Dokumen - Tips - Manual Carte Labview

5/22/2018 Ma nua l Ca r te La bview - slide pdf.c om
CLUB >>> Tutorial >>> Introductive INAPOI ð N
Lansarea mediului de programare grafca LabIE!
Pentru a lansa mediul de programare grafca LabIE!, eectuati urmatorii pasi:

ð apasati butonul "tart, aat

in coltul stanga-jos al
ecranului;
ð dupa deschiderea meniului,
prin desasurarea acestuia in
sus, deplasati cursorul mouse-
ului deasupra optiunii
Programs;
ð asteptati deschiderea unui
submeniu, prin desasurare in
dreapta si in sus, deplasati
cursorul mouse-ului deasupra
optiunii National
Instruments LabIE! #i si
apasati butonul stang al
mouse-ului
LabIE! poate f de asemenea lansat si alegand din meniul Programs optiunea National Instruments

alegand din submeniul LabIE! #$% optiunea LabIE!.

http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua l-c a r te -la bview 1/89

Dupa lansare, asteptati pana la

aparitia erestrei introductive.
CLUB >>> Tutorial >>> Introductive INAPOI ð N

CLUB >>> Tutorial >>> Introductive ï P&EIOU" INAPOI ð N
'esc(iderea unei noi aplicatii

a aparitia erestrei
introductive LabIE!,
apasati butonul Ne) I
pentru a deschide o noua
aplicatie !un nou
program".
#plicatiile !programele" reali$ate in LabIE! poarta denumirea de Instrumente irtuale !in engle$a, i

Instruments, prescurtat I". Denumirea provine de la aptul ca, in primele sale versiuni, LabIE! a fost s
dedicat pentru realizarea unor programe de monitorizare a proceselor. Programele respective inlocuiau o serie de aparate
instrumente electronice - de unde si motto-ul corporatiei National Instruments: The software is the instrument – primin
astfel denumirea de Instrumente Virtuale.

Dupa apasarea butonului

Ne) I, se vor deschide
cele doua *erestre
principale ale unei noi
aplicatii LabIE!.
+erestrele principale ale unei aplicatii

% aplicatie !program" LabIE! contine doua erestre principale.


ð Panoul repre$inta
interfata grafica cu
utilizatorul, fereastra pe care
utilizatorul o va vedea atunci
cand va accesa aplicatia
realizata. Prin intermediul
elementelor de pe panou,
aplicatia primeste datele de
intrare si afiseaza apoi
datele de ie sire ceau

rezultat in urma rularii.

ð 'iagrama este
ereastra in care
programatorul descrie
algoritmul dupa care
aplicatia va eectua
calculele si
rationamentele necesare
pentru prelucrarea
inormatiilor. &n
majoritatea ca$urilor,
dupa ce programatorul a
reali$at o aplicatie
livrat-o unui si a
utili$ator,
acesta din urma nu mai
are acces la diagrama.
Elemente de control si indicatoare

Elementele de control sunt acele componente ale Elementele indicatoare sunt acele componente a
panoului prin intermediul carora utili$atorul poate panoului prin intermediul carora programul afsea$a
transmite date de intrare catre program. datele de iesire calculate in urma rularii sale.


Paleta de controale
Paleta de controale este o ereastra ce poate apare doar atunci cand se
lucrea$a in cadrul panoului si contine sub-palete cu elemente de control
si indicatoare de diverse tipuri.
#fsarea paletei de controale se poate eectua in doua moduri:
ð apasand butonul din dreapta al mouse-ului atunci cand cursorul acestuia
este intr-o $ona libera a panoului;
ð selectand, din meniul !indo)s, comanda "(o) Controls Palette.
&n primul ca$, sub-paletele se deschid automat atunci cand cursorul mouse-
ului trece pe deasupra lor iar paleta ramane vi$ibila doar pana la selectarea
unui element.

&n al doilea ca$, o sub-paleta se deschide !inlocuind paleta de controale"
doar cand se ace un clic' pe simbolul sau. Paleta ramane vi$ibila si dupa
selectarea unui element.
EXE&CITIU
&n aplicatia noua pe care ati deschis-o anterior, afsati paleta de controale prin fecare din cele doua modu
indicate mai sus si navigati prin sub-paletele acesteia.

'ispunerea elementelor pe panou

(. Dispunerea
paleta unui element de control sau indicator pe panou incepe cu selectarea elementului dorit
de controale.
). Dupa selectarea elementului, se deplasea$a cursorul mouse-ului pana in po$itia de pe panou in care se
doreste dispunerea.
#tat timp cat cursorul mouse-ului este deplasat pe panou, elementul va f repre$entat doar prin conturul sa
al etichetei.
*and se ajunge in po$itia dorita, se ace clic' cu unul dintre butoanele mouse-ului.
+. e reali$ea$a astel dispunerea elementului pe panou, cu o eticheta implicita care intra automat in modu
editare.
e poate incepe imediat introducerea tetului dorit in eticheta.
. Daca introducerea tetului dorit in eticheta nu s-a eectuat imediat dupa dispunerea elementului pe pan
eticheta implicita a iesit din modul de editare, se poate reveni in acest mod prin selectarea uneltei de ed
te,te si apoi printr-un clic' pe eticheta respectiva.

% - . /
EXE&CITIU
Din sub-paleta Numeric a paletei de controale,

dispuneti pe panou un element de tipul ertical

Pointer "lide si un element de tipul 0eter.
Paleta de unelte
Paleta de unelte este o ereastra ce poate apare atat in cadrul panoului cat
si al diagramei.
#fsarea paletei de controale se poate eectua selectand, din meniul !indo)s,
comanda "(o) Tools Palette$
*ele mai importante unelte din aceasta paleta sunt acelea pentru:
operare, utili$ata in panou in special pentru a modifca valorile unor
elemente de control;
selectare !po$itionare, dimensionare", utili$ata atat in panou cat si in

diagrama;
editare a tetelor !in panou si in diagrama";

conectare, utili$ata in special in diagrama;
afsare a meniurilor proprii;
deplasare a imaginii intr-o ereastra !scroll";
inserarea de puncte de oprire a rularii !brea'point";
inserarea de puncte de proba;
selectarea de culori;

colorare.
#fsarea /temporara/ a paletei de unelte intr-o orma simplifcata poate f
eectuata
ului. tinand apasata tasta "(i*t si apasand apoi butonul drept al mouse-
Paleta va deveni vi$ibila doar pana in momentul selectarii uneia dintre uneltele
sale.
#ctivarea optiunii Automatic Tool "election !0D-ul verde al paletei de

unelte" conduce la selectarea automata a unei unelte, in unctie de contetul in
care se aa aplicatia si de po$itia cursorului mouse-ului in raport cu
componentele din panou sau diagrama.
EXE&CITII
>>> *u unealta de selectare, deplasati cele doua elemente dispuse anterior pe panou !clic' pe elemen
apoi deplasati mouse-ul tinand butonul stang apasat"
%bservati dierenta dintre a ace clic' chiar pe element !acesta se misca impreuna cu eticheta sa" si a ace
clic' pe eticheta !eticheta se deplasea$a in raport cu elementul"
>>> *u aceeasi unealta, modifcati dimensiunile elementelor:
(. Po$itionati cursorul mouse-ului pe un colt al elementului, astel incat in cele patru colturi ale acestuia sa
apara simboluri de orma unui echer dublu
). #pasati butonul stang si deplasati mouse-ul tinand butonul apasat. %bservati aparitia unui indicator galb
cu dimensiunile elementului.
>>> electati ambele elemente trasand cu mouse-ul un dreptunghi imaginar care sa le includa pe acestea
!clic' intr-o $ona libera a panoului, apoi deplasati mouse-ul tinand butonul apasat: pe ecran va apare un
dreptunghi cu linie intrerupta"
>>> electati un element, apoi apasati tasta 'elete: elementul va f sters. Pentru a anula comanda, apas
combinatia de taste Ctrl 1 2 !Undo"
>>> *u unealta de operare, modifcati valorile celor doua elemente tragand cu mouse-ul de cursorul
potentiometrului sau de acul indicatorului.
>>> *u aceeasi unealta sau cu cea de editare a te,telor, modifcati valorile de la capetele de scara ale
elementelor.
>>> electati unealta de deplasare a imaginii si eersati lucrul cu aceasta.
>>> #ctivati optiunea Automatic Tool "election a paletei de uneltesi observati modul in care uneltele d

selectare, de operare si de editare a tetelor se activea$a atunci cand mouse-ul este deasupra unui elemen
cursorului sau acului acestuia sau deasupra scalei sau etichetei elementului.
>>> *u optiunea Automatic Tool "election de$activata, atat in panou cat si in diagrama, observati mod
care sunt selectate diverse unelte atunci cand se apasa tastele "pace sau Tab.
Elemente de control si indicatoare pentru valori scalare
Principalele trei tipuri de elemente de control si indicatoare pentru valori scalare sunt:

ð numerice
ð booleene !logice"
ð al*anumerice !tete, string, siruri de caractere"
Pentru fecare din cele trei tipuri principale, paleta de controale contine cate o subpaleta specifca, cu di
orme de elemente.

EXE&CITII
>>> Din subpaleta pentru elemente booleene, introduceti

pe panou un element de tipul ertical Toggle ")itc( si
un element de tipul &ound LE'
>>> Din subpaleta pentru elemente alanumerice !"tring
3 Pat(", introduceti pe panou un element de tipul "tring
Control si un element de tipul "tring Indicator.
>>> Deschideti o aplicatie noua selectand comanda Ne)

I din meniul +ile !sau apasand combinatia de taste Ctrl 1
N".
Dispuneti pe panoul acesteia diverse tipuri de elemente de
control si indicatoare pentru valori numerice si eersati
modifcarea valorilor acestora cu unealta de operare.
&nchideti noul program inchi$and panoul acestuia
!inchiderea diagramei nu are decat eect de ascundere a
acesteia" si raspun$and No la intrebarea "ave c(anges to
4$$$$4 5
Terminalele elementelor
#tunci cand un element de control sau indicator
este dispus in panou, in diagrama este inserat
automat un simbol, numit terminal, ce va
repre$enta elementul respectiv in cadrul uului
de date.
1erminalele elementelor se dierentia$a prin

culoare, in unctie de tipul marimii scalare:
>>> portocaliu pentru valori numerice reale
>>> verde pentru valori booleene
>>> ro6 pentru valori alanumerice !string"
De remarcat aptul ca:

>>> terminalele elementelor de control au
contur gros si o sageata neagra mica in partea
dreapta
>>> terminalele elementelor indicatoare au

contur subtire si o sageata neagra mica in partea

stanga.
EXE&CITII
>>> &dentifcati in diagrama terminalele elementelor pe care le-ati dispus pe panou.

>>> &n diagrama, olosind unealta de selectare, deplasati terminalele elementelor ca in fgura de mai sus.
Paleta de *unctii
Paleta de *unctii este o ereastra ce poate apare doar atunci cand se lucrea$a in cadrul
diagramei si contine sub-palete cu diverse categorii de unctii, proceduri sau structuri
specifce de programare..
#fsarea paletei de unctii se poate eectua in doua moduri:
ð apasand butonul din dreapta al mouse-ului atunci cand cursorul acestuia este intr-o $ona
libera a diagramei;
ð selectand, din meniul !indo)s, comanda "(o) +unctions Palette.

&n primul ca$, sub-paletele se deschid automat atunci cand cursorul mouse-ului trece pe deasupra lor iar p
ramane vi$ibila doar pana la selectarea unei unctii
&n al doilea ca$, o sub-paleta se deschide !inlocuind paleta de unctii" doar cand se ace un clic' pe simbolu
sau. Paleta ramane vi$ibila si dupa selectarea unei unctii.
EXE&CITIU
&n diagrama aplicatiei, afsati paleta de unctii prin fecare din cele doua moduri indicate mai sus si naviga
prin sub-paletele acesteia.

+ereastra 7elp
electarea, in panou sau in diagrama, din meniul
7elp, a comen$ii "(o) Conte,t 7elp, conduce la
deschiderea unei erestre in care sunt afsate automat
inormatii ajutatoare.
Deschiderea sau inchiderea erestrei 7elp pot f
comandate si prin apasarea combinatiei de taste Ctrl
17
#tunci cand utili$atorul deschide paleta de unctii si

navighea$a prin subpaletele acesteia, in ereastra
7elp apar inormatii reeritoare la unctia De asemenea, daca un simbol de unctie a ost deja
corespun$atoare simbolului deasupra caruia este dispus in diagrama iar cursorul mouse-ului este
po$itionat cursorul mouse-ului. po$itionat deasupra sa, in ereastra 7elp apar inor
reeritoare la unctia respectiva.

EXE&CITIU
0ersati deschiderea si inchiderea erestrei 7elp prin modurile descrise mai sus.
*u ereastra 7elp deschisa, navigati prin paleta de unctii si observati modul in care inormatiile ajutatoare
modifca atunci cand cursorul mouse-ului trece pe deasupra diverselor simboluri de unctii.
+unctii pentru valori numerice

2unctiile pentru valori numerice sunt grupate in subpaleta

Numeric a paletei de *unctii.
e remarca o prima categorie, dedicata unctiilor aritmetice
simple: adunare !Add", scadere !"ubtract", inmultire
!0ultipl8", impartire !'ivide", incrementare !Increment",
decrementare !'ecrement", valoare absoluta !Absolute
alue",
Nearest",rotunjire la cel
rotunjire mai apropiat
la intregul intreg
inerior !&ound
!&ound To
To 9Infnit8",
rotunjire la intregul superior !&ound To 1Infnit8", radacina
patrata !":uare &oot", schimbare de semn !Negate", produsul
dintre o valoare , si o putere a lui ) !"cale B8 Po)er O* -",
inversare !&eciprocal".
&n subpaleta Numeric se gaseste de asemenea elementul

Numeric Constant !constanta numerica".
#tunci cand un astel de element este dispus in diagrama, el
capata automat valoarea 3 si intra in modul de editare,
asteptand ca utili$atorul sa introduca valoarea numerica dorita.
Daca, imediat dupa dispunerea in diagrama, in loc de a
introduce
operatie, oo alta
valoare in element,
valoare utili$atorul
constanta eectuea$autili$and
poate f specifcata alta
unealta de operare sau pe cea de editare a tetelor.
EXE&CITIU
&n subpaleta Numeric a paletei de unctii, identifcati unctiile aritmetice simple enumerate mai sus.
Pe parcursul navigarii in paleta de unctii, urmariti descrierea unctiilor in ereastra 7elp.
+unctii pentru valori booleene
2unctiile pentru valori booleene sunt grupate in subpaleta

Boolean a paletei de *unctii.
e remarca unctiile logice simple & !And", #4 !Or", #4

05*4&6 !E,clusive Or", 708#90 !Not", & 708#1 !Not And",

#4 708#1 !Not Or", #4 708#1 05*4&6 !Not E,clusive Or"
si &P&*# !Implies".
ubpaleta contine de asemenea, in partea inerioara, cele doua

constante logice: #D06#9#1 !True" si 2# !+alse".
EXE&CITIU
&n subpaleta Boolean a paletei de unctii, identifcati unctiile logice simple si constantele logice enumerat
mai sus.

+unctii pentru valori al*anumerice ;string<
2unctiile pentru valori alanumerice sunt grupate in subpaleta "tring

a paletei de *unctii.
Printre cele mai simple se numara cele pentru transormarea

caracterelor in majuscule !To Upper Case" si pentru transormarea

caracterelor in minuscule !To Lo)er Case".
&n partea sa inerioara, subpaleta contine un element "tring

Constant pentru introducerea in diagrama de valori alanumerice
constante.
EXE&CITIU
&n subpaleta "tring a paletei de unctii, identifcati unctiile si constanta alanumerica enumerate mai sus.
Inserarea simbolurilor de *unctii in diagrama

(. Dispunerea unei *unctii in diagrama incepe cu selectarea simbolului corespun$ator
din paleta de *unctii.
). Dupa selectarea simbolului unctiei, se deplasea$a cursorul mouse-ului pana in

po$itia din diagrama in care se doreste dispunerea.
#tat timp cat cursorul mouse-ului este deplasat, simbolul unctiei va f repre$entat
impreuna cu terminalele corespun$atoare datelor proprii de intrare si de iesire..


+. Daca, in timpul deplasarii, simbolul unctiei este trecut sufcient de aproape de un

terminal sau de o $ona a uului de date la care se poate eectua o legatura, acea
legatura este stabilita automat.
Daca simbolul unctiei este indepartat, in cursul deplasarii, de $ona sau terminalul
respectiv, legatura stabilita automat dispare.
Daca nu se doreste eectuarea automata a unei legaturi, se apasa tasta "pace in timp
ce
butonul mouse-ului este apasat.
. *and simbolul unctiei ajunge in po$itia dorita, se ace clic' cu unul dintre butoanele
mouse-ului.
Daca in acel moment eista o legatura stabilita automat, legatura respectiva se
pastrea$a.
EXE&CITIU
Din subpaleta Numeric a paletei de unctii, introduceti in diagrama o unctie Add si

po$itionati-o ca in fgura, intre terminalele celor doua elemente numerice.
&ntroduceti de asemenea in diagrama un element de tipul Numeric Constant si
stabiliti-i acestuia valoarea -.
Din subpaleta Boolean, introduceti in diagrama o unctie Not si po$itionati-o intre

terminalele celor doua elemente booleene.
Din subpaleta "tring, introduceti in diagrama o unctie To Upper Case si po$itionati-o

intre terminalele celor doua elemente alanumerice.
Dupa po$itionarea simbolurilor de unctii in diagrama, deschideti ereastra 7elp si

afsati in aceasta inormatiile reeritoare la fecare unctie prin deplasarea mouse-ului
deasupra simbolului corespun$ator.
&eali6area legaturilor in diagrama
9eali$area unei legaturi intre doua componente ale diagramei se eectuea$a cu
ajutorul
%rdinea uneltei
in care de conectare. cele doua componente !sursa si destinatia" nu este
se selectea$a
importanta. egatura poate f reali$ata in orice sens, deoarece mediul de programare
va identifca automat sursa si destinatia pentru a stabili sensul de circulatie al
datelor.

