Şiruri şi serii de numere reale

October 14, 2023

1 Mulţimea numerelor reale

Daca mulţimea R este data, atunci putem defini multimea numerelor nat-
urale N, multimea numerelor intregi Z şi multimea numerelor raţionale Q
prin:
N = {0, 1, 2, . . .} mulţimea numerelor naturale
Z = {x
 ∈−1R| x ∈ N sau −x ∈ N} mulţimea numerelor intregi
Q = xy | x, y ∈ Z, y 6= 0 mulţimea numerelor raţionale
R = R ∪ {−∞, +∞} mulţimea extinsă a numerelor reale
Definiţie 1.1 O submulţime A ⊆ R se numeşte marginită superior, respec-
tiv inferior, dacă există un număr m ∈ R astfel incât x ≤ m (x ≥ m), ∀x ∈
A.
Definiţie 1.2 O mulţime care este mărginita inferior şi superior se numeşte
mărginita.
Definiţie 1.3 Fie A ⊆ R o mulţime marginita. Cea mai mică margine
superioara se numeşte supremul lui A (sup A) şi cea mai mare margine in-
ferioara se numeşte infimul lui A (inf A). Ele există pentru orice mulţime
marginită.
Exemplu: A = {1, 12 , 31 , . . .} ⊆ R, inf A = 0, sup A = 1
Definiţie 1.4 O submulţime V ⊆ R se numeşte vecinatate a lui x ∈ R daca
există (x − ε, x + ε) ⊆ V, ε > 0.
V se numeşte vecinatate a lui +∞, respectiv a lui −∞ daca există a ∈ R
astfel incat (a, ∞) ⊆ V , respectiv (−∞, a) ⊆ V .
Se notează cu V(x) mulţimea tuturor vecinătaţilor lui x.

1
2 Şiruri de numere reale
Definiţie 2.1 Se numeşte şir de numere reale o funcţie f : N∗ → R.
Punând an := f (n), n ∈ N∗ , şirul se notează prin (an )n≥1 sau (an ).

Un şir de numere reale (an )n≥1 , se numeşte :

- mărginit dacă există a, b ∈ R astfel ˆincât a ≤ an ≤ b pentru orice n ≥ 1;
- crescător (descrescător) dacă an ≤ an+1 (an ≥ an+1 ) pentru orice
n ≥ 1;
- monoton dacă este crescător sau descrescător.

Definiţie 2.2 Spunem ca şirul (an )n≥1 are limita l ∈ R finită sau infinită
daca ∀V ∈ V(l), ∃nV ∈ N astfel incât an ∈ V, ∀n ≥ nV .

Observaţie 2.3 Dacă un şir are limita aceasta este unică.

Definiţie 2.4 Un şir care are limita finită se numeşte convergent.

Teoremă 2.5 Şirul (an )n≥1 este convergent dacă ∃l ∈ R astfel incât
∀ε > 0 ∃nε ∈ N astfel ı̂ncât ∀n ≥ nε

|an − l| < ε.

Demonstraţie. Pe baza Definiţiei 2.2 cu V = (l − ε, l + ε).

Numărul l ∈ R se numeşte limită a şirului (an )n∈R , i.e., l := lim an .
n→∞
Un şir care nu este convergent se numeşte divergent.

Teoremă 2.6 Un şir monoton şi mărginit de numere reale este convergent.

Observaţie 2.7 Un şir convergent este mărginit, dar nu neapărat monoton.

(−1)n
Examplu 2.8 Şirul an = n ,n ∈ N∗ este convergent şi marginit dar nu
este monoton.

Definiţie 2.9 Fie (an )n≥1 un şir si n1 < n2 < n3 < ... un şir de numere
naturale. Atunci (ank )k≥1 se numeste subşir al lui (an )n≥1 .

Teoremă 2.10 (Lema lui Cesaro) Un şir mărginit de numere reale conţine
cel putin un şir convergent.

2
Definiţie 2.11 Şirul (an )n≥1 se numeste şir fundamental (sau sir Cauchy)
dacă ∀ε > 0 ∃nε ∈ N astfel ı̂ncât ∀m, n ≥ nε , m, n ∈ N să avem |am −an | < ε.

