Sisteme de ecuaţii liniare

Forma generală a unui sistem de ecuaţii liniare cu m ecuaţii şi n

necunoscute este următoarea:

 a11 x1 + a12 x2 + ... + a1n xn = b1

 a x + a x + ... + a x = b
 21 1 22 2 2n n 2

 ...........................................
am1 x1 + am 2 x2 + ... + amn xn = bm
, unde

 a11 a12 ... a1n 

 
 a21 a22 ... a2n 
A= = matricea sistemului
 ... ... ... ... 
 
 am1 am 2 ... amn 
 b1 
 
b
B =  2  = matricea termenilor liberi
 ... 
 
 bn 
 x1 
 
x
X =  2  = matricea necunoscutelor
 ... 
 
 xn 

Forma matriceală a sistemului dat este A∙X = B.

În rezolvarea sistemelor de ecuaţii liniare, utilizăm următoarea
terminologie:
2 sisteme echivalente = sisteme care au aceeaşi soluţie ;
3 sistemul compatibil = sistem care are soluţie ;
► sistemul compatibil determinat are soluţie unică;
► sistemul compatibil nedeterminat are o infinitate de soluţii;
4 sistem liniar omogen = sistem care are matricea termenilor liberi nulă ( toate
elementele sale sunt egale cu zero)
 ► orice sistem liniar omogen este compatibil, acesta admiţând soluţia
banală.

Dintre metodele de rezolvare a sistemelor de ecuaţii liniare, menţionăm:

5 Metoda matricială: A∙X = B. (1)

Dacă det A ≠ 0, atunci A este inversabilă, deci există A −1 astfel încât

−1 −1
A ⋅ A⋅ X = A ⋅ B
X = A−1 ⋅ B (2)

►Exemplu:

 2x − 3y = 5

Rezolvaţi sistemul de ecuaţii: 4 x + 5 y = −1
Scriem A∙X = B, unde:
 2 −3   x  5
A=  , X =   , B =  
4 5   y  −1 .

Folosind detA=22 si relaţiile (1), (2), vom calcula A−1 , obţinând:

 5 3 
 
A−1 =  22 22 ,  calcul
ăm :
 −2 1 
 
 11 11 
 5 3 
 x  22 22  5   x  1  

 =   ⋅  ⇒  = , deci
 
 y  − 2 1  −1  y   1 − 
 
 11 11 
x = 1, y = −1.
6 Metoda lui Cramer:
Dacă matricea sistemului este nesingulară (detA ≠ 0), atunci sistemul
este compatibil determinat, în cazul în care numărul de ecuaţii este egal cu
numărul necunoscutelor. Dacă notăm cu ∆ = det A , atunci soluţiile
∆x ∆y ∆z
x= ,y= ,z =
obţinute, cu metoda lui Cramer, vor fi ∆ ∆ ∆ ş.a.m.d.,
unde
 ∆x = determinantul obţinut din ∆ prin înlocuirea coloanei lui x cu coloana
termenilor liberi.
Analog, ∆ y, ∆ z.

►Exemplu:
Rezolvaţi sistemul de ecuaţii:
 x + y + 2 z = −1

 2 x − y + 2 z = −4
 4 x + y + 4 z = −2

1 1 2 1 1 2
 
A =  2 −1 2  cu ∆ = 2 −1 2 = 6 ≠ 0.
 4 1 4 4 1 4
 
Atunci :
1 1 2
∆x 6
∆ = 2 −1 2 = 6 ⇒ x = = ⇒ x =1
∆ 6
4 1 4
1 −1 2
∆y 12
∆y = 2 −4 2 = 12 ⇒ y = = ⇒2
∆ 6
4 −2 4
1 1 −1
∆z 12
∆z = 2 −1 −4 = −12 ⇒ z = = − ⇒ −2
∆ 6
4 1 −2

7 Metoda lui Gauss (metoda eliminării succesive)

Prin metoda lui Gauss, se urmăreşte transformarea unui sistem de ecuaţii
liniare dat intr-un sistem triunghiular echivalent. Această metodă se
poate aplica oricărui tip de sistem de ecuaţii liniare. Rezolvarea
sistemelor de ecuaţii liniare, utilizând metoda lui Gauss, presupune
parcurgerea următoarelor etape:
- se fixează o necunoscută în prima ecuaţie, care se elimină din
toate celelalte ecuaţii, prin transformări elementare (adunarea unei
linii înmulţită cu un număr la altă linie, înmulţirea unei linii cu un
scalar nenul, schimbarea a două linii între ele);
 - vom elimina o altă necunoscută din următoarele ecuaţii, până la
obţinerea unui sistem triunghiular.