%. e deplasea$a cursorul mouse-ului !unealta de conectare" deasupra primei

componente !aceasta va incepe sa clipeasca" si se ace clic'. #ctiunea este
echivalenta cu prinderea unui capat al frului de componenta respectiva.
Din acest moment, daca mouse-ul este deplasat, pe ecran va apare imaginea unui fr
cu un capat fat de prima componenta si cu un capat legat de cursorul mouse-ului.

-. e deplasea$a cursorul mouse-ului deasupra celei de-a doua componente !si
aceasta va incepe sa clipeasca" si se ace clic', fand astel al doilea capat al frului
de aceasta componenta.

Obs$ %: Daca, la un moment dat, frul care urmea$a mouse-ul are un sens !orar sau
trigonometric" neconvenabil, sensul poate f schimbat prin apasarea tastei blanc
!spatiu".
Obs$ -: Daca se doreste ca traseul unei legaturi sa fe ormat din mai multe portiuni
in unghi drept, un clic' intr-un punct din diagrama va f echivalent cu farea frului in
acel punct.
Obs$ .: Daca o componenta a diagramei are rol de sursa pentru un traseu ramifcat,
se pot eectua legaturi care sa aiba drept punct de pornire un segment al uului de
date.
Obs$ /= Daca o legatura a ost eectuata corect, ea va f afsata in culoarea

corespun$atoare tipului de date ce vor circula prin $ona respectiva a uului de date.

Daca legatura este incorecta !conectea$a doua componente de tipuri dierite",
aceasta va f afsata cu culoarea neagra si intrerupta.
EXE&CITIU
4tili$and unealta de conectare, reali$ati legaturile din fgura alaturata.

%bservati ca, similar terminalelor, legaturile din diagrama au culori ce semnfcia tipul
datelor scalare corespun$atoare !portocaliu pentru numere reale, albastru pentru
numere intregi, verde pentru valori booleene, ro$ pentru valori alanumerice".
#stel, atunci cand programul va rula, indicatorul 0eter va afsa suma dintre
valoarea controlului "lide si constanta -, indicatorul Boolean - va afsa valoarea
logica negata a controlului Boolean, iar indicatorul "tring - va afsa tetul din
controlul "tring transormat in majuscule.
Deschideti ereastra 7elp, selectati unealta de conectare si po$itionati cursorul
mouse-ului
%bservati ca,deasupra unei
in aceasta legaturiinastel
situatie, incat7elp sunt
ereastra aceasta saafsate
/clipeasca/.
inormatii reeritoare
la tipul de valori ce circula prin legatura respectiva.

+lu,ul de date
+lu,ul de date este ormat din totalitatea legaturilor ce conectea$a diversele terminale de elemente,
simboluri de unctii sau proceduri si structuri de programare din cadrul diagramei.
9olul uului de date este acela de repre6entare grafca a algoritmului dupa care aplicatia va prelucra
datele de intrare pentru a calcula valorile de iesire.
1raseele ce ormea$a uul de date pot f simple, cu o sursa si o destinatie, sau ramifcate, cu o sursa si m
multe destinatii.

&ndierent de modul sau

sensul in care traseele sunt
dispuse pe diagrama,
/circulatia/ datelor in
cadrul uului se
eectuea$a doar de la
surse catre destinatii$
Prin sursa se intelege, de
eemplu, terminalul unui
element de control,
simbolul unei constante
sau $ona de iesire a unei
unctii sau proceduri.
Prin destinatie se
intelege, de eemplu,
terminalul unui element
indicator sau $ona de
intrare a unei unctii sau
proceduri.
Principalele moduri de rulare a unei aplicatii

arele de butoane ale panoului si diagramei contin o serie de elemente ce permit stabilirea modului de rula
unui program.

#pasarea butonului &un va conduce la rularea o singura data a programului. 6a
f parcurs intreg uul de date din diagrama, dupa care programul se va opri.
&n timpul rularii programului, butonul &un isi schimba orma si se aprinde un buton
Abort e,ecution.
#pasarea acestui din urma buton in timpul rularii va determina intreruperea
acesteia.

#pasarea butonului &un Continuousl8 va conduce la rularea repetata, ara

oprire, a programului.
Pe parcursul acestui mod de rulare, isi schimba orma atat butonul &un
Continuousl8 cat si butonul &un, si se aprinde de asemenea butonul Abort
e,ecution.
&ntreruperea rularii nu are loc decat la comanda utili$atorului, prin apasarea
butonului Abort e,ecution.
#tat pe parcursul rularii simple cat si pe cel al rularii continui, utili$atorul are
posibilitatea de a suspenda rularea prin apasarea butonului Pause.
#pasarea acestui buton ii schimba orma si il transorma in butonul Continue, prin
a carui apasare se comanda reluarea unei rulari suspendate.
Daca, atunci cand rularea este suspendata, se trece in ereastra diagrama,

programul semnali$ea$a prin aprindere intermitenta $ona ce era in curs de
eecutie atunci cand s-a comandat suspendarea.
&n diagrama, atunci cand rularea este suspendata, utili$atorul are posibilitatea de a
continua rularea pas cu pas, utili$and setul de trei butoane din dreapta.
&n orice mod de rulare, prin apasarea butonului 7ig(lig(t E,ecution, utili$atorul
are posibilitatea de a urmari o animatie ce sugerea$a deplasarea valorilor prin
uul de date.
#tunci cand o valoare paraseste o componenta a diagramei ce este o sursa a unei
legaturi, valoarea respectiva este afsata in diagrama.
EXE&CITII
>>> &n panoul aplicatiei pe care ati reali$at-o, cu unealta de operare, modifcati valoarea elementului d

control "lide, schimbati po$itia controlului Boolean si introduceti un tet ormat din minuscule in controlu
"tring.
#pasati sageata &un pentru a rula programul.
chimbati din nou po$itia controlului Boolean si apasati din nou sageata &un.
>>> #pasati butonul &un Continuousl8 si, in timp ce programul rulea$a in modul continuu, modifcati
valoarea elementului de control "lide, schimbati po$itia controlului Boolean si modifcati tetul dn contro
"tring.
>>> #pasati butonul Pause. 9ularea programului se va suspenda temporar, aplicatia va trece automat in
diagrama si va indica prin aprindere intermitenta locul din diagrama in care programul s-a oprit.
>>> #pasati butonul 7ig(lig(t E,ecution, apoi butonul "tep Over. %bservati afsarea in diagrama a
valorilor de iesire din unctii.
>>> /tingeti/ butonul Continue !cel care avea initial eticheta Pause". %bservati afsarea in diagrama a
modului in care valorile circula pe uul de date al programului.
>>> /tingeti/ butonul 7ig(lig(t E,ecution si intrerupeti rularea continua prin apasarea butonului Abor
e,ecution.
"alvarea unei aplicatii
#tat timp cat inca nu a ost salvat intr-un fsier, un

program are numele Untitled urmat de un numar de
ordine.

Pentru a specifca older-ul in care programul sa fe
salvat, precum si numele fsierului, se alege din
meniul +ile optiunea "ave As$$$

&n urma selectarii comen$ii "ave As$$$, programul

deschide o ereastra de dialog in care utili$atorul
poate selecta older-ul in care sa se eectue$e
salvarea si numele fsierului.

P&O>&A0ELE &EALI2ATE IN 0E'IUL 'E
P&O>&A0A&E >&A+ICA LabIE! "E
"ALEA2A IN +I"IE&E CU EXTEN"IA I ?
Din momentul in care a ost salvat prima data,

programului i se afsea$a numele atat in bara
superioara a panoului cat si in cea a diagramei.

Daca, dupa salvare, programului i se aduc in
continuare modifcari, langa numele acestuia apare
un asterisc !@", semnali$and astel aptul ca versiunea
ce a ost salvata nu este cea mai recenta.
Pentru a salva un program care are deja o locatie si un nume stabilite, este sufcient sa se apese combinat
taste Ctrl si " sau sa se selecte$e comanda "ave din meniul +ile.
*omanda "ave As$$$ se poate olosi daca se doreste salvarea unei noi versiuni a fsierului intr-o noua loca
sau cu un nou nume.
EXE&CITII
>>> Pe discul ' al computerului, in directorul Utili6atori, subdirectorul CC', creati un subdirector cu num
Dvs.
Pentru inormatii suplimentare despre aceasta etapa, apasati AICI !#tentie, se va deschide o noua ereastr
&nternet 0plorer pe care o puteti inchide ulterior"
>>> alvati aplicatia pe care ati reali$at-o in subdirectorul propriu <
CLUB >>> Tutorial >>> "calare INAPOI ð N
+unctii pentru valori numerice

Pe langa unctiile aritmetice simple descrise in lectia anterioara, subpaleta Numeric a paletei de unctii

contine, in $ona sa principala, si urmatoarele unctii:

>>> uotient 3 &emainder calculea$a catul si restul impartirii valorii conect
la intrarea 5 la valoarea conectata la intrarea =

>>> Compound Aritmetic !disponibila si in

subpaleta Boolean a paletei de unctii" permite
eectuarea operatiilor de adunare !Add" sau inmultire
!0ultipl8", sau a operatiilor logice "I !AN'", "AU !O&" sau "AU EXCLU"I
!XO&", asupra unui numar variabil de valori de intrare.
7umarul de intrari este stabilit de catre utili$ator prin /dimensionarea/
simbolului unctiei astel:
- se plasea$a cursorul mouse-ului la mijlocul uneia din laturile ori$ontale ale
simbolului, astel incat pe laturile de sus si de jos sa apara cate un cerculet
- se apasa butonul stang al mouse-ului si se deplasea$a mouse-ul tinand butonul
apasat
- pe masura ce mouse-ul este deplasat, simbolul unctiei isi modifca
dimensiunile, modifcandu-se astel numarul de intrari
- cand numarul de intrari in unctie este cel dorit, se eliberea$a butonul mouse-
ului.
Pentru a selecta operatia eectuata de catre unctie !adunare, inmultire etc"
- se apasa butonul drept al mouse-ului pentru a deschide meniul propriu al
unctiei
- se deschide submeniul C(ange 0ode
- se selectea$a operatia dorita

>>> &andom Number ;9%< este o unctie ce nu poseda intrari, rolul sau find de a
genera o valoare reala aleatoare in intervalul !3, ("

ubpaleta Numeric a
paletei de unctii
contine de asemenea o serie de subpalete
dedicate unor categorii particulare de unctii:
>>> subpaleta Conversion, continand printre
altele:
- () unctii pentru schimbarea modului de
repre$entare a unei valori numerice
- unctia Boolean To ;%< !disponibila si in
subpaleta Boolean a paletei de unctii" care
transorma o valoare logica !True sau +alse" intr-
o valoare numerica !% respectiv "
>>> subpaleta Trigonometric, continand
majoritatea unctiilor trigonometrice
>>> subpaleta Logarit(mic, continand unctii eponen

si logaritmice

ubpaleta Additional Numeric Constants a paletei de

unctii contine valori constante des utili$ate in trigonom
si in lucrul cu unctii eponentiale sau logaritmice, precu
constante utili$ate in f$ica.
>>> subpaleta Comple,, continand unctii
asociate numerelor complee
EXE&CITIU
&n $ona principala a paletei de unctii si in subpaletele dedicate ale acesteia, identifcati unctiile si constan
enumerate mai sus.
*onstruiti un program care sa afse$e catul si restul impartirii a doua numere naturale introduse de cat
utili$ator.
CLUB >>> Tutorial >>> "calare INAPOI ð N
CLUB >>> Tutorial >>> "calare ï P&EIOU" INAPOI ð N
+unctii u6uale pentru valori al*anumerice
>>> 2unctia "tring Lengt( determina numarul de caractere dintr-o valoare

alanumerica !tet". unt luate in considerare si caracterele neafsabile !spatiu, 1ab, sarsit de linie etc".
7umarul de caractere de la iesirea unctiei este eprimat ca un intreg pe patru octeti.


>>> 2unctia Concatenate "trings poseda un numar de intrari ce p
f modifcat de catre utili$ator prin dimensionarea simbolului unctiei.
iesirea sa, unctia generea$a o valoare alanumerica obtinuta prin
concatenarea tetelor de la intrarile sale, in ordinea de sus in jos.

>>> 2unctia "tring "ubset etrage, din tetul conectat la intrarea string
portiune de lengt( caractere incepand de la caracterul aat la po$itia oDs
inclusiv !pentru primul caracter se considera oDset  3"
Daca la intrarea oDset a unctiei nu este introdusa nici o valoare, unctia considera ca etragerea se va e
incepand cu primul caracter !valoarea implicita 3 a intrarii oDset".
Daca la intrarea lengt( nu este introdusa nici o valoare, unctia considera ca etragerea se va eectua pan
ultimul caracter inclusiv.

>>> 2unctia &eplace "ubstring sterge o portiune din te
conectat la intrarea string si introduce in locul respectiv te
conectat la intrarea substring.
Portiunea inlocuita incepe de la caracterul aat pe po$itia o
inclusiv
&ntrarea si contine lengt( caractere.
oDset are valoarea implicita 3, iar intrarea lengt( are o valoare implicita egala cu numarul de
caractere legat la intrarea substring.
Daca la intrarea substring nu se leaga nici o valoare !tetul de inserat este vid", unctia eectuea$a de ap
stergere a unei portiuni, iar daca la intrarea lengt( se leaga valoarea 3 !tetul de sters este vid" unctia
eectuea$a de apt o inserare a unei portiuni.

>>> 2unctia "earc( and &eplace "tring cauta tetul sea
string in tetul conectat la intrarea string, iar atunci cand
gaseste il inlocuieste cu tetul conectat la intrarea replace
string.
*autarea are loc incepand de la po$itia oDset a tetului strin
Daca la intrarea oDset nu se conectea$a nici o valoare, cautarea are loc incepand cu prima po$itie.
Daca la intrarea
!inlocuire cu tetreplace
vid". string nu se conectea$a nici o valoare, atunci unctia eectuea$a de apt o sterge
Daca la intrarea replace all5 nu se conectea$a nici o valoare, atunci unctia se opreste dupa prima apariti
tetului searc( string. Daca la aceasta intrare se conectea$a o valoare logica True, atunci unctia eectue
inlocuiri pentru toate aparitiile tetului searc( string.
2unctia generea$a tetul re$ultat in urma inlocuirii la iesirea result string, iar la iesirea oDset past
replacement generea$a o valoare indicand po$itia caracterului aat imediat dupa ultimul caracter inlocui

EXE&CITIU
Pentru fecare dintre unctiile pre$entate mai sus, construiti cate un program care sa eemplifce modul
utili$are a unctiei.
De eemplu, pentru unctia "tring Lengt(, panoul programului va contine un element de control pentru v
alanumerice, in care utili$atorul
programulvavaintroduce
un tet,
de si
un element indicatorintrodus.
pentru valori numerice, in c
afsa numarul caractere ale tetului


+unctii aditionale pentru valori al*anumerice
ubpaleta Additional "tring +unctions a paletei "tring
contine o serie de unctii u$uale pentru lucrul cu valori
alanumerice:
>>> 2unctia "earc("plit "tring cauta tetul conectat la

intrarea searc( stringc(ar in tetul conectat la intrarea
string.

*autarea se eectuea$a incapand cu po$itia oDset.

Daca tetul cautat este gasit, unctia divide tetul initial in
doua parti:
- partea dinainte de tetul cautat !substring be*ore matc("
- tetul cautat urmat de restul tetului in care s-a acut
cautarea !matc( 1 rest o* string"
2unctia generea$a la iesirea oDset o* matc( po$itia in care a ost gasit tetul cautat.
Daca tetul cautat nu a ost gasit, iesirea substring be*ore matc( contine tot tetul legat la intrarea str
iar iesirea oDset o* matc( are valoarea -(.
>>> 2unctia PicF Line selectea$a din tetul multi9line string, ce

contine mai multe linii, pe cea cu indicele line inde, si adauga linia
respectiva la tetul conectat la intrarea string.
Daca la intrarea string nu a ost conectata nici o valoare, re$ultatul este chiar linia cu indicele specifcat.

>>> 2unctia 0atc( True+alse "tring verifca daca unul din tetele tr
string sau *alse string coincide cu inceputul tetului conectat la intrar
string.
&n ca$ afrmativ, unctia generea$a la iesirea output string restul tetului de la intrarea string, iar la iesir
selection o valoare booleana corespun$atoare intrarii care a coincis !True pentru true string si +alse pe
*alse string".
Daca ambele tete coincid, unctia considera tetul true string.
Daca nici un tet nu coincide, iesirea selection are valoarea +alse iar iesirea output string contine intre
tetul string.

>>> 2unctia &otate "tring eectuea$a o permutare circulara a caracterelo
tetului conectat la intrarea string, mutand primul caracter pe ultima po$iti

>>> 2unctia &everse "tring inversea$a ordinea caracerelor tetului conectat
intrarea string

>>> 2unctia Append True+alse "tring concatenea$a la tetul conec

intrarea string unul din tetele conectate la intrarile true string sau *a
string, in unctie de valoarea booleana conectata la intrarea selector.


ubpaleta
"tringNumber
Conversion a paletei
"tring contine unctii pentru conversia valorilor alanumerice
in valori numerice sau pentru eectuarea operatiei inverse.
Dintre acestea, cele mai des utili$ate sunt:
>>> 2unctia Number To 'ecimal "tring transorma

numarul intreg de la intrarea number intr-un tet de cel putin
)idt( caractere.
Daca numarul de la intrarea unctiei nu este intreg, el este
trunchiat.
Daca intrarea )idt( nu este legata, numarul de caractere ale
tetului va f egal cu numarul de cire ale intregului.

>>> 2unctia 'ecimal "tring To Number transorma intr-o valoa
numerica intreaga portiunea din tetul string incepand de la po$
oDset inclusiv !implicit de la po$itia 3"..
odul de repre$entare al valorii de la iesirea number este identic cu cel al valorii numerice intregi conect
intrarea
&esirea oDset past number are de*ault !implicit
semnifcatia intregcaracter
po$itiei primului pe +) dedin
biti".
string dupa portiunea care a
transormata in valoare numerica.
ubpaleta "tringNumber Conversion contine de asemenea unctii pentru transormarea tetelor din s

numere in ba$a de numeratie (? sau @ sau in ormatul eponential, ractional sau ingineresc.

