Sunteți pe pagina 1din 17

GEOMETRIE CLASA A VI-A

1.

UNGHIURI

1. Unghi nul = unghiul a carui masura este de 0.


2. Unghi ascutit = unghiul a carui masura este mai mica de 90.
3. Unghi drept = unghiul a carui masura este de 90.
4. Unghi obtuz = unghiul a carui masura este mai mare de 90.
5. Unghi alungit = unghiul ale carui laturi sunt una in prelungirea celeilalte.
Unghiuri congruente = doua sau mai multe unghiuri care au masurile egale.
Unghiuri adiacente = doua unghiuri care au : varful comun, o latura comuna si interioarele diferite.
Unghiuri complementare = doua unghiuri care au suma masurilor egala cu 90.
Unghiuri suplementare = doua unghiuri care au suma masurilor egala cu 180.
Unghiurile opuse la varf au in comun numai varful si sunt formate de doua drepte concurente.
Unghiurile opuse la varf sunt congruente ( au masurile egale )
UNGHIURI FORMATE PRIN INTERSECTIA A DOUA DREPTE
PARALELE CU O SECANTA
1. Unghiuri corespondente = sunt situate de aceeasi parte a secantei, dar si de aceeasi parte a
celor doua
drepte paralele.
Unghiurile corespondente sunt congruente.
2. Unghiuri alterne interne = sunt situate de o parte si de alta a secantei, intre cele doua drepte
paralele.
Unghiurile alterne interne sunt congruente.
3. Unghiuri alterne externe = sunt situate de o parte si de alta a secantei, in afara celor doua
drepte
paralele .
Unghiurile alterne externe sunt congruente .
UNGHIURI IN TRIUNGHI
Unghiurile unui triunghi sunt unghiurile interioare formate de laturile triunghiului.

ATENTIE ! Unghiului mai mare i se opune latura mai mare.


Teorema: Suma masurilor unghiurilor interioare unui triunghi este egala cu 180.
Un unghi exterior este format de o latura a triunghiului cu prelungirea altei laturi a triunghiului.
Masura unui exterior unui triunghi este egala cu suma masurilor unghiurilor interiare triunghiului,
neadiacente lui.

2. TRIUNGHIURI
A. CLASIFICARE IN FUNCTIE DE LATURI:
1. Triunghi oarecare = laturile au lungimi diferite.
2. Triunghi isoscel = doua laturi sunt congruente.
3. Triunghi echilateral = toate laturile sunt congruente.
B. CLASIFICARE IN FUNCTIE DE UNGHIURI:
1. Triunghi ascutitunghic = toate unghiurile sunt ascutite.
2. Triunghi dreptunghic = are un unghi drept.
3. Triunghi obtuzunghic = are un unghi obtuz.
PROPRIETATILE TRIUNGHIULUI ISOSCEL
P1. Intr-un triunghi isoscel, mediatoarea bazei este si inaltime, si mediana, si bisectoarea unghiului
opus
bazei.
P2. Unghiurile de la baza unui triunghi isoscel sunt congruente.
P3. Inaltimile corespunzatoare laturilor congruente sunt congruente
PROPRIETATILE TRIUNGHIULUI ECHILATERAL

P1. Toate unghiurile triunghiului echilateral au fiecare masura de 60.


P2. Intr-un triunghi echilateral cele trei mediane sunt, in acelasi timp, mediatoare, bisectoare si
inaltimi.
P3. Intr-un triunghi echilateral centrul cercului circumscris, centrul cercului inscris, centrul de greutate
si

ortocentrul coincid.
LINII IMPORTANTE IN TRIUNGHI
1. MEDIATOAREA IN TRIUNGHI
Se numeste mediatoarea unui segment dreapta perpendiculara pe mijlocul segmentului.
Teorema: Daca un punct este situat pe mediatoarea unui segment, atunci acel punct este egal
departat de
capetele segmentului.
Teorema: Mediatoarele
circumscris

unui

triunghi

sunt

concurente

intr-un

punct

numit centrul

cercului

triunghiului.
ATENTIE ! Centrul cercului circumscris triunghiului este la egala departare fata de varfurile
triunghiului.
2. BISECTOAREA IN TRIUNGHI
Se numeste bisectoarea unui unghi semidreapta aflata in interiorul unghiului, cu originea in varful
unghiului, care separa unghiul in doua unghiuri congruente.
Teorema: Daca un punct este situat pe bisectoarea unui unghi, atunci acel punct este egal departat
de
laturile triunghiului.

