CAPITOLUL IV

Serii de numere reale

1. Serie convergentă. Serie divergentă

2. Seria geometrică
3. Criteriul general de convergenţă al lui Cauchy
4. Serii absolut convergente şi serii semiconvergente
5. Criterii de convergenţă pentru serii cu termeni oarecare
6. Serii alternante, criteriul lui Leibniz.
7. Criterii de convergenţă pentru serii cu termeni pozitivi
8. Operaţii cu serii

1. Serie convergentă. Serie divergentă

Fie (un )n1 un şir de numere reale. Acestui şir îi asociem şirul ( Sn )n1 , numit şirul
sumelor parţiale, definit prin
Sn  u1  u2  ...  un , n  1 . (1)
Definiţie. Ansamblul constituit din şirurile (un )n1 şi ( Sn )n1 se numeşte serie de
numere reale şi se notează


u
n 1
n sau u1  u2  ...  un  ... . (2)

Numerele u1 , u2 ,... se numesc termenii seriei , iar un termenul general al seriei. Şirul
( Sn )n1 definit prin (1) se spune că reprezintă şirul sumelor parţiale al seriei (2). Observăm că
din (1) rezultă
u1  S1 , u2  S2  S1 ,..., un  Sn  Sn1 ,... , (3)
adică, cunoaşterea şirului ( Sn )n1 permite determinarea tuturor termenilor seriei (2).

Simbolul adoptat pentru serie un 1
n nu are sens întrucât operaţia de adunare se

efectuează pentru un număr infinit de termeni. Pentru a da sens noţiunii de serie introducem
următoarea definiţie.

Definiţie. Seria de numere reale u
n 1
n spunem că este convergentă dacă şirul ( Sn )n1

al sumelor parţiale este convergent; dacă lim Sn  S , atunci numărul S se numeşte suma seriei
n 
şi vom scrie


u
n 1
n  S sau u1  u2  ...  un  ...  S

O serie care nu este convergentă se numeşte divergentă.


Astfel, dacă lim Sn este ± sau nu există, atunci seria
n 
u
n 1
n este divergentă.

Exemplu. Să se arate că seria u
n 1
n , un  (1)n1 este divergentă.
 Soluţie. Pentru şirul sumelor parţiale ( Sn )n1 , Sn  u1  u2  ...  un obţinem
S1  1, S2  1  1  0, S3  1  1  1  1, S4  1  1  1  1  0 , ... .
1, n  1,3,5,...
Deci putem scrie Sn   , adică lim S2 n1  1, lim S2 n  0 .
0, n  2, 4, 6,... n  n 

În consecinţă, deoarece subşirurile ( S2 n1 )n1 , ( S2 n )n1 nu au aceeaşi limită, rezultă că şirul
( Sn )n1 al sumelor parţiale este divergent şi conform definiţiei seria considerată este
divergentă.

1
Exemplu. Fie seria  un , un  . Să se arate că seria este convergentă şi are
n 1 n(n  1)

suma S  1 , deci u n 1
n 1

1 1 1
Soluţie. Avem un    , n  1.
n(n  1) n n  1
1 1 1 1 1 1 1 1
De aici rezultă u1   1 , u2    , u3    , ....,
1 2 2 23 2 3 3 4 3 4
1 1 1 1 1 1
un1    , un    .
(n  1)n n  1 n n(n  1) n n  1
1
În consecinţă, obţinem Sn  u1  ...  un  1  , deci lim Sn  1 ,
n 1 n 

adică u
n 1
n 1.

2. Seria geometrică

Seria u ,
n 1
n un  aq n1 , a  0, q  se numeşte serie geometrică, deoarece termenii ei

formează o progresie geometrică cu raţia r  q .


