Analiza Matematica

CapI--Serii numerice. Serii de puteri. Dezvoltari in serie

CapII--Derivate partiale, diferentiabilitate. Probleme de extrem pentru functii de mai multe

variabile

CapIII—Integrale improprii. Integrale multiple: curbilinii, duble, triple, de suprafata

CapIV—Ecuatii diferentiale

Serii de numere reale

Fie (𝑥𝑛 )𝑛≥1 un sir de numere reale.

Def: Prin serie de numere reale cu termenul general 𝑥𝑛 intelegem, intuitiv, suma infinita

𝑥1 + 𝑥2 + 𝑥3 +…+𝑥𝑛 +…= ∑∞
𝑛=1 𝑥𝑛

Notam 𝑆𝑛 = 𝑥1 + 𝑥2 + 𝑥3 +…+𝑥𝑛 = ∑𝑛
𝑘=1 𝑥𝑘

𝑆𝑛 = suma partiala de ordin 𝑛 a seriei numerice

(𝑆𝑛 )𝑛≥1 = sirul sumelor partiale

𝑆1 = 𝑥1

𝑆2 = 𝑥1 + 𝑥2

𝑆3 = 𝑥1 + 𝑥2 + 𝑥3

Def: Spunem ca seria ∑∞

𝑛=1 𝑥𝑛 este convergenta daca sirul sumelor partiale (𝑆𝑛 )𝑛≥1 este
convergent. In caz contrar se spune ca seria este divergenta.

(sir convergent = are limita si limita este finita)

Daca exista lim 𝑆𝑛 = 𝑆 atunci 𝑆 se numeste suma seriei si scriem

𝑛→∞

𝑥1 + 𝑥2 + 𝑥3 +…+𝑥𝑛 +…= 𝑆 sau ∑∞

𝑛=1 𝑥𝑛 = 𝑆
Notatii: ∑∞
𝑛=1 𝑥𝑛 (C) = serie convergenta

∑∞
𝑛=1 𝑥𝑛 (D) = serie divergenta

Obs: --prin urmare, o serie este convergenta daca si numai daca sirul sumelor partiale are
limita si linita este finita

--seria, sau suma infinita, reprezinta, de fapt, limita sirului de sume partiale (daca limita
exista)

Exemple:

1) ∑∞ 𝑛 2 3
𝑛=0 𝑎 = 1 + 𝑎 + 𝑎 + 𝑎 +… = seria geometrica, unde 𝑎 ∈ ℝ
1−𝑞𝑛 1−𝑎𝑛
𝑆𝑛 = 1 + 𝑎 + 𝑎2 + ⋯ + 𝑎𝑛−1 (=𝑏1 )= , pentru 𝑎 ≠ 1
1−𝑞 1−𝑎

𝑆𝑛 = 𝑛, pentru 𝑎 = 1
∞, 𝑎>1
1, 𝑎=1
Deoarece lim 𝑎𝑛 = { rezulta ca sirul (𝑆𝑛 )𝑛≥1 este convergent
𝑛→∞ 0, 𝑎 ∈ (−1,1)
∄, 𝑎 ≤ −1
1
doar daca 𝑎 ∈ (−1,1), caz in care lim 𝑆𝑛 =
𝑛→∞ 1−𝑎

Deci, ∑∞ 𝑛
𝑛=0 𝑎 (C) ⇔ 𝑎 ∈ (−1,1) si are loc relatia
∞
1
∑ 𝑎𝑛 = , 𝑎 ∈ (−1,1)
1−𝑎
𝑛=1
1
Sau, altfel scris, 1 + 𝑎 + 𝑎2 + 𝑎3 +… = , 𝑎 ∈ (−1,1)
1−𝑎

1 1 1 1
2) ∑∞
𝑛=1 = 1 + + + + ⋯ = seria armonica
𝑛 2 3 4

1 1 1
𝑆𝑛 = 1 + + + ⋯ +
2 3 𝑛

Presupunem ca (𝑆𝑛 )𝑛≥1 este convergent, adica exista lim 𝑆𝑛 = 𝑆 ∈ ℝ

𝑛→∞
 1 1 1 1 1 1
𝑆2𝑛 − 𝑆𝑛 = 1 + + + ⋯+ − (1 + + + ⋯ + )
2 3 2𝑛 2 3 𝑛
1 1 1
= + +⋯+
𝑛+1 𝑛+2 2𝑛

