Subiectul I.

1 LOGARITMI
PROGRESII Definiție

ARITMETICE GEOMETRICE
Notații Condițiile de existență ale logaritmului
( ) ( ) ( )
( )
( )
Logaritmul zecimal Logaritmul natural

Exemplu ( )

Proprietăți ale logaritmilor

1. 2.

3. 4.

Definiție (Formula de recurență) 5. ( ) 6.

Rația unei progresii 7.

( ) Formule de schimbare a bazei logaritmului

CELE MAI UTILIZATE FORMULE 8. 9.

Formula termenului general 10. 11.

( )
Monotonia funcției logaritmice
Suma primilor n termeni ai progresiei
( ) ( )

I. Dacă ( )
( ) ( ) ( ) ( )

II. Dacă ( )
( ) ( )
Condiția ca trei numere să fie termeni consecutivi ai unei progresii
Monotonia funcției exponențiale

( ) ( )

I. Dacă ( )

II. Dacă ( )
 PUTERI ȘI RADICALI NUMERE COMPLEXE ( )– forma algebrică
PUTERI Definiție
Definiție putere
Notații
a = partea reală a numărului complex z bi = partea imaginară a numărului complex z
a = Re(z) – realul lui z b = Im(z) – imaginarul lui z

i = unitate imaginară
Proprietăți puteri
Proprietăți
1. 2. ( ( ) ( ) )
( )
3. 4. ( )
Egalitatea a două numere complexe
5. ( ) 6.

7. ( ) ( ) 8. Conjugatul lui z Modulul lui z

̅ | | | |
9. 10.
Proprietăți (cele mai utilizate)
1. | | | ̅| 4. | | | | | |
| |
RADICALI 2. | | | | 5. | |

Radicalul de ordin 2 Radicalul de ordin 3 3. ̅ 6. | | ̅

Condiții de existență ale radicalului de ordin 2 Condiții de existență ale radicalului de ordin 3 Raportul a două numere complexe
(de ordin par) (de ordin impar)
= se calculează prin amplificarea lui (raportului) cu conjugatul numitorului
( ) ( ) Nu există
( ) ( ) ( )
( ) ( )
Proprietăți ale radicalilor

1. √ √ √ √ √ √ Puterile lui i

√ √
2.
√ √

3. √ √
Rezolvarea în a ecuației de grad II cu coeficienți reali
4. √ √

5. √ √

√
 Subiectul I.2
FORMULE DE CALCUL PRESCURTAT
( ) ( ) FUNCȚII – definiții și proprietăți
( )
( ) Notații
A = domeniul funcției
( ) B = codomeniul funcției
f(x)= legea de corespondență a funcției
( ) ( )
( ) ( ) ( ) ( )

( ) ( )
( ) x (prima coordonată) = abscisa punctului
y (a doua coordonată) = ordonata punctului
PARTEA ÎNTREAGĂ ȘI PARTEA FRACTIONARĂ
A UNUI NUMĂR REAL
Intersecția cu axele de coordonate ale Gf
Partea întreagă a unui număr real x
( )
Notație Definiție ( )
( )
[ ]
[ ] ( )
[ ]
Partea fracționară a numărului real x

Notație Definiție Determinarea coordonatelor punctelor de intersecție a două grafice (Gf și Gg)

{ } { } [ ] ( ) ( )

Proprietăți

1. [ ] 3. { } [ )
Compunerea funcțiilor
2. [ ] [ ] 4. { } { }
( )( ) ( )
5. [ ] { }

MODULUL UNUI NUMĂR REAL

Definiție | |

| |
Proprietăți
| |
 FUNCȚIA DE GRADUL I
FUNCȚII – definiții și proprietăți
Funcții pare. Funcții impare
( ) Forma generală a funcției
( ) ( ) ( ) ( )
Funcții periodice ( )
este periodică cu perioada T dacă ( ) ( )
Cea mai mică perioadă nenulă pozitivă (dacă există) s.n. perioadă principală Monotonia funcției
Imaginea unei funcții (mulțimea de valori a funcției)
1. Dacă atunci f este strict descrescătoare
{ | ( ) } sau ( ) { ( )| } 2. Dacă atunci f este strict crescătoare
Funcții injective – definiții
Semnul funcției
1. ( ) ( ) [ ]
Se rezolvă ecuația ( )
2. ( ) ( ) [ ]

