ŞIRURI DE NUMERE.

SERII NUMERICE

§ 1 Şiruri de numere.
Din cursul trecut, ştim că perechea ( X , d ) este un spaţiu metric
Definiţia 1.1. Fie ( X , d ) un spaţiu metric, x ∈ X şi ( xn )n ≥1 un şir de
puncte din X . Spunem că şirul ( xn )n ≥1 este convergent la x dacă pentru
orice ε > 0 există un rang n ( ε ) ∈
astfel încât d ( xn , x ) = xn − x < ε ,
oricare ar fi n ≥ n ( ε ) .
Vom nota lim xn = x .
n →∞
n
Exemplul 1.1. Şirul xn =
( −1)
, ∀ n ≥ 1 , este convergent şi are limita
n
zero, deoarece ∀ ε > 0, ∃ n ( ε ) ∈
, n ( ε ) = [1 ε ] + 1 , astfel încât
( −1)n =
1
< ε, ∀n ≥ n ( ε ) .
n n
n
Exemplul 1.2. Şirul xn = ( −1) , ∀ n ≥ 1 nu este convergent. Într-
adevăr, dacă presupunem prin absurd că lim xn = l , atunci pentru
n →∞
n
ε = 1, ∃ n0 ∈
astfel încât ( −1) − l < 1, ∀ n > n0 . Dacă n este par avem
1 − l < 1, ∀ n > n0 , iar pentru n impar avem −1 − l = 1 + l < 1, ∀ n > n0 .
Deoarece 1 − l < 1 şi 1 + l < 1 m −1 < 1 − l < 1 şi −1 < 1 + l < 1 , de unde
l > 0 şi l < 0 , contradicţie.
Definiţia 1.2. Fie ( X , d ) un spaţiu metric, x ∈ X şi ( xn )n ≥1 un şir de
puncte din X . Spunem că şirul ( xn )n ≥1 este şir Cauchy dacă pentru orice
ε > 0 există un rang n ( ε ) ∈
astfel încât d ( xm , xn ) = xn + p − xn < ε , oricare
ar fi m, n ≥ n ( ε ) .

1
 1 1
Exemplul 1.3. Şirul xn = 1 + 2
+ ... + 2 , ∀ n ≥ 1 , este şir Cauchy.
2 n
1 1
Într-adevăr, xn + p − xn = 2
+ ... + 2
<
( n + 1) (n + p)
1 1 1
< + + ... + =
n ( n + 1) ( n + 1)( n + 2 ) ( n + p − 1)( n + p )
1 1 1
= − < < ε, ∀ n > n ( ε ) , ∀ p ≥ 1 ,
n+ p n n+ p
1 
unde n ( ε ) =   + 1 .
ε
1 1
Exemplul 1.4. Şirul ( xn )n∈
∗ , xn = 1 + + ... + , ∀ n ≥ 1 , nmu
2 n
este şir Cauchy. Să presupunem prin absurd că ( xn )n∈
∗ este şir Cauchy.
Atunci pentru ε = 1, ∃ N 0 ∈
astfel încât x2n − xn < 1, ∀ n > N 0 . Dar
1 1 n
x2n − xn = + ... + = > 1, ∀ n > N 0 , contradicţie.
n +1 2n 2
Definiţia 1.3. Fie ( X , d ) un spaţiu metric şi ( xn )n ≥1 un şir de puncte
din X . Spunem că şirul ( xn )n ≥1 este şir mărginit dacă ∃ M > 0 astfel încât
xn ≤ M , ∀ n ∈
.
Definiţia 1.4. Fie ( X , d ) un spaţiu metric şi ( xn )n ≥1 un şir de puncte
din X . Spunem că şirul ( xn )n ≥1 este monoton crescător (respectiv monoton
descrescător) dacă xn +1 ≥ xn , (respectiv xn +1 ≤ xn ), ∀ n ∈
.
Un şir se numeşte monoton dacă este monoton crescător sau monoton
descrescător.

