Sunteți pe pagina 1din 9

Prof.

ȘTEFAN SMĂRĂNDOIU
Școala Gimnazială ,, Take Ionescu”, Râmnicu Vâlcea

PROBLEME DE NUMĂRARE ŞI COMBINARE


(Temă pentru clasa a V-a)

Problemele de acest tip reprezintă o categorie specială, relativ nouă, în clasificarea problemelor de
matematică, dar căreia, în cadrul concursurilor, i se atribuie, an de an, o atenţie ce sporeşte progresiv.
Astfel, în foarte multe probleme apar întrebări de genul: ,,câte?”, ,,de câte ori?”, ,,în câte moduri?”, ,,cu ce
număr începe?”, ,,pe ce loc se află?”. Există probleme la care una sau mai multe astfel de întrebări apar
direct ca cerinţe ale problemei. Există şi probleme în care acestea apar indirect, doar la un anume moment
al rezolvării, dar sunt esenţiale în stabilirea răspunsului pentru problema respectivă. Este imposibil de făcut
o clasificare a acestui gen de probleme, dar pentru unele există și metode comune de rezolvare.

METODA CONTORULUI

Această metodă se folosește pentru a determina numărul de termeni dintr-o secvență de numere
naturale în care diferența dintre doi termeni cosecutivi este aceeași.
 Pentru a afla câte numere naturale sunt în secvența 75;80;85;...;2015,
procedăm ca la Sumele reductibile la Sume Gauss, dând factor comun:
Pasul I. Se calculează, diferenţa dintre doi termeni consecutivi: în cazul nostru este 5.
Pasul al II-lea. Dacă fiecare termen se împarte exact la diferenţa obţinută, scriem fiecare termen ca produs
de doi factori, primul factor fiind diferenţa găsită: 75  5 15; 80  5 16; 85  5 17;...;2015  5  403.
Pasul al III-lea. Observăm că toți termenii din secvență sunt de forma 5 k , unde k 15;16;17;...;403.
 40314 numere
(Lipsesc primele 14 numere naturale, nenule.)
Pasul al IV-lea. Se obișnuiește ca numărul k să fie numit contor de numărare și ne arată că în secvența
dată sunt 389 de numere naturale.
 Pentru a afla câte numere naturale sunt în secvența 734; 741; 748;...;2064, procedăm ca la Sumele
reductibile la Sume Gauss aplicând teorema împărțirii cu rest:
Pasul I. Diferenţa dintre doi termeni consecutivi este egală cu 7.
Pasul al II-lea. Deoarece termenii nu se împart exact la 7, se aplică teorema împărţirii cu rest, luând
fiecare termen ca deîmpărţit şi diferenţa găsită, ca împărţitor:
7 104  4; 7 105  4; 7 105  4;...; 7  294  4.
Pasul al III-lea. Observăm că toți termenii din secvență sunt de forma 7 k  4, unde
k 104;105;106;...;294.
 294103 numere
Pasul al IV-lea. Contorul de numărare k ne arată că în secvența dată sunt 191 de numere naturale.
Concluzie. Câtul împărțirilor este ,,contorul" ce ne ajută să stabilm corect cerința.

