SINTEZE 1

Lecţia 1

SIRURI MARGINITE

CUPRINS
1.1. Notiunea de sir pag. 1
1.2. Prezentarea sirurilor pag. 2
1.3. Obtinerea termenilor particulari ai sirului pag. 3
1.4. Siruri marginite pag. 5
1.5. Studiul marginirii fractiilor pag. 6
1.6. Studiul marginirii sumelor de fractii pag. 8
1.7. Studiul marginirii folosind inegalitatile pag. 14
1.8. Studiul marginirii sirurilor care nu au semn constant pag. 23

1.1. Notiunea de sir

■ Ce este sirul (riguros matematic)?

1. Prin “sir de numere” intelegem o functie f : N  , unde

f (n)  expresie care contine, sau nu contine, pe n

Exemple:
1) f : N  , f (n)  2n  1
2) a : N  , a (n)  3 n!
3) k : N  , k (n)  1  12  13  ...  1n

■ Este diferenta intre siruri si functii?

2. Functiile, in general, pot fi definite pe orice domeniu D, f : D  M , pe cand
sirurile
sunt functii definite decat pe multimea numerelor naturale N , f : N  M .

■ Cum facem diferenta intre un sir si o functie?

3. Diferenta dintre functie si sir se face prin modul de scriere, in sensul ca in cazul functiei
f scriem f (n) pe cand in cazul sirului f scriem f n .

Exemple de siruri:
1) f : N  , f n  2n  1
2) a : N  , a n  3 n!
2 SIRURI MARGINITE

3) k : N  , k n  1  12  13  ...  1n

Atentie! Prin scrierea fn intelegem un termen din sirul f iar prin scrierea  f n  nN
intelegem sirul f.

■ Ce este sirul (in mod practic)?

4. Prin “sir de numere” intelegem “o succesiune de numere care nu se termina”.
Atentie! Daca “succesiunea” este finita, avem de-a face cu o secventa de
elemente dintr-un sir.

Exemple:
1) 1, 2, ..., n, ...
sir:
2) secventa: 1, 2, ..., 1000

1.2. Prezentarea sirurilor

■ Accesarea succesiunilor infinite ca sir

1. Pentru a accesa ca sir o “succesiune infinita de numere” va trebuii sa-i asociem
un nume, in general literele mici ale alfabetului, a , , b, x, y , f , ... , iar pentru
a accesa elementele folosim indicii 1, 2,..., n,... in scrieri de genul
a1 , a2 ,..., an ,...

Atentie! Pentru sirul  a n  nN , a1 este primul element, a2 este al doilea element,
…,
an este al n-lea element sau termenul general (termenul care contine n ).
Exerciţiul 1.
:
Dati nume urmatoarele siruri si prezentati primii doi termeni si termenul general
a) 2, 4, 6, ..., 2n, ... b) 1, 1  2, 1  2  3, ..., 1  2  ...  n, ...
Rezolvare:: )

a) Stabilim numele a . Astfel,  a n  nN unde

sirul va fi a1  2, a2  4, a n  2n

b) Stabilim numele y . Astfel, sirul va fi  y n  nN unde y1  1, y 2  1  2, y n  1  2  ...  n

■ Sirurile sunt secvente oarecare?
2. Sirurile nu sunt secvente oarecare de numere.
Elementele sirului se obtin prin particularizarea unei “machete”, caz in care spunem ca
sirul este dat prin termenul general, sau folosind o relatie intre alti termeni din sir (cei din
fata), caz in care spunem ca sirul este dat prin relatie de recurenta.
SINTEZE 3

Exerciţiul 2.
:
Cum se genereaza elementele sirului 2, 4, 6, ..., 2n, ... ?
Rezolvare:: )
Privim “macheta” 2n.
Daca in expresia 2n, inlocuim pe n cu valorile 1, 2, 3, ... obtinem

2  1, 2  2, 2  3, ...  2, 3, 6, ... - exact succesiunea din anunt.

Asadar, daca notam sirul cu a , vom scrie  an  n1 si spunem ca este dat prin
formula

termenului general an  2n. Mai putem scrie  2n  n1

Privim legatura intre termeni

Observam ca un element se obtine marind elementul din fata cu 2
 4  2  2, 6  4  2, ...
Asadar, daca notam sirul cu a , vom scrie  a n  n1 , unde
a1  2, a 2  a1  2, a3  a 2  2, ...
si spunem ca este dat prin relatia de recurenta a n  a n 1  2 unde a1  2.
■ Despre prezentarea sirurilor
3. Sirurile se prezinta prin:
a) elemente
Exemplu: 2, 4, 6, ..., 2n, ...

b) formula termenului general

Exemple: 1)  an  n 1 unde a n  n!
2)  3 n 1

5 n  7 n 1
c) relatie de recurenta:
Exemple: 1)  an  n 1 unde a 1  1, an  3an 1  8
2)  tn  n 1 unde

t1  1, t 2  5, t n  3t n1  2t n 2

1.3. Obtinerea termenilor particulari

■ Cum obtinem termenii unui sir dat prin termenul general? (care nu contine “…”)
1. Pentru a obtine termenii cu anumiti indici ai unui sir dat prin termenul general
(care nu contine “…”) nu facem decat sa inlocuim pe n cu indicii care ne intereseaza.
4 SIRURI MARGINITE

Exerciţiul 1.
:
Depistati primii trei termeni si termenii cu indicii k si k  1 pentru sirurile de mai jos, date prin
termenul general a) a n  3 n! b) yn  2 n 1
3n 2
Rezolvare:: )

a) a1  31! , a2  32! , a3  33! , ak  3k ! , ak 1  3( k 1)!

b) y1  321121  11  1, y2  322221  34 , y3  323321  5
7
2( k 1)1
yk  2k 1
3k  2 , yk 1  3( k 1)  2  2 k  21
3 k  3 2  2 k 1
3 k 1 (lucram cu paranteze pentru a nu pierde
valori)

■ Cum obtinem elementele unui sir dat prin termenul general care contine “…”?
2. Atentie! Ne referim la siruri care au termenul general ca in exemplele:

a) 2  5  ...  3n  1 b)
1
12
 212  ...  n12
c) 1
1!  21!  ...  1
n!
d) (1  11 )  (1  12 )  ...  (1  1n )
3 Pentru a obtine termenii cu anumiti indici ai unui sir dat prin termenul general care
contine “…”, folosim termenul general al acestuia, in sensul ca vom inlocuii indicele
in ultimul termen pentru a depista pana unde luam suma sau produsul.

