www.matematicon.

ro

Permutari Aranjamente Combinari

Avem de rezolvat urmatoarea problema: Intr-o clasa cu 20 de banci se afla 20 de elevi din care 12 fete si 8 baieti. a) in cate moduri se pot aseza cei 20 de elevi in banci? b) in cate moduri se pot aseza cele 12 fete in banci? c) in cate moduri se pot alege 2 elevi pentru a participa la un concurs cu o clasa paralela? d) in cate moduri se poate alege o grupa de 3 elevi formata din 2 fete si un baiat pentru a participa la un concurs cu o clasa paralela? Apare intrebarea Ce notiuni trebuie sa folosim pentru rezolvarea problemei: permutari, aranjamente sau combinari ? Pentru a raspunde corect trebuie ca aceste notiuni sa fie intelese foarte bine iar diferentele dintre ele clarificate. Fie A o multime finita, nevida, ce contine n elemente. O permutare a multimi A este o multime ordonata ce contine elementele lui A. Astfel fiecarui element i s-a fixat un loc pe care-l ocupa in multimea respectiva. Numarul de permutari ale lui A se noteaza P n , se citeste permutari de n si are formula: P n = 123 ... (n - 1)n = n!. O submultime ordonata a lui A de k elemente (k n) se numeste aranjament de n luate cate k. Numarul aranjamentelor de n luate cate k se noteaza A k n , se citeste aranjamente de n luate cate k (k n) si este dat de formula: Ak n = n(n-1)(n-2)(n-k+1). Astfel A n n = P n = n!. O submultime a lui A de k elemente (k n) se numeste combinare de n elemente luate cate k Numarul combinarilor de n luate cate k se noteaza C k n si se citeste combinari de n luate cate k (k n) si este dat de formula: Ak n(n 1) ... (n k 1) n Ck sau C k . n= n= Pk 1 2 ... k Astfel diferenta dintre un aranjament de n elemente luate cate k (A k n ) si o combinare de n elemente luate cate k (C k n ) este data de faptul ca un aranjament este o multime ordonata. Exemplu: Fie A= {1, 2, 3}. Sa se scrie toate aranjamentele si toate combinarile formate din 2 elemente ale multimii A. Aranjamentele de 3 luate cate 2 sunt: {1, 2}, {2, 1}, {1, 3}, {3, 1}, {2, 3}, {3, 2} si numarul lor este dat de A 2 3 = 32 = 6. Combinarile de 3 luate cate 2 sunt: {1, 2}, {1, 3}, {2, 3} si numarul lor este dat de C 2 3= A2 6 3 = =3 P2 2!

www.matematicon.ro

www.matematicon.ro

Revenim la problema de mai sus: a) Fiecare mod in care se pot aseza cei 20 de elevi in banci constituie o multime ordonata (locul fiecarui elev este fixat) a celor 20 elevi. Deci fiecare mod este o permutare. Numarul modurilor in care se pot aseza cei 20 elevi in banci este P 20 = 20!. b) Fiecare mod in care se pot aseza cele 12 de fete in banci constituie o submultime ordonata (locul fiecarei fete este fixat) de 12 fete din cei 20 elevi. Deci fiecare mod este un aranjament de 20 luate cate 12. Numarul modurilor in care se pot aseza cele 12 fete in banci este A 12 20 =2019...9. c) In alegerea celor 2 elevi nu conteaza ordinea in care acestia se aleg. Deci un mod de a alege 2 elevi din cei 20 este o combinare de 20 luate cate 2. Numarul modurilor in care se pot alege cei 2 20 19 elevi este C 2 = 190. 20 = 1 2 d) Modul in care de pot alege 2 fete din cele 12 reprezinta o combinare de 12 luate cate 2. 12 11 2 Numarul modurilor de a alege cele 2 fete este C 12 = = 66. Aceste se completeaza cu 1 baiat. 1 2 Modul in care se poat alege 1 baiat este o combinare de 8 luate cate 1. Numarul modurilor de a 8 alege 1 baiat este C 1 = 8. Atunci numarul modurilor in care se poate forma aceasta grupa 8= 1 este 2 C 12 C1 8 = 668 = 528.

Exercitii: 1. In cate moduri se pot aranja 10 carti diferite pe un raft? Solutie: Un mod in care se pot aranja cele 10 carti pe raft reprezinta o permutare de 10 elemente. Deci numarul de moduri in care se pot aranja cele 10 carti este P 10 = 10! .

2. In cate moduri se pot aranja 10 carti pe un raft stiind ca 3 sunt dintre ele sunt scrise de acelasi autor si trebuie sa stea una langa alta? Solutie: Cele trei volume se pot aseza in P 3 = 3! moduri. Dupa aranjarea celor 3 volume aceste vor fi considerate ca o singura carte si deci avem de aranjat 8 elemente care se face in P 8 = 8! moduri. Deci numarul de moduri in care se pot aranja cele 10 carti este P 3 P 8 = 3!8!.

www.matematicon.ro

www.matematicon.ro 3. Avem o colectie de 4 carti diferite scrise de un autor si alte 6 carti diferite scrise de alt autor. In cate moduri putem alege 4 carti din care 2 scrise de un autor si celelate 2 scrise de celalat autor. Solutie:
4 3 = 6 moduri si se 1 2 65 completeaza cu inca 2 din cele 6 scrise de cel de-al doile autor in C 2 = 15 moduri. 6= 1 2 2 Deci cele 4 carti se pot alege in C 2 4 C 6 = 615 = 90 moduri.

