Definiţii

Punct​ – o înţepătură de ac fără grosime, pe o suprafaţă.

Dreapta​ – un fir de aţă perfect întins, fără grosime, infinit.

Semidreapta​ – o parte dintr-o dreaptă, limitată la unul dintre capete, numit originea
semidreptei.

Segment​ – porţiunea dintr-o dreaptă cuprinsă între două puncte de pe ea.

Puncte coliniare​ – trei sau mai multe puncte ce se află pe aceeaşi dreaptă trasată sau nu.

Puncte identice​ – două puncte ce se află în acelaşi loc.

Puncte distincte​ – două puncte ce nu se află în acelaşi loc.

Drepte concurente​ – două drepte coplanare ce au un punct comun.

Drepte paralele​ – două drepte coplanare ce nu au un punct comun.

Drepte perpendiculare​ – două drepte coplanare concurente care, intersectate, formează

patru unghiuri drepte.

Piciorul dreptei perpendiculare​ – punctul ce rezultă din intersecţia a două drepte

perpendiculare.

Semidrepte opuse​ – două semidrepte ale căror reuniune rezultă o dreaptă.

Segmente congruente​ – două segmente care au aceeaşi măsură.

Măsura segmentului​ – numărul care arată de câte ori se cuprinde o unitate de măsură
convenţională într-un segment.

Mijlocul segmentului​ – punctul aflat pe segment la distanţe egale de capetele acestuia.

Jumătatea segmentului​ – numărul care se obţine prin împărţirea măsurii segmentului la doi.

Mediatoarea segmentului​ – dreapta perpendiculară dusă prin mijlocul segmentului.

Unghi​ – reuniunea a două semidrepte cu aceeaşi origine.

Bisectoarea unghiului​ – semidreapta aflată în interiorul unghiului care determină cu laturile
acestuia două unghiuri congruente.

Unghiuri adiacente​ – două unghiuri ce au acelaşi vârf, o latură comună şi interioare disjuncte.

Unghiuri complementare​ – două unghiuri cu suma totală de 90 de grade.

Unghiuri suplementare​ – două unghiuri cu suma totală de 180 de grade.

Unghi ascuţit​ – un unghi mai mic decât un unghi drept.

Unghi drept​ – jumătate din unghiul maxim.

Unghi obtuz​ – un unghi mai mare decât un unghi drept.

Unghi nul​ – un unghi ale cărui semidrepte sunt identice.

Unghi maxim​ – un unghi ale cărui semidrepte sunt opuse.

Unghiuri opuse la vârf​ – unghiurile care au acelaşi vârf şi laturile opuse (semidrepte
opuse).

Unghiuri în jurul unui punct​ – două sau mai multe unghiuri consecutiv adiacente.

Unghi exterior triunghiului​ – unghiul suplementar si adiacent unui unghi al unui triunghi.

Triunghi​ – figura geometrică formată din cele trei segmente determinate de trei puncte
necoliniare.

Triunghi oarecare​ – triunghiul cu lungimile laturilor diferite.

Triunghi isoscel​ – triunghiul cu două laturi congruente.

Triunghi echilateral​ – triunghiul cu toate laturile congruente.

Triunghi ascuţitunghic​ – triunghiul cu toate unghiurile ascuţite.

Triunghi dreptunghic​ – triunghiul cu unul dintre unghiuri drept.

Triunghi obtuzunghic​ – triunghiul cu unul dintre unghiuri obtuz.

Perimetrul​ ​triunghiului​ – suma lungimilor laturilor unui triunghi.

Triunghiuri congruente​ – două triunghiuri cu fiecare latură a unuia, congruentă cu una a
celuilalt şi fiecare unghi al unuia, congruent cu unul al celuilalt.

Mediana triunghiului​ – segmentul care uneşte un vârf al unui triunghi cu mijlocul laturii opuse.

Înălţimea triunghiului​ – segmentul ce uneşte un vârf al triunghiului cu piciorul dreptei

perpendiculare duse din acel vârf pe latura opusă.

Bisectoarea triunghiului​ – segmentul de pe bisectoarea unui unghi al unui triunghi, cuprins

între vârful unghiului şi latura opusă.

Centrul de greutate al triunghiului​ – punctul de intersecţie a medianelor unui triunghi.