Exerciţiul 2.
:
Depistati termenii specificati

a) a1 , a2 , a3 daca a n  1  12  13  ...  1n b) t3 , t k 1 daca

t n  (1  11 )  (2  12 )  ...  (n  1n )
Rezolvare:: )

a) a1 : daca in 1
n
inlocuim pe n cu 1 obtinem 1
1
, deci luam suma pana la 1. Obtinem a1  1

a2 : daca in 1
n
inlocuim pe n cu 2 obtinem 1
2
, deci luam suma pana la 1
2
. Obtinem

a2  1 12
a3 : daca in 1
n
inlocuim pe n cu 3 obtinem 1
3
, deci luam suma pana la 1
3
. Obtinem

a2  1  12  13

b) t3 : daca in (n  1n ) inlocuim pe n cu 3 obtinem (3  13 ) , deci luam produsul pana la

(3  13 ) .
SINTEZE 5

Obtinem 3 t  (1  11 )  (2  12 )  (3  13 )
t k 1 : daca in (n  1n ) inlocuim pe n cu k 1 obtinem (k  1  k11 ) , deci luam produsul
pana la (k  1  k11 ) .
Obtinem k 1 t  (1  11 )  (2  12 )  (3  13 )  ...  (k  1k )  (k  1  k11 )

■ Cum obtinem elementele unui sir cu termenul general care contine “…” si fiecare termen contine n
4. Atentie! Ne referim la siruri care au termenul general ca in exemplele:

a) 1
n 1  n 1 2  ...  21n b)
1
 1
 ...  1
n 2 1 n2  2 n2 n

5. Pentru a obtine termenii cu anumiti indici ai unui sir dat prin termenul general care
contine “…”, folosim ideea de formare a acestora in relatie cu indicele n.

Exerciţiul 3.
:
Depistati termenii specificati

a) b1 , b2 , b7 daca bn  1
n 1
 n 1 2  ...  21n b) z 4 , z k 1 daca

zn  1
2
 1
2
 ...  1
n 1 n 2 n2 n
Rezolvare:: )

a) Daca urmarim termenul cu indicele n, bn  1

n 1  n1 2  ...  n1 n , observam ca este suma fractiilor
care
la numarator au 1 iar numitorii se obtin adaugand lui n pe rand numerele 1, 2,..., n.

b1  1
11 b2  1
21  21 2 b7  1
7 1  71 2  ...  71 7

b) Daca urmarim termenul cu indicele n, zn  1

2
 1
2
 ...  1
observam ca este
n 1 n 2 n2 n
suma fractiilor care

la numarator au 1 iar numitorii se obtin adaugand lui n2 pe rand numerele 1, 2,..., n si

trecand
fiecare expresie obtinuta sub radical.

z4  1
 1
 1
 1
4 2 1 42  2 42 3 42  4

z k 1  1
2
 1
2
 ...  1
( k 1) 1 ( k 1)  2 ( k 1) 2  ( k 1)
6 SIRURI MARGINITE

■ Cum obtinem termenii unui sir dat prin relatie de recurenta?

6. Pentru a obtine termenii cu anumiti indici ai unui sir dat prin relatie de recurenta
nu facem decat sa inlocuim pe n cu indicii care ne intereseaza.

Exerciţiul 4.
:

Depistati termenii specificati a) x 2 , x3 , x 4 daca x1  1, x n  2 x n 1  3

b) e3 , e4 , e2 n  3 daca
e1  2, e2  3, en  2en 1  5en  2  7n
Rezolvare:: )

a) x1  1, x n  2 x n 1  3
x2 : in locul lui n punem 2

x2  2 x21  3  2 x1  3  2  1  3  5
x3 : in locul lui n punem 3

x3  2 x31  3  2 x 2  3  2  5  3  13
x4 : in locul lui n punem 4

x4  2 x41  3  2 x4  3  2  13  3  29
b) e1  2, e2  3, en  2en 1  5en  2  7n
e3 : in locul lui n punem 3

e3   2e31  5e3 2  7  3   2e2  5e1  7  3   2  3  5  2  7  3  25

e4 : in locul lui n punem 4

e4   2e41  5e42  7  4   2e3  5e2  7  3   2  25  5  3  7  4  ...

e2 n  3 : in locul lui n punem 2
n
3

e2n 3   2e2n 31  5e2n 32  7   2 n  3  ...

1.4. Siruri marginite

■ Ce inseamna ca un sir este marginit?

1. A arata ca un sir este marginit presupune depistarea a doua numere m, M  R
intre
SINTEZE 7

care se gasesc toti termenii sirului.

 a n  nN este marginit

   m, M   a.i. m  a n  M ,   n  N .
Atentie! 1) Daca are loc numai prima inegalitate, m  an ,   n  N , spunem
ca
sirul este marginit inferior (sau marginit la stanga).

2) Daca are loc numai a doua inegalitate, an  M ,   n  N , spunem

ca
sirul este marginit superior (sau marginit la stanga).

■ Alt mod de a arata ca un sir este marginit (“Metoda cu modulul”)?

2. A arata ca un sir este marginit presupunea depistarea unei valori M R astfel incat

modulul fiecarui termen al sirului sa fie  M.

 a n  nN este marginit    M  a.i. an  M ,   n  N .

1.5. Studiul marginirii fractiilor

■ Cum studiem marginirea fractiilor?

1. Studiul marginiirii fractiilor se poate face prin urmatoarele metode:
M1. Prin observare
M2. Marind sau micsorand numaratorul sau numitorul
M3. Folosind termenii
M4. Folosind inductia matematica

■ M1. Cum studiem marginirea fractiilor prin observare?

2. In general, sirurile au termenii pozitivi. Daca este asa, argumentam ca sirul este
marginit inferior de 0.
3. Multe fractii, in general, sunt subunitare. Daca este asa, argumentam ca fractia este
marginita superior de 1 (fractia subunitara are numaratorul < numitorul).

a b a
Atentie! Daca ab cand impartim prin b obtinem   1
b b b

Exerciţiul 1.
:

Aratati ca sirul  x n  n1 este marginit. a) x n  25nn64 b) xn  4n2

7 n 10
Rezolvare:: )
a) Observam ca pentru n  1 , numaratorul si numitorul sunt 0 si, in plus, numaratorul<numitorul.
Asadar,
8 SIRURI MARGINITE

0 2n 4
5n6  1,   n  1,  0  x n  1,   n  1,   xn  n1 marginit
Argumentam ceea ce am spus.

 2n  4  0 2 n  4
n  1    5n6  0  xn  0
5n  6  0
xn  1  2n4
5n6
 1  2n  4  5n  6  0  3n  2 ceea ce este adavarat pentru

  n  1.
■ Cum se modifica o fractie cand marim sau micsoram numaratorul sau numitorul?
4. Avand o fractie, daca marim numaratorul sau micsoram numitorul obtinem o fractie mai
mare decat cea initiala

a ac a a
 sau 
b b b bc
5. Avand o fractie, daca marim numitorul sau micsoram numaratorul obtinem o fractie mai
mica decat cea initiala

a a a ac
 sau 
b bc b b

■ M2. Cum studiem marginirea fractiilor marind sau micsorand numaratorul sau numitorul?
6. In general, sirurile au termenii pozitivi. Daca este asa, argumentam ca sirul este marginit
inferior de 0.
7. A arata ca o fractie este marginita superior inseamna a arata ca fractia este mai mica
decat un numar. Pentru a obtine acel numar facem prelucrari succesive de marire
a numaratorului sau de micsorare a numitorului petru a ajunge la o fractie care
prin simplificare conduce la disparitia necunoscutei (in cazul nostru, n).

