U1 _Alg_ Lecţia 4 – clasa a XII-a – Mate-info

§4 Proprietăţile unei legi de compoziţie

4.1 Comutativitate. Asociativitate

Definiţia 1: Fie (𝑀,∗) o structură algebrică.

Spunem că operaţia " ∗ " este comutativă dacă 𝑥 ∗ 𝑦 = 𝑦 ∗ 𝑥, (∀) 𝑥, 𝑦 ∈ 𝑀 .

Definiţia 2: Fie (𝑀,∗) o structură algebrică.

Spunem că operaţia " ∗ " este asociativă dacă (𝑥 ∗ 𝑦) ∗ 𝑧 = 𝑥 ∗ (𝑦 ∗ 𝑧), (∀) 𝑥, 𝑦, 𝑧 ∈ 𝑀 .

Exemple:
1) Adunarea şi înmulţirea numerelor din 𝕂 sunt operaţii comutative şi asociative:
𝑥+𝑦 =𝑦+𝑥
 { 𝑥 ∙ 𝑦 = 𝑦 ∙ 𝑥 , (∀) 𝑥, 𝑦 ∈ 𝕂;
(𝑥 + 𝑦) + 𝑧 = 𝑥 + (𝑦 + 𝑧)
{ , (∀) 𝑥, 𝑦, 𝑧 ∈ 𝕂.
(𝑥 ∙ 𝑦) ∙ 𝑧 = 𝑥 ∙ (𝑦 ∙ 𝑧)

2) Adunarea matricelor din ℳ𝑛 (𝕂) este comutativă şi asociativă:

 𝐴 + 𝐵 = 𝐵 + 𝐴, (∀) 𝐴, 𝐵 ∈ ℳ𝑛 (𝕂);
 (𝐴 + 𝐵) + 𝐶 = 𝐴 + (𝐵 + 𝐶), (∀) 𝐴, 𝐵, 𝐶 ∈ ℳ𝑛 (𝕂).

3) Înmulţirea matricelor din ℳ𝑛 (𝕂) este asociativă şi nu este comutativă (pentru 𝑛 ≥ 2):
 (𝐴 ∙ 𝐵) ∙ 𝐶 = 𝐴 ∙ (𝐵 ∙ 𝐶), (∀) 𝐴, 𝐵, 𝐶 ∈ ℳ𝑛 (𝕂);
 (∃) 𝐴, 𝐵 ∈ ℳ𝑛 (𝕂) astfel încât 𝐴 ∙ 𝐵 ≠ 𝐵 ∙ 𝐴.

4) Reuniunea şi intersecţia părţilor unei mulţimi 𝐸 sunt operaţii comutative şi asociative:

𝑋 ∪ 𝑌 = 𝑌 ∪ 𝑋 (∀)
{ , 𝑋, 𝑌 ∈ 𝒫(𝐸);
𝑋∩𝑌=𝑌∩𝑋
(𝑋 ∪ 𝑌) ∪ 𝑍 = 𝑋 ∪ (𝑌 ∪ 𝑍)
{ , (∀) 𝑋, 𝑌, 𝑍 ∈ 𝒫(𝐸).
(𝑋 ∩ 𝑌) ∩ 𝑍 = 𝑋 ∩ (𝑌 ∩ 𝑍)

5) Compunerea funcţiilor din ℱ(𝐸) este asociativă şi nu este comutativă (ptr. 𝑐𝑎𝑟𝑑(𝐸) ≥ 2):
 (𝑓 ∘ 𝑔) ∘ ℎ = 𝑓 ∘ (𝑔 ∘ ℎ), (∀) 𝑓, 𝑔, ℎ ∈ ℱ(𝐸);
 (∃) 𝑓, 𝑔 ∈ ℱ(𝐸) astfel încât 𝑓 ∘ 𝑔 ≠ 𝑔 ∘ 𝑓.

6) Scăderea pe ℤ nu este comutativă şi nu este asociativă:

 3 − 5 = −2 ≠ 2 = 5 − 3;
 (2 − 3) − 7 = −8 ≠ 6 = 2 − (3 − 7).

4.2 Element neutru

Definiţia 1: Fie (𝑀,∗) o structură algebrică.

