Problema 1.5.10 Se aruncă o monedă de 𝑛 ∈ ℕ∗ (fixat) ori.

Să se arate că probabilitatea obținerii

1 1 𝑛𝜋
stemei de un număr de ori multiplu de 3 este 𝑝 = [1+ cos ] .
3 2𝑛−1 3

Rezolvare
Notăm:
𝐸𝑘 = evenimentul obținerii stemei de 𝑘 ori, în cele 𝑛 ∈ ℕ∗ aruncări ; (𝑘 = ̅̅̅̅̅
0, 𝑛)
𝐴 = evenimentul obținerii stemei de un număr de ori multiplu de 3 .
Este evident că evenimentul 𝐸𝑘 = ℬ𝑘 ;𝑛−𝑘 din schema binomială (aruncarea monedei=extragerea cu
revenire a unei bile) ,
𝐸𝑘 = ℬ𝑘 ;𝑛−𝑘 = obținerea bilei albe de 𝑘 ori, în cele 𝑛 ∈ ℕ∗ extrageri ; (𝑘 = ̅̅̅̅̅
0, 𝑛)
și prin urmare 𝑃(𝐸𝑘 = ℬ𝑘 ;𝑛−𝑘 ) = 𝐶𝑛𝑘 𝑝𝑘 (1 − 𝑝)𝑛−𝑘 unde 𝑝 = probabilitatea obținerii stemei la orice
1
aruncare = .
2
Astfel, 𝐴 = 𝐸0 ∪ 𝐸3 ∪ 𝐸6 ∪ … iar cum 𝐸𝑘 = ℬ𝑘 ;𝑛−𝑘 sunt incompatibile 2-2 (formează s.c.e.)
rezultă:
1
𝑃(𝐴) = 𝑃( 𝐸0 ∪ 𝐸3 ∪ 𝐸6 ∪ … ) = 𝑃( 𝐸0 ) + 𝑃(𝐸3 ) + 𝑃(𝐸6 ) + ⋯ = ( 𝐶𝑛0 + 𝐶𝑛3 + 𝐶𝑛6 + ⋯ ) .
2𝑛
Pentru calculul sumei ( 𝐶𝑛0 + 𝐶𝑛3 + 𝐶𝑛6 + ⋯ ) se utilizează rădăcinile de ordinul 3 ale unității, adică
soluțiile ecuației algebrice 𝑥 3 = 1 .
1
𝑥 3 = 1 ↔ 𝑥 3 − 1 = 0 ↔ (𝑥 − 1)( 𝑥 2 + 𝑥 + 1) = 0 ↔ 𝑥1 = 1 ; 𝑥2 ,3 = ( −1 ± 𝑖√3 ) = 𝜀 .
2
𝜀3 = 1
Notand cu 𝜀 oricare dintre aceste 3 rădăcini rezultă proprietățile : { 𝜀 2 = 𝜀̅ .
2
𝜀 +𝜀+1=0
Folosind binomul lui Newton (𝑎 + 𝑏)𝑛 = ∑𝑘=0 ,𝑛 𝐶𝑛𝑘 𝑏 𝑘 𝑎𝑛−𝑘 obținem:
(1 + 𝜀1 )𝑛 = (1 + 1)𝑛 = 𝐶𝑛0 + 𝐶𝑛1 + 𝐶𝑛2 + 𝐶𝑛3 + 𝐶𝑛4 + 𝐶𝑛5 + 𝐶𝑛6 + ⋯
(1 + 𝜀2 )𝑛 = (1 + 𝜀)𝑛 = 𝐶𝑛0 + 𝜀𝐶𝑛1 + 𝜀 2 𝐶𝑛2 + 𝜀 3 𝐶𝑛3 + 𝜀 4 𝐶𝑛4 + 𝜀 5 𝐶𝑛5 + 𝜀 6 𝐶𝑛6 + ⋯ =
= 𝐶𝑛0 + 𝜀𝐶𝑛1 + 𝜀 2 𝐶𝑛2 + 𝐶𝑛3 + 𝜀𝐶𝑛4 + 𝜀 2 𝐶𝑛5 + 𝐶𝑛6 + ⋯
(1 + 𝜀3 )𝑛 = (1 + 𝜀 2 )𝑛 = 𝐶𝑛0 + 𝜀 2 𝐶𝑛1 + 𝜀 4 𝐶𝑛2 + 𝜀 6 𝐶𝑛3 + 𝜀 8 𝐶𝑛4 + 𝜀 10 𝐶𝑛5 + 𝜀 12 𝐶𝑛6 + ⋯ =
= 𝐶𝑛0 + 𝜀 2 𝐶𝑛1 + 𝜀𝐶𝑛2 + 𝐶𝑛3 + 𝜀 2 𝐶𝑛4 + 𝜀𝐶𝑛5 + 𝐶𝑛6 + ⋯
.......................................................................................................................................... (+)
2𝑛 + (1 + 𝜀)𝑛 + (1 + 𝜀 2 )𝑛 = 2𝑛 + (1 + 𝜀)𝑛 + (1 + 𝜀̅)𝑛 = 3( 𝐶𝑛0 + 𝐶𝑛3 + 𝐶𝑛6 + ⋯ )
deoarece după sumare termenii 2,3,5,6, ... au coeficintul 𝜀 2 + 𝜀 + 1 = 0 .
1 1 𝜋 𝜋
pe de altă parte, 1 + 𝜀 = 1 + ( −1 + 𝑖√3 ) = ( 1 + 𝑖√3 ) = cos + 𝑖 sin și implicit,
2 2 3 3
1 1 𝜋 𝜋
1 + 𝜀 2 = 1 + 𝜀̅ = 1 + ( −1 − 𝑖√3 ) = ( 1 − 𝑖√3 ) = cos − 𝑖 sin .
2 2 3 3

