TEMA 3

SERII NUMERICE

 Crierii de convergenţă pentru serii cu termeni pozitivi.

 Serii alternante.
 Calculul aproximativ al sumei unei serii convergente.

1. (Seria geometrică)

Fie un q un număr real oarecare. Seria  q n1 se numeşte serie
n 1
geometrică cu raţia q. Pentru seria geometrică sunt adevărate implicațiile:

(c1 ) Dacă |q|<1   q n 1 este convergentă
n 1

(c2 ) Dacă |q|  1   q n 1 este divergentă
n 1
Soluţie:
Deoarece şirul sumelor parţiale devine:
1  q n
 , q 1
sn  1  q1  q 2   q n1   1  q
n, q 1

0, q  (1,1)
1, q 1

ţinând cont că lim q n   obţinem
n
, q  (1, )
nu există, q  (, 1]
28

 1
1  q , q  (1,1)

lim sn   , q  [1, )
n 
nu există, q  (, 1]


Aşadar seria geometrică cu raţia q este convergentă pentru
1
| q | 1 având suma seriei şi divergentă pentru | q | 1 .
1 q


2. Studiați natura seriei  (1)n1 .
n 1
Soluţie:

Seria 1 1  1 1  (1)n1    (1) n1 este divergentă
n1
0, n  par
deoarece şirul sumelor parţiale este şirul oscilant: sn  
1, n  impar
care nu are limită.
3. (Seria armonică)

1 1 1 1
Seria 1       se numeşte seria armonică.
2 3 n n 1 n

Soluţie:
Această serie este divergentă deoarece şirul sn al sumelor
1
parţiale corespunzător seriei armonice verifică relaţia (*) | s2n  sn | 
2
(În adevăr

1 1 1 1 1 1 n 1
| s2n  sn |   ...       ).
n 1 n  2 n  n 2n 2n 2n 2n 2
n

Presupunem că seria armonică este convergentă. Rezultă că şirul

sumelor parţiale sn este convergent la s, dar pe de altădată parte
 29

1
trecând la limită relaţia (*) obţinem că 0 
ceea ce este
2
fals.Presupunerea făcută este falsă adică seria armonică este divergentă.

1
4. Fie seria  an cu termenu general an 
n(n  1)
.
n 1

Se cere:
n
a) Să se determine s3 ( sn   ak ) ;
k 1

b) Să se determine numerele reale a,b astfel încât

1 a b
 
n(n  1) n n  1
c) Studiaţi dacă seria dată este convergentă.
Soluţie:
3
1 1 1 1 6  2 1 9 3
a) s3          0.75
n1 n(n  1) 1  2 2  3 3  4 12 12 4
b) Aducem la aceleaşi numitor şi obţinem că 1  a  (n  1)  b  n
pentru orice n , de unde prin identificarea coeficenţilor deducem
a  b  0 a  1
sistemul  care admite soluţiile  .
 a 1  b  1
c) Deducem sn şirul sumelor parţiale
n n
1 1 1  1 1
sn       
k 1 k ( k  1) k 1  k k  1  1 2
1 1

2 3

1 1 1 n
  1 
n n 1 n 1 n 1
30

n
care este un şir convergent la 1,( deoarece lim  1 ). Rezultă că
n n  1

seria este convergentă având suma seriei s = 1.


1
5. Arătaţi că seria  an , an  9n2  3n  2 este convergentă.
n1

Soluţie:
Șirul sumelor parţiale  sn n1 are termenul general:
n n n
1 1 1
sn     
 3k  2  6k  3k  2 k 1 3k (3k  2)  (3k  2)
2 2
k 1 9k k 1 9k
n n
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
         
k 1 (3k  2)(3k  1) k 1 3 3k  1 3 3k  2 3 2 3 3n  2 6

1
Deci seria este convergentă având suma seriei egală cu .
6
6.(Seria armonică generalizată)
Să se studieze natura seriei armonice generalizate

1
 n ,   (0, )
n1
Soluţie:
Vom distinge următoarele cazuri:
1 1 1
1. Dacă   (0,1)  n  n  
 și în plus | s2n  sn | 
n n 2
Într-adevăr :
1 1 1 1 1 1
| s2n  sn | 
 
 ...  
   
