Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1.Tipuri de legături
1.1 Reazem simplu
Simbol:
Reacțiuni:
- Fără frecare
- Cu frecare
Observație:
- Preia un grad de libertate
- O necunoscută
- Sensul se alege în așa fel astfel încât corpul părăsește suprafața,(legătura)
- Dacă corpul se deplasează apare forța de frecare amplasată în așa fel încât sensul acesteia este
opus deplasării corpului
- |𝐹⃗𝑓 | ≤ 𝜇|𝑁
⃗⃗|
1
1.2 Articulație cilindrică
Simbol:
Reacțiuni:
Observație:
- Preia două grade de libertate;
- Două necunoscute
- Blochează translația corpului pe cele două direcții
1.3 Încastrare
Observație:
- Preia trei grade de libertate
- Trei necunoscute
- Blochează translația și mișcarea de rotire a corpului
Observație:
- Preia un grad de libertate
- O necunoscută (o forță în lungul tijei denumită tensiune)
2
2. Tipuri de încărcări distribuite
1.Încărcarea uniform distribuită
⇔ 𝑄 = 𝑞 ∙ 𝑙[𝑁]
𝑞∙𝑙
𝑄= [𝑁]
⇔ 2
3.Încărcarea compusă:
𝑄 = 𝑞 ∙ 𝑙[𝑁]
𝑞∙𝑙
𝑄2 = [𝑁]
⇔ 2
𝑄 = 𝑄1 + 𝑄2 [𝑁]
Obs: Rezultanta unei încărcări distribuite după o linie este numeric egal cu aria
figurii (diagrama de variație a intensității încărcării) prin care se reprezintă variația
încărcării.
Rezultanta se aplică în dreptul centrului de masă al ariei acestei diagrame.
Q - forța concentrată;
q – intensitatea unei încărcări distribuite;
l –lungimea de distribuție (a încărcării distribuite).
3
P1. Se consideră o placă triunghiulară omogenă de greutate G situate în plan
vertical, care este articulată de mediul fix în punctul O și rezemată de peretele
vertical în punctul A.
Legăturile cu mediul extern sunt fără frecare.
Se cer reacțiunile din A și O.
Etapele de calcul:
1. Identificarea legăturilor:
O - articulație cilindrică (2 grade de libertate = 2 necunoscute)
A – reazem simplu (1 grad de libertate = 1 necunoscută)
2. Amplasare sistemului de axe:
a) stabilim origine în punctul unde există cele mai multe necunoscute;
b) reprezentăm axele în modul cel mai favorabil.
3. Realizarea schiței de lucru: - înlocuirea legăturilor
- amplasarea forței de greutate
Obs: Forța de greutate este o forță vertical amplasată în centrul de masă al plăcii.
4. Calculul centrului de masă:
4
b∙h 8r∙4r 𝜋𝑅 2 3.14∙𝑟 2
1. A1 = = = 16r 2 2. A2 = = = 1.57r 2
2 2 2 2
2 2 16𝑟 𝑥𝐺2 = 4𝑟
𝑥𝐺1 = ∙ 𝑏 = ∙ 8𝑟 =
3 3 3 2 𝑠𝑖𝑛𝛼 2 2 4𝑟
1 1 4𝑟 𝑦𝐺2 = 𝑂2 𝐺2 = ∙𝑅∙ = ∙𝑟∙1∙ =
𝑦𝐺1 = ∙ ℎ = ∙ 4𝑟 = 3 𝛼 3 𝜋 3𝜋
3 3 3
79𝑟 3 20,67𝑟 3
𝑥𝐺 = = 5,47𝑟 𝑦𝐺 = = 1,43𝑟
14,43𝑟 2 14,43𝑟
∑ 𝐹𝑖𝑥 = 0 𝐻𝑜 − 𝐺𝑥 − 𝑁𝑥 = 0 (1)
𝑖=1
𝑛
∑ 𝐹𝑖𝑦 = 0 𝑉𝑜 − 𝐺𝑦 + 𝑁𝑦 = 0 (2)
𝑖=1
𝑛
5
𝑛
7. Calculul reacțiunilor:
𝑥 cos 𝛼 𝑦𝐺 sin 𝛼
Din (3) ⇒ 𝑁𝐴 = 𝑚 ∙ 𝑔 ∙ ( 𝐺 − )
sin 𝛼 ∙ 8𝑟 sin 𝛼 ∙ 8𝑟
𝑥𝐺 cos 𝛼 𝑦𝐺
𝑁𝐴 = 𝑚 ∙ 𝑔 ∙ ( − ) (4)
8𝑟 ∙ sin 𝛼 8𝑟
6
P.2 Să se calculeze reacțiunile din legăturile barei următoare știind că acestea sunt fără
frecare, iar bara este omogena de greutate neglijabilă.
