Definiţii

Punct – o înţepătură de ac fără grosime, pe o suprafaţă.

Dreapta – un fir de aţă perfect întins, fără grosime, infinit.
Semidreapta – o parte dintr-o dreaptă, limitată la unul dintre capete, numit originea
semidreptei.
Segment – porţiunea dintr-o dreaptă cuprinsă între două puncte de pe ea.
Puncte coliniare – trei sau mai multe puncte ce se află pe aceeaşi dreaptă trasată sau nu.
Puncte identice – două puncte ce se află în acelaşi loc.
Puncte distincte – două puncte ce nu se află în acelaşi loc.
Drepte concurente – două drepte coplanare ce au un punct comun.
Drepte paralele – două drepte coplanare ce nu au un punct comun.
Drepte perpendiculare – două drepte coplanare concurente care, intersectate, formează
patru unghiuri drepte.
Piciorul dreptei perpendiculare – punctul ce rezultă din intersecţia a două drepte
perpendiculare.
Semidrepte opuse – două semidrepte ale căror reuniune rezultă o dreaptă.
Segmente congruente – două segmente care au aceeaşi măsură.
Măsura segmentului – numărul care arată de câte ori se cuprinde o unitate de măsură
convenţională într-un segment.
Mijlocul segmentului – punctul aflat pe segment la distanţe egale de capetele acestuia.
Jumătatea segmentului – numărul care se obţine prin împărţirea măsurii segmentului la
doi.
Mediatoarea segmentului – dreapta perpendiculară dusă prin mijlocul segmentului.
Unghi – reuniunea a două semidrepte cu aceeaşi origine.
Bisectoarea unghiului – semidreapta aflată în interiorul unghiului care determină cu laturile
acestuia două unghiuri congruente.
Unghiuri adiacente – două unghiuri ce au acelaşi vârf, o latură comună şi interioare
disjuncte.
Unghiuri complementare – două unghiuri cu suma totală de 90 de grade.
Unghiuri suplementare – două unghiuri cu suma totală de 180 de grade.
Unghi ascuţit – un unghi mai mic decât un unghi drept.
Unghi drept – jumătate din unghiul maxim.
Unghi obtuz – un unghi mai mare decât un unghi drept.
Unghi nul – un unghi ale cărui semidrepte sunt identice.
Unghi maxim – un unghi ale cărui semidrepte sunt opuse.
Unghiuri opuse la vârf – unghiurile care au acelaşi vârf şi laturile opuse (semidrepte
opuse).
Unghiuri în jurul unui punct – două sau mai multe unghiuri consecutiv adiacente.
Unghi exterior triunghiului – unghiul suplementar si adiacent unui unghi al unui triunghi.
Triunghi – figura geometrică formată din cele trei segmente determinate de trei puncte
necoliniare.
Triunghi oarecare – triunghiul cu lungimile laturilor diferite.
Triunghi isoscel – triunghiul cu două laturi congruente.
Triunghi echilateral – triunghiul cu toate laturile congruente.
Triunghi ascuţitunghic – triunghiul cu toate unghiurile ascuţite.
Triunghi dreptunghic – triunghiul cu unul dintre unghiuri drept.
Triunghi obtuzunghic – triunghiul cu unul dintre unghiuri obtuz.
Perimetrul triunghiului – suma lungimilor laturilor unui triunghi.
Triunghiuri congruente – două triunghiuri cu fiecare latură a unuia, congruentă cu una a
celuilalt şi fiecare unghi al unuia, congruent cu unul al celuilalt.

Mediana triunghiului – segmentul care uneşte un vârf al unui triunghi cu mijlocul laturii
opuse.
Înălţimea triunghiului – segmentul ce uneşte un vârf al triunghiului cu piciorul dreptei
perpendiculare duse din acel vârf pe latura opusă.
Bisectoarea triunghiului – segmentul de pe bisectoarea unui unghi al unui triunghi, cuprins
între vârful unghiului şi latura opusă.
Centrul de greutate al triunghiului – punctul de intersecţie a medianelor unui triunghi.
Cerc - mulțimea tuturor punctelor din plan, egal depărtate de un punct fix numit centru.
Rază – dreapta ce unește centrul cercului de unul din punctele sale.
Diametru - orice segment care are ca extremități două puncte de pe cerc și trece prin
centrul cercului.