În concluzie,

1
 1 1 1
𝑃(𝐴) = ( 𝐶𝑛0 + 𝐶𝑛3 + 𝐶𝑛6 + ⋯ ) = [ 2𝑛 + (1 + 𝜀)𝑛 + (1 + 𝜀̅)𝑛 ] =
2𝑛 2𝑛 3
1 1 𝜋 𝜋 𝑛 𝜋 𝜋 𝑛 1 1 𝑛𝜋
= [ 2𝑛 + (cos + 𝑖 sin ) + (cos − 𝑖 sin ) ] = [ 2𝑛 + 2 cos ] =
2𝑛 3 3 3 3 3 3 2𝑛 3

1 1 𝑛𝜋
= [1+ cos ].
3 2𝑛−1 3

𝜋 𝜋 𝑛 𝑛𝜋 𝑛𝜋
Evident s-a folosit identitatea Moivre-Laplace: (cos ± 𝑖 sin ) = cos ± 𝑖 sin .
3 3 3 3

Problema 1.5.14 (problema corespondenței – H. Poincaré)

O urnă conţine 𝑛 ∈ ℕ∗ bile identice numerotate de la 1 la 𝑛 . Se extrag succesiv, la
întâmplare, toate bilele şi spunem că s-a obţinut o coincidenţă de rang 𝑘 , dacă la extragerea cu
numărul 𝑘 se obţine chiar bila ce poartă numărul 𝑘 . Se cere probabilitatea obţinerii cel puţin a unei
coincidenţe. Folosind acest rezultat să se aproximeze numărul irațional 𝑒 .
Rezolvare
Notăm:
𝐸𝑘 = evenimentul obținerii coincidenței de rang 𝑘 , în cele 𝑛 ∈ ℕ∗ extrageri ; ( 𝑘 = ̅̅̅̅̅
1, 𝑛 )
𝐴 = evenimentul obținerii cel puțin a unei coincidențe .