(n  1) (n  2) (n  n) n 1 n  2 2n
n 1
  , deci șirul sumelor parțiale  sn n1 este nemărginit de unde
2n 2
deducem că seria armonică generalizată în acest caz este divergentă.

1
2. Dacă   1 atunci seria armonică generalizată devine 
n 1 n
care este divergentă.
 31

3. Dacă   (1, ) alegem p  astfel încât p  2n1  1 de unde

deducem că
1 1 1 1  1 1   1 1 1 1 
sp                        
1 2 p 1 2 3  4 5 6 7 
 1  1  1
1 1 
  n   n 1  
      
 (2 ) (2  1)  1  2 2 
 1 1 1 1   1 
1
  2   2   2   2     n   
 (2 ) (2 ) (2 ) (2 )   (2 ) (2 n ) 
1 2 4 2n 1 1 1
 
 
 2 
  n 
 1  1
 2( 1)
  n ( 1)

1 2 (2 ) (2 ) 2 (2 ) (2 )
1
1
 1
1
 
1

1
 2( 1)( n1)  1
2 1 (2 1 ) 2 (2 1 ) n 1
1   1 1  21
2
Din această evaluare deducem că şirul sumelor parţiale pentru
seria armonică generalizată este un şir mărginit în plus acest şir este
crescător deci rezultă că el este convergent. Prin urmare seria
armonică generalizată este convergentă.


1
7. Studiaţi natura seriei  cos n .
n 1

Soluţie:
1
Observăm că şirul cos  cos 0  1  0 deci seria este divergentă.
n

2  32n  1
8. Studiaţi natura seriei  an , an  3n
.
n 0 3
Soluţie:
2 1 1 1
Observăm că an    2  .Considerăm următoarele serii
3n 33n 3n 27n
32


1 1
 3n (serie geometrică cu q 
3
 serie convergentă având suma
n 0


3 1 1
seriei egală cu s 
2
) respectiv  27n (serie geometrică cu q 
27
n 0

27
 serie convergentă având suma seriei egală cu s  )  seria
26

1 1
 2  3n  27n va fi o serie convergentă având suma seriei egală cu
n 0

3 27 105
2  s  s  2    .
2 26 26


cos(na)
9. Studiaţi natura seriei  3n
.
n 1

Soluţie:
cos(na)
Notăm cu an  termenul general al seriei.
3n
cos(n  1)a cos(n  p )a 1 1
| an1  an p | n 1
 n p
 n 1
 n p

3 3 3 3
 1 
 1 p 
1  1 1 1  1
 n1 1   2     n1  3 
3  3 3 3  3  1 1
p 1

 
 3 
1  1  1 1
  1     
2  3n  3 p  2  3n 3n
 1
Astfel pentru orice   0 , luând N ( )  log3   1 rezultă că:
 
1
n  N ( ); | an1  an p |   , p  1 deci seria este convergentă.
3n
 33

10. Să se studieze convergenţa seriei


n
  2n  3  4 n .
n 0
Soluţie:
 
n
Fie seriile  an ,  bn , cu termeni pozitivi an  (2n  3)4n
şi
n 0 n 0

1 1
bn  (  bn este seria geometrică cu q  <1 deci serie
4n n 0 4
an
convergentă). Calculăm limita lim , şi obţinem că
n bn
n
(2n  3)4n n 1
lim  lim   (0, )
n 1 n 2n  3 2
n
4
de unde rezultă că seriile au aceeaşi natură adică seria dată este
convergentă.

11. Să se studieze convergenţa seriei


n 1
 n2
.
n 1

1
Soluţie: Comparăm seria dată cu seria  n (care este o serie
n 1
n 1
2 n 1
divergentă) deci limita rezultată va fi lim n  lim  1 (0, )
n 1 n n
n
rezultă că seriile au aceeaşi natură adică seria dată este divergentă.