3. f este strict monotonă (Analiză matematică)

Obs. ( ) ( )
( ) semn contrar a 0 semn a
Funcții surjective – definiții

1. [ ( ) ] [ ( ) ]
2.
Funcții bijective – definiții

1. f este injectivă și surjectivă

2. [ ( ) ] [ ( ) ]
Funcții inversabile

f este bijectivă
Inversa unei funcții

( ) ( )
( ) ( )
Funcții monotone
este monoton crescătoare dacă ( ) ( )
este monoton descrescătoare dacă ( ) ( )
este strict crescătoare dacă ( ) ( )
este strict descrescătoare dacă ( ) ( )
 FUNCȚIA DE GRADUL al II – lea Graficul funcției de gradul al doilea
Forma generală a funcției Se numește parabolă. Parabola are un punct de extrem, numit vârf și notat cu V.
( )
Coordonatele vârfului :

Ecuația de gradul al doilea funcția admite maxim (V este punct de maxim)

Dacă
valoarea maximă a funcției sau maximul funcției este
funcția admite minim (V este punct de minim)
( ) Dacă
Cazul valoarea minimă a funcției sau minimul funcției este
I √ √
Ecuația axei de simetrie a parabolei este:
( ) Poziția parabolei (graficului funcției de grad II) față de axa Ox
Cazul
II
( )
Cazul
III
( )

( ( ) ( ))
Semnul funcției de gradul al doilea
( )
Monotonia și imaginea funcției de gradul al doilea
Cazul
( )
I ( ) Semn
Semn a 0 contrar 0 Semn a Se calculează coordonatele vârfului
a
( ) Dacă este punct de maxim
Cazul
II
( ) semn a 0 semn a
( )
( )
Cazul max
III
( ) semn a

Relațiile lui Viete

Dacă este punct de minim

( ) ( )
( )
Suma pătratelor rădăcinilor
min

Formarea ecuației de gradul al doilea cu rădăcinile

Se calculează și . Ecuația cu rădăcinile este:

 Subiectul I.3
ECUAȚII Ecuații trigonometrice
Ecuații iraționale
Ecuații trigonometrice fundamentale
( ) ( ) ( ) ( ) [ ] ( )
1. Se pun condiții de existență [ ]
( )
( )

Eliminarea radicalului (prin ridicarea la putere) și rezolvarea ecuației obținute

Ecuații trigonometrice de forma ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( ) ( ) ( )
Verificarea soluției ( ) ( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )

Ecuații trigonometrice care se rezolvă cu ajutorul unor ecuații din algebră (notații)
Ecuații exponențiale
Cele mai utilizate formule trigonometrice sunt:
( ) ( ) ( )
1. ( ) ( ) 2. ( )
și
3. Cu ajutorul notațiilor și a proprietăților puterilor Ecuații de forma
(O metodă) Prin utilizarea substituției și a formulelor trigonometrice

Ecuații logaritmice
( ) ( ) ( ) ( )
Observație!
( ) Funcția trigonometrică tg nu este definită pe întreaga mulțime a numerelor reale ( ) ducând
1. ( )
astfel la pierderea unor eventuale soluții de forma ( ) .
Prin urmare este necesară verificarea valorilor de forma ( )
( ) ( )

2. ( )

3. Cu ajutorul notațiilor
 Subiectul I.4 MATEMATICI FINANCIARE
METODE DE NUMĂRARE Procente

Scumpirea prețului unui produs Reducerea prețului unui produs

Datele x = prețul inițial al produsului x = prețul inițial al produsului

Permutări = numără câte mulțimi ordonate se pot forma cu n elemente distincte p = procentul cu care se scumpește p = procentul cu care se reduce
problemei
= prețul după scumpire = prețul după reducere
Aranjamente = numără câte submulțimi ordonate de k elemente se pot forma cu n elemente distincte
Formulă

( )
Combinări = numără câte submulțimi de k elemente se pot forma cu n elemente distincte T.V.A. = taxa pe valoarea adăugată

Datele x = prețul inițial (de producție) al produsului

( ) p = procentul T.V.A.
problemei
= prețul de vânzare al produsului

Binomul lui Newton Formule

( )