În continuare vom prezenta o serie de proprietăţi ale şirurilor

convergente şi Cauchy, unele dintre ele fără demonstraţii deoarece acestea
sunt cunoscute din liceu.
Propoziţia 1.1. Fie şirul ( xn )n∈
⊂  . Dacă şirul este convergent,
atunci şirul ( xn )n∈
este mărginit. Reciproca nu este adevărată (vezi
Exemplul 1.2.).

2
 Propoziţia 1.2. Orice şir convergent ( xn )n∈
⊂  este şir Cauchy.
Propoziţia 1.3. Fie ( xn )n∈
⊂  un şir Cauchy, atunci ( xn )n∈
este
mărginit.
Demonstraţie. Fie ε = 1 atunci există n(ε) ∈
astfel încât
xn + p − xn < 1, ∀ n > n ( ε ) , ∀ p ≥ 0 , de unde xn( ε ) + p < 1 + xn( ε ) , ∀ p ≥ 0 .

Alegem {
M = max 1 + xn( ε ) , x1 , x2 ,..., xn ( ε ) −1 } şi evident
xn ≤ M , ∀ n ∈
, deci ( xn )n∈
este mărginit.
Teorema 5.1.1. (Weierstrass). Fie şirul ( xn )n∈
⊂  monoton şi
mărginit, atunci ( xn )n∈
este convergent.
Mai mult, dacă şirul ( xn )n∈
este monotn crescător, atunci
lim xn = sup { xn n ∈
} , iar dacă ( xn )n∈
este monoton decrescător,
n →∞
atunci lim xn = inf { xn n ∈
} .
n →∞
Propoziţia 5.1.4. (Lema lui Cezaro). Orice şir mărginit de numere
reale are cel puţin un subşir convergent.
Propoziţia 5.1.5. (Lema cleştelui). Fie ( xn )n∈
, ( yn )n∈
şi ( zn )n∈

şiruri de numere reale astfel încât xn ≤ yn ≤ zn , ∀ n > n0 ,
lim xn = lim zn = l . Atunci şirul ( yn )n∈
este convergent şi lim yn = l .
n →∞ n →∞ n →∞
Propoziţia 5.1.6. Dacă ( xn )n∈
şi ( yn )n∈
sunt şiruri de numere
reale astfel încât lim xn = x , lim yn = y iar xn ≤ yn , ∀ n ≥ n0 , atunci
n →∞ n →∞
x ≤ y.

§ 2 Limita inferioară şi limita superioară a unui şir.

Fie ( xn )n∈
⊂  un şir mărginit. Definim şirurile ( un )n ≥1 , ( vn )n ≥1
prin un = inf { xk k ≥ n} , vn = sup { xk k ≥ n} .
Şirul ( un )n≥1 este crescător, şirul ( vn )n≥1 este descrescător şi
un ≤ vm , ∀ m, n ≥ 1 .

3
 Definiţia 2.1. Numărul real u = sup un se numeşte limita inferioară a
n
şirului ( xn )n ≥1 şi notăm u = liminf xn sau u = lim xn .
n
Definiţia 2.2. Numărul real v = inf vn se numeşte limita superioară a
n
şirului ( xn )n ≥1 şi notăm v = limsup xn sau u = lim xn .
n
   
Aşadar avem liminf xn = sup  inf xk  , limsup xn = inf  sup xk  .
n n  k ≥n  n n  k ≥n 
Propoziţia 2.1. Fie ( xn )n ≥1 un şir mărginit de numere reale şi
u = liminf xn , v = limsup xn . Atunci există două şiruri xkn
n n
( )n≥1 , ( x p )n≥1 ale
n

şirului ( xn )n ≥1 astfel încât xkn 

→ u , x pn 
→v .
Un număr real λ (sau λ = ±∞ ) se numeşte punct limită al şirului
( )n≥1
( xn )n≥1 dacă există un subşir xkn ⊂ ( xn )n≥1 astfel încât xkn  →λ .
Vom nota cu L ( xn ) , sau simplu cu L , mulţimea punctelor limită ale
şirului ( xn )n ≥1 .