REGULA PRODUSULUI

Dacă un obiect A are a posibilități de alegere și un obiect B are b posibilități de alegere, atunci
perechea ordonată de obiecte  A, B  are a  b posibilități de alegere.
Regula produsului rămîne valabilă și pentru n obiecte.
 Pentru a afla câte numere naturale de forma abc cu ultima cifră egală cu 0 sau 5 există,
procedăm astfel:
Pasul I. Fiind prima cifră a numărului abc , punem condiția a  0.
Pasul al II-lea
 Deoarece a  0, cifra a poate lua 9 valori distincte: 1; 2; 3; ...; 9;
 cifra b poate lua 10 valori distincte;
 cifra c poate lua doar cele două valori impuse de enunț: 0 sau 5.
Pasul al III-lea. Conform regulii produsului deducem că există 9 10  2  180 de numere de forma abc
cu ultima cifră egală cu 0 sau 5.
 Pentru a afla câte numere naturale de 6 cifre distincte două câte două se termină cu secvența
123, redactăm soluția astfel:
Pasul I. Fie abc123 numărul de șase cifre ce îndeplinește condițiile impuse.
Pasul al II-lea. Prima cifră a unui număr natural nu poate fi nulă și atunci trebuie îndeplinită condiția
a  0.
Pasul al III-lea. Deoarece a  0 și cifrele numărului abc123 sunt distincte două câte două, deducem că:
 cifra a poate lua doar 6 valori distincte: 4, 5, 6, 7, 8 sau 9;
 cifra b poate lua tot 6 valori distincte, deoarece poate fi egală și cu 0, dar la fiecare caz analizat nu
poate fi 1, 2, 3 și nici valoarea fixată pentru cifra a în cazul respectiv;
 cifra c poate lua doar 5 valori distincte, deoarece trebuie să fie diferită de 1, 2, 3, dar și de cele
două valori pe care le au a și b.
Pasul al III-lea. Conform regulii produsului deducem că există 6  6  5  180 de numere de forma abc123
cu cifrele distincte două câte două.
PROBLEME REZOLVATE ȘI COMENTATE. SUGESTII METODICE
1. Editura ,, ART” tipăreşte «Calendar 2018». De câte ori a folosit cifra 1?
Rezolvare:
Sunt 7 luni a 31 de zile fiecare: ianuarie, martie, mai, iulie, august, octombrie şi decembrie, 4 luni a 30
de zile: aprilie, iunie, septembrie, noiembrie şi o lună, februarie, cu 28 de zile în 2017. În scrierea unităţilor
datelor 1, 11, 21, 31, cifra 1 apare de (12 + 12 + 12 + 7) ori, adică de 43 de ori. În scrierea zecilor apare la
10, 11, 12, 13, … , 19: de zece ori într-o lună şi-atunci se foloseşte de 120 de ori pe an. Apare o dată în titlul
“Calendar 2018”. În total s-a folosit de 164 de ori.
2.
n  1  2  3  ...  n; 6 – 5 = ?

1 2 3 4
a) ; b) ; c) ; d) .

Rezolvare:

6  1  2  3  ...  6  21
 6 – 5 =6= 3
5  1  2  3  ...  5  15

Deci varianta c) este cea corectă.


3. În câte moduri se poate scrie numărul 37, ca diferenţă de două numere naturale, de două cifre?
Rezolvare:
Fie ab şi cd , cu a  0 și c  0, două numere de două cifre fiecare, astfel încât,
ab  cd  37  ab  cd  37. Evident ab  99 şi cd  10  47  ab  99 
 ab 47;48;49;...;99  ab poate lua 53 de valori diferite două câte două. Atunci 37  ab  cd se
 99 46 numere

2
poate scrie în 53 de moduri.
4. Câte numere divizibile cu 11 sunt cuprinse între 100 şi 2017?
Rezolvare:
Fie d  , cu 100  d  2017 cu proprietatea că există k  , astfel încât d  11k . Cel mai mic număr na-
tural d de forma 11k ce îndeplinește proprietatea impusă este 110  1110, iar cel mai mare este
2013  11183. Atunci k 10;11;12;...;183 și deci există 174 de numere cu proprietatea cerută.
1839 numere
5. Aflaţi câte numere naturale mai mici decât 387 există, astfel încât dacă adunăm pe oricare din ele cu 26,
obţinem un număr mai mare decât 387.
a) Care este cel mai mic dintre acestea?
b) Câte dintre acestea sunt numere cu soţ (pare)?
(Mircea Fianu, C.I. , Memorial „Filofteia Preda”- Drăgăşani, 1996)
Rezolvare:
Fie a  , cu a  387  361  a  387
a)    a 362;363;364;...;386 .
şi a  26  387  a  361 a  
 386361 numere

Deducem că există 25 de numere care îndeplinesc condiţiile impuse de problemă.


b) Primul număr, 382, este par și de aceea deducem că sunt13 numere pare.

6. 3 6 10 x=?