Folosind probabilitatea clasică, este evident că,

𝑛𝑢𝑚ă𝑟 𝑑𝑒 𝑐𝑎𝑧𝑢𝑟𝑖 𝑓𝑎𝑣𝑜𝑟𝑎𝑏𝑖𝑙𝑒 (𝑛−1)!

𝑝 = 𝑃(𝐸𝑘 ) = = , (∀) 𝑘 = ̅̅̅̅̅
1, 𝑛
𝑛𝑢𝑚ă𝑟 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑑𝑒 𝑐𝑎𝑧𝑢𝑟𝑖 𝑛!

iar 𝐴 = 𝐸1 ∪ 𝐸2 ∪ 𝐸3 ∪ … ∪ 𝐸𝑛 pentru determinarea probabilității căruia aplicăm identitatea H.

Poincare :

𝑃(𝐴) = ∑𝑛𝑖=1 𝑃(𝐸𝑖 ) − ∑𝑖,𝑗=1,𝑛

̅̅̅̅̅ 𝑃(𝐸𝑖 ∩ 𝐸𝑗 ) + ∑𝑖,𝑗,𝑘=1,𝑛
̅̅̅̅̅ 𝑃(𝐸𝑖 ∩ 𝐸𝑗 ∩ 𝐸𝑘 ) − ⋯ + (−1)
𝑛−1
𝑃(∩𝑛𝑖=1 𝐸𝑖 ) .
𝑖<𝑗 𝑖<𝑗<𝑘

Folosind de asemenea regula clasică de calcul a probabilității pe camp finit obținem:

(𝑛−2)!
𝑃(𝐸𝑖 ∩ 𝐸𝑗 ) = , (∀) 𝑖, 𝑗 = ̅̅̅̅̅
1, 𝑛
𝑛!
(𝑛−3)!
𝑃(𝐸𝑖 ∩ 𝐸𝑗 ∩ 𝐸𝑘 ) = , (∀) 𝑖, 𝑗, 𝑘 = ̅̅̅̅̅
1, 𝑛
𝑛!
..................................................................
(𝑛−𝑛)! 1
𝑃(∩𝑛𝑖=1 𝐸𝑖 ) = = 𝑛!
𝑛!

Se observă că 𝑝 = 𝑃(𝐸𝑘 ) , (∀) 𝑘 = 1,̅̅̅̅̅

𝑛 arată obținerea unei coincidențe de orice rang 𝑘 = ̅̅̅̅̅
1, 𝑛 sunt
̅̅̅̅̅
evenimente egal probabile ; la fel obținerea a 2 coincidențe de oricare ranguri 𝑖, 𝑗 = 1, 𝑛 sunt
evenimente egal probabile ; ....... Adică sub semnul sumă în toți termenii formulei precedente avem
probabilități ce nu depind de indicii de sumare, prin urmare vor ieși de sub semnul sumă. Rămane de
stabilit cîți termeni au toate sumele termenilor formulei și obținem:

2
 𝑛! 𝑛! 𝑛!
∑𝑛𝑖=1 1 = 𝑛 = 𝐶𝑛1 = ; ∑𝑖,𝑗=1,𝑛 2
̅̅̅̅̅ 1 = 𝐶𝑛 =
2! (𝑛−2)!
; ∑𝑖,𝑗,𝑘=1,𝑛 3
̅̅̅̅̅ 1 = 𝐶𝑛 = ......
1! (𝑛−1)! 3! (𝑛−3)!
𝑖<𝑗 𝑖<𝑗<𝑘

Astfel rezultă probabilitatea evenimentului cercetat:

𝑃(𝐴) = ∑𝑛𝑖=1 𝑃(𝐸𝑖 ) − ∑𝑖,𝑗=1,𝑛

̅̅̅̅̅ 𝑃(𝐸𝑖 ∩ 𝐸𝑗 ) + ∑𝑖,𝑗,𝑘=1,𝑛
̅̅̅̅̅ 𝑃(𝐸𝑖 ∩ 𝐸𝑗 ∩ 𝐸𝑘 ) − ⋯ + (−1)
𝑛−1
𝑃(∩𝑛𝑖=1 𝐸𝑖 ) =
𝑖<𝑗 𝑖<𝑗<𝑘

(𝑛−1)! 𝑛! 𝑛! (𝑛−2)! 𝑛! (𝑛−3)! 1 𝑛!