Propoziţie. Seria geometrică aq
n 1
n 1
, a  0 este convergentă pentru q  1 şi are

a
suma S  şi este divergentă pentru q  1 .
1 q
Exemplu. Fie seriile geometrice:
 n  n  n
2 2 3
1.    , 2.   1 
n 1
  , 3.   .
n 1  3  n 1 3 n 1  2 
 n
2 2 2
Seria 1 este convergentă, deoarece q   1 şi
3
  
n 1  3 

1
3

 2
 2 . Seria 2 este
3
 n
n 1  2 
2
2 2 2
convergentă deoarece q   , q   1 şi avem   1    3 2  .
3 3 n 1  3  1 3 5
3
Seria 3 este divergentă pentru că q   1 .
2
Propoziţie. Dacă la o serie schimbăm ordinea unui număr finit de termeni, atunci
obţinem o nouă serie şi avem:
 1. Dacă seria este convergentă, noua seria este de asemenea convergentă şi are aceeaşi
sumă.
2. Dacă seria este divergentă, noua seria este divergentă.
Propoziţie. La o serie dacă suprimăm sau adăugăm un număr finit de termeni, natura
seriei nu se schimbă în sensul convergenţei sau divergenţei.

3. Criteriul general de convergentă al lui Cauchy


Condiţia necesară şi suficientă pentru ca seria u , să fie convergentă este ca pentru
n 1
n

orice   0 să existe numărul natural N ( ) astfel încât oricare ar fi n  N ( ) şi oricare ar fi

p  1 natural să avem
un1  un 2  ....un p   .

Propoziţie. Condiţia necesară (dar nu şi suficientă ) pentru ca seria u ,
n 1
n să fie

convergentă este ca şirul (un )n1 să conveargă la zero, adică lim un  0 .

n 

1 1 1 1 1
Considerăm seria  n  1  2  3  ...  n  n  1  .... numită seria armonică.
n 1
Această denumire dată seriei se datoreşte faptului că pentru oricare trei termeni consecutivi,
termenul din mijloc reprezintă media armonică a celorlalţi doi.
1 1 1 1  1 1 1 1 1 
Astfel,  2     , deci 2  (1  3) ,    .
u2 2  u1 u3  2 un 2  un 1 un 1 
Un număr c se numeşte medie armonică a numerelor a şi b, dacă
1 11 1
   .
c 2a b
Seria armonică este divergentă, deşi satisface condiţia necesară de convergenţă, şi
1
anume lim un  lim  0 .
n  n  n

Seria armonică este divergentă şi putem scrie lim Sn   ,

n 

1 1 1 1
Sn  1    ...  , adică    .
2 3 n n 1 n
O caracteristică a seriei armonice constă în aceea că şirul sumelor parţiale
1 1
Sn  1   ...  creşte foarte încet când n creşte.
2 n
Fie seria

1 n 1 
   ln
n 1  n n 
. (1)

1 n 1
Termenul general al acestei serii este  n   ln şi vom nota cu
n n
 n  1  2  ...  n şirul sumelor parţiale a seriei. Se arată că seria (1) este convergentă, şi
avem

1 n 1 
   ln
n 1  n n 
 c. (2)

unde c este constanta lui Euler şi are valoarea c=0,577215....

 Seria

1 1 1 1
(1)
n 1
 1     ...
n 1 n 2 3 4
se numeşte seria armonică alternantă sau seria lui Leibniz.
Se arată că această serie este convergentă.

4. Serii absolut convergente şi serii semiconvergente


Definiţie. Seria u
n 1
n spunem că este absolut convergentă dacă seria cu termeni

pozitivi u
n 1
n numită seria modulelor este convergentă.

Propoziţie. Orice serie absolut convergentă este convergentă. Deci, convergenţa

 
seriei  un implică convergenţa seriei
n 1
u
n 1
n .

Reciproca în general nu este adevărată.


n 1 1 1 1 1 1 1
Seria geometrică (1) n
  2  3  4  ... cu raţia q   este o serie
n 1 2 2 2 2 2 2
absolut convergentă.