1; 2 ......
1; 2 ; 3 ....
1; 2; 3; 4
1; 2; 3; ...; 2008
(Ştefan Smărăndoiu, Centrul de Excelenţă, Râmnicu Vâlcea, 2008)
Rezolvare:
Trebuie să sesizăm legătura dintre numărul pătratelor şi suma numerelor de sub fiecare figură:
1  2  2  3: 2; 1  2  3  3  4: 2; 1  2  3  4  4  5: 2;
Amintindu-ne de Suma Gauss 1  2  3  ...  n  n  n  1 : 2, deducem că
x  1  2  3  ...  2 008  2 008  2 009: 2  2 017 036.
7. Pentru paginarea unei cărţi s-au folosit de 1212 ori cifrele cu care se scriu numerele naturale în sistemul
de numeraţie zecimal. Câte pagini are cartea?
(Dumitru Dobre, Centrul de Excelenţă, Râmnicu Vâlcea, 2008)
Rezolvare:
Pentru a numerota, de la pagina 1 la pagina 9, sunt necesare 9 cifre. Pentru a pagina, de la 10 la 99,
folosim cifrele de 180 de ori. (De la 1 la 99 sunt 90 de numere a câte două cifre fiecare.) La fiecare pagină,
începând cu 100, se folosesc trei cifre. Deja am folosit cifrele de 189 de ori, necesare pentru a numerota
paginile de la 1 la 99. Până la 1212 mai putem utiliza 1023 de cifre. Deoarece, pentru a numerota, în
continuare, fiecare pagină, vom folosi câte trei cifre, vom numerota un număr de pagini egal cu
1023: 3  341. Numărul total al paginilor este egal cu 99  341  440.
8. a) Câte numere de cinci cifre încep cu 2 017?
b) Câte numere de şase cifre se termină cu 2 017?
c) Câte numere de şase cifre distincte se termină cu 2 017?
Rezolvare:
a) Fie 2017a numere de cinci cifre care încep cu 2017. Deoarece a este cifră și poate lua 10 valori
distincte, deducem că sunt 10 astfel de numere.
b) Fie ab2017 numerele căutate. Evident punem condiția a  0 .
a este cifră nenulă și poate lua 9 valori distincte două câte două.

3
b fiind cifră poate lua 10 valori distincte.
Conform regulii produsului deducem că există 90 ne numere de forma ab2017 .
c) Deoarece 4 cifre sunt deja fixate, a este cifră nenulă și poate lua 6 valori distincte două câte două, iar b
poate lua 5 valori distincte. Conform regulii produsului deducem că există 30 astfel de numere.
10. Fie numărul a  122333444455555...303030...30.
a) Câte cifre are numărul a? b) Precizaţi cifra de pe locul 50.
Rezolvare:
a) Numărul s-a format prin alăturarea cifrelor numerelor din şirul 1, 2, 3, …, 30, cu precizarea că, 1 apare o
dată, 2 de două ori, 3 de trei ori, … , 30 de treizeci de ori.
Numărul cifrelor din secvența 122333444455555...999...9 este egal cu 1  2  3  ...  9  45.
În secvența 111111...11121212...12131313...13..........303030...30 numărul cifrelor este egal cu
2 11  12  13  ...  30   820. Atunci numărul a are 865 de cifre.
b) Primele 45 de locuri sunt ocupate de numere de câte o cifră fiecare. În continuare apar cifrele numărului
10 de 10 ori ceea ce înseamnă că ocupă următoarele 20 de poziții. Deci pe locul 50 se află cifra 1.
11.
A B C D E 1A
1 2 3 4 2B
8 7 6 5 3 C
9 10 11 12 4 D
16 15 14 13 5E
17 18 19 20 6D
… … … … … …….
2017  ?