1 1 1 𝑛 1
𝑆2𝑛 − 𝑆𝑛 > + +⋯+ = =
2𝑛 2𝑛 2𝑛 2𝑛 2
1 1 1
Trecand la limita in relatia 𝑆2𝑛 − 𝑆𝑛 > ⇒ 𝑆 − 𝑆 ≥ ⇒ 0 ≥ –Fals
2 2 2

Deci, presupunerea facuta este falsa, adica, (𝑆𝑛 )𝑛≥1 este divergent si prin urmare seria este
divergenta

1
Obs: ∑∞
𝑛=1 =∞
𝑛

3) Seria armonica generalizata

∞
1 1 1 1
∑ = 1 + + + ⋯ + +⋯ , 𝛼∈ℝ
𝑛⍺ 2𝛼 3𝛼 𝑛⍺
𝑛=1

1
𝛼 > 1 ⇒ ∑∞
𝑛=1 𝑛⍺ (𝐶)
Se arata ca, daca { 1
𝛼 ≤ 1 ⇒ ∑∞
𝑛=1 𝑛⍺ (𝐷)

∞
1 1 1 1 𝜋2
∑ 2 =1+ 2+ 2+ 2+⋯=
𝑛 2 3 4 6
𝑛=1

Obs:

1--Daca ∑∞
𝑛=1 𝑥𝑛 (C) atunci exista lim 𝑥𝑛 = 0 (criteriu necesar de convergenta)
𝑛→∞

𝑥𝑛 = 𝑆𝑛 − 𝑆𝑛−1 ⇒ lim 𝑥𝑛 = 0
𝑛→∞

Prin urmare, daca lim 𝑥𝑛 nu exista sau nu este egala cu 0, atunci ∑∞

𝑛=1 𝑥𝑛 (D)
𝑛→∞

1
Exemple: ∑∞ 𝑛 ∞
n=1(−1) (D) ; ∑𝑛=1 𝑛 sin (D) 𝑛
 1
1 sin𝑛
lim 𝑛 sin = lim 1 =1≠0
𝑛→∞ 𝑛 𝑛→∞ 𝑛

2—Daca seria are termini pozitivi, adica 𝑥𝑛 ≥ 0, atunci

∑∞
𝑛=1 𝑥𝑛 (C) ⇔ sirul (𝑆𝑛 )𝑛≥1 este marginit superior, adica (∃) 𝑀 ∈ ℝ astfel incat

𝑆𝑛 ≤ 𝑀 (∀)𝑛 ≥ 1

3-- ∑∞ ∞
𝑛=1 𝑥𝑛 ~ ∑𝑛=𝑝 𝑥𝑛 (∀)𝑝 ≥ 1

~ = asemenea (cele 2 serii au aceeasi natura)

Criterii de convergenta pentru serii cu termini pozitivi

1) Criteriul de comparatie: Fie 0 ≤ 𝑥𝑛 ≤ 𝑦𝑛 (∀)𝑛 ≥ 1.

∞
Daca ∑∞
𝑛=1 𝑦𝑛 (C) atunci ∑𝑛=1 𝑥𝑛 (C)

Daca ∑∞ ∞
𝑛=1 𝑥𝑛 (D) atunci ∑𝑛=1 𝑦𝑛 (D)

1+sin 𝑛
Exemplu: ∑∞
𝑛=1 𝑛 √𝑛

1+sin 𝑛 𝟐
0≤ ≤ 3
𝑛 √𝑛 𝑛2

2 1+sin 𝑛
∑∞
𝑛=1 3 (𝐶 ) ⇒ ∑∞
𝑛=1 (𝐶)
𝑛2 𝑛 √𝑛

2) Criteriul de comparatie cu limita: Fie 𝑥𝑛 , 𝑦𝑛 ≥ 0 (∀)𝑛 ≥ 1. Daca exista

lim 𝑦𝑛 = 𝑙 ∈ (0, ∞), atunci ∑∞ ∞

𝑛=1 𝑥𝑛 𝑦𝑛 ~ ∑𝑛=1 𝑥𝑛
𝑛→∞
 2𝑛+3 1 𝑛(2𝑛+3) 1
Exemplu: ∑∞
𝑛=1 = ∑∞
𝑛=1 ~ ∑∞
𝑛=1 (D)
𝑛2 −𝑛+4 𝑛 𝑛2 −𝑛+4 𝑛