►Exemplu:
Rezolvaţi sistemul de ecuaţii:
 x + y + 2 z = −1 (1)

 2 x − y + 2 z = −4 (2)
4 x + y + 4 z = −2 (3)

- vom elimina necunoscuta x din ecuaţiile (2) şi (3):
x + y + 2 z = −1 ⋅(−2)
2 x − y + 2 z = −4

⇒ − 2x − 2 y − 4z = 2
2 x − y + 2 z = −4
de unde, prin adunare, obţinem: -3y-2z = - 2.

Am obţinut sistemul echivalent:

 x + y + 2 z = −1

 −3 y − 2 z = −2
 −3 y − 4 z = 2

- vom elimina necunoscuta y din ultimele două ecuaţii:
−3 y − 2 z = −2 ⋅( −1) 3y + 2z = 2
−3 y − 4 z = 2 ⇒ −3 y − 4 z = 2 , de unde, prin adunare, obţinem: -2z =
4.

Am obţinut sistemul echivalent:

 x + y + 2 z = −1

 −3 y − 2 z = −2
 −2 z = 4
 , de unde, începând cu a treia ecuaţie, obţinem:
 4
z= ⇒ z = −2
−2
−3 y − 2 ⋅ (−2) = −2 ⇒ y = 2
x + 2 + 2 ⋅ ( −2) = −1 ⇒ x = 1
Exerciţii propuse

8 Rezolvaţi sistemele de ecuaţii liniare:

 2x − y − z = 4

a ) 3 x + 4 y − 2 z = 11
3 x − 2 y + 4 z = 11

 4x + y − 2z = 0

b)  x − 2 y + z = 0
11x − 4 y − z = 0

 x + y + z =1

c)  x + 2 y + 3z = 4
 x + 4 y + 9 z = 16


2)Să se discute după m∈ R soluţiile sistemului:

 mx + y + z = 1

 x + my + z = 1
 x + y + mz = 1


 x + 2y + z = 1

2 x + my + z = 2 , m ∈ R
 x − 2 y + 2z = 3
3)Se dă sistemul:  .

a) Să se determine m pentru ca sistemul să aibă soluţie unică.

9 Pentru m = 10, rezolvaţi sistemul.

10 Să se rezolve şi să se discute sistemul de ecuaţii:

  x+ y + z =1

 ax + by + cz = d , dupa a, b, c, d ∈ R
a 2 x + b 2 y + c 2 z = d 2

α x + y + z = 1

 x + αy + z = 2
 x + y + αz = 3
11 Fie sistemul:  α ∈R ,

Sa se determine α astfel incat sa aiba o singura solutie. Sa se rezolve ,

in acest caz.

6) Sa se discute si sa se rezolve, dupa parametrii reali m si n, sistemul de ecuatii:

 nx + y + z = 4

 x + my + z = 3
 x + 2my + z = 4

3

∑a ij x j = 4 i −1
a = j −1
7) Se considera sistemul liniar j =1
, i ∈{1,2,3} , unde ij . Sa

se calculeze determinantul si suma R=

x1 + x 2 + x3
, unde
( x1 , x2 , x3 ) este solutia
sistemului.

8) Sa se rezolve si sa se discute sistemul de ecuatii liniare:

 mx + y + z = 1

 x + my + z = m
 x + y + mz = m 2
 .

9) Sa se rezolve si sa se discute sistemul:

 (1 + λ ) x + y + z = 1

 x + (1 + λ ) y + z = λ , λ ∈ R
 x + y + (1 + λ ) z = λ 2


10) Sa se discute dupa a∈R sistemul de ecuatii:

 x − y + az = 1

ax + y + az = 1 − a
 ax + 3 y + 3z = −1

12 Material realizatde prof. Victoria Popa,
Colegiul Tehnic Ion Mincu, Timisoara