1 1 1 1 1
Într-adevăr, seria modulelor este seria geometrică  n   2   3  4  ... cu
n 1 2 2 2 2 2
1
raţia r   1 care este convergentă. Evident că şi seria dată este convergentă, deoarece
2
1
q   1.
2

n 1 1 1 1 1
Seria armonică alternantă (1)  1     ...
n 1 n 2 3 4
nu este o serie absolut convergentă.

1 1 1 1
Într-adevăr, seria modulelor este seria armonică   1     ... care este
n 1 n 2 3 4
divergentă.

n 1  1 n 1 
Seria (1)   ln  este absolut convergentă.
n 1 n n 

1 n 1  1 n 1
Seria modulelor este seria    ln  ,  ln  0, n  şi ţinând seama
n 1  n n  n n
de exemplul (Slide 14), această serie este convergentă.

Seria u
n 1
n spunem că este semiconvergentă dacă ea este convergentă, dar seria

modulelor u
n 1
n este divergentă.
 
1 1 1 1
(1)
n 1
Astfel, seria armonică alternată  1     ... este semiconvergentă
n 1 n 2 3 4

1 1 1 1
deoarece ea este convergentă şi seria modulelor este seria armonică   1     ...
n 1 n 2 3 4
care este divergentă.
Propoziţie. Dacă la o serie absolut convergentă se schimbă ordinea termenilor, se
obţine tot o serie absolută convergentă care are aceeaşi sumă ca şi seria iniţială.
La o serie absolut convergentă este permisă schimbarea ordinii termenilor deoarece
aceasta nu schimbă natura seriei şi nici suma ei.
Teoremă. (B. Riemann (1826-1866)). La o serie semiconvergentă se poate schimba
ordinea termenilor, astfel încât seria obţinută să aibă ca sumă un număr dat, finit sau infinit.
De aici rezultă că la o serie semiconvergentă nu este permisă schimbarea ordinii unui
număr infinit de termeni, deoarece aceasta afectează natura seriei, precum şi suma ei.

5. Criterii de convergenţă pentru serii cu termeni oarecare

În afară de criteriul general de convergenţă al lui Cauchy, un criteriu important de
convergenţă îl constituie criteriul Abel - Dirichlet.
Teoremă. (Criteriul lui Abel - Dirichlet). Fie (an )n1 un şir de numere pozitive

monoton descrescător şi convergent către 0, iar c n 1
n o serie având şirul sumelor parţiale

mărginit. Atunci seria a c
n 1
n n este convergentă.

1
Exemplu. Să se stabilească natura seriei  n q
n 1
n
,   0, q  1 .

1 1
Soluţie. Vom aplica criteriul lui Abel - Dirichlet considerând an  
şi cn  n . Pentru şirul
n q

(an )n1 avem an  an1  0 şi an  0 . Seria c
n 1
n este o serie geometrică convergentă

1
deoarece raţia seriei este r   1.
q
În consecinţă, suma parţială  n a seriei este mărginită şi astfel putem scrie
1
1 1 1 q
 n   2  ...  n   M , n  , M  0 .
q q q 1 1
q
Având îndeplinite condiţiile lui Abel - Dirichlet seria dată este convergentă.

6. Serii alternante, criteriul lui Leibniz. Aproximarea sumei seriei

alternantă

Definiţie. Seria v , v
n 1
n n  spunem că este o serie alternantă dacă produsul a doi

termeni oarecare consecutivi este negativ, adică vn  vn1  0 .

O serie alternantă se poate scrie sub formele echivalente
 

(1)
n 1 n 1
1. un  u1  u2  u3  ...  (1) un  ... , un  0 ,
n 1


(1) u  u1  u2  u3  ...  ( 1) un  ..., un  0 .

n n
2. n
n 1
Teoremă. (Criteriul lui W. A. Leibniz (1646-1716)).