EXE&CITIU
Pentru fecare dintre unctiile pre$entate mai sus, construiti cate un program care sa eemplifce modul
De eemplu, pentru unctia &everse "tring, panoul programului va contine un element de control pen
valori alanumerice in care utili$atorul va introduce un tet si un element indicator, de asemenea pentru v
alanumerice, la care programul va afsa tetul inversat.
+unctii pentru comparatii

2unctiile pentru eectuarea comparatiilor

sunt grupate in subpaleta Comparison a
paletei de unctii.
*aracteristic acestor unctii este aptul ca,

daca datele de intrare pot f de diverse tipuri !numerice, booleene,
alanumerice etc", datele de iesire sunt la majoritatea acestor
unctii valori logice !booleene".
*ontea$a de asemenea ordinea in care datele de intrare sunt

legate la terminalul unctiei !la intrarea de sus sau la cea de jos".
&n ca$ul unctiei >reater5 de eemplu, iesirea va avea valoarea

True daca valoarea de la intrarea de sus este mai mare decat
valoarea de la intrarea de jos si va avea valoarea +alse in ca$
contrar.
Pe langa unctiile de comparare a doua marimi sau de comparare a

unei marimi cu valoarea nula, subpaleta Comparison contine
urmatoarele:
>>> 2unctia "elect generea$a la iesire valoarea de la intrarea t !True" daca valoarea

logica de la intrarea s este True, respectiv valoarea de la intrarea * !+alse" daca valo
logica de la intrarea s este +alse. 6alorile de la intrarile t si * pot f atat numerice cat si alanumerice.

>>> 2unctia 0a, 3 0in generea$a la iesirea ma, cea mai mare dintre valorile ,
respectiv la iesirea min pe cea mai mica dintre acestea.

>>> 2unctia In &ange and

Coerce verifca daca valoarea de
la intrarea , este cuprinsa intre valorile de la intrarile lo)er limit
!limita inerioara" si upper limit !limita superioara".
6aloarea logica repre$entand re$ultatul verifcarii este generata la
iesirea In &ange5
&n mod implicit, intervalul de incadrare este inchis la stanga si
deschis la dreapta.
&nchiderea sau deschiderea intervalului la etremitatile sale poate f
confgurata de catre utili$ator din meniul propriu al unctiei,
activand sau de$activand optiunile Include upper limit si Include
lo)er limit.
9e$ultatul /ortarii/ valorii , in intervalul prescris este generat la
iesirea coerced;,<.

>>> 2unctia 'ecimal 'igit5 generea$a o valoare logica True in situatia in care
caracterul de la intrarea sa este o cira intre 3 si A si generea$a o valoare +alse in ca$ contrar.
ubpaleta Comparison contine de asemenea unctii pentru a verifca daca un caracter este cira in ba$a d
numeratie (?, cira in ba$a de numeratie @, caracter tiparibil sau caracter netiparibil.

EXE&CITIU

Pentru fecare dintre unctiile pre$entate mai sus, construiti cate un program care sa eemplifce modul de
De eemplu, pentru unctia "elect, panoul programului va contine un element de control boolean, doua
elemente de control alanumerice si un indicator alanumeric. Programul va afsa la elementul indicator un
valorile de la cele doua controale alanumerice, in unctie de valoarea True sau +alse a elementului boole
+unctii pentru lucrul cu valori data 9 timp si de dialog
2unctiile pentru lcurul cu valori data - timp si unctiile de dialog se gasesc in

meniul Time 3 'ialog al paletei de unctii.
Printre cele mai utili$ate unctii din aceasta categorie se numara:
>>> TicF Count ;ms<: determina numarul de

milisecunde indicat de ceasul intern al
computerului !considerat de la momentul la care
calculatorul a ost pornit"
>>> !ait ;ms<: intrerupe

eecutia programului
pentru intervalul de timp
specifcat
>>> +ormat 'ateTime

"tring: transorma o
valoare numerica
repre$entand un numar de
secunde intr-un tet.
7umarul de secunde este considerat a f scurs incepand cu data de ( ianuarie (A3, ora ().33. a intrarea
time *ormat string a unctiei se poate specifca ormatul in care tetul re$ultat sa fe construit.

>>> >et 'ateTime "tring: transorma o valoare numerica

repre$entand un numar de secunde in doua tete, unul repre$entand
data si celalalt timpul.
a intrarea date *ormat se poate lega una din valorile , % sau -,
repre$entand ormatele scurt, lung sau abreviat pentru data.
Daca numarul de secunde nu este conectat, se considera numarul de
secunde al ceasului intern al computerului.
&eisrea tet ce repre$inta timpul poate contine sau nu secunde, in
unctie de valoarea intrarii booleene )ant seconds5

>>> >et 'ateTime In "econds: determina numarul de secunde

scurs incepand cu data de ( ianuarie (A3, ora ().33, pana la data si
timpul curente ale calculatorului.
>>> One Button 'ialog: determina aparitia unei erestre de dialog,

continand un tet specifcat prin program, ereastra ce asteapta
apasarea de catre utili$ator a unui buton !numele butonului poate f
de asemenea confgurat".
>>> T)o Button 'ialog: determina aparitia unei erestre de dialog,

continand un tet specifcat prin program, ereastra ce asteapta
apasarea de catre utili$ator a unuia din cele doua butoane disponibile
!numele butoanelor pot f de asemenea confgurate".
2unctia generea$a o valoare booleana True daca utili$atorul a apasat
butonul din stanga sau +alse daca a ost apasat butonul din dreapta.
EXE&CITII
De eemplu, pentru unctia TicF Count ;ms<, reali$ati un program care sa afse$e numarul de secunde sc
de la pornirea calculatorului.
CLUB >>> Tutorial >>> 0eniuri design INAPOI ð N
0eniuri proprii in panou
Pentru a deschide meniul propriu al unui element de control sau

indicator, se po$itionea$a cursorul mouse-ului deasupra elementului
si se apasa butonul drept.
eniul propriu al unui element poate f de asemenea deschis cu
ajutorul uneltei de afsare a meniurilor proprii.
4n meniu propriu contine diverse optiuni prin care pot f confgurate
modurile de afsare sau de unctionare ale elementelor de control
sau indicatoare.
&ndierent de tipul de valori carora le sunt dedicate !numerice,

booleene sau alanumerice", elementele de pe panou au in meniurile
proprii o serie de optiuni comune:
>>> isible ItemsLabel
#fsea$a sau ascunde etic(eta elementului. *ontinutul etichetei
poate f modifcat cu unealta de editare a tetelor
>>> isible ItemsCaption
#fsea$a sau ascunde etic(eta suplimentara a elementului. *ontinutul etichetei poate f de asemenea
modifcat cu unealta de editare a tetelor
>>> +ind Terminal
1rece in diagrama si indica terminalul elementului prin incadrarea acestuia intr-un chenar cu linie intrerupt

animata
>>> C(ange to Indicator !sau C(ange to Control"
chimba tipul elementului din control in indicator sau invers
>>> 'escription and Tip$$$
Permite introducerea unei scurte descrieri reeritoare la element si a unui tet ajutator !Tip" care apare atu
cand cursorul mouse-ului este po$itionat deasupra elementului
>>> Create
*reea$a in diagrama entitati suplimentare, atasate elementului de pe panou !vor f discutate ulterior"
>>> &eplace
#fsea$a paleta de controale, astel incat utili$atorul poate selecta un element cu care sa il inlocuiasca pe c
curent
>>> 'ata Operations
Permite stabilirea valorii implicite a elementului !0aFe Current alue 'e*ault", reinitiali$area unui elem
valoarea sa implicita !&einitiali6e to 'e*ault alue" sau operatii de copiere a valorii elementului !Cut, C
Paste"
>>> Advanced
odalitati de confgurare avansata a elementelor !vor f discutate in lectii ulterioare"
EXE&CITIU
0ersati activarea urmatoarelor optiuni din meniul propriu al unui element de pe panou: isible ItemsLa
+ind Terminal, C(ange to Indicator, C(ange to Control, 'escription and Tip$$$, &eplace.
CLUB >>> Tutorial >>> 0eniuri design INAPOI ð N
CLUB >>> Tutorial >>> 0eniuri design ï P&EIOU" INAPOI ð N
0eniuri proprii in diagrama
#tunci cand se deschide meniul propriu al unui terminal din diagrama,

acesta contine aproape aceleasi optiuni ca si meniul elementului
corespun$ator de pe panou, cu urmatoarele deosebiri:
>>> %ptiunea +ind Terminal a elementului de pe panou este inlocuita
cu optiunea +ind Control sau +ind Indicator
>>> #pare optiunea suplimentara 7ide Control !sau 7ide Indicator".
0ectul acesteia este ascunderea elementului corespun$ator de pe
panou
>>> Pe langa optiunea C(ange to Indicator !sau C(ange to Control"
este adaugata si optiunea C(ange to Constant, eectul acesteia find de
inlocuire a elementului de control sau indicator cu o constanta
!constantele pot eista doar in diagrama, astel incat elementul de
control sau indicator dispare de pe panou"
>>> &n submeniul Createapar optiunile suplimentare Constant,
Control si Indicator, eectul acestora find de adaugare !in diagrama
sau in panou, dupa ca$" a unei constante sau a unui element de control
sau indicator de acelasi tip cu elementul al carui meniu propriu a ost
deschis.
EXE&CITIU
4tili$ati urmatoarele optiuni din meniul propriu al unui terminal din diagrama: +ind Control sau +ind
Indicator, 7ide Control !sau 7ide Indicator", C(ange to Constant, CreateConstant, CreateContr

CreateIndicator.
0oduri de repre6entare a valorilor numerice

eniurile proprii ale elementelor de control sau indicatoare
numerice contin o optiune specifca, &epresentation, cu
ajutorul careia se specifca modul in care valoarea numerica
respectiva este stocata in memorie.
&n submeniul &epresentation, utili$atorul are la dispo$itie ()

optiuni:
>>> pe prima linie: optiuni pentru numere reale
>>>
>>> pe
pe a
a doua linie: optiuni
treia linie: optiuni pentru
pentru numere
numere naturale
intregi
>>> pe a patra linie: optiuni pentru numere comple,e
&ntre diversele optiuni de pe o linie, dierenta consta in numarul

de octeti !b8tes" alocati in memorie pentru stocarea valorii
respective:
>>> EXT !etended"  numar real cu preci$ie etinsa !(? octeti"
>>> 'BL !double"  numar real cu preci$ie dubla !@ octeti"
>>> ">L !single"  numar real cu preci$ie simpla ! octeti"
>>> I.- !long"  numar intreg pe  octeti
>>> I%# !Bord"  numar intreg pe ) octeti
>>> IG !bCte"  numar intreg pe ( octet
>>> U.- !unsigned long"  numar natural pe  octeti
>>> U%# !unsigned Bord"  numar natural pe ) octeti
>>> UG !unsigned bCte"  numar natural pe ( octet
>>> CXT !comple etended"  numar comple cu preci$ie
etinsa !+) octeti"
>>> C'B !comple double"  numar comple cu preci$ie dubla
!(? octeti"
>>> C"> !comple single"  numar comple cu preci$ie simpla
!@ octeti"
7umarul de octeti alocati pentru stocare se reecta in intervalul de valori in care poate eista valoarea
respectiva sau in preci6ia acesteia:
&epre6entare Interval de variatie Nr$ de 6ecimale
!-(,(AeA+); -?,@e-A??" si
EXT si CXT (E ... ++, unctie de sistemul de operare
!?,@e-A??; (,(AeA+)"
!-(,FAe+3@; -,Ae-+)" si
'BL si C'B (E
!,Ae-+);, (,FAe+3@"
!-+,3e+@; -(,.3e-E" si
">L si C"> ?
!(,3e-E;, +,3e+@"
-).(F.@+.?@ ...
I.- -
).(F.@+.?F
I%# -+).F?@ ... +).F?F -

IG -()@ ... ()F -

U.- 3 ... .)A.A?F.)AE -
U%# 3 ... ?E.E+E -
UG 3 ... )EE -
1etul din interiorul
terminalului unui element de
control sau indicator numeric
se modifca pentru a reecta
modul de repre$entare ales.
&n ca$ul in care valoarea

numerica este una intreaga
sau naturala, terminalul isi
modifca de asemenea
culoarea, din portocaliu in
albastru.
EXE&CITII
>>>
>>> 0ersati
%bservatimodifcarea moduuisau
in panou aparitia de disparitia
repre$entare a unui element
$ecimalelor de control
iar in diagrama numeric. culorii si tetului d
modifcarea
interiorul terminalului.
>>> %bservati ce se intampla in situatia in care, avand un element de control numeric cu valoare reala
negativa, se schimba modul de repre$entare al acestuia in numar natural.
0eniuri proprii specifce elementelor numerice

0lementele de control sau indicatoare numerice dispun in meniul propriu de doua
optiuni specifce:
>>> 'ata &ange$$$ pentru stabilirea unui interval de variatie particular
>>> +ormat 3 Precision$$$ pentru specifcarea unui mod particular de afsare a
valorii
electarea optiunii 'ata &ange$$$ conduce la deschiderea unei erestre

suplimentare.
Daca se de$activea$a optiunea Use 'e*aults, utili$atorul poate specifca valorile
minima si maima pe care le poate lua elementul respectiv, precum si incrementul
intre doua valori succesive.
De asemenea, prin optiunea I* alue is Out o* &ange, utili$atorul poate dicta
modul de comportament in ca$ul in care se incearca introducerea unei valori in
aara intervalului stabilit: daca in locul optiunii Ignore se selectea$a optiunea
Coerce, elementul va orta ramanerea valorii intre limitele impuse.
2ereastra suplimentara 'ata &ange permite modifcarea si din acest loc a modului
de repre$entare a valorii numerice !&epresentation".


electarea din meniul propriu a optiunii +ormat 3 Precision deschide o ereastra din care utili$atorul poa
dicta afsarea valorii numerice in ormat:
>>> 6ecimal, ca$ in care se pot specifca numarul de $ecimale si notatia !cu virgula mobila, stiintifca,
inginereasca etc."
>>> timp 9 data, situatie in care se pot selecta diverse ormate de afsare.
&n ca$ul in care se selectea$a ormatul timp 9 data, valoarea elementului va repre$enta numarul de secun
scurse de la data de ( ianuarie (A3, ora +:33 #.
&n situatiile in care elementul de control sau indicator numeric are un mod de repre$entare de tipul numar
intreg sau natural, optiunea +ormat 3 Precision permite suplimentar si afsarea valorilor in sistem de
numeratie hea$ecimal, octal sau binar.
EXE&CITII
>>> Dispuneti pe panou un element de control numeric de tipul 7ori6ontal Pointer "lide si modifcati
valorile 0inimum, 0a,imum si Increment din optiunea 'ata &ange$$$ a meniului propriu.
&ncercati apoi sa modifcati valoarea elementului de control in aara limitelor impuse si observati

comportamentul elementului.
>>> Dispuneti pe panou un element de control numeric de tipul 'igital Control si selectati optiunea +or
3 Precision din meniul propriu al acestuia.
Pentru ormatul 6ecimal, modifcati numarul de $ecimale si notatia !stiintifca, inginereasca etc" si observa
consecintele.
electati apoi ormatul timp 9 data cu diverse ormate de afsare si observati consecintele.
0eniuri proprii specifce elementelor cu scala

0lementele de control sau indicatoare numerice cu scala !potentiometre liniare sau
circulare, indicatoare cu ac etc" dispun in meniul propriu de optiuni suplimentare
reeritoare la modul de afsare:
>>> optiunea +ill Options permite alegerea modului in care sa se colore$e
portiunile elementului aate de o parte si de alta a cursorului !colorat deasupra,
colorat dedesubt, necolorat etc"
>>> optiunea "cale dispune de o serie de submeniuri proprii pentru po$itionarea

uniorma sau arbitrara a gradatiilor de pe scala !0arFer "pacing ", pentru stabilirea
ormatului de afsare a valorilor de pe scala !+ormat 3 Precision$$$", pentru
alegerea variantei de densitate a gradatiilor !"t8le " si pentru selectarea unei scale
liniare sau logaritmice !0apping "
EXE&CITII
>>> Dispuneti pe panou un element de tipul ertical Pointer "lide, selectati din optiunea +ill Options
meniului sau propriu diverse moduri de umplere si observati consecintele.
>>> Pentru acelasi element, afsati scala cu gradatii arbitrare !0arFer "pacing", afsati valorile de pe sca
cu o $ecimala !+ormat 3 Precision", modifcati densitatea gradatiilor de pe scala !"cale", apoi transorm
tipul scalei in logaritmic !0apping".


0eniuri proprii specifce elementelor booleene
0lementele de control booleene dispun in meniul propriu de

optiunea suplimentara 0ec(anical Action, aceasta permitand
stabilirea modului in care elementul se comporta la apasarea
butonului mouse-ului de catre utili$ator.
>>> ")itc( !(en Pressed modifca valoarea logica a
elementului atunci cand se apasa butonul mouse-ului, iar
valoarea ramane modifcata si dupa eliberarea butonului
>>> ")itc( !(en &eleased modifca valoarea logica a
elementului atunci cand se eliberea$a butonul mouse-ului !dupa
ce in prealabil a ost apasat", iar valoarea ramane modifcata si
dupa eliberare
>>> ")itc( Until &eleased modifca valoarea logica a
elementului atunci cand se apasa butonul mouse-ului, iar dupa
eliberarea butonului valoarea elementului redevine cea dinaintea
apasarii
>>> Latc( !(en Pressed modifca valoarea logica a
elementului atunci cand se apasa butonul mouse-ului, dar
aceasta modifcare durea$a doar pana cand valoarea logica
este transmisa in diagrama pe Hu,ul de date. &mediat ce
valoarea elementului a ost transmisa, acesta revine la valoarea
dinaintea apasarii, chiar daca utili$atorul continua sa tina butonul
mouse-ului apasat.
>>> Latc( !(en &eleased modifca valoarea logica a elementului atunci cand se eliberea$a butonul mo
ului !dupa ce in prealabil a ost apasat", dar aceasta modifcare durea$a doar pana cand valoarea logica es
transmisa in diagrama pe uul de date. Dupa ce valoarea a ost transmisa, elementul revine la valoarea
initiala.
>>> Latc( Until &eleased modifca valoarea logica a elementului atunci cand se apasa butonul mouse-
iar modifcarea se pastrea$a atat timp cat utili$atorul tine butonul apasat. Dupa ce utili$atorul eliberea$a
butonul, elementul revine la valoarea initiala doar in momentul in care se reali$ea$a o transmitere a valorii
uul de date.
EXE&CITII
>>> Dispuneti pe panou un element boolean de control de tipul ertical Toggle ")itc( si un element
indicator de tipul &ound LE'. &n diagrama, conectati intre ele terminalele celor doua elemente.
Pentru fecare optiune 0ec(anical Option a elementului de control, eectuati o rulare continua !butonul &
Continuousl8" si observati modul in care se comporta comutatorul si modul in care valoarea sa logica est
transmisa elementului &ound LE'.
>>> Dati eemple de situatii in care fecare optiune ar f utila !de eemplu, optiunea Latc( !(en Presse
este utila atunci cand, in urma apasarii butonului de catre utili$ator, se derulea$a o actiune cu un timp oar
scurt si nu se doreste ca aceasta actiune sa fe repetata chiar daca utili$atorul intar$ie sa ridice degetul de
butonul mouse-ului".