Teoreme
Teorema punctelor de pe mediatoarea segmentului – orice punct de pe mediatoarea unui
segment este egal depărtat de capetele segmentului.
Teorema punctelor de pe bisectoarea unghiului – orice punct de pe bisectoarea unui
unghi este egal depărtat de capetele unghiului.
Teorema unghiurilor opuse la vârf – dacă două unghiuri sunt opuse la vârf, atunci ele sunt
congruente.
Teorema unghiurilor în jurul unui punct – dacă două sau mai multe unghiuri sunt în jurul
unui punct, atunci suma lor este egală cu 360 de grade.
Teorema sumei unghiurilor unui triunghi – orice triunghi are suma unghiurilor egală cu
180 de grade.
Cazurile de congruenţă la triunghiuri:         
1 – dacă două triunghiuri au câte două laturi şi unghiul format de acestea respectiv
congruente.
2 – dacă două triunghiuri au câte două unghiuri şi latura lor comună respectiv congruente.
3 – dacă două triunghiuri au toate laturile respectiv congruente.
Teorema unghiurilor de la baza triunghiului isoscel – într-un triunghi isoscel, unghiurile
opuse laturilor congruente sunt congruente.

Teorema unghiurilor triunghiului echilateral – într-un triunghi echilateral, toate unghiurile

acestuia au măsura egală cu 60 de grade.

Cazurile de congruenţă la triunghiul dreptunghic:   

1 – dacă două triunghiuri dreptunghice au catetele respectiv congruente.
2 – dacă două triunghiuri dreptunghice au câte o catetă şi un unghi ascuţit alăturat acesteia
respectiv congruente.
3 – dacă două triunghiuri dreptunghice au ipotenuzele şi câte un unghi ascuţit respectiv
congruente.
4 – dacă două triunghiuri dreptunghice au câte o catetă şi un unghi opus ei respectiv
congruente.
5 – dacă două triunghiuri dreptunghice au ipotenuzele şi câte o catetă respectiv congruente.

Teorema unghiurilor de 30 de grade – dacă într-un triunghi dreptunghic cu un unghi de 30

de grade, lungimea catetei opuse acestui unghi este egală cu jumătate din lungimea
ipotenuzei.
Cercul este mulțimea punctelor din plan egal depărtate de un punct fix, numit centru.

Raza unui cerc este segmentul care unește centrul cercului cu un punct de pe cerc. În
figura de mai jos, OA este rază.

Fig. 1

Un segment care unește două puncte de pe cerc se numește coardă. În figura 2,

segmentul AB este o coardă.

Fig. 2

O coardă care trece prin centrul cercului se numește diametru. Într-un cerc, diametrul
este cea mai lungă dintre coarde. Extremitățile diametrului se numesc puncte diametral
opuse. Lungimea unui diametru este egală cu dublul razei:

d = 2r.

Punctele A și B determină pe un cerc două arce: un arc mic, adică porțiunea de cerc
aflată în interiorul unghiului AOB și un arc mare, adică porțiunea de cerc din exteriorul
unghiului AOB. Arcele se măsoară în grade. Un cerc are 360 de grade. Dacă
extremitățile unui arc de cerc sunt puncte diametral opuse, atunci arcul se numește
semicerc. Un semicerc are 180 de grade.

Unghi la centru
Un unghi al cărui vârf este centrul cercului se numește unghi la centru. În figura 2,
unghiul AOB este unghi la centru.

Măsura unui unghi la centru este egală cu măsura arcului de cerc corespunzător.
Pozițiile unei drepte față de un cerc
 O dreaptă care nu are niciun punct comun cu cercul se
numește exterioară cercului.
 O dreaptă care intersectează cercul în două puncte se numește secantă cercului.

 O dreaptă care are un singur punct comun cu cercul se

numește tangentă. Tangenta este întotdeauna perpendiculară pe rază în punctul
de contact cu cercul.