= ∙ 1! (𝑛−1)! - ∙ + ∙ - .... +(−1)𝑛−1 𝑛! ∙ 𝑛! =
𝑛! 2! (𝑛−2)! 𝑛! 3! (𝑛−3)! 𝑛!
1 1 1 1
= 1− + 3! − 4! + ..... +(−1)𝑛−1 𝑛! .
2!

Interpretarea rezultatului: Dacă urna conține un număr extrem de mare de bile 𝑛 → ∞ obținem:

1 1 1 1 1 1
lim 𝑃(𝐴) = lim ( 1 −
2!
+ 3!
− 4!
+ . . . . . +(−1)𝑛−1 𝑛!
) = ∑𝑛≥1(−1)𝑛−1 = − ∑𝑛≥1 (−1)𝑛 =
𝑛! 𝑛!
𝑛→∞ 𝑛→∞

1 1 1
= − [ ∑𝑛≥0 (−1)𝑛 – 1 ] = 1 − ∑𝑛≥0 (−1)𝑛 = 1 − 𝑒 −1 = 1 − .
𝑛! 𝑛! 𝑒

1 1 1
Deci = 1 − lim 𝑃(𝐴) , adică 𝑒 = ≅ .
𝑒 𝑛→∞ 1 − lim 𝑃(𝐴) 1 − 𝑃(𝐴)
𝑛→∞

Problema 1.5.17
Se aruncă simultan un număr de 𝑛 = 10 zaruri identice şi se cere probabilitatea
evenimentului :

a) A = apariţia cel puţin o dată a feţei cu 1 punct ;

b) B = apariţia de 6 ori a feţei cu 6 puncte ;
c) C = apariţia de 10 ori a aceleeaşi feţe.

Rezolvare
Experiența aruncării simultane a 𝑛 = 10 bile identice se poate interpreta ca fiind experiența
aruncării succesive a unui zar de 𝑛 = 10 ori (schema binomială).

a) A = apariţia cel puţin o dată a feţei cu 1 punct = ℬ0𝑐 ;10 ;

1 1 5
𝑃(𝐴) = 𝑃(ℬ0𝑐 ;10 ) = 1 − 𝑃(ℬ0 ; 10 ) = 1 − 𝐶10
0
( )0 (1 − )10 = 1 − ( )10 ;
6 6 6

b) B = apariţia de 6 ori a feţei cu 6 puncte = ℬ6 ; 4 ;

4
1 1 5
6
𝑃(𝐵) = 𝑃(ℬ6 ; 4 ) = 𝐶10 ( )6 (1 − )4 = 𝐶10
4
;
6 6 610

3
 c) C = apariţia de 10 ori a aceleaşi feţe = ℬ10 ; 0

1 1 1 1
10
𝑃(𝐶) = 6 𝑃(ℬ10 ; 0 ) = 6 𝐶10 ( )10 (1 − )0 = 6 = .
6 6 610 69

Problema 1.5.18
Folosind schemele probabilistice binomială și respectiv, hipergeometrică să se demonstreze
valabilitatea identităților:

a) 𝐶𝑛0 + 𝐶𝑛1 + ⋯ + 𝐶𝑛𝑛 = 2𝑛 , (∀) 𝑛 ∈ ℕ∗ ;

𝑛
b) (𝐶𝑛0 )2 + (𝐶𝑛1 )2 + ⋯ + (𝐶𝑛𝑛 )2 = 𝐶2𝑛 , (∀) 𝑛 ∈ ℕ∗ .