0eniuri proprii specifce elementelor al*anumerice

0lementele de control si indicatoare alanumerice dispun in meniul propriu de patru
optiuni suplimentare reeritoare la modul de afsare:
>>> Normal 'ispla8: afsare normala a caracterelor
>>> 44 Codes 'ispla8: interpretarea caracterelor care urmea$a dupa /G/ drept
caractere neafsabile !n  linie noua, t  1ab, s  spatiu s.a.m.d."
>>> Pass)ord 'ispla8: afsare tip /parola/, in locul fecarui caracter find afsat
un asterisc
>>> 7e, 'ispla8: afsarea codurilor #*&& ale caracterelor
&n mod implicit, atunci cand se introduce un tet intr-un element de control
alanumeric, elementul respectiv se comporta in modul urmator:

>>> daca se apasa tasta Enter /mare/ !din apropierea tastelor pentru litere",
elementul considera ca se doreste trecerea la linia urmatoare
>>> daca se apasa tasta Enter /mica/ !din $ona cu taste numerice aata in partea
dreapta a tastaturii" sau daca se ace clic' cu mouse-ul in aara elementului,, acesta
considera ca s-a incheiat introducerea tetului
>>> tetul introdus in element nu este transmis ca valoare alanumerica in uul
de date decat dupa confrmarea prin apasarea tastei Enter /mici/ a incheierii
introducerii sale
*omportamentul implicit al elementului poate f modifcat prin selectarea optiunilor

din partea inerioara a meniului propriu:
>>> Limit to "ingle Line: conera ambelor taste Enter acelasi rol, de incheiere a introducerii tetului. &n
acest mod, nu se mai poate trece la o linie noua prin apasarea tastei Enter /mare/, astel incat tetul nu m
poate f ormat decat dintr-o singura linie.
>>> Update alue )(ile T8ping: elementul nu mai asteapta confrmarea incheierii introducerii tetului
pentru a transmite valoarea alanumerica in uul de date. 6aloarea alanumerica este transmisa automat
fecare data cand tetul introdus in element este modifcat.

EXE&CITII
>>> Dispuneti pe panou un element alanumeric de control si eperimentati optiunile suplimentare reerit
la afsare
>>> #ctivati optiunea Limit to "ingle Line si eperimentati modul de lucru specifc acesteia
>>> Dispuneti pe panou si un element indicator pentru valori alanumerice.
&n diagrama, conectati terminalele celor doua elemente. 9ulati programul in modul continuu. %bservati ca
tetul de la elementul de control este transmis elementului indicator doar dupa apasarea tastei Enter /ma
%priti rularea programului, activati optiunea Update alue )(ile T8ping a elementului de control si rulat
nou programul in modul continuu.
%bservati ca de aceasta data tetul din elementul de control este transmis elementului indicator pe masur
este modifcat, ara a se mai astepta incheierea introducerii.
0odifcarea *ontului unor elemente

Pentru a modifca *ontul cu care un element este

repre$entat, se selectea$a intai elementul respectiv cu
ajutorul uneltei de selectare.
e deschide apoi meniul de confgurare a te,telor, aat
in bara de butoane, si se selectea$a din submeniurile
acestuia:
>>> dimensiunea
>>> stilul tetului caracterelor
!"t8le" !"i6e"
>>> modul de aliniere ! Justi*8"
>>> culoarea !Color"
>>> tipul de litera !Arial, Times Ne) &oman etc"
4nui element i se poate aplica de asemenea

tip predefnit de ont !Application, "8stem,
'ialog sau Current".
*ele trei tipuri predefnite de onturi pot f la
randul lor modifcate daca se alege una din
variantele:
>>> comanda +ont 'ialog$$$ din meniul de
confgurare a tetelor
>>> comanda Options$$$ din meniul Tools,
se alege optiunea +onts
EXE&CITIU
Dispuneti elemente de control si indicatoare pe panoul programului si modifcati apoi onturile cu care ace
sunt repre$entate.
Ordonarea componentelor

&n situatia in care se doreste alinierea mai multor

elemente de pe panou sau a mai multor componente
ale diagramei, se selectea$a obiectele respective apoi
se deschide meniul de aliniere si se alege varianta
dorita:
>>> aliniere dupa o ori$ontala a limitelor superioare,
centrelor sau limitelor inerioare
>>> aliniere dupa o verticala a limitelor din stanga,
centrelor sau limitelor din dreapta
Distribuirea echidistanta a unor componente se

reali$ea$a de asemenea prin selectarea acestora,
urmata de deschiderea meniului de distribuire si
alegerea uneia din variantele:
>>> distribuire pe verticala, cu echidistanta
considerata intre diverse limite superioare sau
inerioare ale elementelor
>>> distribuire pe ori$ontala, cu echidistanta
considerata intre diverse limite din stanga sau din
dreapta ale elementelor
#tunci cand mai multe elemente sunt suprapuse,
alegerea din meniul de ordonare a unei optiuni are
drept urmare schimbarea po$itiei /in adancime/ a
elementelor selectate: 0ove +or)ard  un pas
inainte, 0ove BacF)ard  un pas inapoi, 0ove To
+ront  trecere in planul cel mai apropiat, 0ove To
BacF  trecere in planul cel mai indepartat
electarea mai multor componente si alegerea op

>roup are drept eect selectarea intregului grup a
cand una dintre componente este selectata
!/desfintarea/ grupului se reali$ea$a cu optiunea
Ungroup".
electarea uneia sau mai multor componente si
alegerea optiunii LocF nu mai permite deplasarea
modifcarea dimensiunilor componentelor respecti
!anularea eectului se reali$ea$a cu optiunea Unlo
EXE&CITIU
Dispuneti elemente de control si indicatoare pe panoul programului si eersati diverse variante de aliniere
distribuire.
uprapuneti unele dintre elemente si eersati optiunile de schimbare a po$itiei /in adancime/
0ersati optiunile de grupare a mai multor elemente si de blocare a mutarii si dimensionarii

0odifcarea scalei sau cursorului
Daca se po$itionea$a cursorul mouse-ului deasupra unei

limite a scalei unui element de control sau indicator de tipul
unui potentiometru circular !Knob sau 'ial", se apasa butonul
stang al mouse-ului si se deplasea$a mouse-ul tinand butonul
apasat, eectul obtinut este acela de modifcare a ung(iului la
centru pe care scala este dispusa.
#tunci cand cursorul mouse-ului este po$itionat nu deasupra
unei limite ci deasupra unei gradatii intermediare de pe
scala, eectul obtinut este acela de rotire a scalei in urul
centrului elementului.

Daca se po$itionea$a cursorul mouse-ului in apropierea
milocului aparitiaelement
scalei unui
0eter, iar dupa de control
la mijlocul scalei asau indicator
doua de tip
simboluri 1 se
apasa butonul stang al mouse-ului si se deplasea$a mouse-ul
tinand butonul apasat, eectul obtinut este acela de modifcare
a latimii ben6ii colorate !rampa" a scalei.

*ursorul unui element de control sau indicator de tip

potentiometru poate f dimensionat daca se po$itionea$a
cursorul mouse-ului deasupra unuia din colturile sale, iar dupa
aparitia la colturi a unor simboluri /echer/ se apasa butonul
stang al mouse-ului si se deplasea$a mouse-ul tinand butonul
apasat.
EXE&CITIU
Dispuneti pe panoul programului elemente de control si indicatoare de genul celor mentionate mai sus si
eersati asupra lor modifcarile de design pre$entate.
ariabile locale

electarea, din meniul Create al unui element de control sau

indicator, a optiunii Local ariable, va conduce la introducerea
in diagrama a unei entitati suplimentare, numita variabila
locala.
% variabila locala repre$inta o instanta a elementului

corespun$ator: o dublura a acelui element.
Daca, la un moment dat, un element isi modifca valoarea, toate
variabilele sale locale, indierent de locul in care sunt dispuse in
diagrama, capata valoarea corespun$atoare.
6ariabilele locale sunt utili$ate in situatia in care este complicat

!sau imposibil" sa se eectue$e o legatura direct la terminalul
unui element !de eemplu, atunci cand legatura ar trebui
eectuata de-a lungul unei $one intinse din diagrama, $one in
care sunt deja multe componente".
Pentru un element pot f create mai multe variabile locale.
&nitial o variabila locala este o dublura a elementului din al carui

meniu propriu a ost creata, numele acelui element find inscris
in simbolul variabilei. 1erminalul variabilei locale are culoarea
corespun$atoare tipului de date pe care le manipulea$a.
0lementul pe care variabila locala il repre$inta poate f schimbat.
Pentru aceasta, din meniul propriu al variabilei locale, optiunea
"elect Item, se selectea$a numele noului element pe care
variabila locala il va repre$enta.
&n mod implicit, atunci cand este creata, indierent ca elementul

pe care il repre$inta este unul de control sau indicator, o
variabila locala este un element indicator !contur subtire".
&n aceasta situatie, valoarea care ajunge la variabila locala este
automat capatata de elementul pe care il repre$inta !aceasta
este si o modalitate de a schimba prin program valorile
elementelor de control".
Daca, din meniul propriu al variabilei locale, se selectea$a optiunea C(ange To &ead, variabila locala de
element de control !contur ingrosat". &n aceasta situatie, variabila locala va genera valoarea elementulu
care il repre$inta.
EXE&CITIU
&n panoul unei aplicatii, dispuneti un element boolean de control de tipul ertical Toggle ")itc(, unul de
"lide ")itc( si un indicator boolean &ound LE'.
*reati o variabila locala a elementului ertical Toggle ")itc(.
&n diagrama, conectati terminalul elementului "lide ")itc( atat la terminalul elementului &ound LE' cat
variabila locala a elementului ertical Toggle ")itc(.
9ulati programul cu optiunea &un Continuousl8, actionati comutatorul "lide ")itc(, observati si eplica
comportamentul elementului ertical Toggle ")itc(.

Noduri de proprietati
electarea, din meniul Create al unui element de
control sau indicator, a optiunii Propert8 Node, va
conduce la introducerea in diagrama a unei entitati
suplimentare, numita nod de proprietati.
7odul de proprietati al unui element repre$inta o

componenta prin intermediul careia, in timpul
eecutiei programului, pot f determinate !in sens
de /citire/" sau modifcate automat !scrise"
anumite proprietati ale elementului respectiv.
&n mod implicit, atunci cand este creat, un nod de

proprietati citeste starea logica !afsat sau ascuns"
a vi6ibilitatii elementului pe care il repre$inta.
Deschi$and meniul propriu al nodului de proprietati,
optiunea Properties, se poate selecta proprietatea
pe care nodul o repre$inta.
Printre cele mai des utili$ate proprietati se numara:
>>> Position: po$itia elementului pe panou,
eprimata in pieli pe ori$ontala si pe verticala
>>> Bounds: dimensiunile elementului, eprimate
in pieli
>>> isible: daca aceasta proprietate are
valoarea 2alse, elementul nu mai este afsat in
panou !desi continua sa eiste si are terminal in
diagrama"
>>> 'isabled: valoarea 3 semnifca aptul ca
utili$atorul poate actiona acel element, valoarea (
aptul ca elementul nu poate f actionat !este
de$activat", valoarea ) aptul ca elementul este
de$activat si afsat in culori /sterse/
>>> BlinFing: atunci cand aceasta proprietate are
valoarea 1rue, elementul este afsat /clipind/
>>> Label: proprietati de ormatare a tetului din
eticheta
4n nod de proprietati poate f trecut din starea

implicita de citire in starea de scriere, prin
selectarea optiunii C(ange To !rite din meniul
sau propriu.
&n starea de scriere, un nod de proprietati poate
primi valori care vor modifca proprietatile
elementului corespun$ator.

4n nod de proprietati poate f dimensionat, pentru a

gestiona mai multe proprietati ale elementului pe
care il repre$inta.
#tunci cand contine mai multe proprietati, acestea
pot f in mod independent de scriere sau de citire.
0lementul repre$entat de catre un nod de proprietati poate f schimbat prin selectarea din meniul propriu a
nodului a optiunii LinF To, similar optiunii "elect Item din ca$ul variabilelor locale.
&n diagrama pot eista mai multe noduri de proprietati ale aceluiasi element.
EXE&CITII
>>> Dispuneti in panoul unei noi aplicatii un element de control boolean de tipul ertical Toggle ")itc(
un element de control numeric. *reati un nod de proprietati al elementului numeric, treceti nodul respectiv
starea de scriere si conectati la el terminalul elementului boolean. 9ulati programul cu optiunea &un
Continuousl8, actionati comutatorul boolean, observati si eplicati eectul.
>>> &n aceeasi aplicatie, dispuneti pe panou un element de tipul "tring Control, creati un nod de proprie
pentru acesta, treceti nodul respectiv in starea de scriere, selectati pentru el proprietatea 'isabled si lega
nod terminalul elementului de control numeric.
9ulati programul cu optiunea &un Continuousl8 si actionati comutatorul boolean astel incat elementul d
control numeric sa fe vi$ibil. &ntroduceti in elementul numeric valoarea  si introduceti un tet in elementu
"tring.
&ntroduceti in elementul numeric valoarea % si incercati sa modifcati tetul din elementul "tring.
&ntroduceti in elementul numeric valoarea -, observati si eplicati eectul.

CLUB >>> Tutorial >>> "tructuri INAPOI ð N
Inserarea structurilor in diagrama
"tructurile de programare sunt componente ale diagramei ale caror simboluri

se gasesc in subpaleta "tructures a paletei de unctii.
&n diagrama, o structura de programare urmea$a sa contina o serie de terminale

de elemente, simboluri de unctii si valori constante ce vor orma un u de date
in interiorul structurii.
Daca, in momentul in care structura este aleasa din subpaleta "tructures, o

parte din elementele pe care urmea$a sa le contina se aa deja dispuse in
diagrama, chenarul structurii poate f trasat in jurul componentelor respective
!dupa selectarea din subpaleta, se apasa butonul stang al mouse-ului in unul din
colturile viitorului chenar si se deplasea$a mouse-ul tinand butonul apasat: pe
masura ce mouse-ul este deplasat, se trasea$a automat un contur cu linie
intrerupta, contur ce va f inlocuit de catre structura in momentul eliberarii
butonului mouse-ului"
Dupa dispunerea in diagrama, conturul structurii poate f deplasat sau dimensionat. #tunci cand o structur
este deplasata, toate elementele din interiorul sau se deplasea$a odata cu ea.

0lemente din aara structurii pot f mutate in interiorul acesteia, iar elemente din interior pot f mutate in a
structurii.
Daca, prin dimensionare sau deplasare, o structura ajunge sa se suprapuna cu alte elemente din diagrama
acestea nu vor f incluse in structura.
EXE&CITIU
0ersati inserarea unei structuri oarecare !de eemplu "e:uence" in diagrama, trasand de la inceput chen
sau in jurul unui grup de elemente.
utati elemente din structura in aara sa si aduceti elemente din eterior in interiorul structurii.
Deplasati si dimensionati structura.
CLUB >>> Tutorial >>> "tructuri INAPOI ð N
CLUB >>> Tutorial >>> "tructuri ï P&EIOU" INAPOI ð N
"tructura secventiala ;"e:uence<

#tunci cand dispune de mai multe erestre, fecare dintre acestea cu propriul u de date, o structura
"e:uence eecuta in ordine erestrele respective.
De eemplu, in fgurile de mai jos sunt repre$entate doua erestre ale unei structuri "e:uence. tructura v
eecuta intai ereastra cu indicele , trimitandu-se valoarea de la elementul de control "lide la elementul
indicator 0eter, apoi va eecuta ereastra % ce are ca eect transmiterea valorii booleene intre cele doua
elemente.
#tunci cand este dispusa in diagrama, o structura

"e:uence contine o singura ereastra, aceasta find
totodata si ereastra curenta !vi$ibila".
Deschi$and meniul propriu al structurii si alegand una
din optiunile Add +rame A*ter sau Add +rame Be*ore,
se poate adauga o ereastra dupa sau inaintea celei curente.
Daca o structura "e:uence contine mai mult de o ereastra, atunci erestrele
primesc indici !numere de ordine" incepand cu , iar pe latura superioara a
conturului structurii apare un selector prin intermediul caruia se poate trece
de la o ereastra la alta.
1recerea la o alta ereastra se poate reali$a fe prin intermediul celor doua
sageti de la capetele selectorului, fe apasand pe sageata din partea dreapta
!indreptata
desasoara. in jos" si selectand indicele erestrei dorite din lista care se
a un moment dat, este vi$ibil doar uul din ereastra curenta a unei
structuri "e:uence.

e poate crea o dublura a erestrei curente, selectand din

meniul propriu al structurii optiunea 'uplicate +rame.
2ereastra curenta poate f stearsa, cu optiunea 'elete T(
+rame.
#tunci cand o structura "e:uence contine cel putin doua

erestre, ordinea acestora poate f schimbata: se modifca
indicele erestrei curente, selectand optiunea 0aFe T(is
+rame, apoi noul indice.
#tunci cand se doreste transerul unei valori intre doua

erestre ale unei structuri "e:uence, prin selectarea opti
Add "e:uence Local se dispune pe conturul structurii o
variabila locala a acesteia !sub orma unui patrat galbe
Daca, in una din erestrele structurii, se conectea$a o valo

la variabila locala, ereastra respectiva devine *ereastra
sursa pentru acea variabila. &n acea ereastra, simbolul
variabilei locale contine o ereastra indreptata spre eteri
structurii.
&n erestrele anterioare erestrei sursa, simbolul variabilei
locale devine hasurat, semn ca valoarea variabilei locale
este accesibila in acele erestre.
&n erestrele de dupa ereastra sursa, simbolul variabilei locale va contine o sageata indreptata spre interio
structurii. &n aceste erestre, valoarea transerata prin intermediul variabilei locale poate f utili$ata in uu
date.
% structura "e:uence poate dispune de mai multe variabile locale.