Formula termenului general Dobânda simplă

D = dobânda obținută la finalul perioadei de timp (în lei)
Suma coeficienților binomiali Datele S = suma depusă inițial la bancă (in lei)
r = rata dobânzii (%)
problemei
n = perioada de timp (în ani)
Suma coeficienților binomiali de rang par Suma coeficienților binomiali de rang impar = suma obținută după perioada de timp (în lei)

Formule

Formule de numărare
Numărul submulțimilor unei mulțimi cu n elemente este Dobânda compusă
Numărul funcțiilor este D = dobânda obținută la finalul perioadei de timp (în lei)
Datele S = suma depusă inițial la bancă (in lei)
Numărul funcțiilor bijective este ( )
r = rata dobânzii (%)
Ne amintim! Card A =numărul de elemente al mulțimii A problemei
n = perioada de timp (în ani)
= suma obținută după perioada de timp (în lei)

PROBABILITĂȚI
Formule
 Subiectul I.5 V. Pozițiile relative a două drepte

GEOMETRIE ANALITICĂ
I. Distanța dintre două puncte (Lungimea unui segment) SAU
Datele problemei Formulă
( ) drepte concurente
( ) ( )
( ) Observație! Coordonatele punctului de intersecție a două drepte reprezintă soluția sistemul
II. Coordonatele mijlocului unui segment format din ecuațiile celor două drepte.
Datele problemei Formulă ( )
( ) ( )
( )
VI. Aria unui triunghi
Datele problemei Formulă
III. Panta unei drepte ( )
| |
Datele problemei Formulă ( )
(coeficient unghiular) ( )
( )
Ecuația generală a dreptei:

Ecuația explicită a dreptei VII. Coliniaritatea a trei puncte distincte în plan

( ) Datele problemei Formulă
( ) ( )
( ) ( )
( )

IV. Determinarea ecuației unei drepte

Datele problemei Formulă
VIII. Distanța de la un punct la o dreaptă
Datele problemei Formulă
Coordonatele punctului
( ) ( ) | |
( )
( ) Ecuația generală a dreptei √

Determinarea lungimii unei înălțimi

Aplicație!
( )
( ) și panta dreptei d ( ) IX. Coordonatele centrului de greutate al unui triunghi
Datele problemei Formulă
( ) ( )
Mediatoarea unui segment este perpendiculara
dusă prin mijlocul segmentului ( )
Să ne amintim! Înălțimea este perpendiculara dusă dintr-un vârf al ( )
triunghiului pe latura opusă
Mediana este segmentul care unește un vârf al Centrul de greutate al unui (G) reprezintă punctul
Să ne amintim!
triunghiului cu mijlocul laturii opuse de intersecție al medianelor unui .
 VECTORI Subiectul I.6
Definiții și notații
Vector = mărime fizică, caracterizată prin direcție, sens, lungime
ELEMENTE DE TRIGONOMETRIE

Cercul trigonometric
( ) sin
( )
Doi vectori au aceeași direcție dacă dreptele lor suport sunt paralele sau coincid.
Doi vectori au același sens dacă extremitățile lor sunt de aceeași parte a dreptei determinată
de originile vectorilor.
Doi vectori sunt egali dacă au aceeași direcție, lungime și același sens.
( ) 0 (1,0) cos
Doi vectori sunt opuși dacă au aceeași direcție, lungime și sensuri opuse. Notăm: .

Vectorul nul este vectorul cu lungime 0. Notăm: .

( )
Doi vectori sunt coliniari dacă au aceeași direcție.

Adunarea vectorilor necoliniari 0

Regula triunghiului Regula paralelogramului
sin 0 1 0 -1 0
cos 1 0 -1 0 1

B B C

A A D

C √ √
sin
Vectorul de poziției al mijlocului unui segment √ √
cos

tg 1 √
Vectori în reper cartezian √

( ) | | ctg √ 1
√
( ) ( )
Semnul funcțiilor trigonometrice

[ ]
Produsul scalar Cadran I Cadran III

| | | | ( )
[ ]
Cadran II Cadran IV
 Proprietăți ale funcțiilor trigonometrice
Mărginirea

Paritatea
( ) ( )
( ) ( )
Observație! cos este funcției pară, sin, tg, ctg funcții impare Funcții trigonometrice inverse
Periodicitatea [ ]
( ) ( )
( ) ( ) ( ) ( ) ( )