(1)
n 1
Seria alternantă un , un  0 este convergentă dacă şirul (un )n1 este monoton
n 1
descrescător şi convergent către 0, adică
1. un  un1  0 ,
2. un  0 .
Dacă în seria alternantă convergentă se neglijează primii n termeni se obţine o nouă
serie alternantă convergentă şi anume


 (1)
k 1 n 1
uk  (1) un 1  (1) un  2  ...  S  Sn .
n
(1)
k  n 1


(1)
n 1
Această serie se numeşte seria rest a seriei alternantă convergentă un , iar
n 1

suma ei se notează Rn şi se numeşte restul de ordinul n al seriei.

Conform cu (1) putem scrie
Rn  S  Sn  (1) nun1  (1) n1un2  ... .
Deoarece lim Sn p  S , obţinem lim Rn  0 .
p  p 

7. Criterii de convergenţă pentru serii cu termeni pozitivi


Definiţie. Seria u
n 1
n unde un  0 , n  se numeşte serie cu termeni pozitivi.

Cunoaşterea criteriilor de convergenţă pentru această clasă de serii prezintă o

deosebită importanţă şi pentru seriile cu termeni oarecare.

Astfel, unei serii cu termeni oarecare c , c
n 1
n n  , îi putem asocia seria modulelor

termenilor c
n 1
n . Această ultimă serie este cu termeni pozitivi unde un  cn  0 .

Dacă dovedim că seria cu termenii pozitivi c
n 1
n este convergentă, atunci şi seria


c
n 1
n este convergentă.
 
Dacă seria  cn nu este convergentă, aceasta nu implică că seria
n 1
c
n 1
n este

divergentă.

1
(1)
n 1
După cum s-a văzut seria armonică alternantă este convergentă, deşi seria
n 1 n

1
modulelor  este divergentă.
n 1 n
 
Fie u
n 1
n , un  0 o serie cu termeni pozitivi. Particularitatea acestor serii constă în

aceea că şirul sumelor parţiale ( Sn )n1 , Sn  u1  u2  ...  un este strict crescător.

Într-adevăr, Sn1  Sn  un1  Sn .
Deci putem scrie Sn  Sn1 , n  .
Criteriul monotoniei. Condiţia necesară şi suficientă pentru ca o serie cu termeni

pozitivi u
n 1
n să fie convergentă este ca şirul ( Sn )n1 al sumelor parţiale să fie mărginit, adică

să existe M  0 astfel încât Sn  M , n  .

Observaţie. Dacă lim Sn   seria este evident divergentă.
n 

1
Exemplu. Să se stabilească natura seriei  n(n  1) .
n 1
1
Soluţie. Seria considerată este cu termeni pozitivi, unde un  
n(n  1)
1 1 1 1 1 1 1
  . Avem u1  1  , u2   , u3   ,.... În consecinţă, pentru şirul sumelor
n n 1 2 2 3 3 4
 1 1 1 
parţiale ( Sn )n1 obţinem Sn  u1  u2  ...  un1  un  1        ...
 2 2 3 
 1 1  1 1  1
...       adică Sn  1   1, n  .
 n 1 n   n n  1  n 1
Conform criteriului monotoniei seria este convergentă.
Deoarece lim Sn  1 rezultă că suma seriei este 1, adică putem scrie
n 

1 1 1 1
   ...   ...  1
1 2 2  3 3  4 n(n  1)

1
Exemplu. Să se determine natura seriei n
n 1
3

Soluţie. Seria considerată este cu termeni pozitivi şi avem

1 1 1 1 1
un  3  2    , n  2.
n n n(n  1) n  1 n
În consecinţă, putem scrie
1 1 1 1 1 1 1
u1  1, u2  1  , u3   , ..., un1   , un   .
2 2 3 n  2 n 1 n 1 n
De aici obţinem Sn  u1  u2  ...  un 
 1  1 1  1 1   1 1
 1  1        ...      ,
 2   2 3  n  2 n 1   n 1 n 
1
adică Sn  2   2, n  , de unde rezultă că seria este convergentă şi suma ei este
n
1 1 1 1
S  lim Sn  2 . Putem astfel scrie 1  3  3  3  ...  3  ...  S  2 .
n 
2 3 4 n

