Statica solidului rigid

1.Tipuri de legături
1.1 Reazem simplu
Simbol:

Reacțiuni:
- Fără frecare

- Cu frecare

Observație:
- Preia un grad de libertate
- O necunoscută
- Sensul se alege în așa fel astfel încât corpul părăsește suprafața,(legătura)
- Dacă corpul se deplasează apare forța de frecare amplasată în așa fel încât sensul acesteia este
opus deplasării corpului
- |𝐹⃗𝑓 | ≤ 𝜇|𝑁
⃗⃗|

1
1.2 Articulație cilindrică
Simbol:

Reacțiuni:

Observație:
- Preia două grade de libertate;
- Două necunoscute
- Blochează translația corpului pe cele două direcții

1.3 Încastrare

Observație:
- Preia trei grade de libertate
- Trei necunoscute
- Blochează translația și mișcarea de rotire a corpului

1.3 Legătură prin fir/tijă

Observație:
- Preia un grad de libertate
- O necunoscută (o forță în lungul tijei denumită tensiune)

2
2. Tipuri de încărcări distribuite
1.Încărcarea uniform distribuită

⇔ 𝑄 = 𝑞 ∙ 𝑙[𝑁]

2. Încărcare liniar distribuită:

𝑞∙𝑙
𝑄= [𝑁]
⇔ 2

3.Încărcarea compusă:

𝑄 = 𝑞 ∙ 𝑙[𝑁]
𝑞∙𝑙
𝑄2 = [𝑁]
⇔ 2
𝑄 = 𝑄1 + 𝑄2 [𝑁]

Obs: Rezultanta unei încărcări distribuite după o linie este numeric egal cu aria
figurii (diagrama de variație a intensității încărcării) prin care se reprezintă variația
încărcării.
Rezultanta se aplică în dreptul centrului de masă al ariei acestei diagrame.
Q - forța concentrată;
q – intensitatea unei încărcări distribuite;
l –lungimea de distribuție (a încărcării distribuite).

3
 P1. Se consideră o placă triunghiulară omogenă de greutate G situate în plan
vertical, care este articulată de mediul fix în punctul O și rezemată de peretele
vertical în punctul A.
Legăturile cu mediul extern sunt fără frecare.
Se cer reacțiunile din A și O.

Etapele de calcul:
1. Identificarea legăturilor:
O - articulație cilindrică (2 grade de libertate = 2 necunoscute)
A – reazem simplu (1 grad de libertate = 1 necunoscută)
2. Amplasare sistemului de axe:
a) stabilim origine în punctul unde există cele mai multe necunoscute;
b) reprezentăm axele în modul cel mai favorabil.
3. Realizarea schiței de lucru: - înlocuirea legăturilor
- amplasarea forței de greutate

Obs: Forța de greutate este o forță vertical amplasată în centrul de masă al plăcii.
4. Calculul centrului de masă:

4
 b∙h 8r∙4r 𝜋𝑅 2 3.14∙𝑟 2
1. A1 = = = 16r 2 2. A2 = = = 1.57r 2
2 2 2 2
2 2 16𝑟 𝑥𝐺2 = 4𝑟
𝑥𝐺1 = ∙ 𝑏 = ∙ 8𝑟 =
3 3 3 2 𝑠𝑖𝑛𝛼 2 2 4𝑟
1 1 4𝑟 𝑦𝐺2 = 𝑂2 𝐺2 = ∙𝑅∙ = ∙𝑟∙1∙ =
𝑦𝐺1 = ∙ ℎ = ∙ 4𝑟 = 3 𝛼 3 𝜋 3𝜋
3 3 3

Nr. Corp Ai 𝑥𝐺𝑖 𝑦𝐺𝑖 𝑥𝐺𝑖 𝐴𝑖 𝑦𝐺𝑖 𝐴𝑖

1 (triunghi) 16r 2 5,33r 1,33r 85,28r 3 21,33r 3
2 (semicerc) −1,57r 2 4r 0,4r −6,28r 3 −0,66r 3
∑ 14,43r 2 - - 79r 3 20,67r 3