Spunem că operaţia " ∗ " admite element neutru dacă:
(∃)𝑒 ∈ 𝑀: 𝑥 ∗ 𝑒 = 𝑒 ∗ 𝑥 = 𝑥, (∀) 𝑥 ∈ 𝑀 .
Elementul 𝑒 ( dacă există) se numeşte elementul neutru faţă de operaţia " ∗ "
Notaţii:
1) În notaţia aditivă, elementul neutru se notează 𝑒 = 0 : 𝑥 + 0 = 0 + 𝑥 = 𝑥, (∀) 𝑥 ∈ 𝑀;
2) În notaţia multiplicativă, elementul neutru se notează 𝑒 = 1 : 𝑥 ∙ 1 = 1 ∙ 𝑥 = 𝑥, (∀) 𝑥 ∈ 𝑀.

U1_Alg_Lecţia 4_cls_12_mate-info_Pagina 1
Exemple:
1) Adunarea şi înmulţirea numerelor din 𝕂 admit ca elemente neutre numerele 0 respectiv 1:
 𝑥 + 0 = 0 + 𝑥 = 𝑥, (∀) 𝑥 ∈ 𝕂;
 𝑥 ∙ 1 = 1 ∙ 𝑥 = 𝑥, (∀) 𝑥, 𝑦 ∈ 𝕂.

2) Adunarea şi înmulţirea matricelor din ℳ𝑛 (𝕂) admit ca elemente neutre matricea nulă 𝑂𝑛
respectiv matricea unitate 𝐼𝑛 :
 𝐴 + 𝑂𝑛 = 𝑂𝑛 + 𝐴 = 𝐴, (∀) 𝐴 ∈ ℳ𝑛 (𝕂);
 𝐴 ∙ 𝐼𝑛 = 𝐼𝑛 ∙ 𝐴 = 𝐴, (∀) 𝐴 ∈ ℳ𝑛 (𝕂).

3) Reuniunea şi intersecţia părţilor unei mulţimi 𝐸 admit ca elemente neutre mulţimea vidă ∅
respectiv mulţimea totală 𝐸:
 𝑋 ∪ ∅ = ∅ ∪ 𝑋 = 𝑋, (∀) 𝑋 ∈ 𝒫(𝐸);
 𝑋 ∩ 𝐸 = 𝐸 ∩ 𝑋 = 𝑋, (∀) 𝑋 ∈ 𝒫(𝐸).

4) Compunerea funcţiilor din ℱ(𝐸) admite ca element neutru funcţia identică 1𝐸 : 𝐸 → 𝐸

definită prin: 1𝐸 (𝑥) = 𝑥, (∀)𝑥 ∈ 𝐸
 𝑓 ∘ 1𝐸 = 1𝐸 ∘ 𝑓 = 𝑓, (∀) 𝑓 ∈ ℱ(𝐸).

Teorema 1 (unicitatea elementului neutru):

Fie (𝑀,∗) o structură algebrică. Dacă operaţia " ∗ " admite element neutru, atunci acesta este
unic.
Demonstraţie:
Presupunem că există 𝑒1 , 𝑒2 ∈ 𝑀 elemente neutre.
𝑥 ∗ 𝑒1 = 𝑒1 ∗ 𝑥 = 𝑥, (∀) 𝑥 ∈ 𝑀 (1)
Avem, din definiţie, {
𝑥 ∗ 𝑒2 = 𝑒2 ∗ 𝑥 = 𝑥, (∀) 𝑥 ∈ 𝑀 (2)
𝑒2 ∗ 𝑒1 = 𝑒1 ∗ 𝑒2 = 𝑒2
Înlocuim în (1) 𝑥 = 𝑒2 şi în (2) 𝑥 = 𝑒1 ⟹ {𝑒 ∗ 𝑒 = 𝑒 ∗ 𝑒 = 𝑒 ⟹ 𝑒1 = 𝑒2 , deci elementul
1 2 2 1 1
neutru ( dacă există) este unic.

