1.3.

TEORIA SISTEMELOR LINIARE

BREVIAR TEORETIC. EXEMPLE. APLICATII. Definitie: Fie m,n numere naturale nenule. Se numeste ecuatie liniara in n necunoscute xi , i = 1, n ecuatia a1 x1 + a 2 x 2 + ... + a n x n = b1 unde ai , b1 R se numesc coefcienti, respectiv termenul liber al ecuatiei. In caazul in care termenul liber este egal cu 0, spunem ca ecuatia este omogena. Un sistem de m ecuatii si n necunoscute se prezinta sub forma: a11 x1 + a12 x 2 + ... + a1n x n = b1 ( S ) ... ; a x + a x + ... + a x = b m2 2 mn n m m1 1 Observatii: Scrierea matriceala a sistemului (S) este AX=B, unde A se numeste matricea coeficientilor, X matricea coloana a necunoscutelor si B matricea coloana a termenilor liberi si sunt de forma: b1 x1 a11 a12 ... a1n b2 x2 a 21 a 22 ... a 2 n A= M m ,n ( R), X = M n ,1 ( R), B = M m ,1 ( R) ... ... ... ... ... ... b x a m n m1 a m 2 ... a mn In rezolvarea sistemelor liniare se utilizeza si matricea extinsa a11 a12 ... a1n b1 a 21 a 22 ... a 2 n b2 A= M m ,n +1 ( R) ... ... ... ... ... a m1 a m 2 ... a mn bm Prin minor caracteristic intelegem minor obtinut prin bordarea (adaugarea) la minorul principal al matricei A a uneia dintre liniile neselectate in minorul principal si al coloanei termenilor liberi; pentru un sistemul (S), notand cu r= rangA, avem m-r minori caracteristici; Daca Aeste matricea nula, A = 0 m ,n , atunci multimea solutiilor sistemului este R n ; in

cele ce urmeaza consideram A 0 m , n .

1.3.1. Sisteme Cramer: (S): AX=B, A matrice ptratica de ordin n, det A 0 . Metoda 1: calculam inversa matricei A, apoi solutia sistemului se obtine ca X = A 1 B ; Metoda 2(Cramer): calculam d xi , i = 1, n , ca determinanti obtinuti din matricea A in cre

inlocuim coloana corespunzatoare coeficientilor necunoscutei xi cu coloana termenilor liberi, apoi componentele solutiei se obtin cu formulele lui Cramer:

, i = 1, n . det A Observatie: acest tip de sistem liniar admite solutie unica (numim sistem compatibil determinat). Exemplul 1: 3y 4z = 1 Fie (S): x + 2 y z = 2 . Scrierea matriceala a sistemului este (S): AX=B, unde 3x y + 2 z = 3

xi =

d xi

0 3 4 x 1 A = 1 2 1 , X = y , B = 2 si, evident, det A=13. 3 1 2 z 3 3 2 5 1 Utilizand metoda (1), inversaa matricei se obtine A 1 = 5 12 4 , de unde 13 7 9 3 3 2 5 1 14 / 13 1 1 X = A B = 5 12 4 2 = 7 / 13 . 13 7 9 3 3 2 / 13 Utilizand metoda (2), calculam 1 3 4 0 1 4 0 3 1 dx = 2 2 1 = 14, d y = 1 2 1 = 7, d z = 1 2 2 = 2 3 1 2 3 3 2 3 1 3 si obtinem: dy d d 2 14 7 x= x = ,y = = ,z = z = . det A 13 det A 13 det A 13
1.3.2. (S): AX=B, A matrice patratica de ordin n, det A=0. 1) Calculam rang A=r, 1 r n 1 ; 2) Testam compatibilitatea sistemului cu una din metodele: Kronecker-Capelli: (S) este compatibil daca si numai daca rangul matricei sistemului este egal cu rangul matricei extinse, adica notand si rang A =r atunci r=r; daca r r ' atunci sistemul (S) este incompatibil (nu admite solutii) Rouche: (S) este compatibil daca si numaai daca toti minorii caracteristici sunt nuli; in cazul in care cel putin un minor caracteristic este nenul, atunci sistemul (S) este incompatibil. Observatie: daca r=m atunci sistemul este compatibil n-r nedeterminat si nu este necesara verificarea nici uneia dintre metodele anterior prezentate; 3) In cazul compatibilitatii stabilim nedeterminarea ca fiind data de valoarea diferentei n-r; acest numar ne prezinta de cati parametri depinde solutia generala a sistemului (n-r=0 spunem ca sistemul este determinat, are o singura solutie, n-r=1 spunem ca

sistemul este simplu nedeterminat, solutia depinde de 1 parametru, n-r=2 sistem dublu nedeterminat, ); 4) Pastram in sistemul initial (S) numai ecuatiile ce corespund liniilor selectate in minorul principal; necunoscutele ai caror coeficienti sunt selectati in minorul principa se numesc necunoscute principale, iar celelalte necunoscute se numesc secundaare, se noteaza prin parametrii , , ,... si se trec in membrul drept al ecuatiilor, obtinand un nou sistem (S) 5) Noul sistem (S) este un sistem Cramer ce se rezova cu metodele 1.3.1. Observatie: Solutia generala va depinde de paraametrii , , ,... .
1.3.3. (S): AX=B, A M m , n ( R ), m n .