79𝑟 3 20,67𝑟 3
𝑥𝐺 = = 5,47𝑟 𝑦𝐺 = = 1,43𝑟
14,43𝑟 2 14,43𝑟

După aplicarea lui 𝐺⃗ în C, se observă că forța de greutate și normala la

plan sunt forțe înclinate și se vor descompune în componente vectoriale
date de direcțiile axelor.
5. Cazul de reducere:
𝑅𝑥 = 0 ∑𝑛𝑖=1 𝐹𝑖𝑥 = 0
⃗⃗ ⃗⃗ 𝑅𝑥 ∙ 𝑖
⃗ + 𝑅𝑦 ∙ 𝑗
⃗ = 0
𝜏 = {𝑅 = 0 ⇒ { ⇔ {𝑅𝑦 = 0 ⇔ { ∑𝑛𝑖=1 𝐹𝑖𝑦 = 0
⃗⃗⃗ = ⃗0⃗
𝑚 𝑚𝑧 = 𝑅⃗⃗ = 0 𝑚𝑧 = 0 ∑𝑛𝑖=1 𝑀𝑖𝑧 = 0
6. Scrierea ecuațiilor de echilibru:
𝑛

∑ 𝐹𝑖𝑥 = 0 𝐻𝑜 − 𝐺𝑥 − 𝑁𝑥 = 0 (1)
𝑖=1
𝑛

∑ 𝐹𝑖𝑦 = 0 𝑉𝑜 − 𝐺𝑦 + 𝑁𝑦 = 0 (2)
𝑖=1
𝑛

∑ 𝑀𝑖𝑧 = 0 { 𝑁𝑦 ∙ 8𝑟 + 𝐺𝑥 ∙ 𝑦𝑥 − 𝑚 ∙ 𝑔 ∙ cos 𝛼 ∙ 𝑥𝐺 = 0 (3)

{ 𝑖=1

5
 𝑛

∑ 𝐹𝑖𝑥 = 0 𝐻𝑜 − 𝑚 ∙ 𝑔 ∙ sin 𝛼 − 𝑁𝐴 cos 𝛼 = 0 (1)

𝑖=1
𝑛

∑ 𝐹𝑖𝑦 = 0 𝑉𝑜 − 𝑚 ∙ 𝑔 ∙ cos 𝛼 − 𝑁𝐴 sin 𝛼 = 0 (2)

𝑖=1
𝑛

∑ 𝑀𝑖𝑧 = 0 { 𝑁𝐴 sin 𝛼 ∙ 8𝑟 + 𝑚 ∙ 𝑔 ∙ sin 𝛼 𝑦𝐺 − 𝑚 ∙ 𝑔 ∙ cos 𝛼 𝑥𝐺 = 0 (3)

{ 𝑖=1

7. Calculul reacțiunilor:
𝑥 cos 𝛼 𝑦𝐺 sin 𝛼
Din (3) ⇒ 𝑁𝐴 = 𝑚 ∙ 𝑔 ∙ ( 𝐺 − )
sin 𝛼 ∙ 8𝑟 sin 𝛼 ∙ 8𝑟
𝑥𝐺 cos 𝛼 𝑦𝐺
𝑁𝐴 = 𝑚 ∙ 𝑔 ∙ ( − ) (4)
8𝑟 ∙ sin 𝛼 8𝑟

Înlocuim valoarea lui 𝑁𝐴 din (4) în ec. (1) și (2):

𝑥𝐺 cos 𝛼 𝑦𝐺
𝐻 = 𝑚 ∙ 𝑔 ∙ sin 𝛼 + [𝑚 ∙ 𝑔 ∙ ( − )] ∙ cos 𝛼
8𝑟 ∙ sin 𝛼 8𝑟
𝑥𝐺 cos 𝛼 𝑦𝐺
𝐻 = 𝑚 ∙ 𝑔 (sin 𝛼 + − )
8𝑟 ∙ sin 𝛼 8𝑟
𝑥𝐺 cos 𝛼 𝑦𝐺
𝑉 = 𝑚 ∙ 𝑔 ∙ cos 𝛼 − [𝑚 ∙ 𝑔 ∙ ( − )] ∙ sin 𝛼
8𝑟 ∙ sin 𝛼 8𝑟
𝑥𝐺 cos 𝛼 𝑦𝐺 sin 𝛼
𝑉 = 𝑚 ∙ 𝑔 (cos 𝛼 − + )
8𝑟 8𝑟
Calcul numeric:
𝐵𝐼 𝐴 6,92𝑟
În ∆𝑂𝐴𝐵𝐼 ⇒ sin 𝛼 = = = 0,865
𝑂𝐴 8𝑟

𝐵𝐼 𝐴 = √𝑂𝐴2 − 𝑂𝐵𝐼2 = √(8𝑟)2 − (4𝑅)2 = 6,92𝑟

𝑂𝐵𝐼 4𝑟
cos α = = = 0,5r
𝑂𝐴 8𝑟
5,47𝑟 ∙ 0,5 1,43𝑟
𝑁 = 𝑚 ∙ 9,81 ∙ ( − ) = 2,12 𝑚
0,865 ∙8𝑟 8𝑟
5,47𝑟 ∙(0,5)2
𝐻 = 𝑚 ∙ 9,81 ∙ (0,865 + ) = 9,54 𝑚
8𝑟
5,47𝑟 ∙ 0,5 1,43𝑟 ∙ 0,865
𝑉 = 𝑚 ∙ 9,81 ∙ (0,5 − + ) = 3,06 𝑚
8𝑟 8𝑟

6
 P.2 Să se calculeze reacțiunile din legăturile barei următoare știind că acestea sunt fără
frecare, iar bara este omogena de greutate neglijabilă.

