Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
2 Şiruri de numere reale
Definiţie 2.1 Se numeşte şir de numere reale o funcţie f : N∗ → R.
Punând an := f (n), n ∈ N∗ , şirul se notează prin (an )n≥1 sau (an ).
Definiţie 2.2 Spunem ca şirul (an )n≥1 are limita l ∈ R finită sau infinită
daca ∀V ∈ V(l), ∃nV ∈ N astfel incât an ∈ V, ∀n ≥ nV .
Teoremă 2.5 Şirul (an )n≥1 este convergent dacă ∃l ∈ R astfel incât
∀ε > 0 ∃nε ∈ N astfel ı̂ncât ∀n ≥ nε
|an − l| < ε.
Teoremă 2.6 Un şir monoton şi mărginit de numere reale este convergent.
Definiţie 2.9 Fie (an )n≥1 un şir si n1 < n2 < n3 < ... un şir de numere
naturale. Atunci (ank )k≥1 se numeste subşir al lui (an )n≥1 .
Teoremă 2.10 (Lema lui Cesaro) Un şir mărginit de numere reale conţine
cel putin un şir convergent.
2
Definiţie 2.11 Şirul (an )n≥1 se numeste şir fundamental (sau sir Cauchy)
dacă ∀ε > 0 ∃nε ∈ N astfel ı̂ncât ∀m, n ≥ nε , m, n ∈ N să avem |am −an | < ε.
Teoremă 2.12 Un şir de numere reale este fundamental dacă şi numai
dacă este convergent.
Demonstraţie. Presupunem că (an )n≥1 este convergent. Fie lim an = l şi
n→∞
alegem ε > 0 astfel incat ∃nε ∈ N : |an − l| < ε.
Fie m, n > nε , avem
este convergent.
3
Demonstraţie. Demonstrăm ca şirul este fundamental.
sin 1 sin(n + p) sin 1 sin n
|an+p − an | = 2
+ ... + 2
− 2 − ... − 2 =
1 (n + p) 1 n
sin(n + 1) sin(n + 2) sin(n + p)
= + + ... + ≤
(n + 1)2 (n + 2)2 (n + p)2
1 1 1
≤ 2
+ 2
+ ... + ≤
(n + 1) (n + 2) (n + p)2
1 1 1
≤ + + ... + =
n(n + 1) (n + 1)(n + 2) (n + p − 1)(n + p)
1 1 1 1 1 1
= − + − + ... + − =
n n+1 n+1 n+2 n+p−1 n+p
1 1 1
= − < .
n n+p n
4
Observaţie 2.14 Are loc relaţia:
1 n 1 n+1
1+ <e< 1+ , ∀n ∈ N∗ .
n n
5
∞
P
Definiţie 3.3 Spunem că seria an este convergentă dacă şirul sumelor
n=1
parţiale (sn )n≥1 este convergent, i.e., există lim sn = s ∈ R.
n→∞
P∞ ∞
P
Numărul s se numeşte suma seriei an şi se notează an = s.
n=1 n=1
O serie care nu este convergentă se numeşte divergentă.
∞
P 1
Examplu 3.4 Să se determine suma seriei (3n−2)(3n+1) .
n=1
1
Soluţie 3.5 Avem an = (3n−2)(3n+1) 1
= 13 (3n−2) 1
− (3n+1) .
Suma parţială de ordin n este
n n
X 1X 1 1
sn = ak = −
3 (3k − 2) (3k + 1)
k=1 k=1
1 1 1 1 1 1
= 1 − + − + ··· + −
3 4 4 7 3n − 2 3n + 1
1 1
= 1− .
3 3n + 1
Atunci lim sn = lim 13 1 − 3n+1 1
= 13 .
n→∞ n→∞
∞
(−1)n−1 .
P
Examplu 3.6 Să se determine suma seriei
n=1
Atunci lim s2n = 0, lim s2n+1 = 1 deci nu există lim sn . Seria este di-
n→∞ n→∞ n→∞
vergentă.
6
∞
P
Definiţie 3.8 Spunem că seria an este absolut convergentă dacă seria
n=1
∞
P
|an | este convergentă.
n=1
∞
P
O serie convergentă pentru care seria |an | este divergentă se numeşte
n=1
serie semiconveregntă.
∞
P
Teoremă 3.9 Dacă seria an este convergentă atunci lim an = 0.
n=1 n→∞
Demonstraţie.
1 − q n+1
2 n , dacă q 6= 1
sn = 1 + q + q + · · · + q = 1−q
n + 1, dacă q = 1
1
, dacă q ∈ (−1, 1)
1−q
lim sn = +∞, dacă q ∈ [1, ∞)
n→∞
@, dacă q ∈ (−∞, −1]
∞
P 1 1 1 1
2) Seria armonică n =1+ 2 + 3 + ··· + n + · · · este divergentă şi
n=1
are suma seriei +∞.
7
Demonstraţie.
1 1 1
sn = 1 + + + · · · + = γn + ln n
2 3 n
lim sn = +∞
n→∞
∞
P 1
3) Seria armonică generalizată nα , α ∈ R, este convergentă dacă
n=1
şi numai dacă α > 1.