&ntr-o structura "e:uence pot f utili$ate valori provenite din uul de date eterior. % valoare introdusa d
eterior intr-o structura "e:uence va putea f utili$ata in oricare dintre erestrele structurii.
Daca, intr-o anumita ereastra, se ace o legatura din structura "e:uence in eteriorul acesteia, la iesirea
respectiva !patratul de pe contur" nu va mai putea f legata o alta valoare din alta ereastra !ar eista o
incertitudine privind valoarea care iese din structura".
&ndierent de indicele erestrei in care s-a acut o legatura spre eterior, valoarea va parasi iesirea de pe
conturul structurii "e:uence doar dupa eecutarea ultimei erestre.
EXE&CITIU
&ntroduceti in diagrama o structura "e:uence cu patru erestre.

Pornind de la un element de control numeric al carui terminal este eterior structurii, calculati in erestre
succesive dublul, patratul, radacina patrata si inversa !(H" valorii numerice respective.

6aloarea calculata in fecare ereastra a structurii va f afsata intr-un element indicator separat.
#daugati structurii o a cincea ereastra si, utili$and variabile locale, calculati si afsati in aceasta ultima
ereastra suma valorilor calculate in erestrele anterioare.
"tructura cau6ala ;Case<
#tunci cand este dispusa in diagrama, o structura Case contine doua

erestre !True si +alse", fecare dintre acestea cu propriul u de date.
Pe conturul structurii se aa dispus un terminal selector !de culoare
verde, continand semnul intrebarii".
tructura Case va eecuta doar una din cele doua erestre, in unctie de
valoarea booleana !True sau +alse" conectata la terminalul sau selector.

Daca la terminalul selector al unei structuri Case, in locul unei valori

booleene, se conectea$a o valoare numerica !numar intreg sau natural",
numele erestrelor se vor modifca automat din True si +alse in  si %.
tructura va eecuta ereastra al carei nume va coincide cu valoarea
numerica ce ajunge la terminalul sau selector.
&n aceasta situatie, are sens ca structura Case sa contina mai mult de
doua erestre.
Deoarece structura Case nu va putea contine atatea erestre cate valori
numerice pot ajunge la terminalul sau selector, una dintre erestre trebuie
declarata drept *ereastra implicita !'e*ault".
2ereastra implicita va f eecutata atunci cand valorii ajunse la terminalul
selector nu ii corespunde nici un nume de ereastra.
4n nume de ereastra poate contine si descrierea unei multimi de valori, de
genul )..E, F..A, intelegand prin aceasta ca ereastra respectiva va f
eecutata daca la terminalul selector ajunge una din valorile ), +, , E, F, @
sau A.
% valoare nu poate eista in numele mai multor erestre !ar eista o
incertitudine privind ereastra ce trebuie eecutata".

Daca la terminalul selector al unei structuri Case se conectea$a o valoare

alanumerica, atunci numele erestrelor vor trebui sa fe de tipul string !se
modifca utili$and unealta de editare tete".
i in
e aceasta
pot situatie defni
de asemenea trebuie sa eiste
multimi de o ereastra
valori implicita.
!de genul /#/../2/", cu conditia
evitarii dublurilor.


% valoare introdusa din eterior intr-o structura Case este accesibila in

orice ereastra a acesteia.
Daca dintr-o ereastra a unei structuri Case se scoate o valoare in eterior,

pe conturul structurii apare un terminal de iesire de culoare alba, semn
ca diagrama contine o eroare.
#tunci cand o structura Case are pe contur un terminal de iesire, la acesta
trebuie defnite legaturi din toate *erestrele structurii. &n ca$ contrar,
se spune ca iesirea din structura nu este complet defnita.
#tunci cand iesirea este complet defnita, terminalul de iesire se umple cu
culoarea repre$entand tipul de date conectate !pentru a f corect defnita,
la o iesire trebuie sa ajunga acelasi tip de date din toate erestrele
structurii".
EXE&CITII
>>> &ntroduceti in diagrama o structura Case la al carei terminal selector conectati terminalul unui eleme
control boolean.
&n unctie de valoarea elementului de control boolean, la terminalul unui element indicator de tip "tring d
aara structurii, trimiteti tetul A'EA&AT sau +AL".
control numeric pentru valori naturale.
&n unctie de valoarea elementului de control numeric, la terminalul unui element indicator de tip "tring d
aara structurii, trimiteti tetul CI+&A PA&A, CI+&A I0PA&A sau NU0A&.
control alanumeric.
&n unctie de primul caracter din elementul de control, la terminalul unui element indicator de tip "tring d
aara structurii, trimiteti tetul P&I0A PA&TE !pentru primul caracter de la # la ", A 'OUA PA&TE !pent
primul caracter de la 7 la I" sau NU INCEPE CU LITE&A.
ï ð
CLUB >>> Tutorial >>> "tructuri P&EIOU" INAPOI N
"tructura repetitiva cu numar f, de iteratii ;bucla +or<

% bucla +or eecuta de un numar fat de ori portiunea de diagrama pe care o contine.
% eecutie a portiunii interne de diagrama poarta numele de iteratie.
% bucla +or dispune in coltul stanga - sus de un terminal !notat cu N", la care trebuie
legata o valoare care sa specifce numarul de iteratii pe care bucla urmea$a sa le
eecute.
&n interiorul buclei se aa un terminal numarator !notat cu i" care generea$a o

valoare naturala repre$entand indicele iteratiei curente !aate in curs de eecutie".
&ndicii iteratiilor sunt numerotati incepand cu valoarea , astel incat ultima iteratie
eecutata de catre bucla +or va avea indicele N9%.

EXE&CITIU
&ntroduceti in diagrama o bucla +or.

*onectati terminalul unui element de control numeric la terminalul N al buclei si terminalul unui element
indicator numeric la terminalul numarator al buclei.
&ntroduceti in bucla o unctie de asteptare, astel incat fecare iteratie a buclei sa se eectue$e in interval d
doua secunde.
9ulati programul si urmariti in panou modifcarea indicelui iteratiei curente.
"tructura repetitiva cu conditie de terminare ;bucla !(ile<

% bucla !(ile eecuta portiunea de diagrama pe care o contine
pana cand la terminalul de continuare !aat in coltul dreapta -
jos" apare o anumita valoare booleana.
#tunci cand o bucla !(ile este dispusa in diagrama, terminalul sau

de continuare se aa in starea implicita Continue I* True.
ucla va continua sa eecute iteratii succesive atat timp cat la
terminalul sau de continuare ajunge o valoare logica True.
Daca la terminalul de continuare ajunge o valoare logica +alse,
bucla !(ile nu mai trece la urmatoarea iteratie ci isi inc(eie
e,ecutia.

tarea implicita a terminalului de continuare poate f modifcata.
1erminalul poate f trecut in starea "top I* True fe cu unealta de
operare, fe apasand butonul drept al mouse-ului si selectand starea
din meniul propriu.
&n starea "top I* True bucla !(ile isi va incheia eecutia atunci
cand la terminalul de continuare ajunge valoarea logica True.
&n coltul stanga - jos, bucla !(ile dispune de un terminal

numarator !notat cu i" care generea$a o valoare naturala
repre$entand indicele iteratiei curente !aate in curs de
eecutie". &ndicii iteratiilor sunt numerotati incepand cu valoarea .
EXE&CITIU
&ntroduceti in diagrama o bucla !(ile.

*onectati terminalul unui element de control boolean de tipul "top Button la terminalul de continuare al
buclei si terminalul unui element indicator numeric la terminalul numarator al buclei.
1receti terminalul de continuare al buclei in starea "top I* True.
&ntroduceti in bucla o unctie de asteptare, astel incat fecare iteratie a buclei sa se eectue$e in interval d
secunda.
9ulati programul si urmariti in panou modifcarea indicelui iteratiei curente.
#pasati butonul "TOP pentru a incheia eecutia buclei !(ile.

&egistri de trans*er in structuri repetitive
&egistrii de trans*er sunt componente ale structurilor repetitive ce pot

f utili$ate pentru trans*erul unor valori intre doua sau mai multe
iteratii succesive ale structurii.
Pentru a adauga un registru de transer unei structuri repetitive !bucla
+or sau !(ile", se selectea$a optiunea Add "(i*t &egister din meniul
propriu al structurii.
4n registru de transer contine doua terminale !stang si drept" dispuse

pe conturul structurii.
% valoare conectata la terminalul drept al registrului va /apare/ in
terminalul stang la iteratia urmatoare.
*u alte cuvinte, terminalul stang introduce in iteratia curenta valoarea ce
a ost transmisa la terminalul drept in iteratia anterioara.

a eecutarea primei iteratii a unei bucle, nu eista inca nici un transer
eectuat de catre registru intre cele doua terminale ale sale. 1erminalul
stang al registrului nu a ost inca /alimentat/ cu o valoare din iteratia
precedenta.
Pentru a se putea eectua etragerea unei valori din terminalul stang la
prima iteratie, se conectea$a la acest terminal o valoare din eteriorul
buclei. e spune ca registrul de transer se initiali6ea6a.

1erminalul stang al unui registru de transer poate f dimensionat,
capatand astel mai multe componente.
&ntr-o astel de situatie, valoarea transerata din iteratia anterioara se aa
in
Decomponenta superioara.
sus in jos, fecare componenta contine cate o valoare provenita dintr-o
iteratie mai indepartata.

Dupa eecutarea ultimei iteratii a buclei, din terminalul drept al registrului
se poate etrage ultima valoare transerata acestuia.
% structura repetitiva poate contine mai multi registri de transer, fecare

cu una sau mai multe componente ale terminalului stang si fecare
transerand intre iteratii valori de diverse tipuri.
EXE&CITIU
&ntroduceti in diagrama o bucla !(ile si adaugati-i acesteia doi registri de transer.

Prin primul dintre registri transerati o valoare numerica aleatoare X, iar prin cel de-al doilea o valoare
booleana, obtinuta ca re$ultat al evaluarii epresiei X M . &nitiali$ati cei doi registri de transer cu valori
corespun$atoare.
Dispuneti pe panou elemente indicatoare pentru afsarea valorilor din iteratia curenta si din cea precedent
precum si un buton la a carui apasare eecutia buclei !(ile sa se incheie. &ntroduceti in bucla !(ile o un
care sa determine o asteptare de trei secunde la fecare iteratie.
#pasati butonul &un, apoi treceti in diagrama, apasati butonul 7ig(lig(t E,ecution si urmariti modul in c
valorile sunt transerate intre iteratii.

CLUB >>> Tutorial >>> Arra8 INAPOI ð N
'efnirea tipului de date al unui Arra8
pre deosebire de elementele scalare, care repre$entau o

singura valoare, de un anumit tip !numeric, boolean,
alanumeric", elementele vectoriale !Arra8" pot contine,
intr-o maniera ordonata, mai multe valori de acelasi
tip.
Pentru a f dispus in panou, un element de tipul Arra8 se

selectea$a din meniul Arra8 3 Cluster al paletei de
elemente.
#tunci cand un element de tipul Arra8 se dispune pe

panou, tipul datelor pe care acesta le va contine nu este
inca defnit. e spune ca elementul de tip Arra8 este vid.
1erminalul din diagrama al elementului este de

culoare neagra. ageata &un este sparta, sem
programul este incomplet si nu poate f rulat.
Pentru a defni tipul de date, in elementul de tip

Arra8 trebuie introdus un element de control s
indicator scalar de tipul dorit !numeric, boolean
alanumeric".
0lementul scalar
poate eista dejace
peurmea$a a fpoate
panou sau introdus in Ar
f selecta
momentul respectiv din paleta de elemente.
*and elementul scalar este adus deasupra

elementului Arra8, inainte de a se elibera buto
stang al mouse-ului, conturul elementului Arra
este marcat cu o linie intrerupta !Arra8-ul sesi$
ca i se va introduce un element scalar".
a eliberarea butonului mouse-ului, elementul scalar apare

in interiorul elementului
modifcandu-si Arra8,
corespun$ator acesta din urma
dimensiunile. &n diagrama,
terminalul elementului scalar dispare, iar terminalul
elementului Arra8 capata culoarea, tetul si grosimea de
chenar corespun$atoare datelor pe care le va manipula.
EXE&CITIU
Dispuneti pe panoul unei aplicatii:

- un Arra8 cu valori numerice;

- un Arra8 cu valori booleene;
- un Arra8 cu valori alanumerice.
1ransormati cele trei Arra8-uri din elemente de control in elemente indicatoare.
CLUB >>> Tutorial >>> Arra8 INAPOI ð N
CLUB >>> Tutorial >>> Arra8 ï P&EIOU" INAPOI ð N
'efnirea valorilor si a numarului de valori vi6ibile

#tunci cand este dispus in panou si ii este defnit tipul de date, un element de tip Arra8
afsea$a la un moment dat o singura valoare.
Pentru a modifca numarul de valori afsate, se po$itionea$a intai cursorul mouse-ului pe un
colt al elementului Arra8, astel incat pe colturile acestuia sa apara patru simboluri
/ec(er/ .
a aparitia celor patru simboluri /ec(er/, se apasa butonul stang al mouse-ului si, tinandu-l
apasat, se deplasea$a mouse-ul astel incat sa se redimensione$e conturul elementului
Arra8.
Pe masura ce mouse-ul este deplasat, conturul redimensionat al elementului Arra8 este
marcat cu linie intrerupta.
#tunci cand conturul a ost redimensionat astel incat sa poata cuprinde numarul dorit de
valori, se eliberea$a butonul mouse-ului si elementul Arra8 este afsat redimensionat.
9edimensionarea conturului se poate eectua atat pe verticala cat si pe ori$ontala.
&n partea sa stanga, un element de tip Arra8 dispune de un inde,.

Inde,ul unui element Arra8 indica numarul de ordine al valorii afsate in po$itia
superioara !indicele valorii". &ndicele primei valori dintr-un Arra8 este 3.
&mediat dupa ce i se defneste tipul de date, un Arra8 nu contine nici o valoare !este vid".
2aptul este semnali$at prin afsarea /opaca/ a elementelor pe care Arra8-ul le contine.
#tunci cand se defneste o valoare din Arra8, aceasta este afsata normal.
Daca, la un moment dat, utili$atorul defneste o valoare si eista valori cu indici mai mici
inca nedefnite, acestea vor capata automat o valoare implicita, in unctie de tip.
*and se modifca valoarea indeului unui Arra8, valorile acestuia se deplasea$a astel incat in po$itia
superioara sa fe afsata valoarea cu indeul selectat.
Daca, in urma acestei deplasari, unele valori nu mai sunt vi$ibile, aptul nu echivalea$a cu stergerea acest
valorile continua sa eiste in cadrul Arra8-ului si pot f vi$uali$ate prin modifcarea corespun$atoare a
indeului.
EXE&CITIU

odifcati numerele de valori vi$ibile ale celor trei Arra8-uri create in eercitiul anterior.
1ransormati Arra8-urile in elemente de control !daca este ca$ul" si defniti valori in cadrul acestora.
odifcati indeul fecarui Arra8 si observati modul in care valorile se deplasea$a.
'efnirea numarului de dimensiuni

&n mod implicit, atunci cand este creat, un Arra8 are o singura dimensiune, putand f descris drept o matri
coloana.
7umarul de dimensiuni ale unui Arra8 poate f modifcat prin dimensionarea indeului acestuia: se
po$itionea$a cursorul mouse-ului pe un colt al indeului, astel incat pe colturile acestuia sa apara patru
simboluri /ec(er/, se apasa butonul mouse-ului si se deplasea$a mouse-ul tinand butonul apasat, pana ca
indeul capata dimensiunea dorita.
Daca un Arra8 are mai mult de o dimensiune, se poate stabili afsarea mai multor linii si mai multor coloan
1erminalul unui element Arra8 se caracteri$ea$a prin pre$enta unor parante$e drepte
a caror grosime este proportionala cu numarul de dimensiuni.
#tunci cand se reali$ea$a legaturi in diagrama, coneiunile pe care circula un Arra8 cu
o dimensiune sunt mai groase decat cele pe care circula valori scalare.
Pentru Arra8-urile cu doua sau mai multe dimensiuni, coneiunile sunt repre$entate cu
linie dubla. patiul intermediar al liniei duble este cu atat mai mare cu cat numarul de
dimensiuni ale Arra8-ului este mai mare.
EXE&CITIU
ariti numerele de dimensiuni ale Arra8-urilor create in eercitiile anterioare si afsati mai multe linii si ma
multe coloane.
%bservati ca, atunci cand un Arra8 cu o dimensiune este transormat in unul cu doua dimensiuni !matrice
valorile eistente initial in Arra8 sunt distribuite pe prima linie a matricei.
%bservati comportamentul unei matrici la introducerea unei valori anterior nedefnite.
odifcati indeurile unei matrici si observati modul de deplasare a valorilor.
Construirea Arra89urilor in diagrama

#tunci cand este necesara eistenta in diagrama a unei constante

Arra8, aceasta poate f selectata din meniul cu unctii pentru valori
vectoriale !Arra8" al paletei de unctii.
a dispunerea sa in diagrama, similar elementelor Arra8 de pe panou,

o astel de constanta nu are defnit tipul de date pe care le va contine.
Defnirea tipului de date se reali$ea$a prin introducerea in chenarul
constantei Arra8 a unei constante de tipul dorit !numeric, boolean
sau alanumeric".
% constanta Arra8 permite aceleasi operatii de defnire a numarului

de valori vi$ibile sau de modifcare a numarului de dimensiuni ca si
elementele Arra8 din panou.
Pentru a obtine in mod dinamic !programatic", in diagrama, structuri de valori de tipul #rraC, pot f utili$at
serie de unctii specifce.
2unctia Initiali6e Arra8 generea$a un Arra8 cu una sau mai multe dimensiuni, continand aceeasi valoa
!conectata la intrarea element" in toate po$itiile.
7umarul de valori de-a lungul unei dimensiuni se specifca la intrarea dimension si6e a unctiei.
#tunci cand este dispusa in diagrama, unctia are o singura intrare

dimension si6e, generand astel un Arra8 cu o singura dimensiune.
Daca se doreste generarea unui Arra8 cu mai multe dimensiuni,
simbolul unctiei poate f dimensionat.
Daca la una dintre intrarile dimension si6e se conectea$a valoarea
, sau daca toate intrarile respective sunt neconectate, unctia va
genera un Arra8 vid.