Etape de calcul
1. Identificarea legăturilor:
a. In A – articulație cilindrică (2 grade de libertate, 2 necunoscute)
b. In C – reazem simplu (1 grad de libertate, 1 necunoscută)
2. Schița de lucru (soluția de lucru)

3. Cazul de reducere:
Pentru ca această bară (asupra căreia acționează un sistem de forțe) să fie în echilibru, atunci
torsorul are forma:
𝑛

∑ 𝐹𝑖𝑥 = 0
𝑖=1
𝑛
⃗⃗
𝜏 = 0 ⇒ 𝑅 = 0 ⇒ ∑ 𝐹𝑖𝑦 = 0
𝑚
⃗⃗⃗ = 0 𝑖=1
𝑛

∑ 𝑀𝑖 = 0
{ { 𝑖=1
4. Ecuațiile de echilibru:
𝑛

∑ 𝐹𝑖𝑥 = 0
𝑖=1
𝑛 𝐻𝐴 + 𝐹𝑥=0
∑ 𝐹𝑖𝑦 = 0 ⇒ { 𝑉 𝐴 − 𝐹𝑦 − 𝑄 + 𝑁𝑐 = 0
𝑖=1 − 𝐹𝑦 ∙ 𝑙 − 𝑄 ∙ 3𝑙 − 𝑀 + 𝑁𝑐 ∙ 6𝑙 = 0
𝑛

∑ 𝑀𝑖𝐴 = 0
{ 𝑖=1

7
 Unde:
𝐹𝑥 = 𝐹 ∙ 𝑐𝑜𝑠𝛼
𝐹𝑦 = 𝐹 ∙ 𝑠𝑖𝑛𝛼
𝑄 = 𝑞 ∙ 2𝑙 = 2𝑞𝑙

5. Rezolvarea sistemului știind datele de intrare:

4𝑓
𝐹 = 4𝑓; 𝛼 = 45°; 𝑞 = ; 𝑀 = 2𝑙𝑓
𝑙
√2
⇒ 𝐹𝑥 = 4𝑓 ∙ = 2𝑓√2
2
√2
𝐹𝑦 = 4𝑓 ∙ = 2𝑓√2
2
4𝑓
𝑄=2 ∙ ∙ 𝑙 = 8𝑓
𝑙

𝐻𝐴 = −2𝑓√2
𝐻𝐴 = − 𝐹𝑥
2𝑓√2 ∙𝑙+8𝑓 ∙3𝑙+2𝑙𝑓 2√2𝑓+26𝑓
𝑉𝐴 + 𝑁𝑐 = 𝐹𝑦 + 𝑄 ⇔ 𝑁𝑐 = 6𝑙
= 6
𝑁𝑐 ∙ 6𝑙 = 𝐹𝑦 ∙ 𝑙 + 𝑄 ∙ 3𝑙 + 𝑀 2√2𝑓+26𝑓
{ { 𝑉𝐴 = 2𝑓√2 + 8𝑓 − 6

Soluții:

𝐻𝐴 = −2√2𝑓
4√2𝑓 + 22𝑓
𝑉𝐴 =
6
√2𝑓 + 13𝑓
𝑁𝑐 =
3

P.3 Pentru bara omogenă de greutate 𝐺⃗ se cer ecuațiile de echilibru și valorile reacțiunilor din
legăturile fără frecare. Se cunosc următoarele: 𝑀 = 14√2𝑙𝑓; 𝐹 = 2𝑓[𝑁]; 𝛼 = 45°

8
Etape de lucru:
1. Identificarea legăturilor
- În punctul A avem încastrare (3 grade de libertate, 3 necunoscute)
2. Schița de lucru

Obs. Forța de greutate se amplasează în centrul de masă a barei.