De aici rezultă că un şir este convergent dacă şi numai dacă are un

singur punct limită şi este finit. Acest punct limită este limita şirului dat.

Exemplul 2.1. Se pot construi şiruri care au o infinitate de puncte

limită. Astfel, şirul 0,1,0,1, 2,0,1, 2,3,0,1,2,3,4,0,1, 2,3, 4,5,... are ca limită
orice punct natural şi pe +∞ .

n
Exemplul 2.2. Şirul xn = ( −1) , n ≥ 1 nu este convergent pentru că
→1, x2n +1 
x2n  →−1 , de are două puncte limită.

§ 3 Numărul e .
n
 1
Şirul de numere reale ( en )n ≥1 dat de formula en = 1 +  , n ≥ 1 se
 n
numeşte şirul lui Euler. Vom arăta că acesta este convergent. Limita sa va
defini un număr celebru în analiza matematică.

4
 Propoziţia 3.1. Şirul ( en )n ≥1 este strict crescător.
Demonstraţie. Vom da două soluţii bazate pe inegalitatea mediilor.
1 1 1 1 1 1 1
Metoda I. Avem 1 + = + ... + + > n⋅ n ⋅ ... ⋅ ⋅ =
n − 1 
n  n −1 n n −1 n −1 n
de n −1 ori

n −1 n −1
 n   1 
n
=   = 1 +
n
 , iar prin ridicare la puterea n , oţinem
 n −1   n −1
n n −1
 1  1 
1 +  > 1 +  .
 n   n −1
n −1
 1   1   1 
Metoda II. Avem n 1 +  = n 1 +  ⋅ ... ⋅ 1 +  ⋅1 <
 n −1  n −1  n −1
 1   1 
1 +  + ... + 1 +  +1 1
n 1 n 1
<   
− −
= 1 + , iar prin ridicare la puterea n ,
n n
n −1 n
 1   1
rezultă că 1 +  < 1 +  .
 n −1   n

Propoziţia 3.2. Şirul ( en )n≥1 este mărginit superior.
Demonstraţie. Cu binomul lui Newton, avem
n
 1 1 1  1  2   n − 1  1 1 1
1 +  = 1 + + 1 − 1 −  ...1 − < 1 + + + ... + <
 n 1! 2!  n  n   n  1! 2! n!
1
1− n
 1 1 1  2 < 1 + 1 = 3.
< 1 + 1 + + + ... + n−1  = 1 +
 2 4 2  1 1
1− 1−
2 2
Aşadar, en < 3, ∀ n ≥ 1.

Am demonstrat că şirul lui Euler ( en )n ≥1 este strict crescător şi
mărginit superior. Prin urmare, este convergent. Limita sa se notează
n
 1
e = lim 1 +  , notaţie introdusă de Euler.
n →∞  n

5
 Un alt şir celebru care este convergent către e este şirul
1 1 1 1
En = 1 + + + ... + , n ≥ 1 . Evident En − En −1 = > 0, ∀ n ≥ 2, deci
1! 2! n! n!
( En )n≥1 este strict crescător. Aşa cum am văzut, En < 3, ∀ n ≥ 1 . Prin
urmare, ( En )n ≥1 este convergent. Cum en ≤ En , n ≥ 1 , rezultă că lim En ≥ e .
n →∞
Pe de altă parte, pentru n > k avem
1 1  1 1  1  k −1 
en > 1 + + 1 −  + ... + 1 −  ⋅ ... ⋅ 1 − .
1! 2!  n  k ! n   n 
Dacă trecem la loimită pentru n  →∞ , reultă că
1 1 1
en ≥ 1 + + + ... + , ∀ k ≥ 1 , iar acum, pentru k 
→∞ , obţinem
1! 2! k!
e ≥ lim Ek .
k ←∞
 1 1 1
Aşadar lim 1 + + + ... +  = e .
n →∞  1! 2! n! 