2n  3n
12. Studiaţi natura seriei  n
 4n
.
n 0 3
34

 n
3 3n
Alegem seria  bn , bn  n    (este seria geometrică cu
n 0 4 4
3
q   (1,1) deci o serie convergentă). Datorită faptului că avem
4
2n  3n  2n   2n 
(12)n  n  1  n  1
n n
 n 3 
lim 3 n 4  lim n n
n n 4 (2 3 )
 lim    lim  3  1
n 3 n  3 (3  4 )
n n  3 n  n  3 n 
(12)n  n  1  n  1
4 n  
4  4 

Seria dată are aceeaşi natură cu seria  bn deci este o serie
n 1
convergentă.

1
13. Studiaţi natura seriei  n  2n .
n 1

Soluţie:
 n
1 1
Alegem seria  bn , bn     (este seria geometrică cu
2n  2 
n 0
1
q   (1,1) deci o serie convergentă). Datorită faptului că avem
2
1
n  2 n 2n 1  n 
lim  lim  lim  1 unde lim n  0 
n 1 n n  2 n n n
 1  n 2  . Seria dată
2n 2n


are aceeaşi natură cu seria  bn deci este o serie convergentă.
n 1


14. Studiaţi natura seriei  ( n 3  1) .
n 2
 35


1
Considerăm seria n care este o serie divergentă şi în plus
n 1
1
3 1 n
3n 1
avem lim  lim  ln 3 de unde rezultă că seriile au
n 1 n 1
n n
aceeaşi natură adică sunt divergente.


sin n x  
15. Să se studieze natura seriei  n , unde x   0, 2  .
n 1
Soluţie:
sin n x sin n x sin x
Deoarece lim  0 calculăm lim n  lim n  sin x  (0,1)
n  n n n n n
n 1
deci seria este convergentă.(se ştie că lim n n  lim  1 ).
n n n
 n2
1  n 1 
16. Să se studieze convergenţa seriei  n    .
n 1 2  n 
Soluţie:
n2 n
1  n 1  1  1 e
Deoarece l  lim n n    lim  1     1 de aici rezultă,
n 2  n  n 2  n 2
că seria dată este divergentă.


 
n
17. Să se studieze natura seriei (n  1)(n  2)  n .
n1
Soluţie:
Deoarece aplicând corolarul 1 obţinem că

 
n
l  lim n (n  1)(n  2)  n =
n
(n  1)(n  2)  n2 3n  2 3
 lim (n  1)(n  2)  n  lim  lim 
n n (n  1)(n  2)  n n n2  3n  2  n 2

3
Deci l   1 rezultă că seria este divergentă.
2
36

 n
 n 1 
18. Să se studieze convergenţa seriei    .
n 1  3n  2 
Soluţie:
Obţinem că
n
 n 1   n 1  1
l  lim 
n
  lim    1
n  3n  2  n  3n  2  3
de aici rezultă, deci seria dată este convergentă.


2n
19. Să se studieze convergenţa seriei  n! .
n 1
Soluţie:
Deoarece lim an  0 calculăm limita
n 

an1 2n1 n ! 2
l  lim  lim  n  lim  0  1.
n an n  n  1 ! 2 n n  1

Conform corolarului de mai sus seria este convergentă.


3n n !
20. Studiaţi natura seriei  nn
n 1

Soluţie:
Calculăm limita
3n1 (n  1)!
(n  1)n1 3n1 (n  1)!n n 3n n 1
k  lim  lim n 
 lim  3 lim 
n n
3 n! n 3 n !(n  1) n 1 n (n  1) n n  1
n
1  
nn  n

3
k  1 deci seria este convergentă.
e

n
21. Să se studieze convergenţa seriei  (n  2)2n .
n 1
Soluţie:
 37

n n 1
Deoarece lim  lim lim n  1 0  0 calculăm limita
(n  2)2
n  n n  n2 n  2
n 1
a (n  3)2n1 (n  1)(n  2)2n n 2  ... 1
l  lim n1  lim  lim  lim  1
n an n n n n(n  3)2n 1 n 2n 2  ... 2
(n  2)2n
deci seria este convergentă.