Teorema: Bisectoarele sunt concurente intr-un punct numit centrul cercului inscris in triunghi.
3. INALTIMEA IN TRIUNGHI
Se numeste inaltimea unui triunghi segmentul dus din varful unui triunghi pe latura opusa.
Teorema: Inaltimile unui triunghi sunt concurente intr-un punct numit ortocentru ( H ).
4. MEDIANA IN TRIUNGHI
Se numeste mediana in triunghi segmentul determinat de un varf si mijlocul laturii opuse.
Teorema: Medianele unui triunghi sunt concurente intr-un punct numit centrul de greutate ( G ).
ATENTIE ! Centrul de greutate se afla la doua treimi de varf si o treime de baza.
Teorema: Intr-un triunghi dreptunghic mediana corespunzatoare ipotenuzei are ca valoare jumatate

din lungimea ipotenuzei.


5. LINIA MIJLOCIE IN TRIUNGHI
Se numeste linie mijlocie in triunghi segmentul determinat de mijloacele a doua laturi ale
triunghiului.
Teorema: Intr-un triunghi linia mijlocie este paralela cu o latura a triunghiului si are lungimea egala cu
jumatate din lungimea laturii cu care ea este paralela.

Definitie:Triunghiul este poligonul cu trei laturi: cel mai simplu poligon inchis.
Figura geometrica ce se formata prin reuniunea a trei segmente , si , unde
A,B,C sunt puncte necoliniare, se numeste triunghi.

Altfel notate elementele triunghiului


a) laturile : [AB], [AC], [BC] si
b) unghiurile: A , B , C.
Clasificarea triunghiurilor
a) dupa laturi : 1) echilateral; 2) isoscel; 3) scalen.
Triunghiul echilateral are toate laturile congruente.
Triunghiul isoscel are doua laturi congruente.
Triunghiul scalen (sau oarecare) cu laturile necongruente diferite cu
lungimile neegale.
b) dupa unghiuri: 1) ascutitunghic; 2) dreptunghic; 3) obtuzunghic.
Triunghiul ascutitunghic are toate unghiurile ascutite.
Triunghiul dreptunghic are un unghi drept.
Triunghiul obtuzunghic are un unghi obtuz.
Nota : In triunghiul dreptunghic laturile ce formeaza unghiul drept se numesc

catete si latura ce se opune unghiului drept se numeste ipotenuza.


Nota2: Perimetrul unui triunghi suma lungimilor laturilor sale: PABC =
AB + BC + AC.
Problema: Calculati perimetrul unui triunghi isoscel cunoscand ca doua
laturi au lungimile de 18 cm, respectiv 24cm.
Problema: Un agricultor doreste sa imprejmuiasca un loc unde va depozita
furaje si foloseste pari din doi in doi metri. Locul are forma de triunghi
echilateral cu perimetrul de 30 de metri. Cati pari trebuie sa foloseasca ?
Linii importante in triunghi:
- Mediana = segmentul care uneste un varf al triunghiului cu mijlocul laturii
opuse; medianele se intersecteaza in G= centrul de greutate al triunghiului,
care se gaseste la 1/3 de baza si 2/3 de varful acestuia (triunghiului).
- Bisectoarea: este semidreapta cu originea in varful unui punct al
triunghiului, care imparte unghiul in doua unghiuri egale; bisectoarele se
intersecteaza in I= centrul cercului inscris in triunghi.
- Inaltimea: Segmentul care uneste varful unui triunghi cu proiectia acestuia
pe latura opusa; inaltimile se intersecteaza in H= ortrocentrul triunghiullui.
- Mediatoarea: dreapta perpendiculara pe o latura a triunghiului si care
trece prin mijlocul acesteia; cele trei mediatoare se intersecteaza in O=
centrul cercului circumscris triunghiului.