Vom evalua acum eroarea care apare în formula aproximativă
1 1 1
e ≈ 1 + + + ... + . Pentru aceasta, observăm că pentru orice m, n ∈

1! 2! n!
avem majorările
1 1 1
+ + ... + ≤
( n + 1)! ( n + 2 )! ( n + m )!
1 1 1
≤ + + ... + m −1
=
( n + 1)! ( n + 1)!( n + 2 )! ( n + 1)!( n + 2 )
1  1 1 
= 1 + + ... + =
( n + 1)!  n + 2 ( n + 2 )m −1 
1
1− m
=
1
⋅
( n + 2)
.
( n + 1)! 1 − 1
n+2

6
 1
1− m
Am obţinut inegalitatea Em + n − En ≤
1
⋅
( n + 2) .
( n + 1)! 1 − 1
n+2
1 n+2
Pentru m  →∞ rezultă că 0 < e − En ≤ ⋅ , ∀ n ≥ 1 , de
( n + 1)! n + 1
1
unde 0 < e − En ≤ .
n!⋅ n
1
Dacă luăm n = 9 , atunci < 10−6 , ceea ce înseamnă că
9!⋅ 9
1 1 1
aproximarea e ≈ 1 + + + ... + = 2,71828... se face cu 5 zecimale
1! 2! 9!
exacte.
1
Din egalitatea 0 < e − En ≤ , ∀ n ≥ 1 , rezultă următoarea
n!⋅ n
propoziţie.

Propoziţia 3.3. Pentru orice n ≥ 1 există un număr tn ∈ ( 0,1) astfel

1 1 1 t
încât e = 1 + + + ... + + n .
1! 2! n! n!⋅ n

Utilizând această reprezentare, vom demonstra următoarea propoziţie.

Propoziţia 3.4. Numărul e este iraţional.

m
Demonstraţie. Vom presupune prin absurd că e = , cu m, n ∈
.
n
m 1 1 1 t
Atunci = 1 + + + ... + + n . Prin înmulţire cu n!⋅ n , rezultă
n 1! 2! n! n!⋅ n
 1 1 1
n!⋅ m = n!⋅ n 1 + + + ... +  + tn , sau
 1! 2! n! 
 1 1 1
tn = n!⋅ m − n!⋅ n 1 + + + ... +  . Aceasta este o contradicţie, întrucât
 1! 2! n! 
tn ∈ ( 0,1) şi membrul drept este un număr întreg. Prin urmare, e ∈  \  .


7
 § 4 Definiţia seriilor convergente.

Există cazuri când unui şir ( xn )n ≥1 de numere reale i se poate atribui o

sumă bine determinată, extinzând astfel noţiunuea de sumă finită.
Să considerăm următoarea sumă infinită
1 1 1
+ + ... + + ... ,
1⋅ 2 2 ⋅ 3 n ⋅ ( n + 1)
numită seria telescopică. Folosind descompunearea
1 1 1
= − , k ∈
∗ ,
k ⋅ ( k + 1) k k + 1
seria se scrie sub forma
1 1 1 1 1 1 1
1 − + − + − + ... + − + ... .
2 2 3 3 4 n n +1
După reducerea termenilor alăturaţi, va rămâne numai primul, deci
1 1 1
+ + ... + + ... = 1 .
1⋅ 2 2 ⋅ 3 n ⋅ ( n + 1)
Problema este însă că acest procedeu de a reduce o infinitate de
termeni nu este corect, aşa cum vom observa în continuare.
Fie acum suma infinită
S = 1 − 1 + 1 − 1 + 1 − 1 + ...
avem
S = (1 − 1) + (1 − 1) + (1 − 1) + ...,
deci S = 0 . Dacă scriem
S = 1 − (1 − 1) − (1 − 1) − (1 − 1) − ...,
atunci ar rezulta S = 1 . Ba mai mult,
S = 1 − (1 − 1 + 1 − 1 + ...) ,
1
adică S = 1 − S , de unde S = .
2
Aceste exemple arată că este nevoie de baze riguroase în teoria
sumelor infinite. Operaţia de reducere a unui număr infinit de termeni nu
este permisă totdeauna. Totuşi, suma seriei telescopice este într-adevăr egală
cu 1 , însă demonstraţia de mai sus nu este corectă.
Fie ( xn )n ≥1 un şir de numere reale.