n
22. Să se studieze convergenţa seriei  5n3  1 .
n 1
Soluţie:
n
Fie an  Calculăm limita lim an  0 și apoi limita:
5n  1
3 n 

 n 
 an     n(5n3  15n 2  ...  1) 
l  lim n   1  lim n  5 n 3
 1 
 1  lim n   1 
n  an 1  n  n 1  n  (n  1)(5n3  1) 

 5(n  1)3  1 
 
 n(5n3  15n 2  ...  1) (n  1)(5n3  1) 
 lim n   
n  (n  1)(5n3  1) 
 (n  1)(5n  1)
3

 5n 4  15n3  ...  n  5n 4  5n3...   10n3  ...  10

 lim n      2 1
 n  5n3  ...  5
lim
n  (n  1)(5n3  1)
   
deci seria este convergentă.

23. Să se studieze convergenţa seriei


4n  3
 an , an 
(4n  2)(4n  1)(4n)
.
n1
Soluţie:
38

4n  1
an1 
(4n  2)(4n  3)(4n  4)
a 4n  1 (4n  2)(4n  1)4n
Avem  lim n1  lim  
n an n (4n  2)(4n  3)(4n  4) (4n  3)
4n  1 (4n  2)(4n  1)4n 4 43
 lim    3 1
n (4n  3) (4n  2)(4n  3)(4n  4) 4 4
Aplicăm în continuare criteriul lui Raabel Duhamel adică
determinăm următoarea limită
 a  64n4  28n3  9n 64
lim n  n  1  lim   2  1 deci seria este
 n 32n  16n  2n  n 32
n  an 1 4 3 2

convergentă.
24. Studiaţi natura seriei

24 2n 1
 an , an  1 3  
(2n  1) 2n  1
n1

Soluţie:
Calculăm limita
a 2  4   (2n)(2n  2) 1 3   (2n  1)(2n  1)
k  lim n1  lim  
n an n 1  3   (2n  1)(2n  1)(2n  3) 2  4   (2n)
2n  2
 lim 1
n 2n  3
Deci conform criteriului raportului nu putem preciza natura
seriei de aceea vom aplica criteriul lui Raabel-Duhamel adică
determinăm limita
 a   2n  3  n 1
k   lim n  n  1  lim n   1  lim   1 de unde
n  an1  n  2n  2  n 2n  2 2
a 2n  2
rezultă că seria este divergentă(am folosit faptul că n1  
an 2n  3
an 1 1 2n  3
   )
an1 an1 2n  2 2n  2
an 2n  3
 39


1
25. Studiaţi natura seriei  (1)n1 an , an  2n  1 .
n1

Soluţie:
 1 
Observăm că şirul
  este un şir descrescător şi
 2n  1  n
convergent la zero atunci conform criteriului lui Leibniz seria este
convergentă.


n2
26. Să se determine suma seriei  an , an  2n cu două zecimale .
n 1

Soluţie: Aplicăm criteriul raportului şi deducem că

(n  1)2
an1 2 n 1 (n  1)2  2n n 2  2n  1 3
  2 n1    k  1 pentru n  4
an n2 n 2 2n 2 4
n
2
rezultă că seria este convergentă. Determinăm cel mai mic număr nat-
(n  1) 2 1 1 16 2
n
ural care verifică relaţia
2 n 1
 
3 10 2
adică n0  16  s   n
1 n 1 2
4
adică s 5.99 .

2n
27. Să se determine suma seriei  an , an  (n  1)!
cu trei zecimale .
n1

Soluţie: Aplicăm criteriul raportului şi deducem că

2n1
an1 (n  2)! 2 1
    k  1 pentru n  4
an 2n n2 3
(n  1)!
40

rezultă că seria este convergentă. Determinăm cel mai mic număr nat-
1 1 1
ural care verifică relaţia 1 n  3  500  3n1  adică
3 1  1 10
3
7 n
2
n0  7  s    2.194 .
n1 ( n  1)!