3. Cazul de reducere
⃗⃗
𝜏 = 0 ⇒ {𝑅 = 0
𝑚
⃗⃗⃗ = 0
4. Ecuațiile de echilibru:
𝑛

∑ 𝐹𝑖𝑥 = 0
𝑖=1
𝑛 𝐻𝐴 + 𝐹𝑥 = 0 𝐻𝐴 = − 𝐹𝑥
∑ 𝐹𝑖𝑦 = 0 ⇒ { 𝑉𝐴 − 𝐺 − 𝐹𝑦 = 0 ⇔{ 𝑉𝐴 = 𝐺 + 𝐹𝑦
𝑖=1 −𝑀𝐴 + 𝑀 − 𝐺 ∙ 2𝑙 − 𝐹𝑦 ∙ 4𝑙 = 0 𝑀𝐴 = 𝑀 − 𝐺 ∙ 2𝑙 − 𝐹𝑦 ∙ 4𝑙
𝑛

∑ 𝑀𝑖 = 0
{ 𝑖=1
√2
𝐹𝑥 = 𝐹 cos 𝛼 = 2𝑓 ∙ 2
= 𝑓√2 𝐻𝐴 = −√2𝑓
𝑢𝑛𝑑𝑒: √2 ⇒{ 𝑉𝐴 = 9,81𝑚 + √2𝑓
𝐹𝑦 = 𝐹 sin 𝛼 = 2𝑓 ∙ 2
= 𝑓√2
𝐺 = 𝑚 ∙ 𝑔 = 9,81𝑚 𝑀𝐴 = 14𝑙𝑓√2 − 2 ∙ 9,81𝑚 ∙ 𝑙 − 𝑓√2 ∙ 4𝑙
{

9
P.4. Bara cotită din figura următoare este articulată în B și rezemată în D. Corpul este omogen și
se neglijează greutatea.
Să se scrie ecuațiile de echilibru știind că legăturile sunt fără frecare.

1. Identificarea legăturilor:
− În B – articulație cilindrică (2 grade de libertate, 2 necunoscute).
− În D – reazem simplu (un grad de libertate, 1 necunoscută).
2. Schița de lucru:

10
3. Cazul de reducere:
𝑛

∑ 𝐹𝑖𝑥 = 0
𝑖=1
𝑛

 = 0 => { 𝑅⃗ = 0⃗ => ∑ 𝐹𝑖𝑦 = 0

⃗⃗ = 0⃗
𝑚
𝑖=1
𝑛

∑ 𝑀𝑖 = 0
{ 𝑖=1

4. Ecuațiile de echilibru:
𝑛

∑ 𝐹𝑖𝑥 = 0 𝐻𝐵 + 2𝑃𝑐𝑜𝑠𝛼 + 𝐹 = 0
𝑖=1
𝑛

∑ 𝐹𝑖𝑦 = 0 𝑉𝐵 − 𝑃 − 2𝑃𝑠𝑖𝑛𝛼 + 𝑁𝐶 = 0
𝑖=1
𝑛

∑ 𝑀𝑖𝐵 = 0 𝑃 ∙ 𝑙 − 2𝑃𝑠𝑖𝑛𝛼 + 𝑁𝑐 ∙ 2𝑙 − 𝐹 ∙ 3𝑙 = 0
{ 𝑖=1
5. Ecuația de verificare:
𝑛

∑ 𝑀𝑖𝐶 = 0 => 𝑃 ∙ 3𝑙 − 𝑉𝐵 ∙ 2𝑙 + 2𝑃𝑠𝑖𝑛𝛼 ∙ 𝑙 − 𝐹 ∙ 3𝑙 = 0

𝑖=1

11
P.5 Pentru bara cotită din figura următoare să se scrie ecuațiile de echilibru știind că legăturile
sunt fără frecare.

𝐹⃗𝑋 = 𝐹⃗ 𝑐𝑜𝑠𝛼
𝐹⃗𝑦 = 𝐹⃗ 𝑠𝑖𝑛𝛼
𝑞 ∙ 3𝑙
⃗⃗ =
𝑄
2
1. Identificarea legăturilor:
- În A – articulație cilindrică(2 grade de libertate, 2 necunoscute).
- În B – reazem simplu (1 grad de libertare, 1 necunoscută)

12
2. Schița de lucru:

3. Cazul de reducere:

∑𝑛𝑖=1 𝐹𝑖𝑥 = 0
 = 0 => { 𝑅⃗ = 0⃗ => { ∑𝑛𝑖=1 𝐹𝑖𝑦 = 0
⃗⃗ = 0⃗
𝑚
∑𝑛𝑖=1 𝑀𝑖 = 0
4. Ecuațiile de echilibru:
𝑛