8
 Definiţia 4.1. Şirul ( sn )n ≥1 date de formula sn = x1 + x2 + ... + xn se
numeşte şirul sumelor parţiale asociat şirului ( xn )n ≥1 .
Definiţia 4.2. Perechea (( xn )n≥1 , ( sn )n≥1 ) se numeşte serie asociată
∞
şirului ( xn )n ≥1 şi se va nota ∑ xn .
n =1
Numărul xn se numeşte termenul de rang n al seriei şi sn se numeşte
suma parţială de rang n. Acum ( xn )n ≥1 va fi şirul termenului general, iar
( sn )n≥1 va fi şirul sumelor parţiale.
∞
Definiţia 4.3. Seria ∑ xn se numeşte convergentă dacă şirul sumelor
n =1
parţiale ( sn )n ≥1 este convergent.
Dacă s = lim sn , spunem că seria are suma egală cu s şi notăm
n →∞
∞

∑ xn = s .
n =1
Această definiţie a noţiunii de convergenţă este naturală, ea
corespunde scopului iniţial de a evalua o sumă infinită. Într-adevăr, pe
măsură ce n creşte, adică numărul termenilor sumei sn creşte, suma
x1 + x2 + ... + xn se apropie orcât de mult de s .
O serie care nu este convergentă se numeşte serie divergentă. Aşadar,
şirul sumelor parţiale ( sn )n ≥1 al unei serii divergente are limita ±∞ sau nu
are limită.
∞
1
Exemplul 4.1. Fie seria telescopică ∑ n ( n + 1) . Avem
n =1
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
sn = + + ... + sau s = 1 − + − + − + ... + − .
1⋅ 2 2 ⋅ 3 n ⋅ ( n + 1) 2 2 3 3 4 n n +1
1
Aşadar, s = 1 − . Cum lim sn = 1 , rezultă conform definiţiei 4.3., că
n +1 n →∞
seria telescopică este convergentă şi are suma egală cu 1 .

9
 ∞

∑ ( −1)
n +1
Exemplul 4.2. Fie = 1 − 1 + 1 − 1 + ... . Avem
n =1
n +11, daca n impar
sn = 1 − 1 + 1 − 1 + 1 − 1 + ... + ( −1)
, deci sn =  .
 0, daca n par
Soluţie. Evident, şirul sumelor parţiale ( sn )n ≥1 este convergent şi
rezultă că seria este divergentă. Nu se poate pune problema aflării sumei
sale.

§ 5 Serii cu termeni oarecare.

Vom da o condiţie necesară ca o serie să fie convergentă.

∞
Propoziţia 5.1. Dacă seria ∑ xn este convergentă, atunci
n =1
lim xn = 0 .
n →∞
Cu alte cuvinte, termenul general al unei serii convergente tinde la
zero.
Demonstraţie. Din egalitatea evidentă xn = sn − sn −1, n ≥ 2 , rezultă că
lim xn = lim sn − lim sn −1 = s − s = 0 .
n →∞ n →∞ n →∞

Reciproca teoremei 5.1. nu este adevărată. Dacă şirul termenului
general al unei serii este convergent la zero, nu rezultă neapărat că seria
este convergentă.
Pentru a vedea acest lucru, să considerăm următoarea serie
∞
1 1
∑ n
, numită seria armonică. Termenul general xn = este convergent la
n
n =1
1 1
zero. Pe de altă parte, sn = 1 + + ... + = cn + ln n , unde
2 n
1 1
cn = 1 + + ... + − ln n este şirul lui Euler convergent la c = 0,557...
2 n
(constanta lui Euler). Acum lim sn = lim ( cn + ln n ) = ∞ , deci seria
n →∞ n →∞
armonică este divergentă.