Rezolvare:
Mai întâi trebuie să înţelegem întrebarea.
Notaţiile 1  A , 2  B, 3  C, 4  D, 5  E, 6  D, precum şi tabelul ne sugerează că numărul 1
se află în coloana A, 2 se află în coloana B, numărul 3 se află în coloana C, … , numărul 6 se află în coloana
D. Atunci „2017  ?” înseamnă „În ce coloană se află numărul 2017?”.
Observăm că diferenţa dintre două numere consecutive din coloana A este 8. Aplicănd teorema
împărţirii cu rest, cu î  8, pentru numerele din coloana A, avem: 1  8  0  1; 9  8 1  1; 17  8  2  1;... .
Deducem, că numerele de pe această coloană sunt de forma 8  c  1. Deoarece 2017  8  252  1, deducem că
2017 se află pe coloana A.
Observaţie
Puteam să observăm că numerele din coloana C sunt de forma 4  c  3; 2019  4  504  3, ceea ce înseamnă că
2019 se află în coloana C şi atunci, deducem că 2017 se află în coloana A.
12. Fie x  123456789101112...20072008.
a) Câte cifre are x? b) Ce cifră se află pe locul 2008? c) De câte ori s-a folosit cifra 2?
d) Cum eliminăm 2008 cifre din x, astfel încât numărul obţinut să fie cel mai mare posibil?
(Ştefan Smărăndoiu, Centrul de Excelenţă, Râmnicu Vâlcea, 2008)
Rezolvare:
Faţă de rezolvarea de la problema 10, vom prezenta o rezolvare mai concisă, dar completă !
a) Numărul x s-a format prin alăturarea cifrelor numerelor 1, 2, 3, 4, 5, 6, 8, 9, 10, 11, 12, …. ,2007,
2008, pe care îl vom numi, prin abuz de limbaj, şir asociat lui x.
Fie C  s  numărul cifrelor din secvenţa s.
C 1,2,3,...,9  1 9  9,
C 10,11,12,...,99  2  99  9   180,

4
C 100,101,102,...,999   3  999  99   3  900  2700,
C 1000,1001,1002,...,2008  4   2008  999   4 1009  4036.
Atunci C  x   9  180  2700  4036  6925, ceea ce înseamnă că numărul x are 6925 de cifre.
b) Cifrele numerelor din secvenţa 1;2;3;...;99  ocupă 189 de locuri. Deoarece 189  2700  2008,
deducem că pe locul 2008 se află o cifră a unui număr de 3 cifre din şirul asociat lui x. Efectuăm
2008  189  1819. Apoi, din 1819 : 3  606 şi rest 1, ne dăm seama că pe locul 2008 se află prima cifră
(datorită restului 1) a celui de-al 607-lea număr de 3 cifre. Primul număr de 3 cifre e 100 şi-atunci cel de-al
607-lea număr de 3 cifre este egal cu 607  99  706 (am adunat cu 99, pentru că înaintea numărului 100
sunt 99 de numere naturale, nenule). Pe locul 2008 se află cifra 7.
c) Dintre variantele de rezolvare posibile, optăm pentru următoarea, pentru că e mult mai important să
dobândim un mod de a gândi!
Fie u(2) numărul care ne indică de câte ori cifra 2 se foloseşte ca cifră a unităţilor în şirul asociat
numărului x.
În secvenţa (1,2,3,4,5,6,7,8,9), u(2) = 1 ;
În secvenţa (11,12,13,…… ,19), u(2) = 1 ;
…………………………………………….
În secvenţa (91,92,93,….. ,99), u(2) = 1 ;
Atunci în secvenţa (1,2,3,4,5,6,7,8,9,10,11,12,……,99), avem u  2   110  10.
În secvenţa (1,2,3,….,999), u  2  10 10  100.
Atunci în secvenţa (1,2,3,….,1999), u  2  100  2  200 și, în total, în secvenţa
(1,2,3,.,2008), u  2   200  1  201. (1)
Fie z(2) numărul care ne indică de câte ori cifra 2 se foloseşte ca cifră a zecilor în şirul asociat numărului x.
În secvenţa (20,21,22,…..,29), z(2) =10 ;
În secvenţa (120,121,122,…..,129), z(2) =10 ;
………………………………………….
În secvenţa (920,921,922,…..,929), z(2) =10 ;
Atunci în secvenţa (1,2,3,…..,999), z(2) = 10 ∙ 10= 100. Analog, în secvenţa (1001,1002,1003,..,1999),
z(2) = 10 ∙ 10=100. Deci z(2) = 200. (2)
Fie s(2) numărul care ne indică de câte ori cifra 2 se foloseşte ca cifră a sutelor în şirul asociat
numărului x.
În secvenţa (200,201,202,…..,299), s(2) = 100. Analog, în secvenţa (1200,1201,1202,…..,1999),
s(2) = 100. Deci s(2) = 200. (3)
Fie m(2) numărul care ne indică de câte ori cifra 2 se foloseşte ca cifră a miilor în şirul asociat numărului x.
În secvenţa (2000,2001,2002,…..,2008), m(2) = 9; (4)
Din (1), (2), (3) şi (4) deducem că cifra 2 s-a folosit de 610 ori.
d) Conform rezolvării de la a) numărul x are 6925 de cifre. Eliminând 2008 cifre vom obţine un număr
y care va avea 4917 cifre. El va fi cel mai mare, dacă pe primele cât mai multe locuri posibile se va situa
cifra 9. Conform rezolvării de la c) cifra 9 apare în secvenţa (1,2,3,….,99), ca şi cifra 2, de 20 de ori (de
10 ori ca cifră a unităţilor şi de 10 ori ca cifră a zecilor). Conform rezolvării de la a), din cele 189 de cifre
din secvenţa (1,2,3,….,99) vom elimina 169 de cifre, reuşind să plasăm pe primele 20 de locuri, numai
cifra 9. (5)
Din secvenţa (100,101,102,103,….,199) vom elimina 271de cifre: 1, ca cifră a sutelor, de 100 de ori,
cele 2 cifre nule ale numărului 100 şi aceleaşi 169 de cifre pe care le-am eliminat anterior. Astfel am reuşit
să plasăm pe încă 20 de locuri, numai cifra 9. În concluzie, din secvenţa (100,101,102,103,….,699) vom
elimina de 6 ori câte 271 de cifre, adică 1626 de cifre, plasând cifra 9 pe locuri al căror număr este egal
cu de 6 ori 20 de locuri, adică încă 120 de poziţii cu cifra 9. (6)
Din relaţiile (5) şi (6)  am eliminat din secvenţa (1,2,3,…,699) 1795 de cifre, plasând cifra 9 pe
primele 140 de locuri. Efectuând 2008–1795 = 213 < 271, ne dăm seama că vom finaliza rezolvarea în