1) Calculam rangA=r, 1 r min( m, n) ; 2) Se continua cu aceeasi pasi ca in cazul 1.3.2. Exemplul 2: x + y 2z + t = 1 Fie (S): x 2 y + z 2t = 2 ; scrierea matriceala este (S): AX=B, unde 2x + y + z t = 1 x 1 2 1 1 1 y A = 1 2 1 2 M 3, 4 ( R), X = , B = 2 , deci suntem in cazul 1.3.3. z 1 2 1 1 1 t Prin calcul se obtine ca rangA=r=3<4=n, dar r=m=3 deci conform primei observatii din 1.3.1. sistemul este compatibil simplu nedeterminat; minorul principal este 1 2 1 dp = 2 1 2 = 6 0. 1 1 1 Cum in minorul principal sunt elemente de pe toate cele trei linii, nu neglijam nici o ecuatie a sistemului (S); cum coeficientii selectati in minorul principal sunt de pe coloanele 2, 3, 4, rezulta ca y, z, t sunt necunoscute principale, iar x = , R este necunoscuta secundara; obtinem sistemul (S) astfel: y 2z + t = 1 (S): 2 y + z 2t = 2 , R , ce reprezinta un sistem Cramer cu = d p = 6 0 . y + z t = 1 + 2 Prin calcul obtinem:
1 d y = 2 1 + 2 2 1 1 1 1 2 = 6( + 1), d z = 2 2 1 1 1 1 + 2 1 2 = 6 , 1

1 2 1 dt = 2 1 2 = 0 1 1 1 + 2

6( + 1) 6 = + 1; z = = ;t = 0 . 6 6 Solutia generala a sistemului (S) este {( , + 1, ,0), R} .

si deci, y =

Exemplul 3: x + y 2z = 1 Fie (S): x 2 y + z = 2 ; scrierea matriceala este (S): AX=B, unde 2 x + y + z = 1 1 2 1 A = 1 2 1 iar detA=0, deci (S) este de tip 1.3.2. 2 1 1 1 1 = 3 0 . Prin calcul obtinem rangA=r=2<3=m si d p = 1 2

1 2 1 1 Matricea extinsa este A = 1 2 1 2 2 1 1 1 Folosind Criteriul Rouche avem m-r=3-2=1 minor caracteristic dat de 1 1 1 d c = 1 2 2 = 0 , deci (S) este sistem cimpatibil n-r=1 ,simplu nedeterminat; 2 1 1 neglijam in (S) ecuatia 3 iar ca necunoscute principale avem x, y si z este necunoscuta secundara, z = , R . x + y = 1 + 2 Obtinem sistemul (S): , R , de unde utilizand metoda reducerii, x 2 y = 2 obtinem y = 1 + , x = . Solutia generala a sistemului (S) este {( ,1 + , ), R }.
Exemplul 4: x+ y+z =3 1 1 1 Fie (S): 2 x + 2 y + 2 z = 3 ; avem A= 2 2 2 , detA=0, rangA=r=1<m=3, x y z =1 1 1 1 dp = 1 =1 0. Calculam m-r=2 minori caracteristici: 1 3 1 3 d c1 = = 3 0, d c2 = = 4 0 , fiind nenuli (era de ajuns caalculul primului), 2 3 1 1 rezulta ca (S) este incompatibil.
1.3.4.Sisteme omogene: (S): AX=B, A M m , n ( R ) B=0.

1) orice sistem omogen admite solutia banala (nula), deci cu toate componentele zero. 2) Calculam rangA=r, 1 r min( m, n) ; daca r=n atunci sistemul admite numai solutia banala. daca r<n atunci sistemul este compatibil (n-r) nedeterminat si se continua cu pasii 3)5) din 1.3.2. Observatie: sistemele omogene sunt intotdeauna compatibile. Exemplul 5: x 2y + z = 0 x + y 2z = 0 Fie (S): , rangA=3=n, deci sistemul admite solutie unica banala 3x + 10 y 7 z = 0 2 x 3 y + 3z = 0 (0,0,0). Aplicatii: 1. Sa se rezolve sistemele de ecuatii liniare: x+ y+ z+t = 4 x 2y = 1 2 x y + 2 z t = 0 x y + z t =1 a) y 2 z = 2 ; b) ; c) . x + 2 y + 2z t = 1 2 x + y + 3 z 2 = 4 z 2x = 3 xz =4 2. Determinati parametrul m real, astfel incat sistemul (S) saa admita si solutii nenule si, in aceste conditii dati solutia generala a sistemului: x+ y+z =0 (S): x + 2 y + 3z = 0 . x + 4 y + mz = 0 3. Sa se determine valorile parametrului real m astfel incat sistemul (S) sa fie compatibil nedeterminat: x+ y+z =6 (S): x y + z = 2 . x y + mz = 3m 1 4. Se da sistemul de ecuatii liniare: (3 2m) x + (2 m) y + z = m (S): (2 m) x + (2 m) y + z = 1 , m parametru real. x + y + ( 2 m) z = 1 a) Sa se arate ca determinantul matricei sistemului este egal cu (m 1) 2 (3 m) . b) Sa se determne valorile parametrului m pentru care sistemul este compaatibil determinat si sa se rezolve sistemul in acest caz.