Pentru α > 1 notăm ζ(α) = ∞ 1
P
n=1 nα . Funcţia ζ : (1, ∞) → R se
numeşte funcţia Zeta a lui Riemann. Au loc relaţiile
π2 π4
ζ(2) = (Euler), ζ(4) = .
6 90
∞
P 1
4) O altă serie remarcabilă este n! = e.
n=0
an > 0, ∀n ≥ 1,
(toţi termenii săi de la un indice ı̂ncolo sunt pozitivi).
8
∞
P
Observaţie 3.14 Fie seria cu termeni pozitivi an atunci (sn )n≥1 crescător.
n=1
Deducem că
∞
X
an este convergentă ⇐⇒ (sn )n≥1 mărginit.
n=1
9
∞
P ∞
P
ii) Dacă l = 0 şi bn este convergentă, atunci an este convergentă.
n=1 n=1
∞ √ √
P n+1− n
Examplu 3.18 Studiaţi convergenţa seriei n .
n=1
Soluţie 3.19
√ √
n+1− n 1
an := = √ √ .
n n( n + 1 + n)
∞
P 1 1
Comparăm seria dată cu seria armonică generalizată nα . Avem bn = nα
n=1
şi
an nα nα
lim = √ √ = 3 q .
n→∞ bn n( n + 1 + n) 1
n2 ( 1 + n + 1)
Pentru α = 23 ,
∞ ∞
an 1 X X
lim = > 0 =⇒ an ∼ bn .
n→∞ bn 2
n=1 n=1
∞
P
Deci an este convergentă.
n=1
Pentru a decide natura unei serii prin criteriile comparatiei se pot folosi
seriile armonice generalizate. Se obţine astfel urmatoarea varianta a Criteri-
ului II, des intâlnită ı̂n practică.
10
∞
sin n1 .
P
Examplu 3.21 Studiaţi natura seriei
n=1
1
Soluţie 3.22 Cum n ∈ [0, π2 ] =⇒ sin n1 > 0.
1 sin 1
l = lim nα sin = lim 1 n .
n→∞ n n→∞ nα
∞
sin n1 este divergentă (are aceeasi natură
P
Pentru α = 1 obţinem l = 1 deci
n=1
cu seria armonică).
Prezentăm ı̂n continuare câteva criterii de convergenţă pentru serii cu
termeni pozitivi.
Teoremă 3.23 (Criteriul radicalului (Cauchy))
∞
P √
Fie an o serie cu termeni pozitivi, astfel că există limn→∞ n an = l,
n=1
l ∈ R. Atunci:
∞
P
i) Dacă l < 1, atunci an este convergentă.
n=1
∞
P
ii) Dacă l > 1, atunci an este divergentă.
n=1
iii) Dacă l = 1 criteriul este ineficient.
∞ n 2
P n
Examplu 3.24 Studiaţi natura seriei n+1
n=1
Soluţie 3.25
n2
n
an :=
n+1
n n
√ n n
lim an = lim
n
= lim 1 + −1
n→∞ n→∞ n + 1 n→∞ n+1
n
n " n+1 #− n+1
1 1 −1
= lim 1 − = lim 1−
n→∞ n+1 n→∞ n+1
n
lim − n+1 1
= en→∞ = e−1 = < 1 =⇒
e
11
seria este convergentă.
∞
P
Teoremă 3.26 (Criteriul raportului (D’Alembert)) Fie an o se-
n=1
rie cu termeni pozitivi, astfel că există limn→∞ an+1
an = l, l ∈ R. Atunci:
∞
P
i) Dacă l < 1, atunci an este convergentă.
n=1
∞
P
ii) Dacă l > 1, atunci an este divergentă.
n=1
iii) Dacă l = 1 criteriul este ineficient.
∞
P
Teoremă 3.27 (Criteriul lui Raabe-Duhamel.) Fie an o serie cu
n=1
termeni pozitivi, astfel că există
an
lim n( an+1 − 1) = l, l ∈ R. Atunci:
n→∞
∞
P
i) Dacă l > 1, atunci an este convergentă.
n=1
∞
P
ii) Dacă l < 1, atunci an este divergentă.
n=1
iii) Dacă l = 1 criteriul este ineficient.
∞
P 1·3···(2n−1)
Examplu 3.28 Studiaţi convergenţa seriei 2·4···2n .
n=1
1·3···(2n−1)
Soluţie 3.29 an := 2·4···2n
an 2n + 2
lim n − 1 = lim n −1 =
n→∞ an+1 n→∞ 2n + 1
2n + 2 − 2n − 1 n 1
= lim n = lim = < 1 =⇒
n→∞ 2n + 1 n→∞ 2n + 1 2
seria este divergentă.
12
Teoremă 3.30 (Criteriul de condensare al lui Cauchy.) Fie (an )n≥1
un şir descrescător de numere pozitive.
Atunci seriile
∞
X
an = a1 + a2 + . . . si
n=1
∞
X
2n a2n = a1 + 2a2 + 4a4 + . . .
n=0
au aceeaşi natură.
13
Bibliografie
1. E. DUCA, Calcul diferenţial, Ed. UTPRES, Cluj-Napoca, 2006.
2. D. Inoan, A.Novac, D.Popa, Probleme de analiza matematica, Ed. Mega,
2011
3. D. Popa, Analiza matematica - Calcul diferenţial, Transilvania Press,
Cluj-Napoca, 2000
14