Unghiul, Semidrepte, origine. Unghiuri drepte,


congruente. Masura unui unghi
Punctul, dreapta, planul sunt cele mai simple figuri geometrice. Dreptele si
planele sunt multimi de puncte.
Orice multime de puncte se numeste figura geometrica.
:Prin constructia unui unghi intr-un plan,planul este impartit in doua regiuni;
aceste regiuni sunt "parti" infinite din plan.

Cele doua semidrepte se numesc laturile unghiului, iar originea comuna se


numeste varful unghiului.
Doua semidrepte concurente in origine determina doua unghiuri cu laturile
comune; pentru a pune in evidenta care unghi este luat in considerare, il
marcam cu un arc de cerc (ca in figura de mai sus); originea

comuna a semidreptelor se numeste varful unghiului, iar semidreptele se


numesc laturile unghiului .

Observatii:
Doua unghiuri sunt congruente daca prin suprapunere coincid.
Doua unghiuri congruente au aceeasi masura.
Daca doua drepte sunt concurente si cele patru unghiuri formate sunt
congruente,atunci masura unuia dintre ele este de 90o si un astfel de unghi
se numeste unghi drept.
Unghiul cu "deschiderea" mai mica decat a unghiului drept se numeste unghi
ascutit, iar unghiul cu " deschiderea" mai mare decat a unghiului drept se
numeste unghi obtuz.

Un unghi are masura de un grad (1o) daca masura lui reprezinta a 180 - a
parte din masura unui unghi alungit.
Submultiplii gradului sunt minutul si secunda:
1o = 60' ; 1' = 60" ; 1o = 3600".
Pentru figura alaturata scrieti folosind notatia cu trei litere:
a) unghiul drept; b) unghiurile obtuze;
c) unghiurile ascutite.

Mrimile proporionale si triunghiul (clasa a VI-a, a VII-a)


Geometrie clasa a VI-a, clasa a VII-a, Algebr clasa a VI-a

Msurile unghiurilor unui triunghi sunt direct proporionale cu numerele 3, 7 i respectiv 8. Calculai
msura celui mai mic dintre unghiurile triunghiului.

Rezolvare teste pentru Evaluarea Nationala, exercitii


rezolvate pentru Evaluarea Nationala
Incepem prin a rezolva teste pentru Evaluarea Nationala, in cadrul aceste sectiuni o sa
prezentam execitii rezolvate pentru Evaluarea Nationala, astfel o sa incepem cu subiectul I
in care o sa explicam pentru fiecare exercitiu in parte ceea e am facut.

Subiectul I
1. Rezultatul calculului
2. Daca

si

, atunci multimea

are elemente.

Stim ca
Adica , deci multimea are 5 elemente.
3. Cel mai mare numar natural prin care se simplifica fractia

este.

. Deci cel mai mare numar prin care simplificam fractia este 28.
4. Fie D si E mijloacele laturilor (AC) si (AB) ale triunghiului echilateral ABC, de latura A=8
cm. Aria trapezului BCDE este .

In triunghiul ABC, DE este linie mijloocie, deci

cm.Cum D este

mijlocul lui AC rezulta ca DC=6 cm, asemanator si EB=6 cm.


Aria trapezului este:
aflam inaltimea, fie
rezulta

, baza mica si baza mare le cunoastem, trebuie sa mai


, cum triunghiul ABC este echilateral,
, cum

, deci

Cum DE=6 cm, DE=TF,


Cum CT=FB rezulta
ca CT=FB=3 cm .In triunghiul CDT aplicam teorema

deci

cm. Deci

cm.

5. Prisma dreapta ABCABC are baza triunghi echilateral cu AB=12 cm si inaltimea AA=9
cm. Volumul prismei este
Pentru a rezolva problema de mai sus trebuie sa stim formula pentru volumul prismei, astfel
pentru orice prisma volumul este

unde

este aria bazei, iar h dupa cum bine

stiti este inaltimea prismei. In cazul nostu prisma este triunghiulara cu baza triunghi
echilateral, deci

unde

este aria triunghiului echilateral. Deci volumul este


.

6. Lungimea raului Arges este de 275 km, Siretul este cu 195 km mai lung, iar Oltul are cu
55 km mai mult decat Siretul, Atunci Oltul are km.
notam raul Arges cu litera A, Siretul cu litera S, iar raul Olt cu O.
Si obtinem
Iar .