( ) [ ] ( ) [ ]
Formule trigonometrice ( ) [ ] ( )
Formula fundamentală a trigonometriei [ ] [ ] ( )
( ) [ ] ( ) ( )
( ) ( )
( ) [ ] ( ) [ ]
( ) ( )
( ) ( ) ( ) [ ] ( )
( ) ( )

( ) ( )

Transformarea unor sume în produs

APLICAȚII ALE TRIGONOMETRIEI ÎN GEOMETRIE Triunghiul dreptunghic

Teorema cosinusului

catetă ( )
catetă (c2)

Aria triunghiului Înălțimea corespunzătoare ipotenuzei

Mediana corespunzătoare ipotenuzei Raza cercului circumscris

Teorema sinusurilor
Funcții trigonometrice

Observație! Aplic teorema cosinusului dacă

Ipoteză Concluzie Triunghiul echilateral
Toate laturile triunghiului are toate laturile egale; are toate de
2 laturi și dintre ele a 3 –a latură √ √
altfel aplic teorema sinusurilor.
Aria unui triunghi oarecare
( )

( ) ( ) ( )

Raza cercului circumscris Raza cercului înscris în

 Subiectul II.1
ELEMENTE DE CALCUL MATRICEAL ȘI SISTEME DE MATRICE. DETERMINANȚI
ECUAȚII LINIARE
Matrice pătratică
Matrice cu n linii și n coloane
de ordin n

Matricea unitate
PERMUTĂRI ,
de ordin n - definiție
Matricea unitate
Permutare de grad n - ( )
( ) ( ) ( ) ( ) de ordin n – proprietate
definiție
Matricea nulă
Permutarea identică
de tipul ( )
de gradul n
Urma unei matrice
( ) = suma elementelor de pe diagonala principală
Transpoziție pătratice
Transpusa unei matrice – se obține din matricea prin transformarea liniilor în coloane și
( ) ( ) ( ) ( )
Inversa unei permutări definiție a coloanelor în linii
apoi se ordonează prima linie Transpusa unei matrice –
( )
proprietate
Compunerea permutărilor ( ) ( ) ( )
Relația lui
( ) ( )
Perechea ( ) cu se numește inversiune a permutării dacă Hamilton - Cayley
Inversiune a unei permutări () ()
Determinantul de ordin 2 ( )
( )= numărul inversiunilor permutării
Semnul (signatura) unei Un determinant cu elementele unei linii/coloane nule are valoarea 0.
( )
( ) ( )
permutări – definiție Un determinant cu două linii/coloane identice are valoarea 0.
Semnul (signatura) unei ( ) ( )
( ) ( ) ( ) și ( ) ( )
permutări – proprietăți Proprietăți ale ( )
determinanților ( ) ( )
Permutare pară este permutare pară dacă ( )
Dacă la elementele unui linii/coloane se adună elementele altei
linii/coloane înmulțite eventual cu același număr, atunci valoarea
Permutare impară este permutare impară dacă ( )
determinantului nu se modifică.
 SISTEME DE ECUAȚII LINIARE
este inversabilă
un minor de ordin al lui nenul ( ) și toți minorii
Rangul unei matrice
Inversa unei matrice de ordin sunt nuli ( )
Pas 1. Se calculează
Pas 2. Se determină matricea transpusă
Matrice inversabile
Pas 3. Se determină matricea adjunctă
Stabilirea compatibilității unui sistem liniar și rezolvarea lui
( ) determinantul obținut din
prin eliminarea linie și coloanei – matricea sistemului
Pas 4. Se calculează inversa matricei – matrice pătratică

, Stabilirea compatibilității
Ecuații matriceale , Se calculează

, ,
1. Se determină ( ) (minorul
principal)
sistem compatibil determinat/ 2. Se calculează minorii caracteristici
sistem cu soluție unică/ Numărul = numărul ecuațiilor secundare
sistem de tip Cramer 3. Dacă sistem incompatibil
Dacă toți sistem compatibil
nedeterminat (o infinitate de soluții)
Rezolvarea sistemului
Se stabilesc ecuațiile principale și secundare
Se stabilesc necunoscutele principale și secundare
Necunoscute secundare
Un sistem cu o necunoscută secundară = sistem
compatibil simplu nedeterminat
Un sistem cu două necunoscute secundare = sistem
compatibil dublu nedeterminat
Se rezolvă sistemul format din ecuațiile principale
 Subiectul II.2
– nu este matrice pătratică
LEGI DE COMPOZIȚIE PE O MULȚIME
̅ – matricea extinsă a sistemului