Cerc​ - mulțimea tuturor punctelor din plan, egal depărtate de un punct fix numit centru.

Rază​ – dreapta ce unește centrul cercului de unul din punctele sale.

Diametru​ - orice segment care are ca extremități două puncte de pe cerc și trece prin centrul
cercului.

Teoreme

Teorema punctelor de pe mediatoarea segmentului​ – orice punct de pe mediatoarea unui

segment este egal depărtat de capetele segmentului.

Teorema punctelor de pe bisectoarea unghiului​ – orice punct de pe bisectoarea unui unghi

este egal depărtat de capetele unghiului.

Teorema unghiurilor opuse la vârf​ – dacă două unghiuri sunt opuse la vârf, atunci ele sunt
congruente.

Teorema unghiurilor în jurul unui punct​ – dacă două sau mai multe unghiuri sunt în jurul unui
punct, atunci suma lor este egală cu 360 de grade.

Teorema sumei unghiurilor unui triunghi​ – orice triunghi are suma unghiurilor egală cu 180
de grade.

Cazurile de congruenţă la triunghiuri:

1 – dacă două triunghiuri au câte două laturi şi unghiul format de acestea respectiv congruente.
2 – dacă două triunghiuri au câte două unghiuri şi latura lor comună respectiv congruente.
3 – dacă două triunghiuri au toate laturile respectiv congruente.
Teorema unghiurilor de la baza triunghiului isoscel​ – într-un triunghi isoscel, unghiurile
opuse laturilor congruente sunt congruente.

Teorema unghiurilor triunghiului echilateral​ – într-un triunghi echilateral, toate unghiurile

acestuia au măsura egală cu 60 de grade.

Cazurile de congruenţă la triunghiul dreptunghic:

1 – dacă două triunghiuri dreptunghice au catetele respectiv congruente.
2 – dacă două triunghiuri dreptunghice au câte o catetă şi un unghi ascuţit alăturat acesteia
respectiv congruente.
3 – dacă două triunghiuri dreptunghice au ipotenuzele şi câte un unghi ascuţit respectiv
congruente.
4 – dacă două triunghiuri dreptunghice au câte o catetă şi un unghi opus ei respectiv
congruente.
5 – dacă două triunghiuri dreptunghice au ipotenuzele şi câte o catetă respectiv congruente.

Teorema unghiurilor de 30 de grade​ – dacă într-un triunghi dreptunghic cu un unghi de 30 de

grade, lungimea catetei opuse acestui unghi este egală cu jumătate din lungimea ipotenuzei.

CLASIFICAREA UNGHIURILOR
1. Unghi nul​ = unghiul a carui masura este de 0°.
2. Unghi ascutit​ = unghiul a carui masura este mai mica de 90°.
3. Unghi drept​ = unghiul a carui masura este de 90°.
4. Unghi obtuz​ = unghiul a carui masura este mai mare de 90°.
5. Unghi alungit​ = unghiul ale carui laturi sunt una in prelungirea celeilalte.
Unghiuri congruente​ = doua sau mai multe unghiuri care au masurile egale.
Unghiuri adiacente​ = doua unghiuri care au : varful comun, o latura comuna si interioarele
diferite.
Unghiuri complementare​ = doua unghiuri care au suma masurilor egala cu 90°.
Unghiuri suplementare​ = doua unghiuri care au suma masurilor egala cu 180°.
Unghiurile opuse la varf​ au in comun numai varful si sunt formate de doua drepte concurente.
Unghiurile opuse la varf sunt congruente ( au masurile egale )
UNGHIURI FORMATE PRIN INTERSECTIA A DOUA DREPTE
PARALELE CU O SECANTA
1​. Unghiuri corespondente​ = sunt situate de aceeasi parte a secantei, dar si de aceeasi parte
a celor doua
drepte paralele.
Unghiurile corespondente sunt congruente.
2. Unghiuri alterne interne​ = sunt situate de o parte si de alta a secantei, intre cele doua
drepte paralele.
Unghiurile alterne interne sunt congruente.
3. Unghiuri alterne externe​ = sunt situate de o parte si de alta a secantei, in afara celor doua
drepte
paralele .
Unghiurile alterne externe sunt congruente .
UNGHIURI IN TRIUNGHI
Unghiurile unui triunghi sunt unghiurile interioare formate de laturile triunghiului.
ATENTIE !​ Unghiului mai mare i se opune latura mai mare.
Teorema​:​ Suma masurilor unghiurilor interioare unui triunghi este egala cu 180°.
Un ​unghi exterior​ este format de o latura a triunghiului cu prelungirea altei laturi a triunghiului.
Masura unui exterior unui triunghi este egala cu suma masurilor unghiurilor interiare triunghiului,
neadiacente lui.