Linii importante in triunghi

septembrie 15, 2019 / Niciun comentariu

În această lecție vom învăța despre linii importante in triunghi. Acestea sunt
bisectoarele unghiurilor, mediatoarele laturilor, înălțimile și medianele. Vom discuta
pe rând despre fiecare, iar la final vom rezolva câteva probleme (vezi lecția VIDEO de
la finalul articolului).

1. Bisectoarele unghiurilor unui triunghi

Bisectoarea unui unghi este o semidreaptă situată în interiorul
unghiului, cu originea în vârful unghiului și care formează cu
laturile acestuia două unghiuri congruente.
Cu alte cuvinte, bisectoarea împarte unghiul în două unghiuri cu măsurile egale.
(Vezi și lecția Bisectoarea unui unghi.)

Proprietatea punctelor situate pe bisectoarea

unui unghi
Orice punct situat pe bisectoarea unui unghi este egal depărtat de
laturile unghiului.
Are loc și reciproca acestei proprietăți:

Dacă un punct este egal depărtat de laturile unui unghi, atunci el

este situat pe bisectoarea unghiului.
Dar ce înseamnă că un punct este egal depărtat de laturile unghiului? Înseamnă că
distanțele de la acel punct la laturile unghiului sunt egale, prin distanță înțelegând
perpendiculara din punctul respectiv pe laturile unghiului. În figura de mai jos, OS
este bisectoarea unghiului AOB, iar M este un punct oarecare, situat pe această
bisectoare. Ducem din M două perpendiculare: MN⊥OA și MP⊥OB. Prin urmare,
d(M,OA)=MN și d(M,OB)=MP. Atunci, conform proprietății de mai sus, avem că
MN=MP.
 Dacă OS este bisectoarea ∡AOB, M∈OS, MN⊥OA și MP⊥OB ⟹ MN=MP.

OS este bisectoarea
unghiului AOB

Concurența bisectoarelor unui triunghi

Într-un triunghi putem construi trei bisectoare (pentru că un triunghi are trei
unghiuri). Aceste bisectoare sunt concurente (se intersectează) într-un punct
numit centrul cercului înscris în triunghi și care se notează de obicei cu I. Punctul
I este egal depărtat de laturile triunghiului.

AM, BN și CP sunt bisectoarele unghiurilor triunghiului ABC

Concurenta bisectoarelor
unui triunghi. Centrul cercului inscris

2. Mediatoarele laturilor unui triunghi

Mediatoarea unui segment este perpendiculara ridicată din
mijlocul segmentului.
În figura de mai jos, M este mijlocul segmentului AB, DM⊥AB, prin urmare DM este
mediatoarea segmentului AB. (Vezi și lecția Mediatoarea unui segment.)

Proprietatea punctelor situate pe mediatoarea

unui segment
Orice punct situat pe mediatoarea unui segment este egal
depărtat de capetele segmentului.
Este valabilă și reciproca acestei proprietăți:

Dacă un punct este egal depărtat de capetele unui segment, atunci

el aparține mediatoarei segmentului.
În figura de mai jos, dreapta d este mediatoarea segmentului AB, iar P este un
punct oarecare situat pe aceasta. Atunci distanța de la punctul P la A este egală cu
distanța de la P la B: d(P,A)=d(P,B).

d– mediatoarea segmentului AB, P∈d ⟹ PA=PB.

 Mediatoarea unui segment

Concurența mediatoarelor laturilor unui

triunghi
Într-un triunghi putem construi trei mediatoare, pentru că sunt trei laturi. Cele trei
mediatoare sunt concurente (se intersectează) într-un punct numit centrul cercului
circumscris triunghiului și se notează de obicei cu O. Cercul circumscris unui
triunghi este cercul care trece prin vârfurile triunghiului. Punctul O este egal
depărtat de vârfurile triunghiului, prin urmare raza cercului este R=OA=OB=OC.

OM, ON și OP sunt mediatoarele laturilor triunghiului ABC

Concurenta mediatoarelor unui triunghi. Centrul cercului circumscris

Dacă triunghiul ABC este dreptunghic, atunci centrul cercului circumscris coincide cu
mijlocul ipotenuzei, iar dacă triunghiul este obtuzunghic, centrul cercului circumscris
este situat în exteriorul triunghiului.