Stabilirea compatibilității
Proprietățile legilor de compoziție ( )
1. Se determină ( ) (minorul principal)
Parte stabilă
2. Se calculează minorii caracteristici
Asociativitate ( ) ( )
Numărul = numărul ecuațiilor secundare
Comutativitate
3. Dacă sistem incompatibil
Element neutru
Dacă toți sistem compatibil
element simetrizabil dacă
Dacă ̅ sistem compatibil
Rezolvarea sistemului Elemente simetrizabile

Se stabilesc ecuațiile principale și secundare ( ) mulțimea elementelor simetrizabile din în raport cu legea
Se stabilesc necunoscutele principale și secundare
Necunoscute secundare
Structuri algebrice
Dacă necunoscute secundare sistem compatibil nedeterminat
( ) monoid comutativ (abelian) dacă
Dacă necunoscute secundare sistem compatibil determinat 1. este parte stabilă în raport cu legea
Un sistem cu o necunoscută secundară = sistem compatibil simplu nedeterminat Monoid 2. este asociativă
Un sistem cu două necunoscute secundare = sistem compatibil dublu nedeterminat 3. admite element neutru
4. este comutativă
Se rezolvă sistemul format din ecuațiile principale ( ) grup comutativ (abelian) dacă
1. este parte stabilă în raport cu legea
Grup 2. este asociativă
3. admite element neutru
4. ( )
5. este comutativă
( ) inel comutativ dacă
1. ( ) este grup comutativ
Inel 2. ( ) este monoid comutativ
3. Distributivitatea operației față de
( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( )
( ) corp comutativ dacă
1. ( ) este grup comutativ ( element neutru)
Corp 2. ( { } ) este grup comutativ
3. Distributivitatea operației față de
( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( )
 Morfisme de grupuri POLINOAME
este izomorfism de grupuri dacă Forma algebrică [ ]
Fie ( ) și ( ) două 1. este morfism de grupuri dacă ( ) ( ) ( ) a unui polinom [ ] mulțimea polinoamelor cu coeficienți în corpul
grupuri 2. bijecivă Suma coeficienților
Suma coeficienților polinomului ( ) ( )
Proprietate: ( ) unui polinom
Morfisme de inele Gradul unui polinom cel mai mare exponent al lui
este izomorfism de inele dacă Polinomul constant:
1. este morfism de inele dacă Gradul polinomului constant = 0
a. ( ) ( ) ( ) Polinoame particulare Polinomul nul:
Fie ( ) și ( )
b. ( ) ( ) ( ) Gradul polinomului constant =
două inele
c. ( ) Un polinom devine polinom nul dacă toți coeficienții polinomului sunt 0.
2. bijecivă
Proprietate: ( ) deîmpărțit
Teorema împărțirii cu
Subgrupuri împărțitor
rest
( ) este subgrup al lui G dacă cât
rest
Fie ( ) și sau Teorema restului ( ) ( )
1.
Divizibilitatea
2. ( ) ( )
polinoamelor
( ) și
rădăcină ( )
Rădăcini ale rădăcină ( ) (Th. Bezout)
polinoamelor rădăcină dublă ( )
rădăcină dublă ( ) și ( )
[ ] este polinom reductibil peste corpul dacă
[ ] și a.î. .
Polinoame ireductibile
[ ] este polinom ireductibil peste corpul dacă nu
este reductibil peste .
Descompunerea [ ]
polinoamelor în factori rădăcinile polinomului
ireductibili ( )( ) ( )
 cu rădăcini Ecuația reciprocă de grad 3 are rădăcina
Ecuații reciproce de
gradul 3
( )( ( ) )
Ecuația reciprocă de grad 4
Relațiile lui Viete
pentru polinoame de ( )