Exerciţiul 1:
𝑥+𝑦
Pe ℝ definim operaţia 𝑥 ∗ 𝑦 = . Să se studieze comutativitatea, asociativitatea şi existenţa
2
elementului neutru.
Rezolvare:
𝑥+𝑦 𝑦+𝑥
 " ∗ " este comutativă ⟺ 𝑥 ∗ 𝑦 = 𝑦 ∗ 𝑥, (∀) 𝑥, 𝑦 ∈ ℝ ⟺ = – adevărat;
2 2
 " ∗ " este asociativă ⟺ (𝑥 ∗ 𝑦) ∗ 𝑧 = 𝑥 ∗ (𝑦 ∗ 𝑧), (∀) 𝑥, 𝑦, 𝑧 ∈ ℝ;
1+3 2+4
(1 ∗ 3) ∗ 4 = ( ) ∗ 4 = 2 ∗ 4 = =3
2 2
Avem, de exemplu, { 1+
7 ⟹
3+4 7 9
1 ∗ (3 ∗ 4) = 1 ∗ ( 2 ) = 1 ∗ 2 = 2 2 = 4
⟹ (1 ∗ 3) ∗ 4 ≠ 1 ∗ (3 ∗ 4) ⟹ " ∗ " nu este asociativă
comutativităţii
 " ∗ " admite element neutru ⟺ (∃) 𝑒 ∈ ℝ ∶ 𝑥 ∗ 𝑒 = 𝑒 ∗ 𝑥 = 𝑥, (∀) 𝑥 ∈ ℝ ⇔
com 𝑥+𝑒
⇔ 𝑥∗𝑒 =𝑥 ⟺ = 𝑥 ⟺ 𝑥 + 𝑒 = 2𝑥 ⟺ 𝑥 = 𝑒, (∀) 𝑥 ∈ ℝ - fals, deoarece 𝑒 este
2
unic; ⟹ " ∗ " nu admite element neutru.

U1_Alg_Lecţia 4_cls_12_mate-info_Pagina 2
Exerciţiul 2:
Pe ℝ definim operaţia 𝑥 ∘ 𝑦 = 𝑥𝑦 + 3𝑥 + 3𝑦 + 6 şi considerăm 𝐻 = (−3, ∞).
a) Să se arate că 𝐻 este parte stabilă a lui ℝ în raport cu " ∗ ";
b) Să se studieze comutativitatea, asociativitatea şi existenţa elementului neutru pentru
operaţia indusă pe 𝐻;
c) Să se rezolve inecuaţia 𝑥 ∘ 𝑥 < 13, 𝑥 ∈ ℤ;
d) Să se rezolve ecuaţia 2𝑥 ∘ 2𝑥 = 46, 𝑥 ∈ ℝ;
e) Să se determine 𝑎, 𝑏 ∈ ℤ, 𝑎 < 𝑏 astfel încât 𝑎 ∘ 𝑏 = −9;
f) Să se rezolve ecuaţia 𝑥 ∘ 𝑥 ∘ 𝑥 = 𝑥, 𝑥 ∈ ℝ;
g) Să se determine 𝛼 ∈ ℝ astfel încât 𝑥 ∘ 𝛼 = 𝛼, (∀) 𝑥 ∈ ℝ; ( pe 𝛼 îl vom numi „devorator”)
1 1 1 1
h) Să se calculeze numărul 𝑎 = (log 2 2) ∘ (log 2 3) ∘ (log 2 4) ∘ … ∘ (log 2 100);
i) Să se calculeze numărul 𝑏 = (−1) ∘ 0 ∘ 1 ∘ 2 ∘ … ∘ 𝑛, 𝑛 ∈ ℕ.
Rezolvare:
! Vom scrie în prealabil 𝑥 ∘ 𝑦 într-o formă convenabilă, cu care să rezolvăm mai uşor cerinţele.
Avem 𝑥 ∘ 𝑦 = 𝑥𝑦 + 3𝑥 + 3𝑦 + 9 − 3 = 𝑥(𝑥 + 3) + 3(𝑦 + 3) − 3 = (𝑥 + 3)(𝑦 + 3) − 3
𝑥 > −3 𝑥+3>0
a) Fie 𝒙, 𝒚 ∈ 𝑯 ⟹ { ⟹{ |(×) ⟹ (𝑥 + 3)(𝑦 + 3) > 0 |−3 ⟹
𝑦 > −3 𝑦+3>0
⟹ (𝑥 + 3)(𝑦 + 3) − 3 > −3 ⟹ 𝑥 ∘ 𝑦 > −3 ⟹ 𝑥 ∘ 𝑦 ∈ 𝐻 ⟹ 𝐻 este parte stabilă;

b) 1) comutativitate: 𝑥 ∘ 𝑦 = 𝑦 ∘ 𝑥, (∀) 𝑥, 𝑦 ∈ 𝐻 ⟺ (𝑥 + 3)(𝑦 + 3) − 3 = (𝑦 + 3)(𝑥 + 3) − 3