3. Înă lțimile unui triunghi

Înălțimea unui triunghi este perpendiculara dusă dintr-un vârf al
triunghiului pe latura opusă.
AM⊥BC ⟹ AM înălțime

Mai putem spune că AM este înălțimea corespunzătoare laturii BC, iar latura BC se

numește bază. Noțiunea de înălțime a unui triunghi este foarte importantă în
geometria plană, deoarece cu ajutorul ei vom defini aria triunghiului.

Concurența înălțimilor unui triunghi

Într-un triunghi putem construi trei înălțimi. Acestea sunt concurente (se
intersectează) într-un punct numit ortocentrul triunghiului și se notează de obicei
cu H.

AM, BN și CP sunt înălțimi în triunghiul ABC

 Concurenta inaltimilor unui
triunghi. Ortocentrul triunghiului

În cazul în care triunghiul este dreptunghic, atunci două dintre înălțimi vor coincide
cu catetele, iar în cazul acesta, ortocentrul va fi vârful drept al triunghiului.

Dacă triunghiul este obtuzunghic, atunci ortocentrul va fi situat în exteriorul

triunghiului.

4. Medianele unui triunghi

Mediana este segmentul care unește un vârf al unui triunghi cu
mijlocul laturii opuse.
M- mijlocul segmentului BC ⟹ AM- mediană în triunghiul ABC
Mediana în triunghi

Mediana unui triunghi are o proprietate importantă:

Orice mediană împarte triunghiul în două triunghiuri cu ariile

egale: AABM=AAMC. Aceste triunghiuri se numesc triunghiuri
echivalente.

Concurența medianelor unui triunghi

Într-un triunghi putem construi trei mediane. Acestea sunt concurente într-un punct
numit centrul de greutate al triunghiului și care se notează cu G. Acest punct este
situat pe fiecare mediană, la două treimi de vârf și o treime de bază.

AM, BN și CP sunt mediane în triunghiul ABC

 Concurenta medianelor
unui triunghi. Centrul de greutate

Să ne gândim că avem o bucată de carton pe care desenăm două triunghiuri și apoi

le decupăm. Dacă putem așeza cele două triunghiuri unul peste celălalt și ele
coincid perfect, atunci cele două triunghiuri sunt congruente.

Triung
hiuri congruente

Triunghiurile congruente au elementele corespunzătoare congruente două câte

două. Așadar, dacă ∆ABC ≡ ∆A’B’C’, atunci au loc următoarele șase congruențe:

AB ≡ A’B’, BC ≡ B’C’, AC ≡ A’C’, ∡A ≡ ∡A’, ∡B ≡ ∡B’, ∡C ≡ ∡C’.

Pentru a demonstra că două triunghiuri sunt congruente, nu este nevoie să
demonstrăm toate cele șase congruențe, ci este suficient să demonstrăm doar trei
dintre acestea. Dacă trei elemente coincid, atunci coincidența celorlalte este o
consecință.

Avem următoarele cazuri (criterii) de congruență:

Congruenta triunghiurilor- Cazuri de
congruență
1. Cazul L.U.L. (latură-unghi-latură):
Două triunghiuri sunt congruente dacă au două laturi și unghiul dintre acestea
respectiv congruente.

2. Cazul U.L.U. (unghi-latură-unghi):

Două triunghiuri sunt congruente dacă au o latură și două unghiuri alăturate
respectiv congruente.

3. Cazul L.L.L. (latură-latură-latură):

Două triunghiuri sunt congruente dacă au toate laturile respectiv congruente.

Congruenta triunghiurilor: Metoda

triunghiurilor congruente – probleme
rezolvate
Metoda triunghiurilor congruente este o metodă prin care putem demonstra că
două segmente sau două unghiuri sunt congruente. Dacă într-o problemă se cere să
arătăm că două segmente sau două unghiuri sunt congruente, le vom încadra în
două triunghiuri a căror congruență o putem demonstra. Din congruența celor două
triunghiuri va rezulta congruența segmentelor / unghiurilor cerute.

Problema 1
Fie ABC un triunghi isoscel cu AB≡AC și notăm cu S mijlocul laturii BC. Arătați că
∡BAS ≡ ∡CAS.