5
secvenţa (700,701,702,703,….,799). Din această secvenţă vom elimina primele 29 de cifre. Deoarece 213
= 29 ∙ 7+10, deducem că din secvenţa (700,701,702, 703,...,769) eliminăm cele 203 cifre diferite de 9 (am
mai plasat astfel cifra 9 pe încă 7 poziţii), (7)
urmând să mai eliminăm următoarele 10 cifre 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7,7,7 din secvenţa
(770,771,772,773,…....,779). Obţinem în final numărul 999...9777...78779780781...20082009.
147 cifre 16 cifre

13. Se consideră următorul tablou de numere:


1
2 3
4 5 6
7 8 9 10
…………………….
a) Cu ce număr începe al 40-lea rând?
b) Care este suma numerelor de pe rândul 40 ?
c) Pe ce rând se află numărul 40 ?
d) Al câtălea este 40 pe rândul respectiv ?
(Ştefan Smărăndoiu, C.I. „Clepsidra”–„Aniversare-65 de ani- Cornel Moroti” - Voineasa, 2005)
Rezolvare:
a) Fie U(ri) ultimul număr de pe rândul i. Observăm că:
U (r1) = 1 = 1 ∙ 2 : 2
U (r2) = 3 = 1 + 2 = 2 ∙ 3 : 2
U (r3) = 6 = 1 + 2 + 3 = 3 ∙ 4 : 2
U (r4) = 10 = 1 + 2 + 3 + 4 = 4 ∙ 5 : 2
Deducem că U(ri) = 1 + 2 + 3 + … + i = i ∙ (i + 1) : 2  U (r39) = 1 +2 + 3 + ... + 39 = 39 ∙ 40 : 2 = 780 
rândul al 40-lea începe cu 781.
b) U (r40) = 40 ∙ 41 : 2 = 820. Suma numerelor de pe rândul al 40-lea este S = 781 + 782 + 783 + … + 820
 S = (780 + 1) + (780 + 2) + (780 + 3) + … + (780 + 40)  S = 780 ∙ 40 + (1+2+3+…..+40 ) 
 S = 32020.
c) Fie rs rândul pe care se află numărul 40. Evident că numărul 40 e mai mare ca ultimul număr de pe rândul
anterior şi este cel mult egal cu ultimul număr de pe rândul rs. Deci U(rs-1) < 40  U(rs) 
 s∙(s-1): 2 < 40  s∙(s + 1): 2  s∙(s-1)< 80  s∙(s+1). Evident 8 ∙ 9 < 80 < 9 ∙ 10 şi s  N. Deducem că
s = 9, ceea ce înseamnă, că numărul 40 se află pe rândul al 9-lea .
d) U(r8) = 8 ∙ 9 : 2 = 36  37 e primul număr de pe rândul al 9-lea  40 este al 4-lea număr de pe rând.
14.