- adevărat, deci " ∘ " este comutativă;
2) asociativitate: (𝑥 ∘ 𝑦) ∘ 𝑧 = 𝑥 ∘ (𝑦 ∘ 𝑧), (∀) 𝑥, 𝑦, 𝑧 ∈ 𝐻
(𝑥 ∘ 𝑦) ∘ 𝑧 = [(𝑥 + 3)(𝑦 + 3) − 3] ∘ 𝑧 = 𝛼 ∘ 𝑧 = (𝛼 + 3)(𝑧 + 3) − 3 =
= [(𝑥 + 3)(𝑦 + 3) − 3 + 3](𝑧 + 3) − 3 = (𝑥 + 3)(𝑦 + 3)(𝑧 + 3) − 3 (1)
𝑥 ∘ (𝑦 ∘ 𝑧) = 𝑥 ∘ [(𝑦 + 3)(𝑧 + 3) − 3] = 𝑥 ∘ 𝛽 = (𝑥 + 3)(𝛽 + 3) − 3 =
= (𝑥 + 3)[(𝑦 + 3)(𝑧 + 3) − 3 + 3] − 3 = (𝑥 + 3)(𝑦 + 3)(𝑧 + 3) − 3 (2)
Din (1) şi (2) ⟹ " ∘ " este asociativă;
𝑐𝑜𝑚
3) element neutru: (∃) 𝑒 ∈ 𝐻 ∶ 𝑥 ∘ 𝑒 = 𝑒 ∘ 𝑥 = 𝑥, (∀) 𝑥 ∈ 𝐻 ⇔ 𝑥 ∘ 𝑒 = 𝑥, (∀) 𝑥 ∈ 𝐻 ⟺
⟺ (𝑥 + 3)(𝑒 + 3) − 3 = 𝑥 ⟺ (𝑥 + 3)(𝑒 + 3) = 𝑥 + 3 ⟺ 𝑒 + 3 = 1 ⟺ 𝑒 = −2 ∈ 𝐻

c) 𝑥 ∘ 𝑥 < 13 ⟺ 𝑥 ∙ 𝑥 + 3𝑥 + 3𝑥 + 6 < 13 ⟺ 𝑥 2 + 6𝑥 − 7 < 0

−6±8 ↗ 𝑥1 = −7
𝑥 2 + 6𝑥 − 7 = 0; ∆= 36 + 28 = 64; 𝑥1,2 = 2 ;
↘ 𝑥2 = 1

𝑥 −∞ −7 1 ∞
2
𝑥 + 6𝑥 − 7 + + + + 0 − − − − − 0 + + + +

⟹ 𝑥 ∈ (−7,1); cum 𝑥 ∈ ℤ ⟹ 𝑥 ∈ {−6, −5, −4, −3, −2, −2, −1,0} .

d) 2𝑥 ∘ 2𝑥 = 46; notăm 2𝑥 = 𝑡 > 0 rezultă ecuaţia 𝑡 ∘ 𝑡 = 46 ⟹ (𝑡 + 3)(𝑡 + 3) − 3 = 46
↗ 𝑡1 = −10 < 0
⟹ (𝑡 + 3)2 = 49 ⟹ 𝑡 + 3 = ±7 ; pentru 𝑡 = 4 ⟹ 2𝑥 = 22 ⟹ 𝑥 = 2 ;
↘ 𝑡2 = 4 > 0
e) 𝑎 ∘ 𝑏 = −9 ⟺ (𝑎 + 3)(𝑏 + 3) − 3 = −9 ⟺ (𝑎 + 3)(𝑏 + 3) = −6;
𝑎 + 3 = −6 𝑎 + 3 = −3 𝑎 + 3 = −2 𝑎 + 3 = −1
Cum 𝑎 < 𝑏 ⟹ { sau { sau { sau { ⟹
𝑏+3=1 𝑏+3=2 𝑏+3=3 𝑏+3=6
⟹ (𝑎, 𝑏) ∈ {(−9, −2); (−6, −1); (−5,0); (−4,3)} ;
f) de la asociativitate ⟹ 𝑥 ∘ 𝑥 ∘ 𝑥 = (𝑥 + 3)(𝑥 + 3)(𝑥 + 3) − 3 = (𝑥 + 3)3 − 3 ⟹