Rezolvare:
Încercăm să găsim două triunghiuri care conțin cele două unghiuri. ∡BAS face parte
din triunghiul ABS și ∡CAS face parte din triunghiul ACS. Prin urmare, vom
demonstra că aceste două triunghiuri sunt congruente, iar din congruența lor va
rezulta și congruența celor două unghiuri. Pentru a demonstra că triunghiurile ABS
și ACS sunt congruente, trebuie să găsim trei elemente respectiv congruente,
gândindu-ne la cazurile de congruență menționate mai sus. Știm din datele
problemei că AB ≡ AC, iar dacă S este mijlocul lui BC, atunci BS ≡ CS. Iar latura AS
este latură comună celor două triunghiuri. Așadar suntem în cazul de congruență
L.L.L. (pentru că am găsit trei laturi respectiv congruente). Redactăm astfel:

Problema 2
În figura de mai jos, dreptele a și b sunt paralele, iar c și d sunt secante. Dacă AB ≡
CD, arătați că OB ≡ OD.
Rezolvare:

Vom arăta că triunghiurile OAB și OCD sunt congruente.

Vom ține cont de faptul că dreptele a și b sunt paralele și se formează perechi de

unghiuri alterne interne congruente.

Congruenta triunghiurilor
dreptunghice
ianuarie 1, 2020 / Niciun comentariu

Despre cazurile de congruență ale triunghiurilor oarecare am discutat într-o altă

lecție (vezi lecția aici) și am văzut că pentru a demonstra congruența a două
triunghiuri, trebuie să demonstrăm congruența a trei elemente. În cazul
triunghiurilor dreptunghice, este suficient să identificăm doar două perechi de
elemente congruente (altele în afară de unghiul drept).

Să ne reamintim! Un triunghi este dreptunghic dacă are un unghi drept (cu măsura
de 90 de grade). Laturile care formează unghiul drept se numesc catete, iar latura
opusă unghiului drept se numește ipotenuză.
 Triunghiul dreptunghic
ABC

Cazurile (criteriile) de congruență ale

triunghiurilor dreptunghice
1. Cazul C.C. (catetă-catetă):

Două triunghiuri dreptunghice sunt congruente dacă au catetele respectiv

congruente.

2. Cazul C.U. (catetă-unghi):

Două triunghiuri dreptunghice sunt congruente dacă au câte o catetă și câte un

unghi ascuțit respectiv congruente.

3. Cazul I.U. (ipotenuză-unghi):

Două triunghiuri dreptunghice sunt congruente dacă au ipotenuzele și câte un

unghi ascuțit respectiv congruente.

4. Cazul I.C. (ipotenuză-catetă):

Două triunghiuri dreptunghice sunt congruente dacă au ipotenuzele și câte o catetă

respectiv congruente.

Probleme rezolvate. Metoda

triunghiurilor congruente
Metoda triunghiurilor congruente este o metodă prin care putem demonstra că
două segmente sau două unghiuri sunt congruente. Dacă într-o problemă se cere să
arătăm că două segmente sau două unghiuri sunt congruente, le vom încadra în
două triunghiuri a căror congruență o putem demonstra. Din congruența celor două
triunghiuri va rezulta congruența segmentelor / unghiurilor cerute.

Problema 1
Fie ABC un triunghi isoscel cu AB≡AC și fie AM⊥BC. Arătați că ∡ABM ≡ ∡ACM.

Rezolvare:

Dacă AM⊥BC, atunci triunghiurile ABM și ACM sunt dreptunghice și vom arăta că
acestea sunt congruente.

Acesta este un rezultat important și ar fi bine să-l reținem:

Într-un triunghi isoscel, unghiurile alăturate bazei sunt congruente.

Problema 2

Fie ABC un triunghi isoscel cu AB≡AC și fie M mijlocul laturii BC. Ducem MP⊥AB și
MQ⊥AC. Arătați că PB ≡ QC.

Rezolvare:
Triunghiurile MPB și MQC sunt dreptunghice și vom arăta că acestea sunt
congruente. În rezolvarea acestei probleme vom folosi rezultatul demonstrat
anterior: triunghiul isoscel ABC are unghiurile de la bază congruente: ∡B≡∡C.