Exerciţiul 2.
:

Aratati ca sirul  x n  n1 este marginit. a) xn  3n

5n6
b) xn  n
n2  4
c)

x n  3  n 2 6 d) xn  n
n6

e) xn  5 n 3
7 n 6
f) xn  n 8
n6
g) xn  n 1
n6
h) xn  10 n  7
3n  2
i) xn  2 n 1
n6
Rezolvare:: )
SINTEZE 9

a) 0  3n
5 n 6  3n
5n  3
5  0  x n  35 ,   n  1,   xn  n1 marginit

b) 0  n
n2 4
 n
n2
 1
n
 1  0  xn  1,   n  1,   xn  n1 marginit

c) x n  3  n 2 6  3 n 18 2
n 6
 3 n 10
n6
 0,   n  1, fiind un raport de numere pozitive.

Pe de alta parte, x n  3  n 2 6  3,   n  1, din moment ce din 3 se scade un numar pozitiv.

In concluzie, 0  x n  3,   n  1,   xn  n1 marginit

d) 0  n
n6  n 6
n 6  1  0  xn  1,   n  1,   xn  n1 marginit

e) 0  5 n 3
7 n6  5n
7 n 6  7n
7 n 6  7 n 6
7 n 6  1 
 0  xn  1,   n  1,   xn  n1 marginit
( n 6 ) 2
f) 0  n 8
n 6  n 6  n 6
n 6  n26  1  n26  1  1  2 
 0  xn  2,   n  1,   xn  n1
marginit
( n  6 ) 61
g) 0  n 1
n6  n6  n6
n6  n7 6  1  n76  1 
 0  xn  1,   n  1,   xn  n1
marginit

h) 0  10 n  7
3n  2  10 n
3n  2  10 n
3n  10
3 
 0  xn  103 ,   n  1,   xn  n1 marginit
( 2 n 12 )121 2 n6 
i) 0  2 n 1
n6  n6  n 6  n136  2  n136  2 
 0  xn  2,   n  1,   xn  n1
marginit

■ M3. Cum studiem marginirea fractiilor folosind termenii?

8. Este o metoda fortata, bazata pe intuitie si care se poate aplica decat la fractii de genul
10 SIRURI MARGINITE

an  c
xn 
bn  d
9. Metoda presupune:
- se depisteaza primii doi termeni, x1 si x2
a
- daca x1  x2 , aratam ca x1  xn 
b
a
- daca x1  x2 , aratam ca  xn  x1
b
Atentie! A justifica o dubla inegalitate a xb presupune a justifica inegalitatile pe
rand,
ax si x  b

Exerciţiul 3.
:

Aratati ca sirul  x n  n1 este marginit.

a) x n  53nn13 b) xn  7n
3 n 1
c) x n  3  n 2 6 d) xn  n 8
n 6
e)

xn  n 1
n6
f) xn  2nn61
Rezolvare:: )

a) x1  1 si x2  5
7
. Deoarece x1  x 2 aratam ca 3
5  3 n 1
5 n 3  1.
3
5  53nn13  3(5n  3)  5(3n  1)  15n  9  15n  5   9  5
Adevarat
3 n 1
5 n 3  1  3n  1  5n  3  3  1  2n  2  2n  1  n Adevarat!

In concluzie, 35  xn  1,   n  1,   xn  n1 marginit

b) x1  7
4
si x2  147  2 . Deoarece x1  x2 aratam ca 7
4  7n
3 n 1  73 .
7
4  37nn1  7(3n  1)  4(7n)  21n  7  28n  7  7n  1  n
Adevarat
7n
3n 1  73  3  7n  7(3n  1)  21n  21n  7  0  7 Adevarat!

In concluzie, 74  xn  73 ,   n  1,   xn  n1 marginit

1.6. Studiul marginirii sumelor de fractii

■ Despre calcularea sumelor de fractii?

1. Cand avem de-a face cu sume de fractii ai caror numitori sunt produse de doi factori,
procedam astfel:
SINTEZE 11

- exprimam numaratorii ca diferenta a factorilor de la numitor

- distribuim numitorii si simplificam corespunzator
- reducem termenii asemenea (ramanem cu primul si ultimul, sau cu al doilea si
penultimul)

Exerciţiul 1.
:

Aratati ca sirul  x n  n1 este marginit. a) xn  112  213  ...  n( n11)
b) xn  1
45  516  ...  ( n3)1( n4 ) c)

xn  2
24  325  ...  2
( n 1)( n  3)

Rezolvare:: )
La toate cele trei sume, numaratorii pot fi scrisi, de fiecare data, ca diferenta factorilor de la numitori

a)

0  1
12  213  ...  n( n11)  21
12  3232  ...  (nn(n1)1)n   122  112    233  223   ...   n(nn11) 
  11  12    12  13   ...   1n  n11   1  n11  1
In concluzie, 0  xn  1,   n  1,   xn  n 1 marginit
b)

0  1
45  516  ...  ( n3)1( n4 )  5 4
45  6565  ...  ((nn43))((nn43))   455  445    566  556   ...  
  14  15    15  16   ...   n13  n14   1
4  n1 4  1
4

1
In concluzie, 0  xn  ,   n  1,   xn  n1 marginit
4
c)
0  2
24  325  426  527  ...  n( n22)  ( n1)2( n3)  42
24  5353  6464  7575  ...  (nn(n2)2)n  ((nn31))((nn

  244  224    355  335    466  446    577  557   ...   n(nn22)  n( nn2)    ( n1n)(3n3)  ( n1n)(1n3) 
  12  14    13  15    14  16    15  17   ...   1n  n1 2    n11  n13  
 1
2  13  n1 2  n13  1
2  13  5
6

In concluzie, 0  xn  56 ,   n  1,   xn  n1 marginit

■ Ce facem daca numaratorul nu coincide cu diferenta factorilor de la numitor?
2. Cand diferenta factorilor de la numitor nu coincide cu numaratorul, procedam astfel
- depistam diferenta factorilor
12 SIRURI MARGINITE

- dam factor numaratorul fractiilor

- punem fiecarei fractii, la numarator, diferenta factorilor prin inmultire si o luam,
evident, prin impartire
- continuam ca mai sus

Exerciţiul 2.
:

Aratati ca sirul  x n  n1 este marginit. a) xn  153  355  ...  5

( 2 n 1)( 2 n 1)
Rezolvare:: )
Observam ca diferenta factorilor de la numitor este mereu 2 ( 2  3  1  5  3  ... ). Astfel fiind, vom
scoate pe 5 in factor si vom pune la toti numaratorii 2 (este pus prin inmultire, il luam prin impartire)

0  5
13  355  ...  ( 2 n1)5( 2 n1)  5   1
13  315  ...  ( 2 n1)1( 2 n1)   5
2   2
13  325  ...  ( 2 n1)2(

 5
2   31
13  5353  ...  ((22nn11))((22nn11))  