2unctia Build Arra8 concatenea$a la un Arra8 una sau mai multe
elemente cu un numar de dimensiuni imediat inerior !adauga valori
scalare la un Arra8 cu o dimensiune, adauga linii la matrici s.a.m.d.".
#tunci cand este dispusa in diagrama, unctia are o singura intrare.
7umarul dorit de intrari se obtine prin dimensionarea simbolului
unctiei.
Daca la toate intrarile unctiei sunt legate elemente cu acelasi numar

de dimensiuni, unctia poate opera in doua moduri, dupa cum
optiunea Concatenate Inputs din meniul sau propriu este sau nu
activata:
- daca optiunea este activata, unctia va concatena intrarile si va
obtine un Arra8 cu un numar de dimensiuni egal cu al intrarilor
!optiunea nu este valabila daca toate intrarile sunt scalare";
- daca optiunea nu este activata, unctia va obtine un Arra8 cu un

numar de dimensiuni imediat superior celui al intrarilor !Arra8 cu o

dimensiune din valori scalare, matrice din linii s.a.m.d.".
2unctia Interleave %' Arra8 construieste un Arra8 cu o singura

dimensiune prin intreteserea mai multor Arra8-uri avand de
asemenea o singura dimensiune.
Arra8-ul re$ultat este ormat prin preluarea alternativa a cate unei
valori din fecare Arra8 de intrare.
a dispunerea in diagrama, unctia contine doar doua intrari, dar
numarul acestora poate f modifcat prin dimensionarea simbolului.
EXE&CITIU
&nserati in diagrama o constanta Arra8 de valori numerice, cu o dimensiune, continand primele cinci nume
naturale.
&nitiali$ati un Arra8 cu o dimensiune, continand de $ece ori valoarea F.
*onstruiti o matrice care sa contina pe prima linie re$ultatul concatenarii celor doua Arra8-uri de mai sus,
pe a doua linie re$ultatul intreteserii valorilor acestora.
0plicati de ce ultimele cinci valori de pe a doua linie a matricei sunt nule.
+unctii in*ormative pentru Arra89uri
2unctia Arra8 "i6e determina numarul de valori dintr-un

element de tip Arra8 cu una sau mai multe dimensiuni.
Daca Arra8-ul
unctiei de intrare
va f o valoare are o singura
scalara. dimensiune,
Daca Arra8-ul iesirea
de intrare are N
dimensiuni !7>(", iesirea unctiei este un Arra8 cu o
dimensiune, continand N elemente.
De eemplu, daca la intrarea unctiei se conectea$a o matrice,
iesirea unctiei va f un Arra8 cu doua elemente, primul
repre$entand numarul de linii si al doilea numarul de coloane ale
intrarii.
2unctia Inde, Arra8 etrage una sau mai multe valori ai caror

indici sunt specifcati.
ATENTIE: prima valoare dintr-un sir are indeul  <
#tunci cand este dispusa in diagrama, unctia Inde, Arra8 are
un singur terminal pentru specifcarea indicelui. imbolul unctiei
poate f dimensionat astel incat sa dispuna de mai multe astel
de terminale.
Daca la terminalele pentru indici nu se conectea$a valori, unctia
va lua in considerare valori implicite, incepand cu 3.

Daca la intrarea unctiei Inde, Arra8 se conectea$a un Arra8 cu doua dimensiuni, un terminal
pentru indice se transorma intr-un terminal dublu, cu o intrare pentru indicele liniei si una
pentru indicele coloanei.
&n mod implicit, intrarea pentru indicele coloanei este de$activata !dreptunghi alb". *onectarea
unei valori doar la intrarea pentru indicele liniei va determina etragerea din matrice a intregii
linii cu indicele respectiv.
&n mod similar, conectarea unei valori doar la intrarea pentru indicele coloanei va determina
etragerea din matrice a intregii coloane cu indicele respectiv.
*onectarea de valori atat la indicele liniei cat si la cel al coloanei va determina etragerea din
matrice a unei singure valori.
2unctia Arra8 "ubset etrage o portiune dintr-un Arra8.

Pentru fecare dimensiune a Arra8-ului de intrare, unctia dispune de o

intrare inde, !po$itia din care va incepe etractia" si de o intrare lengt(
!numarul de valori etrase de-a lungul dimensiunii respective".
2unctia "earc( %' Arra8 cauta o valoare intr-un Arra8 unidimensional,

incepand de la un indice de start specifcat, si returnea$a indicele

elementului gasit. Daca elementul cautat nu se aa in #rraC, atunci
unctia returnea$a valoarea 9%.
2unctia Arra8 0a, 3 0in determina valorile maima si minima dintr-un

Arra8 de valori numerice, precum si indicii acestor valori etreme.

Daca Arra8-ul de intrare are mai multe dimensiuni, indicii valorilor
etreme nu vor mai f valori scalare, ci vor f la randul lor Arra8-uri cu un
numar de valori egal cu numarul de dimensiuni ale Arra8-ului de intrare.
2unctia Interpolate %' Arra8 reali$ea$a o interpolare pe

valorile Arra8-ului de la intrarea arra8 o* numbers or
points.
Daca, de eemplu, Arra8-ul de intrare contine valorile %,
-, / si #, iar la intrarea *ractional inde, or , este
conectata valoarea %$, unctia va genera re$ultatul .$/
!dupa valoarea cu indicele (, la F3 J din distanta dintre
aceasta si urmatoarea".
2unctia T(res(old %' Arra8 reali$ea$a o operatie

inversa interpolarii: dispunand de un Arra8 de valori
numerice si de un prag !intrarea t(res(old 8", incepand
de la un indice specifcat, unctia cauta doua valori
consecutive din Arra8 astel incat prima sa fe mai mica
decat pragul si a doua mai mare sau egala cu acesta.
&n situatia in care gaseste o astel de pereche de valori consecutive, iesirea *ractional inde, or , are par
intreaga egala cu indicele primei valori din pereche, partea ractionala reectand po$itia pragului intre cele
doua valori.
EXE&CITIU

+unctii de ordonare pentru Arra89uri

2unctia &otate %' Arra8 eectuea$a n permutari circulare ale
valorilor dintr-un Arra8 cu o singura dimensiune.
ensul permutarilor este determinat de semnul valorii n:
- daca nM, la fecare permutare ultima valoare din Arra8 trece pe
prima po$itie;
- daca n, la fecare permutare prima valoare din #rraC trece in
ultima po$itie.
2unctia &everse %' Arra8 inversea$a ordinea valorilor dintr-un Arra8

unidimensional
2unctia "ort %' Arra8 sortea$a valorile dintr-un Arra8

unidimensional: crescator daca valorile sunt numerice sau in ordine
alabetica daca valorile sunt de tip alanumeric !"tring".
2unctia Transpose -' Arra8 transpune o matrice.
2unctia &es(ape Arra8 modifca numarul de dimensiuni ale unui

element de tip Arra8. De eemplu, un Arra8 unidimensional cu sase
valori poate f transormat intr-o matrice cu trei linii si doua coloane,

sau invers.
7umarul de dimensiuni ale re$ultatului va f egal cu numarul de
terminale dimension si6e ale simbolului unctiei.
EXE&CITIU
+unctii de modifcare pentru Arra89uri

2unctia &eplace Arra8 "ubset inlocuieste valori dintr-un Arra8,
incepand de la un indice specifcat.
imbolul unctiei poate f dimensionat pentru a permite inlocuiri
simultane in mai multe portiuni.
#tunci cand la intrarea unctiei se conectea$a un Arra8 cu mai
multe dimensiuni, terminalele pentru indici capata intrari pentru
linii si coloane ce pot f activate sau de$activate independent.

2unctia Insert Into Arra8 inserea$a valori intr-un Arra8,

incepand de la un indice specifcat. 7umarul de valori din Arra8
creste.
2unctia poate mari numarul de valori din Arra8 doar de-a lungul
unei singure dimensiuni, astel incat, daca inserarea urmea$a a
se eectua
acesta doarintr-un Arra8 cu
elemente N dimensiuni,
cu N sau se vor putea
cu N9% dimensiuni insera in
!de eemplu,
nu se poate insera un element scalar intr-o matrice".
2unctia 'elete +rom Arra8 sterge dintr-un Arra8 o portiune de

marime specifcata !intrarea lengt(, cu valoare implicita (",
incepand de la un indice specifcat !implicit ultimul element".
tergerea se eectuea$a doar de-a lungul unei singure
dimensiuni: se sterg elemente dintr-un Arra8 cu o dimensiune,
linii sau coloane dintr-o matrice etc !nu se poate sterge doar o
valoare dintr-o matrice".

2unctia dispune atat de o iesire pentru Arra8-ul din care s-a
reali$at stergerea, cat si de o iesire pentru portiunea ce a ost
stearsa.
7umarul de dimensiuni ale celei de a doua iesiri varia$a: este
egal cu numarul de dimensiuni ale Arra8-ului de intrare daca a
ost conectata o valoare la intrarea lengt( si este cu o unitate
mai mic decat numarul respectiv daca intrarea lengt( a ost
lasata neconectata.
2unctia "plit %' Arra8 divide un Arra8 unidimensional in doua

Arra8-uri, locul in care se eectuea$a divi$area find determinat

de valoarea conectata la intrarea inde, a unctiei.
Arra8-ul re$ultat la iesirea frst subarra8 va contine valorile ce
se aau in Arra8-ul initial pe po$itiile , %, ..., inde,9%.
2unctia 'ecimate %' Arra8 imparte un Arra8 intial intr-un

numar de Arra8-uri egal cu numarul de iesiri.
&nitial, unctia are doua iesiri, dar numarul acestora poate f
modifcat prin dimensionarea simbolului unctiei.
6alorile din Arra8-ul initial sunt reparti$ate alternativ Arra8-
urilor de iesire.
De eemplu, daca unctia are trei iesiri, valoarea cu indicele 3
este reparti$ata la prima iesire, cea cu indicele ( la a doua, cea
cu indicele ) la a treia, cea cu indicele + din nou la prima iesire,
cea cu indicele  la a doua s.a.m.d.
EXE&CITIU
Elementele Arra8 si structurile repetitive

#tunci cand, in diagrama, un Arra8 este conectat la o structura

repetitiva +or, bucla respectiva va prelua, la fecare iteratie a sa, doar
cate o valoare din Arra8. 6aloarea preluata la o iteratie este cea cu
indicele din Arra8 egal cu indicele iteratiei buclei.
&n aceasta situatie, nu mai este necesara conectarea unei valori la
terminalul N al buclei. #ceasta va eecuta atatea iteratii cate valori sunt
in Arra8-ul
Daca de intrare.
se conectea$a totusi o valoare la terminalul N, bucla +or va
eecuta un numar de iteratii egal cu minimul dintre acea valoare si
numarul de valori din Arra8.
Daca, din interiorul unei bucle +or, o valoare scalara este conectata la
conturul acesteia, atunci cand bucla isi incheie ultima iteratie, valorile
scalare ajunse pe contur in toate iteratiile vor parasi bucla grupate intr-
un Arra8.
*omportamentul buclei la intrarea unui Arra8 poate f modifcat: daca,
din meniul propriu al componentei de pe conturul buclei, se alege
optiunea 'isable Inde,ing, la fecare iteratie a buclei va f preluat
intreg Arra8-ul de intrare.
&n acest ca$, este necesar ca o valoare sa fe conectata la terminalul N al
buclei.
Daca se alege optiunea 'isable Inde,ing pentru o componenta de pe

contur la care sunt conectate valori din interiorul buclei, din acea
componenta, dupa incheierea ultimei iteratii, va parasi bucla doar

valoarea din ultima iteratie.
6alorile ce au ajuns pe contur in toate celelalte iteratii vor f pierdute.
*onsiderentele de mai sus sunt valabile pentru Arra8-uri de orice

dimensiune:
>>> dintr-o matrice, se poate prelua la fecare iteratie a buclei fe cate o
linie, fe intreaga matrice;
>>> daca un Arra8 unidimensional din interiorul buclei este conectat pe
conturul acesteia, la incheierea ultimei iteratii componenta buclei va
genera fe o matrice, fe doar Arra8-ul primit in ultima iteratie.
odurile in care un Arra8 se poate comporta la intrarea sau la iesirea dintr-o structura repetitiva sunt vala
si in ca$ul buclelor !(ile, cu deosebirea ca, in ca$ul acestora, comportamentul implicit este inversat:
>>> in mod implicit, o bucla !(ile va prelua la fecare iteratie intreg Arra8-ul de intrare. Doar in ca$ul in
componentei de pe contur i se selectea$a, din meniul propriu, optiunea Enable Inde,ing, bucla !(ile va
prelua cate o valoare la fecare iteratie.
>>> in mod implicit, daca o valoare din interiorul unei bucle !(ile se conectea$a la conturul acesteia,
componenta de pe contur va genera, dupa incheierea eecutiei buclei, doar valoarea primita in ultima iter
Doar daca se selectea$a optiunea Enable Inde,ing a componentei de pe contur, aceasta va genera, dupa
incheierea ultimei iteratii, un Arra8 cuprin$and valorile primite in cadrul tuturor iteratiilor.

EXE&CITIU
9eali$ati un program care sa eemplifce modul in care Arra8-urile se pot comporta la intrarea sau la iesire
din buclele +or sau !(ile.

Alte *unctii pentru elemente Arra8

2unctiile aritmetice si logice pentru valori scalare, precum si cele
pentru valori alanumerice, permit conectarea de Arra8-uri
continand valori de tipurile corespun$atoare.
e pot astel reali$a:
>>> operatii aritmetice asupra valorilor dintr-un Arra8 !radacina

patrata, unctii trigonometrice etc.", intre un Arra8 si o valoare
scalara sau intre doua Arra8-uri;
>>> operatii logice intre un Arra8 si o valoare booleana sau intre
doua Arra8-uri cu valori booleene;
>>> operatii asupra Arra8-urilor de valori alanumerice.
2unctiile Add Arra8 Elements si 0ultipl8 Arra8 Elements

determina suma, respectiv produsul valorilor numerice dintr-un
Arra8.
2unctiile And Arra8 Elements si Or Arra8 Elements eectuea$a
operatiile logice "I, respectiv "AU, asupra tuturor valorilor booleene
dintr-un Arra8, obtinand o valoare booleana scalara.
#tunci cand au drept operan$i un Arra8 si o valoare scalara sau
doua Arra8-uri, unctiile de comparatie generea$a un Arra8 de
valori booleene, compararea find eectuata valoare cu valoare.
Daca, din meniul propriu al unctiei de comparatie, se alege optiunea

Compare Aggregates, unctia va genera o valoare booleana
scalara.
De eemplu, daca se compara doua Arra8-uri de valori numerice cu
unctia E:ual5 in starea Compare Aggregates, unctia va genera
valoarea True doar daca este indeplinita conditia de egalitate intre
toate perechile de valori aate pe aceleasi po$itii in cele doua Arra8-
uri.
2unctia Number To Boolean Arra8, aata in meniul pentru unctii
booleene, transorma un numar natural intr-un Arra8 de valori
booleene, eectuand de apt transormarea din ba$a % in ba$a -.
itul cel mai putin semnifcativ este repre$entat in Arra8 de valoarea
cu indicele . De eemplu, valoarea #Q1-%1-- este transormata
intr-un Arra8 cu trei valori booleene: !+alse, True, True".
2unctia Boolean Arra8 To Number reali$ea$a transormarea

inversa, dintr-un Arra8 de valori booleene intr-un numar natural.
EXE&CITIU
Pentru
utili$arefecare dintre unctiile pre$entate mai sus, construiti cate un program care sa eemplifce modul de
a unctiei.
CLUB >>> Tutorial >>> Clustere INAPOI ð N

Elemente de tip Cluster

0lementele de tip Cluster sunt structuri de date ce pot contine mai multe valori,
tipuri si dimensiuni dierite.
4n Cluster poate contine, de eemplu, o valoare numerica, doua booleene si una
alanumerica !tet", sau poate contine o combinatie de valori scalare, vectoriale s
chiar alte elemente de tip Cluster !de eemplu, o valoare numerica, un Arra8 de
valori booleene si un Cluster ormat din trei valori alanumerice si una booleana"
Pentru a f introdus in panoul unei aplicatii, un element de tip Cluster se selectea

din meniul Arra8 3 Cluster al paletei de unctii.
&mediat dupa ce este dispus pe panou, un Cluster este o structura vida !un chen
nu contine nici o valoare.
Defnirea structurii de valori dintr-un Cluster se reali$ea$a prin introducerea in
chenarul sau a unor elemente de tipurile dorite.
imilar modului de defnire a tipului elementelor Arra8, atunci cand un element e
po$itionat deasupra chenarului unui Cluster, inainte ca utili$atorul sa ridice buto
stang al mouse-ului, chenarul elementului Cluster este repre$entat cu linie intrer
EXE&CITIU
Dispuneti pe panou un element de tip Cluster si introduceti in chenarul acestuia:

>>> un element pentru valori numerice
>>> un Arra8 cu valori booleene
>>> un alt Cluster, care sa contina doua elemente de tip "tring si un element pentru valori numerice

CLUB >>> Tutorial >>> Clustere INAPOI ð N
CLUB >>> Tutorial >>> Clustere ï P&EIOU" INAPOI ð N
0eniul propriu al elementelor de tip Cluster

ubmeniul Autosi6ing din meniul propriu al u

element de tipul Cluster permite:
>>> modifcarea dimensiunilor chenarului, ast
incat acesta sa se /mule$e/ pe multimea de
elemente din interior !optiunea "i6e to +it"
>>> alinierea
elementelor dinpe ori$ontala
interiorul sau pe verticala a
chenarului
0lementele de diverse tipuri din interiorul unui

Cluster sunt o multime ordonata. %rdinea
elementelor este cea in care acestea au ost
introduse in elementul Cluster.
%ptiunea &eorder Controls In Cluster$$$ per
modifcarea indicilor elementelor !numerelor d
ordine".
a selectarea acestei optiuni, panoul aplicatiei
devine negru iar programul asteapta ca utili$at
sa indice succesiv, prin clic'-uri cu mouse-ul,
elementele cu indicii 3, (, ) s.a.m.d.