E nevoie s tim foarte bine care sunt unghiurile formate de dou drepte (oarecare) cu o
secant.
Care sunt aceste unghiuri ?

n imaginea prezentat mai


sus, avem urmtoarele notaii i simboluri:
d1, d2 sunt cele dou drepte;
s este secanta;
cifrele de la 1 la 8 reprezint unghiurile formate de cele dou drepte cu
secanta s.
Aa cum se poate observa, am folosit cteva simboluri pentru a putea identifica mai uor
(desigur, din punctul meu de vedere) perechile de unghiuri care se formeaz. Rmne la
alegerea ta dac vei alege aceast metod de nvare sau nu.
Deci, simbolurile sunt urmtoarele:

Acum c am stabilit care sunt simbolurile, putem scrie perechile de unghiuri care se
formeaz:
Unghiuri alterne interne: 3 i 5 respectiv 4 i 6
Unghiuri alterne externe: 2 i 8 respectiv 1 i 7
Unghiuri interne de aceeai parte a secantei: 3 i 6 respectiv 4 i 5
Unghiuri externe de aceeai parte a secantei: 2 i 7 respectiv 1 i 8
Unghiuri corespondente: 2 i 6 respectiv 3 i 7
1 i 5 respectiv 4 i 8
Ok. Ne-am amintit de unghiurile care se formeaz de dou drepte cu o secant, iar acum
putem merge mai departe la : unghiuri formate de dou drepte paralele cu o
secant.
Ce e nevoie s tim ?
E nevoie s tim c, dou drepte paralele formeaz cu orice secant:
I. Unghiuri alterne externe congruente: 1 7 i 2 8

II. Unghiuri corespondente congruente: 2


6 i 3 7; 1 5 i 4 8

III. Unghiuri interne de aceeai parte a


secantei suplementare:
Obs.: Unghiuri suplementare dou unghiuri care formeaz mpreun 180.
m(3) + m(6) = 180
m(4) + m(5) = 180

IV. Unghiuri externe de aceeai parte a


secantei suplementare:
m(2) + m(7) = 180

m(1) + m(8) = 180

Probleme rezolvate:
1. Studiai figura urmtoare i observai c d1 d2. Atunci x este egal cu.

[D. Zaharia, M. Zaharia, Matematic:


Algebr.Geometrie: clasa a VI-a, Editura Paralela 45, Piteti, 2003]
de aceast dat, voi nota cele 8 unghiuri cu litere:

aadar: m(D) = 100 i m(G) = 2x


ntrebarea care se pune, este: Cum aflm cte grade are x ?
primul pas e s cutm unghiuri congruente formate de cele dou drepte paralele, dar
innd cont de cele dou unghiuri pe care le cunoatem, D i G;
dac ne uitm puin la partea teoretic, vom observa c D H i C G (consecina
II: unghiuri corespondente congruente)

deoarece D H, m(D) = m(H) = 100;


pe x l putem afla din ecuaia:
m(G) + m(H) = 180
2x + 100 = 180
2x = 180 100
2x = 80
x = 80 : 2
x = 40
2. a) Construii un ABC cu m(ABC) = m(ACB) = 50 i printr-un punct D (AC) ducei
paralela la AB. Notai cu E intersecia acesteia cu dreapta BC.
b) Demonstrai c m(CED) = 50 i m(CDE) = m(BAC).
[D. Zaharia, M. Zaharia, Matematic: Algebr.Geometrie: clasa a VI-a, Editura
Paralela 45, Piteti, 2003]
Rezolvare:

b) deoarece AB DE i BC este secanta lor, ABC i


CED sunt unghiuri corespondente congruente, deci m(ABC) = m(CED) = 50;

Cum putem afla m(BAC) ?


m(BAC) o putem afla foarte simplu, astfel:
m(BAC) + m(ABC) + m(ACB) = 180
m(BAC) + 50 + 50 = 180
m(BAC) + 100 = 180
m(BAC) = 180 100
m(BAC)

80

deoarece AB DE i AC este secanta lor, CDE i


BAC sunt unghiuri corespondente congruente, deci m(CDE) = m(BAC) = 80.
La final de articol, a vrea s i transmit c:
e necesar s tii s identifici foarte bine unghiurile formate de dou drepte cu o secant,
iar aici i sugerezi s exersezi ct poi de mult;