 5
2   3
13  113    355  335   ...   2 n1
( 2 n 1)( 2 n 1)  ( 2 n21)n(21n1)  

 5
2    11  13    13  15   ...   2 n11  2 n11   
 5
2  1  2n11   5
2  52  2n11  5
2

In concluzie, 0  xn  56 ,   n  1,   xn  n1 marginit

■ Ce facem daca numitorii fractiilor nu sunt produse de termeni?
3. Cand la numitori nu sunt produse, facem tot posibilul sa obtinem produse prin tehnici de
genul:
- dam factor necunoscuta, grupam termenii…

- folosim formula A 2  B 2   A  B  A  B 
- folosim formula an 2  bn  c  a n  n1  n  n2  unde
 b  
n1, 2  si
2a

  b 2  4ac
Exerciţiul 3.
:

Aratati ca sirul  x n  n1 este marginit. a) x n  12  16  ...  1

n2 n
SINTEZE 13

b) xn  13  151  ...  4 n12 1 c) x n  123  3

24
 ...  3
2n 2 6 n4

Rezolvare:: )
a) n
2
 n  
n n 1  . Daca in aceasta relatie inlocuim pe n cu 1 si 2, obtinem primii doi numitori
n 1: 1
2

 1  1  11   2  1 2

n  2: 2
2
 2  2  2 1   6  23

Astfel fiind, avem xn  12  16  ...  n21n  1

12  213  ...  n ( n11)  ...
b) 4 n 2  1   2n  2 1
2
  2 n 1 2 n 1 . Daca in aceasta relatie inlocuim pe n cu 1 si 2, obtinem primii doi
numitori
n  1: 4 1
2

 1  211  211     3  13

n  2: 42
2

 1  22 1  221     15  3  5

Astfel fiind, avem xn  13  151  ...  4n12 1  1

13  315  ...  ( 2 n1)(1 2 n1)  ...
 n1  1
c) 2n  6n  4  0 
2
 2n 2  6n  4  2(n  1)(n  2) .
n 2  2
Daca in ultima egalitate inlocuim pe n cu 1 si 2, obtinem primii doi numitori
n  1 : 12  2  2  3
n  2 : 24  2  3  4


Astfel fiind, avem

xn  123  243  ...  2n 2 36 n  4  3

2 2 3
 2334  ...  2( n 13)( n  2)  3 1
2 2 3
 314  ...  ( n
■ Ce facem daca numitorii fractiilor sunt produse de mai mult de doi factori?
4. Cand avem de-a face cu sume de fractii ai caror numitori sunt produse cu mai mult de
doi factori, procedam astfel:
- renuntam la un factor sau la un grup de factori, pentru a ramane decat doi
(de preferat, numere consecutive)
- prin renuntarea la factori se ajunge la o fractie mai mare care se prelucreaza
in continuare ca mai sus

Exerciţiul 4.
:

Aratati ca sirul  x n  n1 este marginit. a) xn  1213  1

234  ...  1
n ( n 1)( n  2 )
14 SIRURI MARGINITE

b) xn  1122  2132  ...  n( n11)2 c)

xn  1122  24132  ...  n4 ( n11)2

d) xn  11  21!  ...  n1! e) xn  1
22!  1
43!  ...  1
2n ( n 1)!

Rezolvare:: )

a) 0  1
123  2134  ...  n ( n11)( n2 )  1
12  213  ...  n ( n11)  ...

b) 0  1
122
 2132  ...  n ( n11)2  1
12  213  ...  n ( n11)  ...
c) 0  1
122
 24132  ...  n4 ( n11)2  1
12  213  ...  n ( n11)  ...
d)
0  1
1  21!  ...  n1!  1  21!  31!  ...  n1!  1  112  1213  ...  12...(1n1) n  1   1
12  213  ..
e)

0  1
22!  413!  ...  2n ( n11)!  1
2!  31!  ...  ( n11)!  1
12  1213  ...  12...n1( n1)
■ Ce facem daca numitorii fractiilor contin factori identici?
5. Cea mai reprezentativa suma cu factori identici la numitori este
1
12
 212  312  ...  n12
Aceasta se majoreaza micsorand unul din factori cu o unitate, incepand de la a doua
fractie
1 1
 1  ...  1  1  112  213  ...  ( n 11)n  ...
22  33   nn       
Atentie! 1) Ultima fractie se prelucreaza ca mai sus.
2) Orice alta suma de fractii cu factori identici se majoreaza cu suma de
mai sus (este clar ca atunci cand micsoram numitorul obtinem o fractie
mai mare)

Exerciţiul 5.
:

Aratati ca sirul  x n  n1 este marginit. a) xn  112  212  312  ...  n12
b) xn  116  216  316  ...  n16 c) xn  111  212  313  ...  n1n
SINTEZE 15

d) xn  111  21!2!  31!3!  ...  n1!n! e)

xn  112  12 122  12 212 32  ...  12 22 1...n2

Rezolvare:: )
a)

0  1
12
 212  312  ...  n12  1  212  313  ...  n1n  1  112  213  ...  ( n11)n  ...
                  

b) 0  1
16
 216  316  ...  n16  1
12
 212  312  ...  n12  ...
c) 0  1
11
 212  313  ...  n1n  1  212  312  ...  n12  ...

d) 0  1
11
 21!2!  31!3!  ...  n1!n!  1  212  312  ...  n12  ...
e)
0  1
12
 12 122  12 212 32  ...  12 22 1...n2  1  212  312  ...  n12  ...
■ Ce facem daca numitorii fractiilor contin n?
6. Cand avem de-a face cu sume de fractii ai caror numitori contin pe n procedam astfel:
- depistam fractia cu numitorul cel mai mic, care de fapt este cea mai mare
fractie
- folosim faptul ca suma initiala este mai mica decat suma obtinuta prin
inlocuirea tuturor fractiilor cu cea mai mare dintre ele

Exerciţiul 6.
:

Aratati ca sirul  x n  n1 este marginit. a) xn  1

n 1  n12  n13  ...  21n

b) xn  1
 1
 1
 ...  1
c)
n 2 1 n2 2 n 2 3 n2 n

xn  3 1
3 1
3 1
 ...  3 1
3 n5 1 3 n5  2 3 n5 3 3 n5  n
Rezolvare:: )

1
a) Cel mai mic numitor este n  1 si, deci, cea mai mare fractie este .
n 1

0  1
n 1
 n1 2  n13  ...  21n  1
n 1
 n1 2  n13  ...  n1 n  1
 1  1  ...  1  n

n 1 n 1 n 1   n 1 n 1
n fractii
16 SIRURI MARGINITE

In concluzie, 0  xn  56 ,   n  1,   xn  n1 marginit

1
b) Cel mai mic numitor este n 2 1 si, deci, cea mai mare fractie este .
n2  1

0  1
 1
 ...  1
 1
 12  ...  12  n
 n
 n
n
n 2 1 n2  2 n2 n n 2 1 n 2 1 n2
   n 1    n1
n fractii

In concluzie, 0  xn  1,   n  1,   xn  n1 marginit

1
c) Cel mai mic numitor este 3
3 n 5 1 si, deci, cea mai mare fractie este .
3
3n 5  1

0  1
3 5
3 1
 ...  3 1
 1
3 5
3 1
 ...  3 1
 n
3 5

3n 1 3 n5  2 3 n5  n 3n 1 3n5 1 3n5 1 3n 1
 3
n
5
 3
n
3
 3
n
n 3
 3
1
3
3n 3n

In concluzie, 0  xn  313 ,   n  1,   xn  n1 marginit

■ Despre formula combinarilor
n!
7. C nk  . Aceasta se poate prelucra, exprimand factorialele mari in
k! (n  k )!
functie de
factorialele mici, astfel:

n! (n  k )! n  k  1 n  k  2   ...  n  n  k  1 n  k  2  ...  n

C nk   
k!(n  k )! k! (n  k )! k!