Criteriul I de comparaţie. Fie seriile cu termeni pozitivi u
n 1
n şi
 

v
n 1
n cu proprietatea că există un număr natural n0 astfel încât

un  vn , n  n0 .
Atunci
 
1. Dacă seria v n 1
n este convergentă, atunci şi seria un 1
n este convergentă.
 
2. Dacă seria un este divergentă, atunci şi seria
n 1
v
n 1
n este divergentă.
 
Criteriul II de comparaţie. Fie seriile cu termeni pozitivi u
n 1
n şi v
n 1
n . Admitem că

există şi este finită limita

un
  0. lim
n  v
n
Atunci cele două serii au aceeaşi natură.
Observaţie. Importanţa celor două criterii de comparaţie constă în aceea că permite
stabilirea naturii unei serii prin compararea cu o altă serie despre care ştim că este
convergentă sau divergentă.
Exemplu. Să se stabilească natura seriei
   

sin  sin  ...  sin n
 ...   sin n
.
2 4 2 n 1 2

Soluţie. Seria este cu termeni pozitivi şi avem un  sin n
Deoarece
2
    
sin x  x, x  0,  avem un  sin n  n  vn Dar seria vn este seria geometrică cu raţia
 2 2 2 n 1
1
q   1 şi este convergentă, deoarece q  1 . În baza primului criteriu de comparaţie seria
2
considerată este convergentă.
Exemplu. Să se stabilească natura seriei
   

sin  sin  ...  sin n
 ...   sin n
.
2 4 2 n 1 2

 
Seria se compară cu seria geometrică convergentă 2
n 1
n
, vn 
2
n
Avem


u sin n
lim n  lim 2   1  0 , deoarece lim sin x  1 .
n  v
n
n   x 0 x
n
2
Conform criteriului II de comparaţie seria este convergentă.

Criteriul raportului. (J. D’Alembert (1717-1783))


Fie u
n 1
n o serie cu termeni pozitivi ( un  0 ).
 un 1
1. Dacă există un număr 0  k  1 cu proprietatea că pentru n  n0 avem k,
un

atunci seria u
n 1
n este convergentă.

un 1
2. Dacă pentru n  n0 avem  1 atunci seria un este divergentă.
un n 1

Observaţie. În aplicaţii acest criteriu se aplică sub forma unor corolare.


Corolarul (Criteriul raportului). Fie seria cu termeni pozitivi u n 1
n cu proprietatea

un 1
că există lim  q (finită sau nu). Atunci:
n 
un
1. daca q  1 seria este convergentă;
2. daca q  1 seria este divergentă;
3. dacă q  1 nu putem trage nici o concluzie asupra naturii seriei.


Criteriul rădăcinii (A. Cauchy). Fie seria cu termeni pozitivi u
n 1
n , un  0 .

1. Dacă există un număr 0  k  1 cu proprietatea că pentru n  n0  2 avem n un  k ,


atunci seria u
n 1
n este convergentă.

2. Dacă pentru n  n0 avem n uk  1 , atunci seria u
n 1
n este divergentă.

Corolarul (Criteriul rădăcinii). Fie seria cu termeni pozitivi u
n 1
n ( un  0 ) cu

proprietatea lim n un  q (finită sau nu). Atunci:

n 

1. daca q  1 seria este convergentă;

2. daca q  1 seria este divergentă;
3. dacă q  1 nu putem stabili natura seriei.
n2
1  n 1  
Exemplu. Să se determine natura seriei  n   .
n 1 3  n 
n2
1  n 1 
Soluţie. Termenul general al seriei este un  n   . Aplicând corolarul II al
3  n 
n
1 1  e
criteriului rădăcinii obţinem q  lim n un  lim 1    , deoarece
n  n  3
 n 3
n
 1 e
lim 1    e  2, 71 . Deci q   1 şi astfel seria este convergentă.
n 
 n 3