Etape de calcul
1. Identificarea legăturilor:
a. In A – articulație cilindrică (2 grade de libertate, 2 necunoscute)
b. In C – reazem simplu (1 grad de libertate, 1 necunoscută)
2. Schița de lucru (soluția de lucru)
3. Cazul de reducere:
Pentru ca această bară (asupra căreia acționează un sistem de forțe) să fie în echilibru, atunci
torsorul are forma:
𝑛
∑ 𝐹𝑖𝑥 = 0
𝑖=1
𝑛
⃗⃗
𝜏 = 0 ⇒ 𝑅 = 0 ⇒ ∑ 𝐹𝑖𝑦 = 0
𝑚
⃗⃗⃗ = 0 𝑖=1
𝑛
∑ 𝑀𝑖 = 0
{ { 𝑖=1
4. Ecuațiile de echilibru:
𝑛
∑ 𝐹𝑖𝑥 = 0
𝑖=1
𝑛 𝐻𝐴 + 𝐹𝑥=0
∑ 𝐹𝑖𝑦 = 0 ⇒ { 𝑉 𝐴 − 𝐹𝑦 − 𝑄 + 𝑁𝑐 = 0
𝑖=1 − 𝐹𝑦 ∙ 𝑙 − 𝑄 ∙ 3𝑙 − 𝑀 + 𝑁𝑐 ∙ 6𝑙 = 0
𝑛
∑ 𝑀𝑖𝐴 = 0
{ 𝑖=1
7
Unde:
𝐹𝑥 = 𝐹 ∙ 𝑐𝑜𝑠𝛼
𝐹𝑦 = 𝐹 ∙ 𝑠𝑖𝑛𝛼
𝑄 = 𝑞 ∙ 2𝑙 = 2𝑞𝑙
𝐻𝐴 = −2𝑓√2
𝐻𝐴 = − 𝐹𝑥
2𝑓√2 ∙𝑙+8𝑓 ∙3𝑙+2𝑙𝑓 2√2𝑓+26𝑓
𝑉𝐴 + 𝑁𝑐 = 𝐹𝑦 + 𝑄 ⇔ 𝑁𝑐 = 6𝑙
= 6
𝑁𝑐 ∙ 6𝑙 = 𝐹𝑦 ∙ 𝑙 + 𝑄 ∙ 3𝑙 + 𝑀 2√2𝑓+26𝑓
{ { 𝑉𝐴 = 2𝑓√2 + 8𝑓 − 6
Soluții:
𝐻𝐴 = −2√2𝑓
4√2𝑓 + 22𝑓
𝑉𝐴 =
6
√2𝑓 + 13𝑓
𝑁𝑐 =
3
P.3 Pentru bara omogenă de greutate 𝐺⃗ se cer ecuațiile de echilibru și valorile reacțiunilor din
legăturile fără frecare. Se cunosc următoarele: 𝑀 = 14√2𝑙𝑓; 𝐹 = 2𝑓[𝑁]; 𝛼 = 45°
8
Etape de lucru:
1. Identificarea legăturilor
- În punctul A avem încastrare (3 grade de libertate, 3 necunoscute)
2. Schița de lucru
3. Cazul de reducere
⃗⃗
𝜏 = 0 ⇒ {𝑅 = 0
𝑚
⃗⃗⃗ = 0
4. Ecuațiile de echilibru:
𝑛
∑ 𝐹𝑖𝑥 = 0
𝑖=1
𝑛 𝐻𝐴 + 𝐹𝑥 = 0 𝐻𝐴 = − 𝐹𝑥
∑ 𝐹𝑖𝑦 = 0 ⇒ { 𝑉𝐴 − 𝐺 − 𝐹𝑦 = 0 ⇔{ 𝑉𝐴 = 𝐺 + 𝐹𝑦
𝑖=1 −𝑀𝐴 + 𝑀 − 𝐺 ∙ 2𝑙 − 𝐹𝑦 ∙ 4𝑙 = 0 𝑀𝐴 = 𝑀 − 𝐺 ∙ 2𝑙 − 𝐹𝑦 ∙ 4𝑙
𝑛
∑ 𝑀𝑖 = 0
{ 𝑖=1
√2
𝐹𝑥 = 𝐹 cos 𝛼 = 2𝑓 ∙ 2
= 𝑓√2 𝐻𝐴 = −√2𝑓