■ Despre numarul combinarilor

8. Combinarile cu indicele de jos egal cu n sunt in numar de n 1
(indicii de sus sunt de la 0 la n)
C n0 , C n1 , C n2 , C n3 , ...., C nn .
■ Despre valorile combinarilor

9. Formula combinarilor complementare C nk  C nn  k ne spune ca prima combinare

este
SINTEZE 17

egala cu ultima, a doua cu penultima, …

C n0 , C n1 , C n2 , ...., C nn  2 , C nn 1 , C nn .

Pe de alta parte, Cn0  C n1  C n2  .... pana la jumatate.

Combinand cele spuse mai sus, deducem ca combinarile din secventa
C n2 , ...., C nn 2 sunt fiecare in parte  C n2 .
(in aceasta secventa, sunt n-3 combinari; din numarul total de combinari, n+1,
renuntam la 4 dintre ele, primele 2 si ultimele 2)

■ Ce facem daca numitorii fractiilor contin combinari?

10. Cand avem de-a face cu sume de fractii ai caror numitori sunt combinari, prelucram
combinarile pentru a obtine produs de factori

n! (n  2)!(n  1)n (n  1)n

C n2   
2!(n  2)! 2!(n  2)! 2

Atentie! In multe din cazuri, raportam combinarile la C n2 .

Exerciţiul 7.
:

Aratati ca sirul  x n  n1 este marginit. a) xn  C12  C12  C12  C12  ...  C12
2 3 4 5 n

b) xn  C10  C11  C12  ...  C1n

n n n n

Rezolvare:: )
( n 1) n
a) Particularizand egalitatea C n2  2
pentru n  2, 3, ..., n obtinem:

C22  223 , C32  223 , C42  324 , ..., Cn2  ( n21)n

Astfel, avem:

0  1
C 22
 C12  C12  ...  C12  1
23  314  415  ...  ( n11)n  2
2 3
 324  425  ...  ( n 21)n 
3 4 n 2 2 2 2

 2  1
2 3
 314  415  ...  ( n 11)n   ...
b)

0  1
Cn0
 C11  C12  ...  C n12  C 1n1  C1n  1
Cn0
 C11  C12  ...  C12  C 1n1  C1n  1
Cn0
 C11 
n
 n    n n n n
n     n n n n

n 3 combinari n 3 combinari
18 SIRURI MARGINITE

■ Ce facem daca numitorii fractiilor contin puteri?

11. Cand avem de-a face cu sume de fractii ai caror numitori sunt puteri, folosim formula
de calculare a sumei termenilor unei progresii geometrice astfel:
b2
- depistam primii doi termeni si ratia, b1 , b2 si q 
b1
- depistam numarul de termeni, n
(daca puterile incep de la 1, numarul de termeni este egal cu cel mai mare
exponent, iar daca puterile incep de la 0, numarul de termeni este cu cel mai
mare exponent marit cu 1)
q n 1
- folosim formula Sn  b1  b2  ...  bn  b1
q 1
Atentie! Orice alta suma de fractii cu puteri la numitori se majoreaza cu o suma de fractii
care contin decat puteri la numitori (renuntand la anumiti termeni de la numitori)

Exerciţiul 8.
:

Aratati ca sirul  x n  n1 este marginit. a) xn  1  211  212  213  ...  21n
b) xn  311  312  313  ...  31n c)

xn  1  2111  2212  2313  ...  2n1n

d) xn  311!  312!  313!  ...  31n!
Rezolvare:: )

a) b1  1, b2  211 , q  bb12  12 si numarul termenilor este n 1

(puterile lui 2 sunt 0, 1, …,n – deci n+1 termeni)

In continuare, vom folosii formula sumei termenilor progresiei geometrice.

0  1  211  212  213  ...  21n  1 

 12  n1 1
1
2
1

 12  n1 1
 12
 
  2  12   1   2 12   2
n 1 n 1

 n 1

  2  12   1   2 12   2  2  2 12   2
n 1 n 1

In concluzie, 0  xn  2,   n  1,   xn  n 1 marginit
SINTEZE 19

b) b1  311 , b2  312 , q  bb12  13 si numarul termenilor este n

(puterile lui 3 sunt 1, …,n – deci n termeni)
In continuare, vom folosii formula sumei termenilor progresiei geometrice.

0  1
31
 312  313  ...  31n  1
3 
 13 n 1
1
3
1
 1
3 
 13 n 1
 23
 1
3 
   32   13   1 
n

 12    1
1 n
3   12  13   12 
n 1
2  12  13  
n 1
2

In concluzie, 0  xn  12 ,   n  1,   xn  n1 marginit

c) 0  1  2111  2212  2313  ...  2n1 n  1  211  212  213  ...  21n  ...
1 1
d) Deoarece n! 1  2  ...  (n  1)  n  n avem 3n!  3n care implica
n!
 n si astfel:
3 3

0  1
31!
 312!  313!  ...  31n!  1
31
 312  313  ...  31n  ...
1.7. Studiul marginirii folosind anumite inegalitati

■ Binomul lui Newton

1. Binomul lui Newton este

 a  b n  C n0  a n  C n1  a n 1  b1  C n2  a n2  b 2  ....  C nn  b n

■ Inductia matematica
2. Cand folosim inductia matematica?
Folosim inductia matematica atunci cand trebuie sa demonstram o egalitate,
o inegalitate, …, pentru    n  N * .

3. Cum demonstram folosind inductia matematica?

 
- formulam P n , exact ceea ce trebuie demonstrat
- Etapa de verificare
 
Aratam ca P n este adevarata pentru cea mai mica valoare posibila a
lui n
- Etapa de demonstratie
Consideram adevarata P k  si demonstram ca este adevarata si
P  k  1
20 SIRURI MARGINITE

Atentie! P  k  1 se demonstreaza exprimand stanga lui P  k  1 in functie de

stanga
lui P k 

■ Inegalitatea lui Bernoulli?

4. Inegalitatea lui Bernoulli este
1  x  n  1  nx,   x  1,   n  N * .
Atentie! 1) Aceasta inegalitate se dmonstreaza prin metoda inductiei matematice.
2) Daca avem de demonstrat
1  x  n
 1  nx,   x  N ,   n  N *
,
Putem folosii Binomul lui Newton.

