Capitolul 1

Serii de numere reale

Exist  cazuri când unui ³ir (an ) de numere i se poate atribui o sum .
Pornind de la noµiunile de ³iruri, ³iruri convergente, operaµii cu ³iruri, etc.
ne punem problema extinderii acestor noµiuni în cazul sumelor unei mulµimi
innite.
Pe teoria seriilor de numere reale se bazeaz  diverse metode numerice,
de exemplu construirea tabelelor de logaritmi ³i de funcµii trigonometrice,
precum ³i calculul anumitor constante importante ca e ³i π .
Deniµia 1. Fie (an ) un ³ir de numere reale. Perechea de ³iruri ((an ), (sn )),
n
unde sn = ak se nume³te serie de termen general an . Dac  ((an ), (sn ))
X

k=0
este o serie de termen general an , atunci vom nota aceast  pereche prin
X
an
n∈N
∞
sau an sau an .
X X

n=0 n≥0

Observaµia 1. O serie de numere reale an este bine determinat  de ³irul

X

n∈N
sumelor parµiale asociat. Astfel, studiul seriei se reduce la studiul ³irului
(sn ). Într-adev r, dac  se consider  un ³ir (an ) putem forma o serie
X
an
n∈N
ale c rei sume parµiale s  e (sn ) în felul urm tor:
a0 = s0
a1 = s1 − s0
a2 = s2 − s1
...
an = sn − sn−1 .

1
Deniµia 2. O serie de numere reale an se nume³te convergent  dac 
X

n∈N
³irul sumelor parµiale (sn ) este convergent. În acest caz num rul s = lim sn
n→∞
se nume³te suma seriei ³i se noteaz  s = an .
X

n∈N
Dac 
X ³irul sumelor parµiale nu are limit  sau limita este innit , atunci
seria an se nume³te divergent .
n∈N
Dac  ³irul sumelor parµiale nu are limit  atunci spunem c  seria este
oscilant .
1
Exemplu 1. 1. Seria este convergent  ³i are suma egal  cu
X

n∈N
n(n + 1)
1, deoarece
n n  
X 1 X 1 1 1
sn = = − =1− → 1.
k=1
k(k + 1) k=1 k k+1 n+1
X√ √
2. Seria ( n + 1 − n) este divergent , indc 
n≥1

n
X √ √ √
sn = ( k + 1 − k) = n + 1 − 1 → ∞.
k=1

3. Seria (−1)n+1 este oscilant , deoarece

X

n≥1
n
(
X 1, n = 2m + 1
sn = (−1)k+1 = , iar lim sn
k=1
0, n = 2m n→∞

nu exist .
Deniµia 3. Prin natura unei serii an se înµelege proprietatea ei de a 
X

n∈N
convergent  sau divergent .
Observaµia 2. Fie seria an .
X

n∈N

1. Dac  se schimb  ordinea unui num r nit de termeni ai seriei se ob-

µine o nou  serie, care are aceea³i natur  cu seria iniµial . În caz de
convergenµ , suma seriei obµinute coincide cu suma seriei iniµiale.
Dac  se schimb  ordinea unui num r innit de termeni ai seriei, ar-
maµia nu este valabil  în general.

2
 2. Dac  ad ug m sau suprim m un num r nit de termeni la o serie
dat , atunci seria obµinut  are aceea³i natur  cu seria iniµial . În caz
de convergenµ , suma seriei obµinute va  egal  cu suma seriei date la
care se adun  su se scade suma termenilor ad ugaµi sau suprimaµi.
3. Consider m seria bn construit  astfel: se aranjeaz  toµi termenii
X

n∈N
seriei an în grupe, în ecare grup  aându-se un num r nit de
X

n∈N
termeni
Xconsecutivi ³i se efectueaz  suma termenilor în ecare grup .
Seria bn este seria acestor sume.
n∈N

Dac  seria an este convergent , atunci ³i seria bn este conver-

X X

n∈N n∈N
gent . Dac  seria an este divergent , dar nu oscilant , atunci la fel
X

n∈N
este ³i seria bn . Dac  seria an este oscilant , atunci nu rezult 
X X

n∈N n∈N
neap rat c  seria bn este ³i ea oscilant .
X

n∈N

Deniµia 4. 1. Seria q n , q ∈ R se nume³te seria geometric  de raµie

X

n∈N
q.
X 1
2. Seria α
, α ∈ R se nume³te seria armonic  generalizat 
n≥1
n

1
Seria geometric  este convergent  ³i are suma dac  |q| < 1 ³i este
1−q
divergent  dac  |q| ≥ 1.
Seria armonic  generalizat  este convergent  dac  α > 1 ³i divergent 
dac  α ≤ 1.