În cazul când cu ajutorul criteriilor prezentate anterior nu putem stabili natura unei
serii cu termeni pozitivi, atunci se utilizează criterii mai puternice dintre care criteriul lui
Raabe şi Duhamel ocupă un loc important datorită simplităţii ei.
 Criteriul lui Raabe-Duhamel

Fie seria cu termeni pozitivi u
n 1
n , un  0 .

 u 
1. Dacă există un număr k  1 cu proprietatea că pentru n  n0 avem n  n  1  k ,
 un 1 

atunci seria u
n 1
n este convergentă;

 u  
2. Dacă pentru n  n0 avem n  n  1  1 , atunci seria u n este divergentă.
 un 1  n 1

În aplicaţii criteriul lui Raabe-Duhamel se aplică sub formă de limită ceea ce constituie
corolarul criteriului lui Raabe-Duhamal.

Corolar. Fie seria cu termeni pozitivi u
n 1
n , un  0 cu proprietatea că există limita

 u 
lim n  n  1   . Atunci:
n 
 un 1 
1. daca   1 seria este convergentă;
2. daca   1 seria este divergentă;
3. dacă   1 nu putem trage nici o concluzie privind natura seriei.

n!
Exemplu. Să se studieze natura seriei  unde   0 .
n 1 (  1)(  2)...(  n)
Soluţie. Vom aplica criteriul lui d'Alembert sub formă de limită, adică corolarul II.
u n 1
Pentru termenul general al şirului lui d'Alembert obţinem Dn  n 1  . Avem
un   n  1
lim Dn  1 , deci criteriul lui d'Alembert este inaplicabil. Să aplicăm criteriul lui Raabe-
n 
Duhamal sub formă de limita:
 u   1  n
lim n  n  1  lim n   1  lim  .
n 
 un 1  n 
 Dn  n  n 1
Deci pentru   1 seria este convergentă, iar pentru   1 seria este divergentă. Pentru   1 ,
 
n! 1 1 1 1
seria considerată devine      ...   ... care reprezintă seria
n 1 ( n  1)! n 1 n  1 2 3 n
armonică fără primul termen, care serie este divergentă.

Criteriul integral al lui Cauchy. Fie funcţia f :[1, ]  , continuă, monoton

descrescătoare şi pozitivă ( f ( x)  0 ) pentru x  1. Admitem că termenii seriei u
n 1
n sunt

generaţi de funcţia f, adică un  f (n) . Atunci seria u
n 1
n este convergentă dacă şi numai dacă
n
şirul ( Fn )n1 , Fn   f ( x)dx este convergent.
1
 8. Operaţii cu serii
 
Definiţie. Fie seriile de numere reale un ,
n 1
v
n 1
n , un , vn  . Seria
  

wn cu termenul general wn  un  vn se numeşte suma seriilor

n 1
un ,
n 1
v
n 1
n şi vom scrie
  

un  vn
n 1 n 1
w ,
n 1
n wn  un  vn .
 
Propoziţie. Dacă seriile un ,
n 1
v
n 1
n sunt convergente şi au ca sumă respectiv s şi σ,
   
deci un  s ,
n 1
vn   , atunci seria sumă
n 1
wn este convergentă şi avem
n 1
w
n 1
n  s  .
 
Definiţie. Fie seria de numere reale un , un 
n 1
şi numărul   . Seria w , cu
n 1
n


termenul general wn  un se numeşte produsul seriei w
n 1
n cu numărul λ şi vom scrie
 
 un w , n wn  un .
n 1 n 1
 
Propoziţie. Dacă seria un este convergentă şi are suma s, deci
n 1
u n 1
n  s , atunci
  
seria produs wn   un este convergentă şi avem
n 1 n 1
w
n 1
n  s .

Propoziţia 2.33. Mulţimea seriilor convergente de numere reale în raport cu adunarea

şi înmulţirea cu numere reale are o structură de spaţiu vectorial real.