10
 ∞
Propoziţia 5.2. Dacă într-o serie ∑ xn se îlocuiesc un număr finit de
n =1
termeni x1, x2 ,..., xk cu x1′ , x′2 ,..., xk′ , atunci seria obţinută are aceeaşi natură
cu seria îniţială, adică ambele sunt convergente sau ambele sunt divergente.
Demonstraţie. Notăm cu ( sn )n ≥1 şi cu ( sn′ )n ≥1 şirul sumelor parţiale
asociat celor două serii şi α = x1 + x2 + ... + xk , α′ = x1′ + x2′ + ... + xk′ . Atunci
pentru orice n ≥ k avem sn − sn′ = α − α′ de unde rezultă că şirurile ( sn )n ≥1
şi ( sn′ )n ≥1 au aceeaşi natură, adică concluzia.
∞
Teorema 5.1. (Criteriul general al lui CAUCHY). O serie ∑ xn
n =1
este convergentă dacă şi numai dacă pentru orice ε > 0 există n ( ε ) ∈
cu
proprietatea că xn +1 + ... + xn + p < ε, ∀ n ≥ n ( ε ) , p ≥ 1 .
Demonstraţie. Şirul sumelor parţiale ( sn )n ≥1 este convergent dacă şi
numai dacă este şir Cauchy, adică pentru orice ε > 0 există un rang n ( ε ) ∈

cu proprietatea că sn + p − sn < ε, ∀ n ≥ n ( ε ) , p ≥ 1 .
Concluzia rezultă acum din identitatea sn + p − sn = xn +1 + ... + xn + p .
Teorema 5.2. (Criteriul lui ABEL). Fie ( xn )n ≥1 şi ( yn )n ≥1 două
şiruri de numere reale cu următoarele proprietăţi:
(a) ( xn )n ≥1 este descrescător şi convergent la zero;
(b) şirul ( tn )n ≥1 dat de tn = y1 + ... + yn este mărginit.
∞
Atunci seria ∑ xn yn este convergentă.
n =1
Demonstraţie. Fie M > 0 astfel încât tn ≤ M , n ≥ 1 . Fie ε > 0 . Cum
ε
lim xn = 0 , există n ( ε ) ∈
pentru care xn < , ∀ n ≥ n(ε) .
n →∞ 2M
Acum, pentru orice n ≥ n ( ε ) şi p ≥ 1 avem
n+ p n+ p n+ p

∑ xk yk = ∑ xk (tk − tk −1 ) = ∑ ( xk − xk +1 )tk + xn+ p +1tn+ p − xntn , deci

k = n +1 k = n +1 k =n

11
 n+ p

∑ ( )
xk yk ≤ M xn +1 − xn + p +1 + Mxn + p +1 + Mxn +1 = 2 Mxn +1 < ε .
k = n +1
∞
Conform criteriului general al lui Cauchy, rezultă că seria ∑ xn yn
n =1
este convergentă.
Teorema 5.3. (Criteriul lui DIRICHLET). Fie ( xn )n ≥1 şi ( yn )n ≥1
două şiruri de numere reale cu următoarele proprietăţi:
(a) ( xn )n ≥1 este descrescător şi mărginit;
∞
(b) seria şirul ∑ yn este convergentă.
n =1
∞
Atunci seria ∑ xn yn este convergentă.
n =1
Demonstraţie. Fie x limita şirului ( xn )n ≥1 . Şirul xn′ = xn − x, n ≥ 1
este descrescător şi convergent la zero.
∞
Deoarece seria ∑ yn este convergentă, rezultă că şirul sumelor
n =1
parţiale tn = y1 + y2 + ... + yn , n ≥ 1 este convergent, în particular mărginit.
∞
Conform criteriului lui Abel, seria ∑ xn′ yn este convergentă. De aici
n =1
∞ ∞ ∞
rezultă că şi seria ∑ xn yn = ∑ xn′ yn + x∑ yn este convergentă, fiind suma
n =1 n =1 n =1
a două serii convergente.
Teorema 5.4. (Criteriul lui LEIBNIZ). Fie ( an )n≥1 un şir
∞