Reformulare: (an )n≥1 - şir fundamental dacă |an+p − an | → 0, ∀p ∈ N.

n→∞

Teoremă 2.12 Un şir de numere reale este fundamental dacă şi numai
dacă este convergent.

Demonstraţie. Presupunem că (an )n≥1 este convergent. Fie lim an = l şi
n→∞
alegem ε > 0 astfel incat ∃nε ∈ N : |an − l| < ε.
Fie m, n > nε , avem

|am − an | = |am − l + l + an | ≤ |am − l| + |l − an | <

ε ε
< + = ε.
2 2

Deci (an )n≥1 este fundamental.

Daca presupunem că (an )n≥1 este fundamental rezultă că (an )n≥1 este
marginit si atunci el contine un subsir convergent (conform lemei lui Cesaro).
Deci ank → l, l ∈ R. Atunci an → l, n → ∞ si deci sirul (an )n≥1 este
k→∞
convergent.

Examplu 2.13 Demonstraţi ca şirul

sin 1 sin 2 sin n

an = 2
+ 2 + ... + 2
1 2 n

este convergent.

3
Demonstraţie. Demonstrăm ca şirul este fundamental.
sin 1 sin(n + p) sin 1 sin n
|an+p − an | = 2
+ ... + 2
− 2 − ... − 2 =
1 (n + p) 1 n
sin(n + 1) sin(n + 2) sin(n + p)
= + + ... + ≤
(n + 1)2 (n + 2)2 (n + p)2
1 1 1
≤ 2
+ 2
+ ... + ≤
(n + 1) (n + 2) (n + p)2
1 1 1
≤ + + ... + =
n(n + 1) (n + 1)(n + 2) (n + p − 1)(n + p)
1 1 1 1 1 1
= − + − + ... + − =
n n+1 n+1 n+2 n+p−1 n+p
1 1 1
= − < .
n n+p n

Deci |an+p − an | < n1 , ∀n, p ≥ 1 si rezulta |an+p − an | → 0, n → ∞, p ∈ N.

Atunci şirul este fundamental şi deci este convergent.

2.1 Şiruri remarcabile

1) Şirul (en )n≥1 ,
1 n
 
en = 1 +
n
este strict crescător şi are limita e (e ' 2, 71828...).

2) Şirul (En )n≥1 ,

1 1 1
En = 1 + + + ··· +
1! 2! n!
este strict crescător şi are limita e.

3) Şirul (γn )n≥1 ,

1 1 1
γn = 1 + + + · · · + − ln n
2 3 n
este strict descrescător şi mărginit inferior. Limita sa notată cu γ se
numeşte constanta lui Euler (γ ' 0, 577...).

4
Observaţie 2.14 Are loc relaţia:
1 n 1 n+1
   
1+ <e< 1+ , ∀n ∈ N∗ .
n n

3 Serii de numere reale

Date fiind numerele reale a0 , a1 , . . . , an , ı̂n număr finit, suma lor
a0 + a1 + · · · + an ,
se poate calcula fără dificultate, după regulile uzuale. Extinderea noţiunii
de sumă pentru un număr infinit de termeni nu este ı̂nsă la fel de imediată.
Examplu 3.1 Fie suma infinită

1 + (−1) + 1 + (−1) + . . . + 1 + (−1) + . . . =?

Prin asocierea termenilor obţinem
(1 + (−1)) + (1 + (−1)) + . . . + (1 + (−1)) + . . . = 0 + 0 + 0 + · · · = 0
1 + ((−1) + 1) + ((−1) + 1) + . . . + ((−1) + 1) + . . . = 1 + 0 + 0 + · · · = 1
Deducem că 0 = 1, ceea ce este o contradicţie! În cazul adunării unui număr
infinit de numere reale nu are neapărat loc proprietatea de asociativitate.
Definiţie 3.2 Fie (an )n≥1 un şir de numere reale. O sumă infinită de forma
∞
X
an = a1 + a2 + · · · + an + · · ·
n=1
se numeşte serie de termen general an .
Pentru a da un sens noţiunii de sumă infinită asociem acesteia un şir de
sume finite. Definim şirul sumelor parţiale (sn )n≥1 astfel
s 1 = a1
s 2 = a1 + a2
.........
sn = a1 + a2 + . . . + an
.........