1.1 Propriet µi ale seriilor de numere reale

Observaµia 3. Dac  o serie este convergent , atunci ³irul sumelor parµiale

este m rginit. Reciproca este în general fals 
Teorema 1. Criteriul necesar de convergenµ 
1. Dac  o serie an este convergent , atunci lim an = 0.
X
n→∞
n∈N

3
 2. Dac  lim an 6= 0, atunci seria an este divergent .
X
n→∞
n∈N

Teorema 2. Dac  seriile an , bn sunt convergente, având sumele

X X

n∈N n∈N
s,respectiv t, atunci:
1. Seriile (an ± bn ) sunt convergente ³i au sumele s ± t.
X

n∈N

2. Seria αan , α ∈ N, este convergent  ³i are suma αs.

X

n∈N

1.2 Serii alternate

Deniµia 5. Se nume³te serie alternat  o serie pentru care produsul oric ror

doi
X termeni consecutivi este negativ, adic  o serie de numere reale de forma
(−1) bn sau (−1)n+1 bn , unde bn > 0, ∀n ∈ N.
X
n

n∈N n∈N

Teorema 3. Leibniz
Dac  la o serie alternat  (−1)n bn , ³irul (bn ) converge monoton des-
X

n∈N
cresc tor c tre zero, atunci seria alternat  este convergent .
1
Deniµia 6. Seria se nume³te seria armonic  generalizat  al-
X
(−1)n
α
n≥1
n
ternat . Ea este convergent  pentru α > 0 ³i divergent  pentru α ≤ 0.
Teorema 4. Dac  într-o serie alternat  (−1)n bn , la care ³irul (bn ) con-
X

n∈N
verge monoton descresc tor c tre zero, înlocuim suma s a seriei cu suma
parµial  sn a primilor n termeni, obµinem o eroare mai mic  decât primul
termen neglijat bn+1 . Eroarea este prin lips  dac  n este par ³i prin daos
dac  n este impar.

1.3 Serii de numere reale absolut convergente

Deniµia 7. O serie de numere reale an se nume³te serie absolut con-

X

n∈N
vergent  dac  seria modulelor |an | este convergent .
X

n∈N
O serie de numere reale care este convergent , dar pentru care seria mo-
dulelor nu este convergent  se nume³te serie semiconvergent .

4
Teorema 5. Orice serie de numere reale absolut convergent  este conver-
gent .
Observaµia 4. 1. Seriile cu termeni numere reale pozitive convergente
sunt absolut convergente.
2. Reciproca teoremei de mai sus nu este, în general, valabil .
1
Seria (−1)n α numit  seria armonic  generalizat  alternat  este
X

n≥1
n
convergent  dac  α > 0, absolut convergent  dac  α > 1 ³i este semi-
convergent  dac  0 < α ≤ 1.
Teorema 6. Dirichlet
Dac  într-o serie absolut convergent  se schimb  ordinea termenilor se
obµine tot o serie absolut convergent  ³i cu aceea³i sum .
Teorema 7. Riemann
Dac  o serie de numere reale este semiconvergent , atunci printr-o per-
mutare a termenilor putem obµine:
1. o serie convergent  cu suma un num r arbitrar dat;
2. o serie divergent ;
3. o serie oscilant .

1.4 Serii de numere reale cu termeni pozitivi

Atunci când studiem o serie de numere reale ne intereseaz  dou  aspecte

³i anume natura seriei, iar în caz de convergenµ  suma ei. Deseori este greu
de aat suma unei serii convergente, a³a c  de cele mai multe ori ne rezum m
la aarea naturii ei. Pentru a g si suma aproximativ  a unei serii conver-
gente adun m un num r sucient de mare de termeni ai s i, pentru a putea
aproxima suma seriei cu o eroare cât mai mic .
Deniµia 8. O serie de numere reale an se nume³te serie cu termeni
X

n∈N
pozitivi dac  exist  un rang începând de la care toµi termenii seriei sunt
pozitivi, adic , ∃N ∈ N astfel încât an > 0, ∀n ≥ N .
Observaµia 5. 1. Deoarece obiectul studiului nostru la seriile cu termeni
pozitivi îl constitue natura acestora ³i cum prin suprimarea unui num r
nit de termeni ai unei serii nu se modic  natura ei, vom considera
serii în care toµi termenii sunt strict pozitivi.