Exerciţiul 1.
:

a) Demonstrati ca 1  x  n  1  nx,   x  1,   n  N * .

b) Demonstrati ca 1  x  n  1  nx,   x  N ,   n  N * ,
Rezolvare:: )

a) Fie P n  : 1  x  n  1  nx
Verificare:
n  0 : P 0 : 1  x  0  1  0  x  11 Adevarat!

P k   P  k  1
n  k : P k  : 1  x  k  1  k  x Se considera adevarata
P k  1 : 1  x   1   k  1  x Se demonstreaza
k 1
n  k  1:

1  x  k 1  1   k  1  x  1  x  k 1  x  1  1   k  1  x
Folosind P k  este suficient sa demonstram ca
1  k  x 1  x  1  1   k  1  x  1  x  kx  kx 2  1  kx  x  kx 2  0
Adevarata   x  1,   k  N * .
 
Intrucat am presupus P k adevarata, pentru k arbitrar, si am demonstrat ca P  k  1 este
adevarata,
 
rezulta, conform metodei inductiei matematice, ca P n este adevarata    n  N * .
b)
1  x  n  Cn0  xCn1  x 2Cn2  ....  x n Cnn
   
 Cn0  xCn1  1  nx,   x  N ,    n  N * ,

■ Cand folosim inegalitatea lui Bernoulli la problemele de marginire?

5. Ne gandim sa folosim inegalitatea lui Bernoulli la problemele de marginire atuci cand apar
cantitati de genul an sau n a.
SINTEZE 21

Exerciţiul 2.
:

a) Aratati ca 2 n  n , 5n  n si a n  n, n  N * , a  N , a  1

b) Aratati ca sirul  x n  n1 este marginit, unde xn  n n

1  t  n  1  t ,
1
t
c) Aratati ca t  , t  1, n  N * .(scrisa altfel n
1 t  1
n n
)

d) Aratati ca 
y n  n n a  1 , a  1,  este marginit

e) Aratati ca 1  lg n  n,   n  10
f) Aratati ca a n  n lg 10 este marginit

Rezolvare:: )

a) 2n  1  1 n  1  n 1  1  n  n
5 n
 1  4  n  1  n  4  1  4 n  4n  n
a n
 1  (a  1) n  1  n  (a  1)  1  (a  1)n  (a  1)n  n
b) Ne folosim de 2 n  n . Trecem la radical de ordinul n.
n

2n  n  n
2n  n n  2  n n  0.

In concluzie, 0  xn  2,   n  1,   xn  n 1 marginit
t
c) In inegalitatea lui Bernoulli 1  x  n  1  nx inlocuim pe x cu si obtinem:
n
1
n 1

 t
n
t  t
n
 t 
n n
t
1     1  t  n  1  t  n
1 1

1    1  n  1    1  t   1
 n  n  n   n   n

d) Prelucram inegalitatea de la pasul c). Scriem puterea ca radical, trecem pe 1 in stanga si aducem la
acelasi numitor.

1  t  n  1  t t t
 
1
 n
1 t  1  n
1 t 1   n n 1 t 1  t
n n n
In ultima inegalitate punem a  1 in locul lui t si obtinem


n n 1  a 1 1  a 1    
n n a  1  a  1.

Asadar,  
0  n n a  1  a  1  0  yn  a  1   yn  n1 marginit.
22 SIRURI MARGINITE

e) Logaritmand in baza 10, obtinem: n  10  lg n  lg10  lg n  1

[1]
Folosim inegalitatea lui Bernoulli, 1  x  n  1  nx , pentru x  9.
10 n
 1  9  n
 1  n  9  1  9 n  9n  n
Logaritmand in baza 10, obtinem: 10n  n  lg10n  lg n  n lg10  lg n  n  lg n
[2]

Coreland [1] si [2], avem 1  lg n  n,   n  10

f) Aplicand radical de ordinul n relatiei 1  lg n  n si folosind b) obtinem:

1  lg n  n  n
1  n lg n  n n  2  1  n lg n  2  1  an  2   an  nN
marginit

■ Inegalitate importanta
6. O inegalitate foarte importanta este
k
 1 k k2
1    1   2
 n n n
Aceasta inegalitate impreuna cu inegalitatea lui Bernoulli ne ajuta sa demonstram ca
n
 1
2  1    3,   n  N .
 n

Exerciţiul 3.
:
n
 1 1 1 1
Consideram e n  1   si En  1    ... 
 n 1! 2! n!
a) Aratati ca sirul  e n  n1 este marginit; mai exact aratati ca 2  e n  3,   n  N *
b) Aratati ca sirul  E n  n 1 este marginit
c) Aratati ca en  E n ,   n  N *
Rezolvare:: )

1
a) In inegalitatea lui Bernoulli, 1  x  n  1  nx , punem in locul lui x si obtinem:
n
n
 1 1
1    1 n  11  2
 n n
k
 1 k k2
In inegalitatea lui Bernoulli, 1    1   2 , punem n in locul lui k si obtinem:
 n n n
SINTEZE 23

n
 1 n n2
1    1   111  3
 n n n2
n
 1
Coreland [1] si [2], avem 2  1    3  2  e n  3   en  n marginit
 n

1 1 1 1 1
b) Metoda 1. En  1   ...   2  ...   2
1! 2! n! 2! n!
[1]

1 1
Folosind inegalitatea k!  2 k 1 obtinem  k 1 . Particularizand ultima relatie, avem
k! 2

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
En  1    ...   2  21  31  ...  n 1  2 1
 2  ...  n 1 
1! 2!  3!   n! 2 2 2 2  2    2
progresie geometrica

   1
  
1 n 1 1 n 1
1 1 n 1
 2  12  2
 2  12   2 2
2
1 
1
2
1  1
2

 2 1  
1 n 1
 3   12 
n 1
2  3
[2]

Coreland [1] si [2], avem 2  En  3   En  n marginit

1 1 1 1 1
Metoda 1. En  1   ...   2  ...   2
1! 2! n! 2! n!
Pentru marginirea la dreapta folosim inegalitatea k!  ( k  1) k care implica
1 1
 .
k! ( k  1) k
Particularizand ultima relatie, avem
1 1 1 1 1 1 1
En  1    ...   2   ...   ....
1! 2!  3!   n! 1 2 2  3 (n  1)n

1 1
c) Dezvoltam en cu binomul lui Newton si folosim C nk  k

n k!
n
 1 1 1 1 1
en  1    C n0  C n1  1  C n2  2  C n3  3  ...  C nn  n 
 n   n    n    n      n
24 SIRURI MARGINITE

1 1 1 1 1 1 1 1
 C n0     ...   1    ...   En
1!  2!  3!   n! 1! 2! 3! n!