5
 ∞
P
Definiţie 3.3 Spunem că seria an este convergentă dacă şirul sumelor
n=1
parţiale (sn )n≥1 este convergent, i.e., există lim sn = s ∈ R.
n→∞
P∞ ∞
P
Numărul s se numeşte suma seriei an şi se notează an = s.
n=1 n=1
O serie care nu este convergentă se numeşte divergentă.
∞
P 1
Examplu 3.4 Să se determine suma seriei (3n−2)(3n+1) .
n=1
 
1
Soluţie 3.5 Avem an = (3n−2)(3n+1) 1
= 13 (3n−2) 1
− (3n+1) .
Suma parţială de ordin n este
n n  
X 1X 1 1
sn = ak = −
3 (3k − 2) (3k + 1)
k=1 k=1
 
1 1 1 1 1 1
= 1 − + − + ··· + −
3 4 4 7 3n − 2 3n + 1
 
1 1
= 1− .
3 3n + 1
 
Atunci lim sn = lim 13 1 − 3n+1 1
= 13 .
n→∞ n→∞
∞
(−1)n−1 .
P
Examplu 3.6 Să se determine suma seriei
n=1

Soluţie 3.7 Avem an = (−1)n−1 .

Suma parţială de ordin n este
sn = 1 − 1 + 1 − 1 + · · · + (−1)n−1 , n ≥ 1,
iar
s2n = (1 − 1) + (1 − 1) + · · · + (1 − 1)
s2n+1 = (1 − 1) + (1 − 1) + · · · + (1 − 1) + 1

Atunci lim s2n = 0, lim s2n+1 = 1 deci nu există lim sn . Seria este di-
n→∞ n→∞ n→∞
vergentă.

6
 ∞
P
Definiţie 3.8 Spunem că seria an este absolut convergentă dacă seria
n=1
∞
P
|an | este convergentă.
n=1
∞
P
O serie convergentă pentru care seria |an | este divergentă se numeşte
n=1
serie semiconveregntă.
∞
P
Teoremă 3.9 Dacă seria an este convergentă atunci lim an = 0.
n=1 n→∞

Demonstraţie.

sn = a1 + a2 + · · · + an = sn−1 + an =⇒ an = sn − sn−1 , n > 1

lim an = s − s = 0.
n→∞

3.1 Serii remarcabile

∞
q n = 1 + q + q 2 + · · · , q ∈ R, este convergentă
P
1) Seria geometrică
n=0
dacă şi numai dacă q ∈ (−1, 1).
Demonstraţie. Avem

 1 − q n+1

2 n , dacă q 6= 1
sn = 1 + q + q + · · · + q = 1−q
n + 1, dacă q = 1



1 
, dacă q ∈ (−1, 1)
1−q

lim sn = +∞, dacă q ∈ [1, ∞)
n→∞ 

 @, dacă q ∈ (−∞, −1]

∞
P 1 1 1 1
2) Seria armonică n =1+ 2 + 3 + ··· + n + · · · este divergentă şi
n=1
are suma seriei +∞.

7
 Demonstraţie.
1 1 1
sn = 1 + + + · · · + = γn + ln n
2 3 n
lim sn = +∞
n→∞

∞
P 1
3) Seria armonică generalizată nα , α ∈ R, este convergentă dacă
n=1
şi numai dacă α > 1.
Pentru α > 1 notăm ζ(α) = ∞ 1
P
n=1 nα . Funcţia ζ : (1, ∞) → R se
numeşte funcţia Zeta a lui Riemann. Au loc relaţiile
π2 π4
ζ(2) = (Euler), ζ(4) = .
6 90
∞
P 1
4) O altă serie remarcabilă este n! = e.
n=0

Observaţie 3.10 Condiţia data de Teorema 3.9 nu este suficientă pentru

∞
P 1
convergenţa unei serii, deoarece seria armonică n este divergentă, dar
n=1
1
lim = 0.
n→∞ n

Teoremă 3.11 Orice serie absolut convergentă este convergentă.