5
 2. Criteriile pe care le vom enunµa pentru seriile cu termeni pozitivi con-
stitue criterii de absolut convergenµ  pentru serii cu termeni oarecare.

Teorema 8. Criteriul monotoniei

Dac  ³irul sumelor parµiale asociat unei serii cu termeni pozitivi este
m rginit, atunci seria este convergent .

Observaµia 6. Dac  ³irul sumelor parµiale asociat unei serii cu termeni

pozitivi este nem rginit, atunci seria este divergent .

Teorema 9. Criteriul de comparaµie cu inegalit µi IX

Consider m seriile cu termeni pozitivi bn ³i presupunem c 
X
an ,
n∈N n∈N
exist  un num r natural N ∈ N astfel încât an ≤ bn , ∀n ≥ N .

1. Dac  seria bn este convergent , atunci seria an este conver-

X X

n∈N n∈N
gent .

2. Dac  seria an este divergent , atunci seria bn este divergent .

X X

n∈N n∈N

Teorema 10. Criteriul de comparaµie cu inegalit µi II

Consider m seriile cu termeni pozitivi bn ³i presupunem c 
X X
an ,
n∈N n∈N
a b
exist  un num r natural N ∈ N astfel încât n+1 ≤ n+1 , ∀n ≥ N .
an bn

1. Dac  seria bn este convergent , atunci seria an este conver-

X X

n∈N n∈N
gent .

2. Dac  seria an este divergent , atunci seria bn este divergent .

X X

n∈N n∈N

Teorema 11. Criteriul de comparaµie la limit 

Consider m seriile cu termeni pozitivi bn ³i presupunem c 
X X
an ,
n∈N n∈N
a
exist  limita lim n = l în R.
n→∞ bn

1. Dac  l = 0 ³i seria bn este convergent , atunci seria an este

X X

n∈N n∈N
convergent .

6
 2. Dac  l = ∞ ³i seria bn este divergent , atunci seria an este
X X

n∈N n∈N
divergent .
3. Dac  0 < l < ∞, atunci cele dou  serii au aceea³i natur .
Teorema 12. Criteriul r d cinii al lui Cauchy
Consider m an o serie cu termeni pozitivi ³i presupunem c  exist 
X

√n∈N
limita l = lim n
an .
n→∞

1. Dac  l < 1, atunci seria an este convergent .

X

n∈N

2. Dac  l > 1, atunci seria an este divergent .

X

n∈N

3. Dac  l = 1, atunci nu se poate spune nimic în general despre natura

seriei.
Teorema 13. Criteriul raportului al lui D'Alembert
Consider m an o serie cu termeni pozitivi ³i presupunem c  exist 
X

n∈N
a
limita l = lim n+1 .
n→∞ an

1. Dac  l < 1, atunci seria an este convergent .

X

n∈N

2. Dac  l > 1, atunci seria an este divergent .

X

n∈N

3. Dac  l = 1, atunci nu se poate spune nimic în general despre natura

seriei.
Teorema 14. Criteriul Raabe-Duhamel
Consider m an o serie cu termeni pozitivi ³i presupunem c  exist 
X

n∈N
 
an
limita l = lim n −1 .
n→∞ an+1

1. Dac  l > 1, atunci seria an este convergent .

X

n∈N

2. Dac  l < 1, atunci seria an este divergent .

X

n∈N

7
 3. Dac  l = 1, atunci nu se poate spune nimic în general despre natura
seriei.
Observaµia 7. De regul , criteriul Raabe-Duhamel se aplic  atunci când,
folosind criteriul raportului D'Alembert nu obµinem informaµii asupra naturii
seriei.

1.5 Produsul convolutiv a dou  serii de numere

reale

Deniµia 9. Fie an ³i bn dou  serii de numere reale. Se nume³te

X X

n∈N n∈N
serie produs sau produsul convolutiv al celor dou  serii, seria cn , unde
X

n∈N
n
X
cn = ak bn−k
k=0

Teorema 15. Mertens

Seria produs a dou  serii de numere reale an ³i bn , dintre care
X X

n∈N n∈N
una este convergent , iar cealalt  este absolut convergent , este convergent 
³i suma ei este produsul sumelor celor dou  serii, adic 
n
! ! !
X X X X
ak bn−k = an bn .
n∈N k=0 n∈N n∈N

Observaµia 8. Seria produs a dou  serii de numere reale absolut convergente

este convergent .