grad 3 Ecuații reciproce de

Suma pătratelor rădăcinilor
gradul 4

Ecuația algebrică de gradul 3 cu rădăcinile este

cu rădăcini

Relațiile lui Viete

pentru polinoame de
grad 4
Suma pătratelor rădăcinilor

Ecuația algebrică de gradul 4 cu rădăcinile este

Rădăcinile întregi ale unei ecuații algebrice cu coeficienți în

Divizorilor termenului liber

Ecuații algebrice cu Rădăcinile raționale ale unei ecuații algebrice cu coeficienți în sunt de

coeficienți în forma unde

Divizorilor termenului liber și

Divizorilor coeficientului dominant
Ecuații algebrice cu [ ]
√
coeficienți în √

Ecuații algebrice cu [ ]
coeficienți în

Subiectul III.1
 Reguli de derivare
ELEMENETE DE ANALIZĂ MATEMATICĂ CLASA a XI – a ( )
Derivatele funcțiilor elementare ( )
Nr. Crt. Derivate simple Derivate compuse ( )
1
2
3 ( ) ( ( ) ) ( ) ( )

4 √ ( ) ( )
√ ( ) ( )( ) ( )
( )
( ) ( )
5 √ Șiruri
√ ( )
Mărginire și monotonie
( ) ( ) ( ) mărginit inferior dacă a.î.
6 √
√ ( ) Mărginire ( ) mărginit superior dacă a.î.

7 ( ) ( ) ( )
( ) ( ) mărginit dacă șirul este mărginit inferior și superior
( ) ( ) ( ) monoton crescător dacă
8 ( ) ( )
SAU
9 ( ) ( ( )) ( ) ( ) este monoton crescător dacă
( )

10 ( ) ( ( )) ( )
( )
( ) monoton descrescător dacă
11 ( ) ( ( )) ( ) ( )
SAU
12 ( ) ( ( )) ( ) ( )
( ) este monoton descrescător dacă
13 ( ) ( ( )) ( )
( )
Monotonie
( ) strict crescător dacă
14 ( ) ( ( )) ( )
( ) SAU

( ( )) ( ) ( ) este strict crescător dacă

15 ( )
√ ( )

16 ( ) ( ( )) ( ) ( ) strict descrescător dacă

√ ( )
SAU
17 ( ) ( ( )) ( ) ( ) este strict descrescător dacă
( )

18 ( ) ( ( )) ( )
( )
 Un șir este convergent dacă acesta are limita finită. Cazul Limite remarcabile
Un șir este divergent dacă are limita sau nu au limită ( ).
Convergența
Un șir este convergent dacă este monoton și mărginit.
( )
(Proprietatea lui Weierstrass)
Cazul
Limite de șiruri – cazuri de nedeterminare (idei de rezolvare)
Factor comun forțat

( )
Cazul ( )