■ Inegalitate importanta
7. O inegalitate foarte importanta este
n n
n n nn nn
   n!    sau, sub forma,  n! 
3 2 3n 2n
(a doua parte se verifica pentru n6)
Aceasta inegalitate ne ajuta la problemele de marginire in care apar cantitati de forma
2 n , 3n , nn , n!.
Exerciţiul 4.
:

nn nn
Cunoscand ca  n!  n aratati ca  an  n1 este marginit daca
3n 2
2 n  n! nn 2
n
n!
a) an  b) an  c) an  n n! d) an 
nn 3n  n! n
Rezolvare:: )

a) 0  an ,   n  1, avand toti toti termenii pozitivi

[1]

Ramane sa studiem marginirea la dreapta. Deoarece a n contine n! si trebuie sa aratam ca an  o

valoare,
vom folosi partea doua a inegaltatii. Deoarece aceasta se verifica pentru n  6, vom discuta separat
cazul
cand n  6 si cazul cand n  6.

Daca n  6.
2 n  n! 2n 2n n n
an    n!    1
nn nn n n 2n
[2]
Daca n  6.
Alegem marginea din dreapta cel mai mare element dintre primele 5, a1 , a2 , a3 , a4 , a5
an  max{a1 , a2 , a3 , a4 , a5 }
[3]
Coreland [1], [2] si [3], avem
0  an  max{1, a1 , a2 , a3 , a4 , a5 }   an  n marginit
b) 0  an ,   n  1, avand toti toti termenii pozitivi
[1]
SINTEZE 25

nn
Ramane sa studiem marginirea la dreapta. Deoarece a n contine si trebuie sa aratam ca an  o
3n
valoare,
vom folosi prima parte a inegaltatii.

nn nn 1 1
an     n!  1
3n  n! n
3 n! n!
[2]
Coreland [1] si [2], avem
0  an  1   an  n marginit
c) 0  an ,   n  1, avand toti toti termenii pozitivi
[1]

Ramane sa studiem marginirea la dreapta. Deoarece a n contine n! si trebuie sa aratam ca an  o

valoare,
vom folosi partea doua a inegaltatii. Deoarece aceasta se verifica pentru n  6, vom discuta separat
cazul
cand n  6 si cazul cand n  6.

Daca n  6.
n 1
n n2 n n2 n
n2 n n n n n
n
an  n!  n2   n
 1
  n
n  2
2n n2
2 n
n2
n
2
2 2 n

[2]
Daca n  6.
Alegem marginea din dreapta cel mai mare element dintre primele 5, a1 , a2 , a3 , a4 , a5
an  max{a1 , a2 , a3 , a4 , a5 }
[3]
Coreland [1], [2] si [3], avem
0  an  max{2, a1 , a2 , a3 , a4 , a5 }   an  n marginit

d) 0  an ,   n  1, avand toti toti termenii pozitivi

[1]

Ramane sa studiem marginirea la dreapta. Deoarece a n contine n! si trebuie sa aratam ca an  o

valoare,
vom folosi partea doua a inegaltatii. Deoarece aceasta se verifica pentru n  6, vom discuta separat
cazul
cand n  6 si cazul cand n  6.

Daca n  6.
26 SIRURI MARGINITE

n nn
n! n n
n 1 1
an   2n
n  2
  
n n 2 n 2
[2]
Daca n  6.
Alegem marginea din dreapta cel mai mare element dintre primele 5, a1 , a2 , a3 , a4 , a5
an  max{a1 , a2 , a3 , a4 , a5 }
[3]
Coreland [1], [2] si [3], avem
0  an  max{ 12 , a1 , a2 , a3 , a4 , a5 }   an  n marginit
■ Inegalitate importanta
8. O inegalitate foarte importanta este


2 k 1  k   1
k

 2 k  k 1 ,    k  N . .
Aceasta inegalitate ne ajuta la problemele de marginire a cantitatilor cu radicali sau
a sumelor de cantitati care contin radicali.

Atentie! Cand lucram cu radicali trebuie sa nu pierdem din vizor formulele de

rationalizare.

a b a b2
a) a b b) a b  c)
a b a b
a2  b
a b 
a b
Exerciţiul 6.
:
Demonstrati ca


2 k 1  k   1
k

 2 k  k 1 ,    k  N .
Rezolvare:: )
Demonstram pe rand cele doua inegalitati.

1 1 1 1 k  k 1 k  k 1
      k  k 1
k 2 k k k k  k 1 k  (k  1) k  k 1

Luand in calcul douar

1
2 k
 k  k 1 obtinem prin amplificare
1
k
2  k  k 1 
[1]
,
1 1 1 k 1  k
    k 1  k
2 k k k k 1  k k 1 k
SINTEZE 27

Luand in calcul douar

2 k
1
 k 1  k obtinem prin amplificare
1
k

 2 k 1  k 
[2]

Combinand [1] si [2], obtinem inegalitatea din enunt.

■ Cum folosim o inegalitate la marginirea sumelor?

9. Pentru a justifica marginirea unei sume, atunci cand avem la dispozitie o inegalitate,
procedam astfel:

- particularizam inegalitatea pentru valori care produc termenii sumei

(dam lui k valorile 1, 2, ..., n  1, n, sau 2, ..., n  1, n, )
- adunam relatiile membru cu membru
- reducem termenii asemenea (ramanem cu primul si ultimul, …)
- ne centram atentia asupra sumei pentru care ne intereseaza marginirea

Exerciţiul 7.
:
1 1 1
Fie Sn  1    ...  . Considerand adevarata inegalitatea
2 3 n


2 k 1  k   1
k

 2 k  k 1 ,    k  N .

a) Aratati ca  
2 n  1  1  Sn  2 n
b) Aratati ca sirul  an  n 1 este marginit, unde a n  Sn  2 n
Rezolvare:: )

a) Avem o problema de marginire a lui Sn . Deoarece este o suma de elemente de forma

1 1 1
, , ,... ,
1 2 3
ne gandim la o relatie de marginire a acestor termeni. Este relatia din enunt. Relatia este pentru un k
oarecare, deci se respecta si pentru valorile 1, 2, 3,... De aceea, ne gandim sa o particularizam
pentru si,
pentru a obtine suma, ne gandim sa adunam relatiile.

In relatia 
2 k 1  k  
1
k

 2 k  k 1  ii dam lui k pe rand valorile

1, 2, 3,..., n

k  1: 
2 2 1  
1
1

 2 1 0 
k  2: 
2 3 2  
1
2

 2 2 1 
28 SIRURI MARGINITE

k  3: 
2 4 3  
1
3
 2 3 2 
……………………………………………

k  n: 
2 n 1  n  
1
n

 2 n  n 1 
Se aduna si se reduc termenii


2 n 1 1   1
1
2

1
3
 ... 
1
n
 2 n 
 2 n  1  1  Sn  2 n 
b) Avem o problema de marginire a lui an  S n  2 n . Deoarece an contine S n , ne gandim la o
relatie
de marginire a lui S n . Este relatia de la punctul a).

