3  (0, 2,0)
11. Să se stabilească formulele de transformare ale coordonatelor când se
trece de la baza
B = {u1  (1, 2,  1, 0),u2  (1, 1,1,1),u3  ( 1, 2,1,1),
u4  ( 1, 1, 0,1)
} R4
la baza B’ = {v1  (2,1, 0,1),v2  (0,1, 2, 2),v3  
( 2,1,1, 2),v4  (1, 3,1, 2)
} R4
Soluţie: Fie v  R 4 un vector oarecare şi fie descompunerile sale după cele
două baze:
v  x1  u1  x2  u2  x3  u3  x4  u4 şi v  y1  v1  y2  v2  y3  v3  y4  v4
Descompunem vectorii ui , i  1, 4 după vectorii bazei B’
u1  v2  v4
u  v  v  v
 2 1 2 4

u3  v1  v4
u4  v1  v3  v4
24

înlocuind vectorii ui , i  1, 4 cu descompunerile lor în baza B’ ăn

descompunerea vectorului v R4 de unde obţinem
v  y1  v1  y2  v2  y3  v3  y4  v4 =
 x1  ( v2  v4 )  x2 ( v1  v2  v4)  x3 ( v1  v4)  x4 ( v1  v3  v4)
Din teorema descompunerii unice a unui vector într -o bază rezultă
transformarea de coordonate
y1  x2  x3  x4
y2   x1  x2
y3  x4
y4  x1  x2  x3  x4

Probleme propuse
1.. Fie V un spaţiu vectorial real. Pe R  R definim operaţiile
(u, v) + (x, y) = (u + x, v+ y)
(a + ib) (u, v) = (au — bv, bu + av), a + ib C
Să se arate că R  R este un spaţiu vectorial peste C.
2. Arătaţi că mulţimea U  {( x, y, z)  R | x  y  2 z  0}  R3 este subspaţiu
vectorial al lui R3 .
 2a 3b  
3. Fie mulţimea U    a, b  R   2,2 (R) . Să se demontreze
 b a  2b  
că este subspaţiu vectorial al lui 2,2 (R) .

4. Fie sistemul S  {v1  (1,1,0), v2  (0,1,1), v3  (1,0, a)}  R3

Se cere să se determine a astfel încât sisteum S este liniar dependent .

5. Să se cerceteze dacă vectorul v = (1, -2, 0, 3) este o combinaţie liniară a

vectorilor u 1 = (3, 9, -4, -2), u2 = (2, 3, 0, -1), u3 = (2, -1, 2, 1).

6. Să se studieze dependenţa liniară pentru sistemele de vectori şi în caz

afirmativ determinaţi combinaţia liniară :
a) S  { p1  (1, 2,3), p2  (2,3,1), p3  (3,1, 2)}  R 3
 25

b) S  {v1  (7, 1,8), v2  (3, 1, 2), v3  (1,1,1)}  R3

 2 0  1 4   1 1  0  2
c) S  { A1    , A2    , A3    , A4   }  2,2 (R )
 1 3 5 3   0 1 4 8 
7. Fie sistemul S  {v1  (1,0,0), v2  (1,1,0), v3  (1,1,1)}  R3 se cere să se arate
că sistemul S este bază pentru R3 şi descompuneţi vectorul v  (1, 2,3) în raport
cu noua bază S. .

8. Să se verifice că sistemul S  {v1  (1, 2), v2  (2,3)}  R2 este bază pentru

R2 şi descompuneţi vectorul v  (4,3) în raport cu noua bază S.

9. Fie L  {(a, b, c)  R3 | a  b  c, a, b, c  R}  R3 . Se cere:

i) Să se arate că L este subspaţiu vectorial al lui R3
ii) Arătaţi că sistemele de vectori
S  {v1  (1,1,0), v2  (0,1, 1)}  R3 , S '  {u1  (1, 2, 1), v2  (2,1,1)}  R3
formează baze pentru L şi determinaţi matricea de trecere de la baza S la baza S’.
iii) Să se descompună vectorul v  (3, 2,1) în bazele S şi S’.
10. Să se determine matricea de trecere din baza
B  {u1  (2,3), u2  (0,1)}  R2 în baza B '  {v1  (3, 2), v2  (2,1)}  R2 .
11. Să se determine transformarea de coordonate când se trece de la baza
B = {(1,1,1),(1,1,0),(1,0,0)}  3
la baza
B’ = {(2,0,3),(1, 4,1),(3, 2,5)}  R 3
12. Determinaţi baza B ştiind că matricea de trecere de la baza
B '  {u1  (0,1,0), u2  (0,0,1), u3  (1,0,0)}  R3 , la baza B , este
 1 2 1
 
TB ' B   2 1 0 
 2 2 0
 
3
13. În - spaţiul liniar se dă sistemul
B  {u1  (1, 1, 2), u2  (2, 1,3), u3  (3, 2, 1)}  R3
Se cere:
a) Să se arate că B este bază;
26

b) Să se găsească coordonatele vectorului v  (2, 2,1) la baza B;

c) Să se găsească matricea de trecere de la baza canonică din R3 la baza B;
d) Fie baza B '  {u1  (1,0,1), u2  (1,1,1), u3  (0,1,1)}  R3 determinaţi
matricea de trecere de la baza B la baza B’.
3
14. În - spaţiul liniar se consider bazele
B  {u1  (1,1,1), u2  (1, 1,0), u3  (1,0,0)}  R3
şi
B '  {v1  (2, 4, 1), v2  (1,1,3), v3  (0,1, 2)}  R3
Se cere:
a) Să se găsească coordonatele vectorului v  (2, 2,1) la baza B respectiv la
baza B’;
b) Să se găsească matricea de trecere de la baza B la baza canonică din
R3 ;
c) determinaţi matricea de trecere de la baza B la baza B’.
2
15. În - spaţiul liniar se consider bazele
B  {v1  (2,3), v2  (3, 4)}  R2 şi B '  {u1  (0,1), u2  (1,0)}  R2
Se cere:
a) Să se găsească coordonatele vectorului v  2v1  v2 la baza B’;
b) Să se găsească matricea de trecere de la baza B la baza canonică din
R2 ;
c) Să se găsească matricea de trecere de la baza canonică din R2 la baza
B;
d) determinaţi matricea de trecere de la baza B la baza B’.