∑ ( −1)
n
descrescător cu lim an = 0 . Atunci seria an este convergentă.
n →∞
n =1
Demonstraţie. Vom folosi criteriul lui Abel, luând
n
xn = an , yn = ( −1) . Şirul tn = y1 + y2 + ... + yn este mărginit,
∞
−1, daca n impar
∑ ( −1)
n
tn =  . Aşadar, seria an este convergentă.
 0, daca n par n =1


12
 ∞
Definiţia 5.1. O serie ∑ xn se numeşte serie absolut convergentă
n =1
∞
dacă seria modulelor ∑ xn .
n =1
∞
Definiţia 5.2. O serie ∑ xn se numeşte serie semiconvergentă dacă
n =1
∞ ∞
seria ∑ xn este cvergentă şi seria ∑ xn este divergentă.
n =1 n =1
Evident, orice serie semiconvergentă este în particular convergentă.
Teorema 5.5. Orice serie absolut convergentă este convergentă.
∞
Demonstraţie. Dacă seria ∑ xn este convergentă, atunci, conform
n =1
criteriului general al lui Cauchy, rezultă că pentru orice ε > 0 , există
n ( ε ) ∈
astfel încât xn +1 + ... + xn + p < ε, p ≥ 1 .
Din inegalitatea xn +1 + ... + xn + p ≤ xn +1 + ... + xn + p vm obţine
∞
xn +1 + ... + xn + p < ε, ∀ n ≥ n ( ε ) , p ≥ 1, ceea ce înseamnă că seria ∑ xn este
n =1
convergentă.
Reciproca teoremei 5.5. nu este adevărată, adică există serii care sunt
convergente şi nu sunt absolout convergente. În acest sens, vom considera
∞
1
seria ∑ ( −1)n , numită seria armonică alternantă. Conform Criteriului lui
n
n =1
∞ ∞
1 1
∑ ∑
n
Leibniz, această serie este convergentă. Seria modulelor ( −1) =
n =1
n n =1 n
este serie armonică şi am văzut că este divergentă.

13
 ∞
Teorema 5.6. Fie q ∈  . Seria ∗
∑ qn = 1 + q + q2 + ... + qn + ... ,
n =1
numită serie geometrică, este convergentă dacă şi numai dacă q < 1 . În
∞
1
acest caz, ∑ qn =
1− q
.
n =1
Demonstraţie. Dacă q ≥ 1 , seria armonică este divergentă pentru că
termenul general nu tinde la zero.
n
2 n −1 1 − q
Dacă q < 1 , atunci sn = 1 + q + q + .... + q = şi evident
1− q
1
lim sn = .
n →∞ 1− q
∞
Teorema 5.7. (Teorema lui DIRICHLET). Fie ∑ xn o serie
n =1
absolut convergentă cu suma egală cu s . Atunci pentru orice aplicaţie
∞
∗
bijectivă σ :
→
, seria ∗
∑ xσ( n) este convergentă şi are suma egală tot
n =1
cu s .
Cu alte cuvinte, ordinea de sumare a termenilor unei serii absolut
convergente nu contează.
∞
Teorema 5.5.8. (Teorema lui RIEMANN). Fie ∑ xn o serie
n =1
semiconvergentă. Atunci pentru orice s ∈  ∪ {±∞} există o permutare a
termenilor seriei astfel încât seria obţinută să aibă suma egală cu s .
Demonstraţie.
∞ ∞
Teorema 5.5.9. (Teorema lui MERTENS). Fie ∑ xn şi ∑ yn două
n =1 n =1
serii absolut convergente, având sumele egale cu S , respectiv T. Notăm
∞ ∞
zn = ∑ xn−k yk , n ≥ 0 . Atunci seria ∑ zn , numită seria produs, este absolut
n =1 n =1
convergentă şi are suma egală cu ST .

14