Teoremă 3.12 (Criteriul general de convergenţă al lui Cauchy)
∞
P
Seria an este convergentă dacă şi numai dacă, pentru orice ε > 0,
n=1
există nε ∈ N astfel ca pentru orice n ≥ nε şi orice p ∈ N∗ ,
|an+1 + an+2 + · · · + an+p | < ε.

3.2 Serii cu termeni pozitivi

∞
P
Definiţie 3.13 Spunem ca seria an este o serie cu termeni pozitivi dacă
n=1

an > 0, ∀n ≥ 1,
(toţi termenii săi de la un indice ı̂ncolo sunt pozitivi).

8
 ∞
P
Observaţie 3.14 Fie seria cu termeni pozitivi an atunci (sn )n≥1 crescător.
n=1
Deducem că
∞
X
an este convergentă ⇐⇒ (sn )n≥1 mărginit.
n=1

Prezentăm ı̂n continuare câteva criterii pentru serii cu termeni pozitivi.

Teoremă 3.15 (Criteriul I al comparaţiei)

∞
P ∞
P
Fie an , bn două serii cu termeni pozitivi.
n=1 n=1
Dacă există n0 ∈ N∗ astfel ca an ≤ bn , pentru orice n ≥ n0 , atunci:
∞
P ∞
P
i) Dacă bn este convergentă, atunci an este convergentă.
n=1 n=1
∞
P ∞
P
ii) Dacă an este divergentă, atunci bn este divergentă.
n=1 n=1

Teoremă 3.16 (Criteriul II al comparaţiei)

∞
P ∞
P
Fie an , bn două serii cu termeni pozitivi.
n=1 n=1
an+1 bn+1
Dacă există n0 ∈ N∗ astfel ca ≤ , pentru orice n ≥ n0 , atunci:
an bn
∞
P P∞
i) Dacă bn este convergentă, atunci an este convergentă.
n=1 n=1
∞
P ∞
P
ii) Dacă an este divergentă, atunci bn este divergentă.
n=1 n=1

Teoremă 3.17 (Criteriul III al comparaţiei)

∞
P ∞
P
Fie an , bn două serii cu termeni pozitivi astfel incat să existe
n=1 n=1
an
lim = l, l ∈ [0, ∞)
n→∞ bn
Atunci:
∞
P ∞
P ∞
P
i) Dacă l 6= 0 atunci seriile an , bn au aceeaşi natură ( an ∼
n=1 n=1 n=1
∞
P
bn );
n=1

9
 ∞
P ∞
P
ii) Dacă l = 0 şi bn este convergentă, atunci an este convergentă.
n=1 n=1

∞ √ √
P n+1− n
Examplu 3.18 Studiaţi convergenţa seriei n .
n=1

Soluţie 3.19
√ √
n+1− n 1
an := = √ √ .
n n( n + 1 + n)
∞
P 1 1
Comparăm seria dată cu seria armonică generalizată nα . Avem bn = nα
n=1
şi
an nα nα
lim = √ √ = 3 q .
n→∞ bn n( n + 1 + n) 1
n2 ( 1 + n + 1)

Pentru α = 23 ,
∞ ∞
an 1 X X
lim = > 0 =⇒ an ∼ bn .
n→∞ bn 2
n=1 n=1
∞
P
Deci an este convergentă.
n=1

Pentru a decide natura unei serii prin criteriile comparatiei se pot folosi
seriile armonice generalizate. Se obţine astfel urmatoarea varianta a Criteri-
ului II, des intâlnită ı̂n practică.