Din cele 4 carti scrise de primul autor se pot alege 2 carti in C 2 4=

4. Se considera multimea A = {1, 2, 3 , 4} din care se formeaza numere din 4 cifre distincte de forma abcd . Sa se determine numarul de astfel de numere care se pot forma stiind ca: a) a = 1, b) a 2, c) a = 1, b = 2, c) a = 1, b = 2, d = 3. Solutie: a) a fiind fixat fiecare astfel de numar este determinat de valorile pe care le iau celelalte 3 cifre (acestea pot lua doar valorile 2, 3, 4 deoarece a, b, c si d sunt distincte). Numarul de moduri in care pot fi date valori celor 3 cifre este 3!. Deci numarul acestor numere este 3! = 123 = 6. b) Numarul acestor numere este dat de numarul tuturor numerelor care se pot forma din cele 4 cifre adica 4!. Din acesta se scad numerele care incep cu cifra 2 adica 3!(conform rationamentlui de la punctul a)). Deci raspunsul este 4! 3! = 1234 - 123 = 18. c) a si b fiind fixate, fiecare astfel de numar este determinat de valorile pe care le iau celelalte 2 cifre. Numarul de moduri in care pot fi date valori celor 2 cifre este 2!. Deci numarul acestor numere este 2! = 12= 2. d) a, b si d fiind fixate, fiecare astfel de numar este determinat de valorile pe care le ia c. c nu poate lua decat valoarea 4 deoarece cifrele sunt distincte. Deci avem un singur numar.

5. Se considera multimea A = {1, 2, 3 , 4, 5} din care se formeaza numere din 4 cifre distincte de forma abcd . Sa se determine numarul de astfel de numere care se pot forma stiind ca: a) a = 1, b) a 1, c) a = 2, b = 3, d) b = 1, c = 3, d = 5. Solutie: a) a fiind fixat fiecare astfel de numar este determinat de valorile pe care le iau celelalte 3 cifre (acestea pot lua doar valorile 2, 3, 4, 5 deoarece a, b, c si d sunt distincte). Numarul de moduri in care pot fi date valori celor 3 cifre este A 3 4 . Deci numarul acestor numere este 3 A 4 = 432 = 24. b) Numarul acestor numere este dat de numarul tuturor numerelor care se pot forma din 3 cele 5 cifre adica A 4 5 . Din acesta se scad numerele care incep cu cifra 1 adica A 4 . Deci
3 raspunsul este A 4 5 A 4 = 5432 - 432 = 96.

www.matematicon.ro

www.matematicon.ro c) a si b fiind fixate, fiecare astfel de numar este determinat de valorile pe care le iau celelalte 2 cifre. Numarul de moduri in care pot fi date valori celor 2 cifre este A 2 3 (2 si 3 fiind valorile lui a respectiv b numai pot fi luate de c si d). Deci numarul acestor numere este A 2 3 = 32= 6. d) b, c si d fiind fixate, fiecare astfel de numar este determinat de valorile pe care le ia a. a nu poate lua decat valoarile 2 sau 4 deoarece cifrele sunt distincte. Deci avem doua numere. 6. Se considera multimea A = {1, 2, 3 , 4, 5} din care se formeaza numere din 4 cifre care se pot repeta de forma abcd . Sa se determine numarul de astfel de numere care se pot forma daca: a) a = 1, b) a 1, c) a = 2, b = 3, c) b = 1, c = 3, d = 5. Solutie: a) a fiind fixat, fiecare astfel de numar este determinat de valorile pe care le iau celelalte 3 cifre. Acestea pot lua orice valoare din A deoarece a, b, c si d nu sunt distincte. Deci fiecare cifra poate lua 5 valori. Numarul de moduri in care pot fi date valori celor 3 cifre este 555 = 5 3 = 125 b) Numarul acestor numere este dat de numarul tuturor numerelor care se pot forma din cele 5 cifre adica 5555 = 5 4 . Din acesta se scad numerele care incep cu cifra 1 adica 5 3 (conform rationamentului de la punctul a)). Deci raspunsul este 5 4 5 3 = 5 3 4 = 500. c) a si b fiind fixate, fiecare astfel de numar este determinat de valorile pe care le iau celelalte 2 cifre. Numarul de moduri in care pot fi date valori celor 2 cifre este 55= 25. Deci numarul acestor numere este 25. d) b, c si d fiind fixate, fiecare astfel de numar este determinat de valorile pe care le ia a. Deoarece cifrele se pot repeta a poate lua toate valorile lui A. Deci avem 5 numere.

www.matematicon.ro