𝑢𝑛𝑑𝑒: √2 ⇒{ 𝑉𝐴 = 9,81𝑚 + √2𝑓
𝐹𝑦 = 𝐹 sin 𝛼 = 2𝑓 ∙ 2
= 𝑓√2
𝐺 = 𝑚 ∙ 𝑔 = 9,81𝑚 𝑀𝐴 = 14𝑙𝑓√2 − 2 ∙ 9,81𝑚 ∙ 𝑙 − 𝑓√2 ∙ 4𝑙
{
9
P.4. Bara cotită din figura următoare este articulată în B și rezemată în D. Corpul este omogen și
se neglijează greutatea.
Să se scrie ecuațiile de echilibru știind că legăturile sunt fără frecare.
1. Identificarea legăturilor:
− În B – articulație cilindrică (2 grade de libertate, 2 necunoscute).
− În D – reazem simplu (un grad de libertate, 1 necunoscută).
2. Schița de lucru:
10
3. Cazul de reducere:
𝑛
∑ 𝐹𝑖𝑥 = 0
𝑖=1
𝑛
∑ 𝑀𝑖 = 0
{ 𝑖=1
4. Ecuațiile de echilibru:
𝑛
∑ 𝐹𝑖𝑥 = 0 𝐻𝐵 + 2𝑃𝑐𝑜𝑠𝛼 + 𝐹 = 0
𝑖=1
𝑛
∑ 𝐹𝑖𝑦 = 0 𝑉𝐵 − 𝑃 − 2𝑃𝑠𝑖𝑛𝛼 + 𝑁𝐶 = 0
𝑖=1
𝑛
∑ 𝑀𝑖𝐵 = 0 𝑃 ∙ 𝑙 − 2𝑃𝑠𝑖𝑛𝛼 + 𝑁𝑐 ∙ 2𝑙 − 𝐹 ∙ 3𝑙 = 0
{ 𝑖=1
5. Ecuația de verificare:
𝑛
11
P.5 Pentru bara cotită din figura următoare să se scrie ecuațiile de echilibru știind că legăturile
sunt fără frecare.
𝐹⃗𝑋 = 𝐹⃗ 𝑐𝑜𝑠𝛼
𝐹⃗𝑦 = 𝐹⃗ 𝑠𝑖𝑛𝛼
𝑞 ∙ 3𝑙
⃗⃗ =
𝑄
2
1. Identificarea legăturilor:
- În A – articulație cilindrică(2 grade de libertate, 2 necunoscute).
- În B – reazem simplu (1 grad de libertare, 1 necunoscută)
12
2. Schița de lucru:
3. Cazul de reducere:
∑𝑛𝑖=1 𝐹𝑖𝑥 = 0
= 0 => { 𝑅⃗ = 0⃗ => { ∑𝑛𝑖=1 𝐹𝑖𝑦 = 0
⃗⃗ = 0⃗
𝑚
∑𝑛𝑖=1 𝑀𝑖 = 0
4. Ecuațiile de echilibru:
𝑛
∑ 𝐹𝑖𝑥 = 0 => 𝐻𝐴 + 𝑄 − 𝐹𝑋 = 0
𝑖=1
𝑛
∑ 𝐹𝑖𝑦 = 0 => 𝑉𝐴 − 𝐹𝑦 = 0
𝑖=1
𝑛
∑ 𝑀𝑖𝐵 = 0 => − 𝑉𝐴 ∙ 2𝑙 + 𝐻𝐴 ∙ 6𝑙 + 𝑄 ∙ 2𝑙 + 𝑀 − 𝐹𝑦 ∙ 𝑙 = 0
𝑖=1
13
P.6 Fie bara omogenă din următoarea figură, articulată în punctul A și rezemată în punctul B.