In plus, in an , pe langa Sn apare si 2 n . Astfel fiind, ne gandim sa folosim a doua parte a inegalitatii
de la punctul a) (pornind de la aceasta, grupam Sn si 2 n pentru a obtine an )
Din a),
Sn  2 n  Sn  2 n  0  an  0 . Astfel, am demonstrat marginirea la dreapta.
[1]

Daca marginirea la dreapta s-a demonstrat folosind a doua parte a inegalitatii de la a), incercam sa
demonstram marginirea la stanga folosind prima parte. (construim an )

 
2 n
2 n  1  1  Sn  2 n  1  2  Sn  2 n  1  2  2 n  Sn  2 n 

 2 n  1  n  2  an 
[*]

Intrucat

   
2 2
n 1  n  n 1  n  0  2 n 1  n  0  2 n  1  n  2  2

folosind [*], deducem  2  an [2]

Coreland [1] si [2], avem

 2  an  0   an  n marginit
■ Inegalitati importante
10. Urmatoarele inegalitati sunt importante (trebuie retinute)
2k  2 2 k  1 2k  1 2k
 si 
2k  1 2k 2k 2k  1
SINTEZE 29

1  3  5  ...  (2n  1)
Atentie! Aceste inegalitati ajuta la marginirea sirului n 
2  4  6  ...  2n
(produsul numerelor impare supra produsul numerelor pare)

Exerciţiul 8.
:

2k  2 2 k  1 2k  1 2k
Demonstrati ca  si 
2k  1 2k 2k 2k  1
Rezolvare:: )
Inmultim “in cruce” (aducem la acelasi numitor)
2k  2 2k  1
   2k  2 2k   2k  1 2k  1  4 k 2  4 k  4k 2  4 k  1  0  1
2k  1 2k
Adevarat!

2k  1 2k
   2k  1 2k  1  2k  2k   2k  2  1  4k 2  4k 2  1  4k 2  1  0
2k 2k  1
Adevarat!
■ Cum folosim o inegalitate la marginirea produselor?
11. Pentru a justifica marginirea unui produs, atunci cand avem la dispozitie o inegalitate,
procedam astfel:

- particularizam inegalitatea pentru valori care produc termenii produsului

(dam lui k valorile 1, 2, ..., n  1, n, sau 2, ..., n  1, n, )
- inmultim relatiile membru cu membru
- simplificam termenii asemenea (ramanem cu primul si ultimul, …)
- ne centram atentia asupra produsului pentru care ne intereseaza marginirea

Atentie! La scrierile gretoase este bine sa folosim notatii (substitutii…) , adica folosim
litere in locul unor cantitati (pentru a usura scriere). Vezi urmatorul exemplu.

Exerciţiul 9.
:

1  3  5  ...  (2n  1) 1 1
Fie n  . Aratati ca  n  .
2  4  6  ...  2n 2 n 2n  1
Rezolvare:: Exerciţii propuse la pagina
12)

In relatia 2 k 1
2k  2k
2 k 1
ii dam lui k pe rand valorile 1, 2, ..., n.

k  1: 1
2  2
3

k  2: 3
4  4
5

k  3: 5
6  6
7
……………………………………………
30 SIRURI MARGINITE

k  n 1 : 2 n 3
2 n 2  2 n 2
2 n1

k  n: 2 n 1
2n  2n
2 n 1
Se inmultesc

135...( 2 n 3)( 2 n 1) 246...( 2 n  2 )( 2 n )

1
2  34  56  ... 22nn32  21n  23  54  67  ... 22nn12  22nn1  246...( 2 n  2 )( 2 n )  35...( 2 n 3)( 2 n1)( 2 n 1) 

    X         Y    
135...( 2 n 3 )( 2 n 1) 246...( 2 n  2 )( 2 n )
 246...( 2 n  2 )( 2 n )  35...( 2 n 3)( 2 n 1) ( 2 n 1) 
               
Y X

 X
Y  Y
X ( 2 n 1)  X X
Y Y  2 n11 

 X2
Y2
 1
2 n 1  X
Y  1
2 n 1
 n  1
2 n 1

In relatia 2 k 2
2 k 1  2 k 1
2k
ii dam lui k pe rand valorile 2, ..., n. … ca ma sus

1.8. Studiul marginirii sirurilor care nu au semn constant

■ Ce inseamna sir care nu are semn constant?

1. Prin sir care nu are semn constant intelegem un sir in care termenii au semne alternate.
Exemplu:
1,  2, 3,  4, ...

■ Cum imi dau seama ca sirul nu are semn constant?

2. Sirurile care nu au semn constant sunt sirurile in care apar:

  1 n , sin, cos

■ Atentie!
3. a) sin( x )  1 si cos( x )  1 b) A B  A  B c)
SINTEZE 31

A B  A  B

A A

n
d) e) An  A
B B

■ Despre marginirea sirurilor care nu au semn constant?

4. Marginirea sirurilor care nu au semn constant se studiaza cu “Metoda modulului”:

A arata ca un sir este marginit presupunea depistarea unei valori M R astfel incat

modulul fiecarui termen al sirului sa fie  M.

 a n  nN este marginit    M  a.i. an  M ,   n  N .

Exerciţiul 1.
:

n n
Aratati ca  an  n1 este marginit a) a n  (1) n b) a n  A cos  B cos c)
4 4
n n
 1 1
an       
 2  3
Rezolvare:: Exerciţii propuse la pagina
12)
n
a) 0  an  (1) n  1  1

In concluzie, a n  1,   n  1,   a n  n1 marginit

n n n n
b) 0  an  A cos  B cos  A cos  B cos 
4 4 4 4
n n
 A  cos  B  cos  A 1  B 1  A  B
4 4
In concluzie, an  A  B,   n  1,   an  n1 marginit
n n n n n n
 1 1  1 1 1 1
c) 0  an                
 2  3  2 3 2 3
n n
1 1 1 1
        11  2
 2  3 2 n 3n
In concluzie, an  2,   n  1,   a n  n1 marginit
Exerciţiul 2.
:
32 SIRURI MARGINITE

(1) n sin(n)
Aratati ca  an  n1 este marginit a) an  b) an  c)
n n
sin 1  sin 2  ...  sin n
an 
n2
1 n n  an 
n sin n
an   A cos  B cos 
d)
n 4 4 
e)
 n  1  n 1  3

Rezolvare:: Exerciţii propuse la pagina

12)
n
( 1) n 1 1
a) 0  an     1
n n n

In concluzie, a n  1,   n  1,   an  n1 marginit

sin(n) sin(n) 1
b) 0  an     1
n n n

In concluzie, an  1,   n  1,   an  n1 marginit

c)
sin 1  sin 2  ...  sin n sin 1  sin 2  ...  sin n sin 1  ...  sin n
0  an    
n2 n n

  n ori 
1  1  ...  1 n 1
 2
 2   1
n n n
In concluzie, an  1,   n  1,   an  n1 marginit

e)
n sin n n sin n n  sin n
0  an    
 n 1  n 1  3
 n 1  n 1  3
 n 1  n 1  3

n 1 n n n 1
     1
 n  1  n 1  3
 n 1  3
 n 3
n n n