&ndicele pe care il va capata elementul pe care

va eectua urmatorul clic' este mentionat in dr
tetului ClicF to set to !initial 3".
anga fecare element sunt afsati cate doi ind
&ndicele avut de element inainte de inceperea
modifcarilor este scris cu negru pe ond alb.
&ndicele modifcat este scris cu alb pe ond neg
6alidarea modifcarilor se eectuea$a prin apas

butonului OK .
#nularea modifcarilor indicilor si revenirea la
situatia anterioara se eectuea$a prin apasarea
butonului marcat cu X.
EXE&CITIU
Pentru elementul de tip Cluster creat in eercitiul anterior:

>>> aliniati elementele comnponente pe verticala
>>> confgurati chenarul la optiunea "i6e to +it
>>> modifcati ordinea elementelor in Cluster

+unctii pentru elemente de tip Cluster ;%<

2unctiile specifce elementelor de tipul Cluster sunt grupate

meniul cu acelasi nume al paletei de unctii.
2unctia Unbundle permite separarea elementelor unui Clus

#tunci cand o unctie Unbundle este dispusa in diagrama, e
poseda doua iesiri si poate f dimensionata.
*and se reali$ea$a o legatura intre terminalul unui Cluster
unctie Unbundle, unctia se dimensionea$a automat,
corespun$ator numarului de elemente din Cluster. &esirile
unctiei capata culori si inscriptii corespun$atoare elementel
componente. &esirea din po$itia superioara corespunde
elementului cu indicele 3, cea imediat de sub ea elementulu
indicele ( s.a.m.d.
2unctia Bundle grupea$a mai multe valori !elemente" intr-o

structura de tip Cluster. &n mod implicit unctia poseda dou
intrari dar poate f dimensionata.
Daca la intrarea cluster a unctiei Bundle nu se conectea$a
nimic, atunci la toate intrarile sale trebuie sa eiste coneiun
pentru a defni complet structura elementului Cluster re$ult
Daca la intrarea cluster se conectea$a o structura de date,

simbolul unctiei Bundle se dimensionea$a automat, iar intr
sale capata culori si inscriptii conorm structurii de date
conectate.
&n aceasta situatie, nu mai este necesar ca la toate intrarile
unctiei sa fe conectate valori.
2unctia nu mai creea$a o noua structura ci inlocuieste, in
structura legata la intrarea cluster, eventualele valori cone
la unele din intrarile sale.

Daca elementele din interiorul unui Cluster poseda etichete

!label", separarea acestora se poate eectua si cu ajutorul
unctiei Unbundle B8 Name.
#tunci cand la intrarea sa se conectea$a un Cluster, iesirile
unctiei Unbundle B8 Name capata nume ce corespund
etichetelor componentelor elementului Cluster.
Daca unctia are mai putine intrari decat numarul elementel
din Cluster, numele sunt atribuite in ordinea elementelor.

imbolul unctiei Unbundle B8 Name poate f dimensionat
7umele atribuit unei iesiri !si implicit elementul din Cluster
se obtine la iesirea respectiva" poate f modifcat:
>>> acand clic' cu unealta de operare pe iesirea respectiv
apoi selectand numele dorit din meniul care se deschide;
>>> deschi$and meniul propriu al unctiei !clic' cu butonul
drept al mouse-ului" si selectand numele dorit din submeniu
"elect Item.
2unctia Bundle B8 Name modifca valoarea unuia sau mai

multor elemente dintr-un Cluster ale carui componente pos
etichete.
imbolul unctiei poate f dimensionat.
7umele elementului corespun$ator unei intrari poate f mod
prin aceleasi metode ca si in ca$ul unctiei Unbundle B8 Na
0ste obligatorie conectarea la intrarea input cluster a unc
unei structuri de date corespun$atoare. &n ca$ contrar, unct
isi poate defni numele intrarilor.

EXE&CITIU
Pentru elementul de tip Cluster din eercitiile anterioare, testati modurile de utili$are ale unctiilor descris
mai sus.

CLUB >>> Tutorial >>> Clustere ï P&EIOU" IN
+unctii pentru elemente de tip Cluster ;-<

2unctia Build Cluster Arra8 preia un numar de elemente de

Arra8 !simbolul unctiei poate f dimensionat", introduce feca
Arra8 intr-un Cluster si combina toate aceste elemente Clus
intr-un element Arra8 re$ultant.
1oate elementele Arra8 de la intrare trebuie sa fe de acelasi

2unctia Inde, 3 Bundle Cluster Arra8 creea$a un Arra8 de

elemente Cluster.
0lementul Cluster cu indicele i contine valorile cu indicii i din
elementele Arra8 de la intrare.

0lementele Arra8 de la intrare pot f de tipuri dierite.
2unctia Cluster To Arra8 dispune elementele dintr-un Cluste

intr-un Arra8.
0lementele din Cluster trebuie sa fe de acelasi tip.

2unctia Arra8 To Cluster dispune valori dintr-un Arra8 intr-u

Cluster.
7umarul de elemente din Cluster se stabileste selectand, din
meniul propriu al unctiei, optiunea Cluster "i6e$$$ !implicit A
Daca in elementul Arra8 se aa mai multe valori decat numa
de elemente din Cluster, atunci vor f preluate doar o parte d
acestea si anume primele.
EXE&CITIU

CLUB >>> Tutorial >>> Clustere ï P&EIOU" IN
CLUB >>> Tutorial >>> >rafce INAPOI ð N
Elemente pentru repre6entari grafce

ediul de programare LabIE! dispune, in meniul >rap( al paletei de

controale, de o serie de elemente pentru repre$entari grafce.
*ele mai utili$ate sunt cele aate pe prima linie a meniului >rap(:
elementele !ave*orm C(art !numit pe scurt C(art", !ave*orm >rap(
!numit pe scurt >rap(" si XR >rap(.
Dierentele intre cele trei elemente sunt repre$entate de modurile in care
acestora li se transmit coordonatele punctelor prin care va f trasat grafcul.
EXE&CITII
>>> Dispuneti pe panoul unei aplicatii un element !ave*orm C(art, unul !ave*orm >rap( si unul XR
>rap(.
>>> odifcati atat dimensiunile elementelor cat si dimensiunile $onelor lor de afsare !$onele interioare d
culoare neagra"
>>> *u unealta de operare, modifcati valorile de la capetele scalelor
>>> *u unealta de editare a tetelor, modifcati numele !etichetele" scalelor

CLUB >>> Tutorial >>> >rafce INAPOI ð N
CLUB >>> Tutorial >>> >rafce ï P&EIOU" INAPOI ð N
Elementul !ave*orm C(art

4nui element de tip C(art i se pot trimite in mod succes
punct cu punct, valorile ordonatelor punctelor pe care sa
trase$e
&n fguragrafc.
alaturata, bucla !(ile eecuta cate o iteratie l
fecare trei secunde !datorita unctiei !ait ;ms<". a fe
iteratie, unctia &andom Number ;9%< trimite cate o
valoare aleatoare la elementul C(art.
4n element de tip C(art considera valorile succesive pe

le primeste drept ordonate ale punctelor de pe grafc.
#bscisele punctelor sunt considerate automat crescatoa
din unitate in unitate !3 pentru prima valoare primita, (
pentru a doua s.a.m.d.".
#tunci cand primeste o noua valoare, un element C(art
trasea$a un segment de dreapta din punctul cel mai rec
!ultimul de pe grafc" pana in punctul determinat de nou

valoare primita.
4n element C(art accepta nu numai valori trimise punc

punct !scalare" ci si siruri de valori !Arra8".
#tunci cand primeste un sir de valori !considerate de
asemenea tot ordonate ale punctelor", un element C(ar
adauga la sarsitul grafcului deja eistent nu un singur p
ci un numar de puncte egal cu numarul de valori din siru
primit.

&n fgura de mai jos, la fecare iteratie a buclei !(ile !la

fecare trei secunde", bucla +or generea$a un sir !Arra8
sapte valori aleatoare, sir ce este trimis elementului C(a
a fecare trei secunde, la grafcul din elementul C(art s
adaugate astel inca sapte puncte.
Daca un element C(art primeste o matrice de valori numerice !Arra8 cu doua dimensiuni", atunci el va tr
simultan un numar de grafce egal cu numarul de linii ale matricei.
EXE&CITIU
>>> *onstruiti diagramele din fgurile de mai sus si verifcati modul de unctionare.

Elementul !ave*orm >rap(

4n element de tip >rap( nu accepta valori individuale
!scalare" ci numai siruri !Arra8" de valori.
pre deosebire de elementele C(art, atunci cand prime

un sir de valori, elementul >rap( sterge grafcul pe care
afsase anterior si afsea$a doar grafcul ormat din noile
puncte primite.
8rafcul din fgura alaturata se va schimba la fecare tre
secunde.
6alorile afsate anterior se vor pierde.
4n element de tip >rap( considera de asemenea valori

succesive pe care le primeste drept ordonate ale puncte
de pe grafc.
&n modul implicit, abscisele punctelor sunt considerate
automat crescatoare din unitate in unitate !3 pentru prim
valoare primita, ( pentru a doua s.a.m.d.".
0lementele de tip >rap( permit insa, suplimentar, defn

abscisei primului punct si a distantei pe ori$ontala dintre

doua puncte succesive. &n aceasta situatie, valorile , si
se introduc !printr-o unctie Bundle" intr-un Cluster
impreuna cu sirul de valori ce repre$inta ordonatele
punctelor, iar la terminalul elementului >rap( se conec
iesirea unctiei Bundle !fgura de mai jos".
Daca un element >rap( primeste o matrice de valori numerice !Arra8 cu doua dimensiuni", atunci el va tr
simultan un numar de grafce egal cu numarul de linii ale matricei.
&n situatia in care se trasea$a mai multe grafce si se doresc defnirea abscisei , a primului punct si a dista
, pe ori$ontala dintre doua puncte succesive, marimile respective vor f aceleasi pentru toate grafcele. &n
unctia Bundle, la cea de a treia intrare se conectea$a matricea de valori.
EXE&CITIU
>>> *onstruiti diagramele din fgurile de mai sus si verifcati modul de unctionare.

Elementul XR >rap(
4n element de tip XR >rap( accepta la intrare un
Cluster ormat din doua siruri !Arra8" de valori.
Primul sir repre$inta abscisele iar cel de-al doilea
ordonatele punctelor de pe grafc. 0vident, cele dou
siruri trebuie sa contina acelasi numar de valori.
#tunci cand se primeste o astel de structura de dat
grafcul anterior este sters.
&n fgura alaturata este pre$entat un program pentr

trasarea grafcului unctiei sinus intre 3 si ) π prin (
puncte.

tabilind ca punctele vor f la distante egale pe

ori$ontala, se determina intai distanta , pe abscisa
dintre doua puncte succesive, impartind la (33
intervalul de trasare, de lungime ) π.
&ntr-o bucla +or cu numarul de iteratii egal cu numa

de puncte se determina la fecare iteratie abscisa u
punct cu relatia si se calculea$a ordonata
.
a iesirea din bucla +or, sirurile de valori ,i si 8i sun

grupate intr-un cluster !cu unctia Bundle", iar aces
este trimis la terminalul elementului XR >rap(.
Daca se doreste trasarea simultana a mai multor

grafce:
>>> se construieste pentru fecare grafc cate un
Cluster ormat din doua Arra8-uri !unul pentru
abscisele si altul pentru ordonatele punctelor";
>>> iesirile unctiilor Bundle se conectea$a la o u
Build Arra8;
>>> iesirea unctiei Build Arra8 se conectea$a la
terminalul elementului XR >rap(.
EXE&CITIU
*onstruiti diagramele din fgurile de mai sus si verifcati modul de unctionare.

Optiuni specifce elementelor pentru repre6entari grafce

&n meniul propriu al elementelor pentru repre$entari gra

submeniul isible Items contine o serie de optiuni pent
afsarea unor componente specifce.
%ptiunea Plot Legend afsea$a o legenda ce poate f

po$itionata independent sau dimensionata pentru a ave
numar de po$itii egal cu numarul de grafce repre$entate
7umele grafcelor !initial Plot , Plot % s.a.m.d." pot f
modifcate cu ajutorul uneltei de editare a tetelor.
#pasand butonul drept al mouse-ului atunci cand cursor
este po$itionat deasupra unui grafc din legenda, se des
un meniu propriu din care pot f confgurate optiuni de
afsare ale grafcului respectiv: culoare, tip si grosime de
etc.
%ptiunea "cale Legend afsea$a o componenta ce perm

confgurarea modului in care sunt afsate scalele elemen
de repre$entare grafca: eticheta scalei, ormat si preci$
repre$entare, vi$ibilitatea scalei sau a etichetei acesteia
culoarea caroiajului.
Pentru fecare scala sunt disponibile:
>>> un buton !notat cu X sau R " la a carui apasare se
reali$ea$a o autoscalare pe directia respectiva
>>> un buton !marcat cu un lacat" care, atunci cand es
apasat, mentine continuu autoscalarea pe directia
corespun$atoare.
%ptiunea >rap( Palette afsea$a o componenta cu un

ce permit:
>>> deplasarea grafcelor in interiorul elementului !but
cu manuta"
>>> deschiderea unui submeniu cu unelte pentru marir
sau micsorare statica pe diverse directii sau dinamica.


%ptiunile X "cale si R "cale din meniul propriu permit

confgurarea unor parametri ai modului de afsare a scal
EXE&CITII
>>> 9eali$ati un program in care, intr-un element de tip C(art, sa fe trasate doua grafce cu valori aleato
!unul intre 3 si (, celalalt intre ) si +".
>>> #fsati componentele Plot Legend, "cale Legend si >rap( Palette ale elementului de tip C(art.
>>> odifcati modurile in care sunt afsate cele doua grafce !culoare, tip si grosime de linie, stilul puncte
>>> #fsati grafcele sub orma de histograme.
>>> odifcati modul de interpolare al grafcelor.
>>> 4mpleti $ona de sub un grafc sau $ona dintre cele doua grafce.
>>> odifcati etichetele scalelor.
>>> #utoscalati grafcul pe aa R .
>>> odifcati ormatul si preci$ia de repre$entare a valorilor de pe cele doua scale.
>>> #fsati un caroiaj rosu.
>>> 0ersati lucrul cu uneltele de marire sau micsorare a imaginii din componenta >rap( Palette.
>>> 0ersati confgurarea unor parametri ai modului de afsare a scalelor !optiunile X "cale si R "cale di
meniul propriu al elementului de tip C(art".

Optiuni specifce elementelor de tip C(art

&n submeniul isible Items al elementelor de tip C(art
eista cateva optiuni specifce acestor elemente.
%ptiunea 'igital 'ispla8 conduce la afsarea unui num

elemente indicatoare pentru valori numerice egal cu num
de po$itii ale legendei.
6aloarea afsata de catre fecare element indicator este
ultimului punct de pe grafcul corespun$ator.

%ptiunea "crollbar conduce la afsarea unei bare de de

ce permite deplasarea pe directie ori$ontala a grafcelor
afsate.
electarea din meniul propriu al elementului C(art a op

Transpose Arra8 reali$ea$a transpunerea matricei de v
astel incat nu se mai trasea$a cate un grafc pentru fec
linie ci cate unul pentru fecare coloana.
&n ca$ul afsarii mai multor grafce, optiunea "tacF Plot

imparte $ona de afsare in mai multe portiuni distincte, c
una pentru fecare grafc, cu scale separate pe aa R .
%ptiunea C(art 7istor8 Lengt($$$ permite utili$atorulu

stabileasca numarul de valori ce pot f stocate in /memo
interna/ a elementului C(art !implicit (3)".
Daca unui element C(art i se trimit mai multe valori de
acest numar, valorile cele mai vechi se pierd si nu mai s
vi$ibile la o eventuala /deflare/ a grafcului.
EXE&CITII
Pentru elementul de tip C(art din eercitiul anterior:

>>> afsati displaC-urile digitale si bara de deflare;
>>> deflati grafcul cu ajutorul barei;
>>> impartiti $ona de afsare a elementului C(art in doua portiuni distincte.

Optiuni specifce elementelor de tip >rap( si XR >rap(

&n submeniul isible Items al elementelor de tip !ave*orm >rap

sau XR >rap(, optiunea Cursor Legend determina afsarea unei
componente prin intermediul careia utili$atorul poate afsa si manip
unul sau mai multe cursoare.
*omponenta Cursor Legend este ormata dintr-o lista de cursoa

un element pentru comanda deplasarii cursorului.
&n lista de cursoare !initial cu doua linii vide", fecarei linii ii
corespunde un cursor.
ista poate f dimensionata.
Pentru a adauga un nou cursor, este sufcient sa se introduca un nu
al acestuia sau sa se apese oricare din cele trei butoane de pe linia
corespun$atoare.
Pentru a sterge un cursor sau a insera un nou cursor intr-o anumita
po$itie, din meniul propriu al paletei de cursoare, submeniul 'ata
Operations, se aleg optiunile 'elete Element sau Insert Eleme
Be*ore.