2𝑓
Se cunosc următoarele: 𝑞 = 𝑙
[𝑁/𝑚]; 𝐺 = 3𝑓[𝑁]; 𝑀1 = 3𝑙𝑓[𝑁 ∙ 𝑚]; 𝐹 = 2𝑓√2[𝑁]; 𝛼 = 45°
3𝑙
𝑄=𝑞∙ = 3𝑓
2
1
𝐹𝑥 = 𝐹𝑐𝑜𝑠𝛼 = 2𝑓√2 ∙
√2
= 2𝑓
𝐹𝑦 = 𝐹𝑠𝑖𝑛𝛼 = 2𝑓
Condiția de echilibru :
∑ 𝐹𝑖𝑥 = 0
𝑖=1
𝑛 𝐻𝐴 − 𝐹𝑥 = 0
∑ 𝐹𝑖𝑦 = 0 ⇒ { 𝑉𝐴 − 𝑄 − 𝐺 − 𝐹𝑦 + 𝑁𝐵 = 0
𝑖=1 𝑄 ∙ 2𝑙 + 𝐺 ∙ 5𝑙 + 𝑀1 + 𝐹𝑦 ∙ 8𝑙 − 𝑁𝐵 ∙ 10𝑙 = 0
𝑛
∑ 𝑀𝑖 = 0
{ 𝑖=1
𝐻𝐴 = 2𝑓
𝑉𝐴 = 8𝑓 − 4𝑓 = 4𝑓
⇒
6𝑙𝑓 + 15𝑙𝑓 + 3𝑙𝑓 + 16𝑙𝑓
𝑁𝐵 = = 4𝑓
{ 10𝑙
𝐻𝐴 = 2𝑓
Răspuns: { 𝑉𝐴 = 4𝑓
𝑁𝐵 = 4𝑓
Verificare: ∑ 𝑀𝑖𝐵 =0
14
P.7 Fie bara omogenă din următoarea figură, articulată în punctul A și rezemată în punctul B.
𝑓
Se cunosc următoarele: 𝑞 = 𝑙 [𝑁/𝑚]; 𝑀1 = 4𝑙𝑓[𝑁 ∙ 𝑚]; 𝐹 = 2𝑓√2[𝑁]; 𝛼 = 45°
Schița de lucru
𝑄 = 4𝑙𝑞 = 4𝑓
15
√2
𝐹𝑥 = 𝐹 ∙ cos 𝛼 = 2𝑓
2
√2
𝐹𝑦 = 𝐹 ∙ sin 𝛼 = 2𝑓
2
Condiția de echilibru:
𝑛
∑ 𝐹𝑖𝑥 = 0
𝑖=1
𝑛
∑ 𝐹𝑖𝑦 = 0 ⇒
𝑖=1
𝑛
∑ 𝑀𝑖 = 0
{ 𝑖=1
𝑁𝐵 − 𝐹𝑥 − 𝑄 + 𝐻𝐴 = 0 𝐻𝐴 + 𝑁𝐵 = 2𝑓 + 4𝑓
𝑉𝐴 − 𝐹𝑦 = 0 𝑉𝐴 = 2𝑓
{ ⇒{
4𝑙𝑓 + 12𝑙𝑓 − 8𝑙𝑓 + 46𝑙𝑓 24𝑙𝑓
𝑁𝐵 ∙ 6𝑙 − 𝑀1 − 𝐹𝑥 ∙ 6𝑙 + 𝐹𝑦 ∙ 4𝑙 − 𝑄4𝑙 = 0 𝑁𝐵 = = = 4𝑓
6𝑙 6𝑙
Răspuns:
𝐻𝐴 = 4𝑓
{ 𝑉𝐴 = 2𝑓
𝑁𝐵 = 4𝑓
Verificarea:
∑ 𝑀𝑖𝐵 = 0
16