2. TRIUNGHIURI
A. CLASIFICARE IN FUNCTIE DE LATURI​:
1. Triunghi oarecare​ = laturile au lungimi diferite.
2. Triunghi isoscel​ = doua laturi sunt congruente.
3. Triunghi echilateral​ = toate laturile sunt congruente.
B. CLASIFICARE IN FUNCTIE DE UNGHIURI​:
1. Triunghi ascutitunghic​ = toate unghiurile sunt ascutite.
2. Triunghi dreptunghic​ = are un unghi drept.
3. Triunghi obtuzunghic​ = are un unghi obtuz.
PROPRIETATILE TRIUNGHIULUI ISOSCEL
P1.​ Intr-un triunghi isoscel, mediatoarea bazei este si inaltime, si mediana, si bisectoarea
unghiului opus
bazei.
P2​. Unghiurile de la baza unui triunghi isoscel sunt congruente.
P3.​ Inaltimile corespunzatoare laturilor congruente sunt congruente
PROPRIETATILE TRIUNGHIULUI ECHILATERAL
P1.​ Toate unghiurile triunghiului echilateral au fiecare masura de 60°.
P2.​ Intr-un triunghi echilateral cele trei mediane sunt, in acelasi timp, mediatoare, bisectoare si
inaltimi.
P3.​ Intr-un triunghi echilateral centrul cercului circumscris, centrul cercului inscris, centrul de
greutate si
ortocentrul coincid.
LINII IMPORTANTE IN TRIUNGHI
1. MEDIATOAREA IN TRIUNGHI
Se numeste ​mediatoarea unui segment​ dreapta perpendiculara pe mijlocul segmentului.
Teorema​:​ Daca un punct este situat pe mediatoarea unui segment, atunci acel punct este egal
departat de
 capetele segmentului.
Teorema: ​Mediatoarele unui triunghi sunt concurente intr-un punct numit ​centrul cercului
circumscris
triunghiului.
ATENTIE !​ Centrul cercului circumscris triunghiului este la egala departare fata de varfurile
triunghiului.
2. BISECTOAREA IN TRIUNGHI
Se numeste ​bisectoarea unui unghi​ semidreapta aflata in interiorul unghiului, cu originea in
varful unghiului, care separa unghiul in doua unghiuri congruente.
Teorema:​ Daca un punct este situat pe bisectoarea unui unghi, atunci acel punct este egal
departat de
laturile triunghiului.

Teorema:​ Bisectoarele sunt concurente intr-un punct numit ​centrul cercului inscris ​in triunghi.
3. INALTIMEA IN TRIUNGHI
Se numeste ​inaltimea unui triunghi​ segmentul dus din varful unui triunghi pe latura opusa.
Teorema:​ Inaltimile unui triunghi sunt concurente intr-un punct numit ​ortocentru ( H ).
4. MEDIANA IN TRIUNGHI
Se numeste ​mediana in triunghi​ segmentul determinat de un varf si mijlocul laturii opuse.
Teorema: Medianele unui triunghi sunt concurente intr-un punct numit ​centrul de greutate ( G
).
ATENTIE !​ Centrul de greutate se afla la doua treimi de varf si o treime de baza.
Teorema: Intr-un triunghi dreptunghic mediana corespunzatoare ipotenuzei are ca valoare
jumatate
din lungimea ipotenuzei.
5. LINIA MIJLOCIE IN TRIUNGHI
Se numeste ​linie mijlocie in triunghi​ segmentul determinat de mijloacele a doua laturi ale
triunghiului.
Teorema:​ Intr-un triunghi linia mijlocie este paralela cu o latura a triunghiului si are lungimea
egala cu
jumatate din lungimea laturii cu care ea este paralela.