1
n 1
28. Fie seria   1 n
. Se cere:
n 1
Să se calculeze suma acestei serii cu două zecimale exacte.
Soluţie:
1 1
Observăm că șirul an  este descrescător( an1  an  0)
n n(n  1)
1
și convergent la zero( lim an  lim  0 ) atunci conform criteriului
n  n  n


1
lui Leibniz seria  (1)n1 este convergentă
n 1 n
Fie s suma seriei şi sn şirul sumelor parţiale a acestei serii.Atunci:
1 1 1 1 1 1 1 1 1
s2n  1     ...    1    ...   
2 3 4 2n  1 2n 2 3 2n  1 2n
1 1 1  1 1 1  1 1
 2    ...    1      1     
2 4 2n  2 3 2n  2 n
1 1 1
    .
n 1 n  2 2n
Folosind identitatea obţinută rezultă că:
 
 1 1 1  1  n
1 
s  lim sn  lim s2n  lim    ...    lim   
n n n  n  1 n  2 2n  n n  k 1 1  k 
 n
1
dx x 1
  ln( x  1)  ln 2  ln1  ln 2
0
1 x x0 0
 41

1 1 1
Impunând condiția an 1  adică  2 deducem că cel mai
10 2
n  1 10
mic număr natural n0 pentru care este îndeplinită condiţia este n0  99 .
99
1
Atunci vom aproxima suma seriei s cu s99   (1)k 1 .
k 1 k

Probleme propuse

1. Să se studieze natura următoarelor serii cu termenul general

precizat, determinând și suma lor:
(2n  1)  (2n  1) 4n  3 3
a) un  ; b) un  ; c) un  n ;
(4n2  1) n(n  2)(n  3) 4
2n  1 1 n 2n
d) un  2 ; e) un  (1)n 1 n ; f) un  n ; g) un  2 ;
n (n  1) 2
4 2 n (n  1) 2
n 1n  2n  3n
h) un  ln ; i) un  .
n 1 4n

2. Utilizând criteriile de comparație să se stabilească natura

următoarelor serii:

n3  1 
n 
1 
1
a)  4 ; b)  2 c)  n ; d)  ;
n 1 n  1 n 1 n  n n 1 2  4 n 1 n  n
n 2

  
4n 4 1
 sin n .
1
e)  ; f) 
n 1 n  8
6
; g)
n 1 n2  1 n 1

3. Să se stabilească natura seriilor folosind criteriul raportului,

criteriul rădăcinii respectiv criteriul lui Rabel Duhamel:

 1  2  ...  n n 
n 
2n 
1  4  ...  (3n  1)
a)  
n 1  n
  ; b)
2

n 1 n !
; c)  2  5  ...  (3n  2) ;
n 1
2

n! 
 1  3  ...  (2n  1) 
d) n 1 2  ( 2  1)  ...  ( 2  n  1)
; e)  
n 1  2  4  ...  (2n) 
 ;
42

 n  
 ln n  nn
f)  
n 1  n
 ; g)


n 1 (2 n  5) n
; h) 4
n 1
 n 2 1
.

4. Să se studieze absolut convergența respectiv

semiconvergența următoarelor serii:

3n  2 
n 1 n  1
2 
n 1 2
n
a)  (1) ; b)  (1) ; c)  (1)
n 1
;
n 1 4n n 1 n3  2 n 1 5n

n 1 3
n 
n 1 n
2 
n 1
d)  (1)
n 1 n 1
, e)  (1)
n 1 2 n
, f) 
n 1
(1)n1 3
n 2
.

2n  1 
5. Să se aproximeze suma seriei
n 1 2n

cu trei zecimale.

1
6. Să se aproximeze suma seriei  (1)n 1 cu două
n 1 (2n  1)n !
zecimale exacte.