Rezolvare
a) Se consideră o urnă ce conține 2𝑛 bile identice, 𝑛 ≥ 1 albe și de asemenea 𝑛 ≥ 1 negre. Se fac
chiar 𝑛 extrageri successive cu revenire (schema binomială) și se cere probabilitatea evenimentului
ℬ𝑘 ; 𝑛−𝑘 de obținere a 𝑘 bile albe (implicit 𝑛 − 𝑘 bile negre).

1 𝑛 1
Obținem 𝑃(ℬ𝑘 ; 𝑛−𝑘 ) = 𝐶𝑛𝑘 𝑝𝑘 (1 − 𝑝)𝑛−𝑘 = 𝐶𝑛𝑘
2𝑛
, 𝑘 = ̅̅̅̅̅
0, 𝑛 deoarece 𝑝 =
2𝑛
= 2
.
Deoarece {ℬ𝑘 ; 𝑛−𝑘 }𝑘=0,𝑛
̅̅̅̅̅
formează s.c.e. rezultă că

̅̅̅̅̅ ℬ𝑘 ; 𝑛−𝑘 ) = 𝑃(𝛺) = 1 și totodată

𝑃( ⋃𝑘=0,𝑛
𝑛 𝑛 𝑘 1 1 𝑛
̅̅̅̅̅ ℬ𝑘 ; 𝑛−𝑘 ) = ∑𝑘=0 𝑃(ℬ𝑘 ; 𝑛−𝑘 ) = ∑𝑘=0 𝐶𝑛
𝑃( ⋃𝑘=0,𝑛 = ∑ 𝐶𝑘 .
2𝑛 2𝑛 𝑘=0 𝑛
Prin urmare, obținem

1 𝑛
1= ∑ 𝐶 𝑘 sau identitatea bine-cunoscută
2𝑛 𝑘=0 𝑛

𝐶𝑛0 + 𝐶𝑛1 + ⋯ + 𝐶𝑛𝑛 = 2𝑛 , (∀) 𝑛 ∈ ℕ∗ .

b) Se consideră o urnă ce conține 2𝑛 bile identice, 𝑛 ≥ 1 albe și de asemenea 𝑛 ≥ 1 negre. Se fac

chiar 𝑛 extrageri successive fără revenire (schema hipergeometrică cu 𝑎 = 𝑏 = 𝑛) și se cere
probabilitatea evenimentului ℱ𝑘 ; 𝑛−𝑘 de obținere a 𝑘 bile albe (implicit 𝑛 − 𝑘 bile negre).

𝐶𝑛𝑘 ∙ 𝐶𝑛𝑛−𝑘
Obținem 𝑃(ℱ𝑘 ; 𝑛−𝑘 ) = 𝑛 0, 𝑛 .
, 𝑘 = ̅̅̅̅
𝐶2𝑛

Deoarece {ℱ𝑘 ; 𝑛−𝑘 }𝑘=0,𝑛

̅̅̅̅̅
formează s.c.e. rezultă că

̅̅̅̅̅ ℱ𝑘 ; 𝑛−𝑘 ) = 𝑃(𝛺) = 1 și totodată

𝑃( ⋃𝑘=0,𝑛

𝑛 𝑛 𝐶𝑘𝑛 ∙ 𝐶𝑛−𝑘
𝑛 1
̅̅̅̅̅ ℱ𝑘 ; 𝑛−𝑘 ) = ∑𝑘=0 𝑃(ℱ𝑘 ; 𝑛−𝑘 ) = ∑𝑘=0
𝑃( ⋃𝑘=0,𝑛 = 𝑛 ∑𝑛𝑘=0 (𝐶𝑛𝑘 )2 .
𝐶𝑛2𝑛 𝐶2𝑛

Prin urmare, obținem

4
 1
1= ∑𝑛 (𝐶𝑛𝑘 )2 sau identitatea bine-cunoscută
𝐶𝑛2𝑛 𝑘=0

𝑛
(𝐶𝑛0 )2 + (𝐶𝑛1 )2 + ⋯ + (𝐶𝑛𝑛 )2 = 𝐶2𝑛 , (∀) 𝑛 ∈ ℕ∗ .