3
𝑛(2𝑛+3) 𝑛2 (2+ )
𝑛
lim = lim 1 4 =2
𝑛→∞ 𝑛2 −𝑛+4 𝑛→∞ 𝑛2 (1−𝑛+𝑛2 )

3) Criteriul raportului si criterial radacinii: Fie 𝑥𝑛 > 0 (∀)𝑛 ≥ 1. Daca exista

𝑥𝑛+1
lim = 𝑙 sau lim 𝑛√𝑥𝑛 = 𝑙 atunci, daca
𝑛→∞ 𝑥𝑛 𝑛→∞

𝑙 < 1 ⇒ ∑∞
𝑛=1 𝑥𝑛 (𝐶)
{ ∞
𝑙 > 1 ⇒ ∑𝑛=1 𝑥𝑛 (𝐷)

𝑥𝑛+1
Obs: lim = lim 𝑛√𝑥𝑛
𝑛→∞ 𝑥𝑛 𝑛→∞

3𝑛
Exemplu: ∑∞
𝑛=1 𝑛!

3𝑛 3𝑛+1
𝑥𝑛 = , 𝑥𝑛+1 =
𝑛! (𝑛+1)!

𝑥𝑛+1 3𝑛+1 𝑛! 3
lim = lim = lim =0<1
𝑛→∞ 𝑥𝑛 𝑛→∞ (𝑛+1)! 3𝑛 𝑛→∞ 𝑛+1

3𝑛
⇒ ∑∞
𝑛=1 (C)
𝑛!

4) Criteriul Raabe-Duhamel: Fie 𝑥𝑛 > 0 (∀)𝑛 ≥ 1. Daca exista

𝑥𝑛
lim 𝑛 ( − 1) = 𝑙 atunci, daca
𝑛→∞ 𝑥𝑛+1

𝑙 < 1 ⇒ ∑∞
𝑛=1 𝑥𝑛 (𝐷)
{
𝑙 > 1 ⇒ ∑∞
𝑛=1 𝑥𝑛 (𝐶)
 1∙3∙5∙…∙(2𝑛−1)
Exemplu: ∑∞
𝑛=1 2∙4∙6∙…∙(2𝑛)

1∙3∙5∙…∙(2𝑛−1) 1∙3∙5∙…∙(2𝑛+1)
𝑥𝑛 = 𝑥𝑛+1 =
2∙4∙6∙…∙(2𝑛) 2∙4∙6∙…∙(2𝑛+2)

𝑥𝑛+1 1∙3∙5∙…∙(2𝑛−1)∙(2𝑛+1) 2∙4∙6∙…∙(2𝑛) 2𝑛+1

= ∙ =
𝑥𝑛 2∙4∙6∙…∙(2𝑛)∙(2𝑛+2) 1∙3∙5∙…∙(2𝑛−1) 2𝑛+2

1
𝑥𝑛+1 2𝑛+1 𝑛(2+ ) 2
𝑛
lim = lim = lim 2 = =1
𝑛→∞ 𝑥𝑛 𝑛→∞ 2𝑛+2 𝑛→∞ 𝑛(2+𝑛) 2

⇒ nu se poate stabili natura seriei folosind criterial raportului

𝑥𝑛 2𝑛 + 2 2𝑛 + 2 − 2𝑛 − 1
lim 𝑛( = 1) = lim 𝑛 ( − 1) = lim 𝑛 ∙
𝑛→∞ 𝑥𝑛+1 𝑛→∞ 2𝑛 + 1 𝑛→∞ 2𝑛 + 1

𝑛 𝑛 1
= lim = lim = <1
𝑛→∞ 2𝑛 + 1 1
𝑛 (2 + ) 2
𝑛→∞
𝑛

1∙3∙5∙…∙(2𝑛−1)
⇒ seria ∑∞
𝑛=1 este divergenta.
2∙4∙6∙…∙(2𝑛)