U1_Alg_Lecţia 4_cls_12_mate-info_Pagina 3
 (𝑥 + 3)3 − 3 = 𝑥 ⟺ (𝑥 + 3)3 = 𝑥 + 3; Notăm 𝑥 + 3 = 𝑡 ⟹ 𝑡 3 = 𝑡 ⟹ 𝑡 3 − 𝑡 = 0 ⟹
⟹ 𝑡(𝑡 2 − 1) = 0 ⟹ 𝑡(𝑡 − 1)(𝑡 + 1) = 0 ⟹ 𝑡 ∈ {−1,0,1};
𝑡 = −1 ⟹ 𝑥 + 3 = −1 ⟹ 𝑥 = −4
{ 𝑡 = 0 ⟹ 𝑥 + 3 = 0 ⟹ 𝑥 = −3 ⟹ 𝑥 ∈ {−4, −3, −2} .
𝑡 = 1 ⟹ 𝑥 + 3 = 1 ⟹ 𝑥 = −2
g) 𝑥 ∘ 𝛼 = 𝛼, (∀) 𝑥 ∈ ℝ ⟺ (𝑥 + 3)(𝛼 + 3) − 3 = 𝛼 ⟺ (𝑥 + 3)(𝛼 + 3) − (𝛼 + 3) = 0 ⟺
⟺ (𝛼 + 3)(𝑥 + 2) = 0, (∀) 𝑥 ∈ ℝ ⟺ 𝛼 + 3 = 0 ⟺ 𝛼 = −3 ;
h) În astfel de probleme utilizăm de obicei „elementul devorator”
1
! Observăm că log 2 8 = log 2 2−3 = −3; Avem:
1 1 1 1 1 1
𝑎 = [(log 2 2) ∘ (log 2 3) ∘ … ∘ (log 2 7)] ∘ (−3) ∘ [(log 2 9) ∘ (log 2 10) … ∘ (log 2 100)] =
= 𝑥 ∘ (−3) ∘ 𝑦 = [𝑥 ∘ (−3)] ∘ 𝑦 = (−3) ∘ 𝑦 = (−3 + 3)(𝑦 + 3) − 3 = −3
i) În acest caz nu mai avem devorator, deci vom folosi inducţia matematică:
 𝑥 ∘ 𝑦 = (𝑥 + 3)(𝛼 + 3) − 3; 𝑥 ∘ 𝑦 ∘ 𝑧 = (𝑥 + 3)(𝑦 + 3)(𝑧 + 3) − 3;
 Presupunem 𝑥1 ∘ 𝑥2 ∘ … ∘ 𝑥𝑘 = (𝑥1 + 3)(𝑥2 + 3) … (𝑥𝑘 + 3) − 3 şi demonstrăm că
𝑥1 ∘ 𝑥2 ∘ … ∘ 𝑥𝑘 ∘ 𝑥𝑘+1 = (𝑥1 + 3)(𝑥2 + 3) … (𝑥𝑘 + 3)(𝑥𝑘+1 + 3) − 3; Avem:
𝑥1 ∘ 𝑥2 ∘ … ∘ 𝑥𝑘 ∘ 𝑥𝑘+1 = [(𝑥1 + 3)(𝑥2 + 3) … (𝑥𝑘 + 3) − 3] ∘ 𝑥𝑘+1 = 𝛼 ∘ 𝑥𝑘+1 =
= (𝛼 + 3)(𝑥𝑘+1 + 3) − 3 = [(𝑥1 + 3)(𝑥2 + 3) … (𝑥𝑘 + 3) − 3 + 3](𝑥𝑘+1 + 3) − 3 =
= (𝑥1 + 3)(𝑥2 + 3) … (𝑥𝑘 + 3)(𝑥𝑘+1 + 3) − 3;
 Pe baza I.M. rezultă:
𝑥1 ∘ 𝑥2 ∘ … ∘ 𝑥𝑛 = (𝑥1 + 3)(𝑥2 + 3) … (𝑥𝑛 + 3) − 3, (∀)𝑛 ≥ 1, (∀)𝑥1 , … , 𝑥𝑛 ∈ ℝ.
În cazul nostru,
𝑏 = (−1) ∘ 0 ∘ 1 ∘ 2 ∘ … ∘ 𝑛 = (−1 + 3)(0 + 3)(1 + 3) … (𝑛 + 3) − 3 =
= 2 ∙ 3 ∙ 4 ∙ … ∙ (𝑛 + 3) − 3 = (𝑛 + 3)! − 3 .

Tema de casă: Fişa 2 Alg – exerciţiul 1(a, b, c, d, e, f, g)

U1_Alg_Lecţia 4_cls_12_mate-info_Pagina 4