Lema lui Stolz – Cesaro

Criteriul radicalului
Cazul

( )
Criteriul raportului ( ) cu termeni strict pozitivi

( ) cu termeni strict pozitivi. Dacă

Funcții
Cazul
Limite de funcții
) [ ) ( ) ( ) ( )
) ( )
Limite laterale ( ) ( ) ( )
)
Regula lui lʹHospital ( ) ( ) ( )
( )
Cazuri de nedeterminare (idei de rezolvare)
( )
Factor comun forțat
Regula lui lʹHospital
Cazul
( ) ( )
( )
( ) ( )
Factor comun forțat
Factor comun forțat
SAU
SAU
Amplificarea cu expresia conjugată (la limitele cu radicali)
Amplificarea cu expresia conjugată (la limitele cu radicali)
Cazul SAU Cazul SAU
Proprietățile logaritmilor (la limitele cu ln)
Proprietățile logaritmilor (la limitele cu ln)
( )
( ) ( )
( )
 Limite remarcabile Funcții continue
( ) ( ) continuă în ( ) ( ) ( )
( ) ( )
( ) ( ) Proprietate lui
( ) ( )
( ) ( )
Cauchy - Bolzano
( ) ( ) ( )
Cazul
( ) Semnul unei funcții O funcție continuă are același semn pe un intervalul în care nu are
( ) continue zerouri.
( ) Funcții derivabile
( ) ( ) ( )
( )
Regula lui lʹHospital
Limite remarcabile Ecuația tangentei la ( ) ( )( )
Regula lui lʹHospital graficul funcției în
Cazul punctul de abscisă ( ) – panta tangentei
( ) ( )
( ) ( )
( ) ( )
( ) ( )
( ) ( )
Cazul ( ) ( ) ( ) este punct de întoarcere al funcției dacă este continuă în și
Puncte de întoarcere
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) infinite
Cazul ( )
este punct unghiular al funcției dacă este continuă în și
Asimptote Puncte unghiulare
( ) ( ) și cel puțin o derivată laterală este finită
Asimptote orizontale [ ] ( ) un punct de extrem al funcției. Dacă este
la ( ) Teorema lui Fermat
derivabilă în punctul atunci ( )
[ ] ( ) ( )
Teorema lui Lagrange ( ) ( )
Asimptote oblice ( ) ( )
la [ ]
[ ( ) ] Teorema lui Rolle ( ) ( ) ( )
( ) ( )
Asimptote verticale Se aplică pentru determinarea numărului de soluții reale ale
ecuației ( )
Etape:
Câteva rezultate utile în 1) Se determină ( )
Șirul lui Rolle
calcularea limitelor! 2) Se rezolvă ( )
3)
( )
( )
( )
Ș.R.
 ( ) ( ) Subiectul III.2
( ) ( )
ELEMENETE DE ANALIZĂ MATEMATICĂ CLASA a XII – a
Determinarea intervalelor de monotonie și a punctelor de extrem
Primitive
Etape:
este primitivă a funcției dacă
Se determină ( )
Definiție 1. F derivabilă pe D
Se rezolvă ( )
2. ( ) ( )
Pentru a determina/a calcula primitiva unei funcții se folosește ( ) ∫ ( ) .
( )
( ) Pentru a demonstra/a arăta enunțuri care implică primitive se folosește definiția primitivei.
Enunțuri care se rezolvă cu derivata I
Rolul derivatei I Pentru a demonstra că o funcție admite primitive pe D se arată că funcția este continuă pe D.
 Să se determinarea intervalelor de monotonie
Metoda integrării prin părți
 Să se determinarea punctelor de extrem
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
 Să se demonstreze că f este (strict) crescătoare/descrescătoare
 Să se demonstreze inegalități cu ajutorul punctelor de extrem
 Să se determine imaginea(mulțimea de valori) unei funcții Integrale definite
 Să se demonstreze că o funcție este mărginită Formula lui
( ) ( )| ( ) ( )
 Să se demonstreze bijectivitatea unei funcții Leibniz - Newton
o injectivă strict monotonă pe domeniu ∫ ( ) dacă impară și
o surjectivă codomeniu
∫ ( ) ∫ ( ) dacă pară și
( ) Proprietăți

( ) ( )
punct de inflexiune dacă
[ ] este o funcție continuă [ ] a.î.
 continuă în
Teorema de medie
 are derivată în ( ) ( ) ( )
 este concavă de o parte a lui și convexă de cealaltă
Proprietatea de
parte a lui ( ) ( ) [ ]
Rolul derivatei a II –a pozitivitate
Determinarea intervalelor de concavitate/convexitate și a punctelor
Proprietatea de
de inflexiune ( ) ( ) [ ] ( ) ( )
monotonie
Etape:
Proprietatea de
Se determină ( ) ∫ ( ) ∫ ( ) ∫ ( ) [ ]
aditivitate la interval
Se rezolvă ( )
Metoda integrării prin
( ) ( ) ( ) ( )| ( ) ( )
( ) părți
( )
 Integrale nedefinite Aplicații ale integralei definite
Aria unei suprafețe
1
plane delimitate de
( )
2 ( ) ( ) graficul funcției , axa | ( )|
și dreptele de ecuații
( ) ( )
3 ( ) și
( ) Aria suprafeței plane
4 ( )
( )
cuprinse între două | ( ) ( )|

5 ( ) ( ) curbe
( )
Volumul unui corp de
( )
6
( )
( )
( )
rotație determinat de
( )
( ) graficul funcției
7 ( ) [ ]
( )

8 ( )
( ) ( ) ( )
√

9 ( )
( ) ( ) ( )
√
( )
10 ( )
√ ( )

11 ( ) ( ) ( )

12 ( ) ( ) ( )

13 | | ( ) ( ) | ( )|

14 | | ( ) ( ) | ( )|

15 ( ) ( )
( )

16 ( ) ( )
( )