Corolar 3.20 (Consecinţa criteriului comparaţiei)

∞
an o serie cu termeni pozitivi. Dacă exită α ∈ R astfel ca lim nα an =
P
Fie
n=1 n→∞
l, l ∈ (0, ∞) atunci:
∞
P
a) pentru α > 1 seria an este convergentă;
n=1
∞
P
b) pentru α ≤ 1 si l 6= 0 seria an este divergentă.
n=1

10
 ∞
sin n1 .
P
Examplu 3.21 Studiaţi natura seriei
n=1
1
Soluţie 3.22 Cum n ∈ [0, π2 ] =⇒ sin n1 > 0.
1 sin 1
l = lim nα sin = lim 1 n .
n→∞ n n→∞ nα
∞
sin n1 este divergentă (are aceeasi natură
P
Pentru α = 1 obţinem l = 1 deci
n=1
cu seria armonică).
Prezentăm ı̂n continuare câteva criterii de convergenţă pentru serii cu
termeni pozitivi.
Teoremă 3.23 (Criteriul radicalului (Cauchy))
∞
P √
Fie an o serie cu termeni pozitivi, astfel că există limn→∞ n an = l,
n=1
l ∈ R. Atunci:
∞
P
i) Dacă l < 1, atunci an este convergentă.
n=1
∞
P
ii) Dacă l > 1, atunci an este divergentă.
n=1
iii) Dacă l = 1 criteriul este ineficient.
∞  n 2
P n
Examplu 3.24 Studiaţi natura seriei n+1
n=1

Soluţie 3.25
n2 
n
an :=
n+1
 n  n
√ n n
lim an = lim
n
= lim 1 + −1
n→∞ n→∞ n + 1 n→∞ n+1
n
 n "  n+1 #− n+1
1 1 −1
= lim 1 − = lim 1−
n→∞ n+1 n→∞ n+1
n
lim − n+1 1
= en→∞ = e−1 = < 1 =⇒
e

11
seria este convergentă.
∞
P
Teoremă 3.26 (Criteriul raportului (D’Alembert)) Fie an o se-
n=1
rie cu termeni pozitivi, astfel că există limn→∞ an+1
an = l, l ∈ R. Atunci:
∞
P
i) Dacă l < 1, atunci an este convergentă.
n=1
∞
P
ii) Dacă l > 1, atunci an este divergentă.
n=1
iii) Dacă l = 1 criteriul este ineficient.
∞
P
Teoremă 3.27 (Criteriul lui Raabe-Duhamel.) Fie an o serie cu
n=1
termeni pozitivi, astfel că există
an
lim n( an+1 − 1) = l, l ∈ R. Atunci:
n→∞
∞
P
i) Dacă l > 1, atunci an este convergentă.
n=1
∞
P
ii) Dacă l < 1, atunci an este divergentă.
n=1
iii) Dacă l = 1 criteriul este ineficient.
∞
P 1·3···(2n−1)
Examplu 3.28 Studiaţi convergenţa seriei 2·4···2n .
n=1

1·3···(2n−1)
Soluţie 3.29 an := 2·4···2n

an+1 1 · 3 · . . . · (2n − 1)(2n + 1) 2 · 4 · . . . · 2n

lim = lim =
n→∞ an n→∞ 2 · 4 · . . . · 2n(2n + 2) 1 · 3 · . . . · (2n − 1)
2n + 1
= lim = 1 =⇒
n→∞ 2n + 2

criteriul raportului este ineficient. Aplicam criteriul lui Raabe-Duhamel.

   
an 2n + 2
lim n − 1 = lim n −1 =
n→∞ an+1 n→∞ 2n + 1
 
2n + 2 − 2n − 1 n 1
= lim n = lim = < 1 =⇒
n→∞ 2n + 1 n→∞ 2n + 1 2
seria este divergentă.

12
Teoremă 3.30 (Criteriul de condensare al lui Cauchy.) Fie (an )n≥1
un şir descrescător de numere pozitive.
Atunci seriile
∞
X
an = a1 + a2 + . . . si
n=1
∞
X
2n a2n = a1 + 2a2 + 4a4 + . . .
n=0

au aceeaşi natură.

13
 Bibliografie
1. E. DUCA, Calcul diferenţial, Ed. UTPRES, Cluj-Napoca, 2006.
2. D. Inoan, A.Novac, D.Popa, Probleme de analiza matematica, Ed. Mega,
2011
3. D. Popa, Analiza matematica - Calcul diferenţial, Transilvania Press,
Cluj-Napoca, 2000

14