∑ 𝐹𝑖𝑥 = 0 => 𝐻𝐴 + 𝑄 − 𝐹𝑋 = 0
𝑖=1
𝑛

∑ 𝐹𝑖𝑦 = 0 => 𝑉𝐴 − 𝐹𝑦 = 0
𝑖=1
𝑛

∑ 𝑀𝑖𝐴 = 0 => −𝑄 ∙ 4𝑙 + 𝑀 + 𝑁𝐵 ∙ 2𝑙 − 𝐹𝑦 ∙ 3𝑙+𝐹𝑥 ∙ 6𝑙 = 0

{ 𝑖=1
5. Ecuația de verificare:
𝑛

∑ 𝑀𝑖𝐵 = 0 => − 𝑉𝐴 ∙ 2𝑙 + 𝐻𝐴 ∙ 6𝑙 + 𝑄 ∙ 2𝑙 + 𝑀 − 𝐹𝑦 ∙ 𝑙 = 0
𝑖=1

13
P.6 Fie bara omogenă din următoarea figură, articulată în punctul A și rezemată în punctul B.
2𝑓
Se cunosc următoarele: 𝑞 = 𝑙
[𝑁/𝑚]; 𝐺 = 3𝑓[𝑁]; 𝑀1 = 3𝑙𝑓[𝑁 ∙ 𝑚]; 𝐹 = 2𝑓√2[𝑁]; 𝛼 = 45°

3𝑙
𝑄=𝑞∙ = 3𝑓
2
1
𝐹𝑥 = 𝐹𝑐𝑜𝑠𝛼 = 2𝑓√2 ∙
√2
= 2𝑓
𝐹𝑦 = 𝐹𝑠𝑖𝑛𝛼 = 2𝑓

Condiția de echilibru :

∑ 𝐹𝑖𝑥 = 0
𝑖=1
𝑛 𝐻𝐴 − 𝐹𝑥 = 0
∑ 𝐹𝑖𝑦 = 0 ⇒ { 𝑉𝐴 − 𝑄 − 𝐺 − 𝐹𝑦 + 𝑁𝐵 = 0
𝑖=1 𝑄 ∙ 2𝑙 + 𝐺 ∙ 5𝑙 + 𝑀1 + 𝐹𝑦 ∙ 8𝑙 − 𝑁𝐵 ∙ 10𝑙 = 0
𝑛

∑ 𝑀𝑖 = 0
{ 𝑖=1

𝐻𝐴 = 2𝑓
𝑉𝐴 = 8𝑓 − 4𝑓 = 4𝑓
⇒
6𝑙𝑓 + 15𝑙𝑓 + 3𝑙𝑓 + 16𝑙𝑓
𝑁𝐵 = = 4𝑓
{ 10𝑙
𝐻𝐴 = 2𝑓
Răspuns: { 𝑉𝐴 = 4𝑓
𝑁𝐵 = 4𝑓
Verificare: ∑ 𝑀𝑖𝐵 =0

14
P.7 Fie bara omogenă din următoarea figură, articulată în punctul A și rezemată în punctul B.
𝑓
Se cunosc următoarele: 𝑞 = 𝑙 [𝑁/𝑚]; 𝑀1 = 4𝑙𝑓[𝑁 ∙ 𝑚]; 𝐹 = 2𝑓√2[𝑁]; 𝛼 = 45°

Schița de lucru

𝑄 = 4𝑙𝑞 = 4𝑓

15
 √2
𝐹𝑥 = 𝐹 ∙ cos 𝛼 = 2𝑓
2
√2
𝐹𝑦 = 𝐹 ∙ sin 𝛼 = 2𝑓
2
Condiția de echilibru:
𝑛

∑ 𝐹𝑖𝑥 = 0
𝑖=1
𝑛

∑ 𝐹𝑖𝑦 = 0 ⇒
𝑖=1
𝑛

∑ 𝑀𝑖 = 0
{ 𝑖=1

𝑁𝐵 − 𝐹𝑥 − 𝑄 + 𝐻𝐴 = 0 𝐻𝐴 + 𝑁𝐵 = 2𝑓 + 4𝑓
𝑉𝐴 − 𝐹𝑦 = 0 𝑉𝐴 = 2𝑓
{ ⇒{
4𝑙𝑓 + 12𝑙𝑓 − 8𝑙𝑓 + 46𝑙𝑓 24𝑙𝑓
𝑁𝐵 ∙ 6𝑙 − 𝑀1 − 𝐹𝑥 ∙ 6𝑙 + 𝐹𝑦 ∙ 4𝑙 − 𝑄4𝑙 = 0 𝑁𝐵 = = = 4𝑓
6𝑙 6𝑙

Răspuns:
𝐻𝐴 = 4𝑓
{ 𝑉𝐴 = 2𝑓
𝑁𝐵 = 4𝑓
Verificarea:

∑ 𝑀𝑖𝐵 = 0

16