% linie corespun$atoare unui cursor contine, in partea sa stanga, un

element pentru numele cursorului si doua elemente pentru
coordonatele X si R ale acestuia.
&n partea sa dreapta, fecare linie corespun$atoare unui cursor cont
trei
>>>butoane:
un buton pentru activarea elementului de comanda a deplasa
daca acest buton are 0D-ul propiu aprins, atunci cursorul poate f
deplasat apasand pe unul din cele patru butoane romboidale ale
elementului pentru comanda deplasarii cursorului. Daca 0D-ul
butonului este stins, elementul de comanda nu este activ.
>>> un buton pentru confgurarea caracteristicilor cursorului !culo
stil, orma punctului central, stilul si grosimea frelor reticulare s.a.m
>>> un buton prin care se activea$a sau nu posibilitatea de deplas
a cursorului cu unealta de operare !Allo) 'rag", se /leaga/ cursor

un anumit grafc !LocF to plot" sau de punctele acestuia !"nap to

point" sau se lasa cursorul liber !+ree".
Daca un cursor are optiunea Allo) 'rag activata, el va putea f

deplasat cu unealta de operare daca butonul din stanga al compon
>rap( Palette este activat !are 0D-ul aprins".
Deplasarea se poate eectua fe /tragand/ de punctul central al
cursorului, fe de unul dintre frele reticulare.

0lementele pentru nume si coordonate, precum si butoanele, pot f dimensionate.

0lementele pentru nume si coordonate poseda meniuri proprii individuale.
EXE&CITII
>>> 9eali$ati un program in care, intr-un element de tip !ave*orm >rap(, sa fe trasate doua grafce cu
valori aleatoare !unul intre 3 si (, celalalt intre ) si +".
>>> #fsati lista de cursoare si defniti un cursor.
>>> odifcati caracteristicile cursorului !culoare, stil, orma punctului central, stilul si grosimea frelor
reticulare s.a.m.d."
>>> Deplasati cursorul cu ajutorul elementului de comanda a deplasarii, intai in starea liber, apoi /legat/
unul dintre grafce.
>>> Deplasati cursorul cu unealta de operare, /tragand/ de intersectia frelor reticulare, intai in starea libe
apoi /legat/ de unul dintre grafce.
>>> #fsati coordonatele X si R ale cursorului cu o singura $ecimala.

Elemente si *unctii de tip Picture

Pentru a dispune pe panoul aplicatiei un element

de tip Picture$ctl, acesta poate f selectat din
meniul de controale, submeniul >rap(, submeniul
Ctls.
2unctiile pentru lucrul cu elemente de tip Picture$ctl s

dispuse in meniul de unctii, submeniul >rap(ics 3 "o
submeniul Picture +unctions.
4n element de tip Picture repre$inta o matrice de pieli, fecare piel find defnit prin coordonatele sale X
%riginea sistemului de coordonate se aa in coltul stanga-sus al fgurii.
#a X are sensul po$itiv spre dreapta, iar aa R are sensul po$itiv in jos.

EXE&CITIU
Dispuneti pe panoul unei aplicatii un element de tip Picture

Utili6area *unctiilor de tip Picture
2unctiile pentru lucrul cu elemente de tip Picture$ctl eectuea$a operatii asupra unei fguri in general in se
de adaugare a unui element geometric in fgura.
&n imaginea de mai jos se pleaca de la o constanta Empt8 Picture
!fgura vida".
&n prima etapa, utili$and unctia 0ove Pen$vi, se deplasea$a un
creion imaginar in punctul de coordonate !E3, E3" al fgurii.
2unctia 0ove Pen$vi nu adauga nimic la fgura.


*u ajutorul unctiei 'ra) Line$vi, in fgura preluata de la unctia

0ove Pen$vi este trasat un segment de culoare rosie.
2unctie 'ra) Line$vi considera ca punctul de plecare al

segmentului este punctul in care se aa creionul imaginar, find
necesar ca unctiei sa i se specifce doar punctul fnal al
segmentului, in acest ca$ punctul de coordonate !()3, (3".
&n fgura preluata de la iesirea unctiei 'ra) Line$vi, cu ajutorul

unctiei 'ra) Circle b8 &adius$vi, este trasat un cerc plin !ve$i
constanta True" de culoare albastra, cu centrul in punctul de
coordonate !)33, )33" si de ra$a )3.

2igura obtinuta la iesirea unctiei 'ra) Circle b8 &adius$vi este
transerata elementului de tip Picture$ctl, re$ultatul find afsarea
fgurii.
EXE&CITIU
*onstruiti diagrama din fgura de mai sus si verifcati modul de unctionare.

CLUB >>> Tutorial >>> List 3 &ing INAPOI ð N
0eniuri pentru elemente ListBo, Table si &ing
eniul List 3 Table al paletei de controale contine elemente de tipurile Listbo,, 0ulticolumn Listbo, s
Table.
eniul &ing 3 Enum contine elemente de tipurile Te,t &ing, 0enu &ing, Enum, Picture &ing si Te,t 3

Pict &ing.

EXE&CITIU
>>> Dispuneti in panou cate un element din fecare din tipurile enumerate mai sus.

CLUB >>> Tutorial >>> List 3 &ing INAPOI ð N
CLUB >>> Tutorial >>> List 3 &ing ï P&EIOU" INAPOI ð N
Tipul de date

*aracteristica principala
a elementelor de tip List
sau &ing este aceea ca,
desi in panou utili$atorul
are la dispo$itie o lista
de elemente tet,
valorile corespun$atoare
din diagrama sunt
numerice.

#ceasta se observa in
primul rand din aptul ca
toate elementele !cu
eceptia celor de tipurile
Table sau Enum" au
terminale ce semnifca
numere intregi !I.-" sau
naturale !U%#".
De eemplu, valoarea
numerica a unui
element de tipul Listbo,
este repre$entata de
indicele !numarul de
ordine" tetului selectat
de catre utili$ator !prima
linie de tet are indicele
3".
'efnirea itemilor unui element ListBo,
&temii unui element Listbo, repre$inta liniile de tet din interiorul acestuia.

odalitatea cea mai simpla de a defni acesti itemi, valabila insa doar atunci
cand programul nu rulea6a, este de a-i introduce cu ajutorul uneltei de editare a
tetelor.
2iecare item trebuie introdus pe o linie separata, modalitatea de introducere find
similara celei de la elementele alanumerice:
>>> daca se apasa tasta Enter /mare/ !din apropierea tastelor pentru litere", se
trece la linia urmatoare
>>> daca se apasa tasta Enter /mica/ !din $ona cu taste numerice aata in
partea dreapta a tastaturii" sau daca se ace clic' cu mouse-ul in aara
elementului,, se considera ca s-a incheiat introducerea itemilor.
1etul ormat de itemii unui element Listbo, poate f editat ulterior pentru

modifcare, stergere sau inserare.

Daca se doreste editarea itemilor unui Listbo, in timpul rularii programului, se

procedea$a astel:
>>> se creea$a un nod de proprietati al elementului Listbo,
>>> se selectea$a pentru nodul respectiv proprietatea ItemNames
>>> din meniul propriu al nodului se selectea$a optiunea C(ange To !rite
>>> se conectea$a la nod un Arra8 de valori "tring ce vor repre$enta itemii
elementului Listbo,
EXE&CITII
>>> Dispuneti in panou un element de tipul Listbo, si introduceti, cu unealta de editare tete, cativa item
acestuia.
>>> 9eali$ati un program in care itemii unui element Listbo, sa fe generati in timpul rularii.
"electii multiple
Din meniul propriu al unui element de tipul Listbo,, optiunea
"election 0ode, poate f specifcat numarul de itemi ce pot f
selectati simultan.
#tunci cand eista mai multe variante de selectie !nici unul, unul sau
mai multi itemi", pentru a selecta sau deselecta un item se *ace
clicF pe acesta tinand apasata tasta "(i*t.
Daca un element Listbo, este in modul de selectie  or % Item si nu

are nici un item selectat, valoarea corespun$atoare a elementului este
9%.
Daca sunt selectati mai multi itemi ai unui Listbo,, atunci acesta nu
mai este repre$entat de o valoare scalara ci de un Arra8 ce contine
indicii itemilor selectati.
Daca un element
si nu are Listbo, este
nici un item in modul
selectat, atunci de selectie
el este  or de
repre$entat 0ore Items
un Arra8
vid.

EXE&CITIU
>>> Dispuneti un element Listbo, pe panou si stabiliti modul de selectare  or 0ore Items.
Dispuneti de asemenea pe panou un element indicator Arra8 in care sa fe afsati indicii itemilor selectati.
0ersati diverse variante de selectare: nici un item, un item, mai multi itemi.

Clubul Utilizatorilor LabVIEW
TUTORIAL
CLUB 1utorialul LabIE! este ormat dintr-o suita de LECTII, fecare lectie cuprin$and mai mu
PA>INI.
0ste recomandat sa parcurgeti paginile in ordine, utili$and lin'-ul ð NEXT
&n paralel cu parcurgerea tutorialului, deschideti mediul de programare grafca LabIE!
eersati in acesta notiunile pre$entate.
ulte dintre paginile lectiilor contin in fnalul lor unul sau mai multe EXE&CITII.

7u treceti la urmatoarea pagina pana cand nu ati inteles notiunile pre$entate si nu ati re
sa reali$ati eercitiile respective in mediul de programare.
ajoritatea lectiilor sunt incheiate de o TE0A compusa din mai multe P&OBLE0E.
7u treceti la lectia urmatoare pana nu ati re$olvat complet problemele propuse.
&maginati noi enunturi de probleme din domeniul Dvs si reali$ati aplicatii pentru acestea
Pagina cursantilor INC'0+ CE+IN Bucuresti

Pagina cursantilor din Institutul National de Optoelectronica 9 INOE -
Absolventii cursului organi6at in cooperare cu Casa Corpului 'idactic Bucurest

pot ridica Certifcatele de Instruire ? ;LI"TA<

ðNOTIUNI INT&O'UCTIE
ð+UNCTII PENT&U ALO&I "CALA&E
ð0ENIU&I P&OP&II "I 'E"I>NUL ELE0ENTELO&
ð"T&UCTU&I 'E P&O>&A0A&E

ð+UNCTII PENT&U ALO&I ECTO&IALE ;A&&AR<
ð'ATE 'E TIP CLU"TE&
ite maintained ð&EP&E2ENTA&I >&A+ICE
bC
Tom "AU ðELE0ENTE LI"TBOX TABLE "I &IN> !in constructie"
Clubul Utilizatorilor LabVIEW - Tutorial

Lectia 1 - Notiuni introductive
ðansarea mediului de programare grafca ab6&0K

CLUB

Tutorial ðDeschiderea unei noi aplicatii !&nstrument 6irtual"

ð2erestrele principale ale unei aplicatii

ð0lemente de control si indicatoare
ðPaleta de controale
ð
Dispunerea elementelor de control si indicatoare pe panou
ðPaleta de unelte
ð0lemente de control si indicatoare pentru valori scalare
ð 1erminalele elementelor
ðPaleta de unctii
ð2ereastra Lelp
ð2unctii pentru valori numerice
ð2unctii pentru valori booleene
ð2unctii pentru valori alanumerice !string"
ð&ntroducerea simbolurilor de unctii in diagrama
ð9eali$area legaturilor in diagrama
ð2luul de date
ðPrincipalele moduri de rulare a unei aplicatii
ðalvarea unei aplicatii
ite maintained
bC
Tom "AU ð 10#


Lectia 2 - Functii entru valori !calare
ð2unctii pentru valori numerice

CLUB
Tutorial ð2unctii u$uale pentru valori alanumerice
ð2unctii aditionale pentru valori alanumerice
ð2unctii pentru comparatii
ð2unctii pentru lucrul cu valori data - timp si de dialog
ite maintained
bC

Lectia " - #eniuri rorii !i de!i$nul ele%entelor

ðeniuri proprii in panou
CLUB
Tutorial ðeniuri proprii in diagrama
ðoduri de repre$entare a valorilor numerice
ðeniuri proprii specifce elementelor numerice
ðeniuri proprii specifce elementelor cu scala
ðeniuri proprii specifce elementelor booleene
ðeniuri proprii specifce elementelor alanumerice
ðodifcarea ontului unor elemente

ð%rdonarea componentelor panoului si diagramei
ðodifcarea scalei sau cursorului unor componente
ð6ariabile locale
ð7oduri de proprietati
ite maintained
bC


TUTORIAL - &tructuri de ro$ra%are
ð&nserarea in diagrama a structurilor de programare

CLUB
Tutorial ðtructura secventiala !"e:uence"
ðtructura cau$ala !Case"
ðtructura repetitiva cu numar f de iteratii !bucla +or"
ðtructura repetitiva cu conditie de terminare !bucla !(ile"
ð9egistri de transer in structuri repettive

ite maintained
bC


TUTORIAL - Functii entru valori vectoriale 'Arra()
ðDefnirea tipului de date al unui Arra8

CLUB
Tutorial ðDefnirea valorilor si a numarului de valori vi$ibile
ðDefnirea numarului de dimensiuni
ð*onstruirea Arra8 -urilor in diagrama
ð2unctii inormative
ð2unctii de ordonare
ð2unctii de modifcare
ð0lementele Arra8 si structurile repetitive
ð#lte unctii pentru elemente Arra8
ite maintained
bC


TUTORIAL - *ate de ti Clu!ter
ð0lemente de tip Cluster

CLUB
Tutorial ðeniul propriu al elementelor de tip Cluster
ð2unctii pentru elemente de tip Cluster !("
ð2unctii pentru elemente de tip Cluster !)"
ite maintained
bC


TUTORIAL - Rerezentari $ra+ice
ð0lemente pentru repre$entari grafce

CLUB
Tutorial ð0lementul !ave*orm C(art
ð0lementul !ave*orm >rap(
ð0lementul XR >rap(
ð%ptiuni specifce elementelor pentru repre$entari grafce
ð%ptiuni specifce elementelor de tip C(art
ð%ptiuni specifce elementelor de tip >rap( si XR >rap(
ð0lemente si unctii de tip Picture

ð4tili$area unctiilor de tip Picture
ite maintained
bC


TUTORIAL - Ele%ente Li!t,o. Table !i Rin$
ðeniuri pentru elemente ListBo,, Table si &ing

CLUB
Tutorial ð 1ipul de date
ðDefnirea itemilor unui element Listbo,
ðelectii multiple
ite maintained
bC


Dokumen - Tips - Manual Carte Labview

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dokumen - Tips - Manual Carte Labview

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5/22/2018 Ma nua l Ca r te La bview - slide pdf.c om

CLUB >>> Tutorial >>> Introductive INAPOI ð N

Lansarea mediului de programare grafca LabIE!

Pentru a lansa mediul de programare grafca LabIE!, eectuati urmatorii pasi:

ð apasati butonul "tart, aat

LabIE! poate f de asemenea lansat si alegand din meniul Programs optiunea National Instruments

http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua l-c a r te -la bview 1/89

5/22/2018 Ma nua l Ca r te La bview - slide pdf.c om

Dupa lansare, asteptati pana la

CLUB >>> Tutorial >>> Introductive INAPOI ð N

http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua l-c a r te -la bview 2/89

5/22/2018 Ma nua l Ca r te La bview - slide pdf.c om

CLUB >>> Tutorial >>> Introductive ï P&EIOU" INAPOI ð N

'esc(iderea unei noi aplicatii

#plicatiile !programele" reali$ate in LabIE! poarta denumirea de Instrumente irtuale !in engle$a, i

http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua l-c a r te -la bview 3/89

5/22/2018 Ma nua l Ca r te La bview - slide pdf.c om

Dupa apasarea butonului

CLUB >>> Tutorial >>> Introductive ï P&EIOU" INAPOI ð N

CLUB >>> Tutorial >>> Introductive ï P&EIOU" INAPOI ð N

+erestrele principale ale unei aplicatii

http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua l-c a r te -la bview 4/89

5/22/2018 Ma nua l Ca r te La bview - slide pdf.c om

datele de ie sire ceau

http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua l-c a r te -la bview 5/89

5/22/2018 Ma nua l Ca r te La bview - slide pdf.c om

CLUB >>> Tutorial >>> Introductive ï P&EIOU" INAPOI ð N

CLUB >>> Tutorial >>> Introductive ï P&EIOU" INAPOI ð N

Elemente de control si indicatoare

CLUB >>> Tutorial >>> Introductive ï P&EIOU" INAPOI ð N

http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua l-c a r te -la bview 6/89

5/22/2018 Ma nua l Ca r te La bview - slide pdf.c om

CLUB >>> Tutorial >>> Introductive ï P&EIOU" INAPOI ð N

selectarea unui element.

http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua l-c a r te -la bview 7/89

5/22/2018 Ma nua l Ca r te La bview - slide pdf.c om

CLUB >>> Tutorial >>> Introductive ï P&EIOU" INAPOI ð N

CLUB >>> Tutorial >>> Introductive ï P&EIOU" INAPOI ð N

'ispunerea elementelor pe panou

Din sub-paleta Numeric a paletei de controale,

http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua l-c a r te -la bview 8/89

5/22/2018 Ma nua l Ca r te La bview - slide pdf.c om

Pointer "lide si un element de tipul 0eter.

CLUB >>> Tutorial >>> Introductive ï P&EIOU" INAPOI ð N

CLUB >>> Tutorial >>> Introductive ï P&EIOU" INAPOI ð N

selectare !po$itionare, dimensionare", utili$ata atat in panou cat si in

editare a tetelor !in panou si in diagrama";

afsare a meniurilor proprii;

deplasare a imaginii intr-o ereastra !scroll";

inserarea de puncte de oprire a rularii !brea'point";

inserarea de puncte de proba;

http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua l-c a r te -la bview 9/89

5/22/2018 Ma nua l Ca r te La bview - slide pdf.c om

#fsarea /temporara/ a paletei de unelte intr-o orma simplifcata poate f

#ctivarea optiunii Automatic Tool "election !0D-ul verde al paletei de

http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua l-c a r te -la bview 10/89

5/22/2018 Ma nua l Ca r te La bview - slide pdf.c om

CLUB >>> Tutorial >>> Introductive ï P&EIOU" INAPOI ð N

CLUB >>> Tutorial >>> Introductive ï P&EIOU" INAPOI ð N

Elemente de control si indicatoare pentru valori scalare

Principalele trei tipuri de elemente de control si indicatoare pentru valori scalare sunt:

http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua l-c a r te -la bview 11/89

5/22/2018 Ma nua l Ca r te La bview - slide pdf.c om