12
24
40

2  12; 3  24; 4  40; …, 8  x = ?


(Ştefan Smărăndoiu, Centrul de Excelenţă, Râmnicu Vâlcea, 2005)
Rezolvare:
Mai întâi, trebuie să dezlegăm corespondenţa 2  12, 3  24 şi respectiv, 4  40. Observăm că
pentru a desena un pătrat cu latura de lungime 2 se folosesc 12 segmente unitate, care formează 4 pătrate
unitate; pentru a desena un pătrat cu latura de lungime 3 se folosesc 24 de segmente unitate, care formează
9 pătrate unitate, iar pentru a desena un pătrat cu latura de lungime 4 se folosesc 40 de segmente unitate,
care formează 16 pătrate unitate. Atunci „8  ?” înseamnă: „de câte segmente unitate avem nevoie
pentru a desena un pătrat cu latura de lungime 8”, formând 64 de pătrate unitate?”
Numărând segmentele orizontale şi apoi pe cele verticale, observăm următoarea legătură:
12 = 2 ∙ (2 ∙ 3); 24 = 2 ∙ (3 ∙ 4) ; 40 = 2 ∙ (4 ∙ 5).

6
În general, pentru a desena un pătrat cu latura de lungime l împărţit în pătrate unitate, avem nevoie de
2 [ l (l +1) ] segmente unitate. Atunci 8  2 ∙ (8 ∙ 9) = 144.
15. Câte pătrate sunt în total într-un pătrat cu latura de 4cm, ştiind că aceasta este împărţit în pătrate cu
latura de 1cm?
(Alfa, R.D.G)
Rezolvare:
Există un pătrat mare cu l = 4 cm. 1 12 12 2
Sunt 4 pătrate cu l = 3 cm. Pentru a le vizualiza am folosit cifrele, astfel:
cele 9 pătrate mici ce conţin cifra 1 formează primul pătrat cu l = 3 cm; 13 1234 1234 24
cele 9 pătrate mici ce conţin cifra 2 formează cel de-al doilea pătrat cu l = 3cm;
13 1234 1234 24
cele 9 pătrate mici ce conţin cifra 3 formează cel de-al treilea pătrat cu l = 3 cm;
cele 9 pătrate mici ce conţin cifra 4 formează ultimul pătrat cu l = 3 cm. 3 34 34 4
Numărând analog, sunt 9 pătrate cu l = 2 cm şi 16 pătrate cu l = 1 cm.
În total sunt 30 de pătrate.
Generalizare. Într-un pătrat cu latura de lungime n cm, cu n  N*, sunt pătrate al căror număr este dat de
suma 12  22  32  ...  n2  n  n  1 2n  1 : 6.
(Temă preluată din Magia Performanței - Ștefan Smărăndoiu)

PROBLEME PROPUSE
1. Pentru numerotarea paginilor unei cărţi s-au folosit 597 de cifre. Câte pagini are cartea?
(O.M., Etapa judeţeană, Vâlcea, 1996;
Test pentru înscriere în clasa a V-a, Alexandria, 2000)
2. De câte ori se foloseşte cifra 1, pentru a scrie toate numerele naturale mai mici ca 125?
(Steluţa Neacşu, Test, Tabăra Naţională Voineasa, 2006)
3. Câte numere abc au proprietatea că a  b  c  12, iar a  b  c ?
(Doina Rădulescu, Test, Tabăra Băile-Olăneşti, 2005)
4. Câte numere naturale mai mici decât 1316 există, astfel încât, triplul fiecăruia dintre ele să fie mai mare
ca 1316?
(Mircea Fianu, C.I. „Jose Marti”- Bucureşti, 2003)
5. x  12345678910111213...20042005; x  a1a2 a3...an ; n  ?
(Cornel Moroti, Test, Tabăra Naţională Voineasa, 2005)
6. x  12345678910111213...20042005; x  a1a2 a3...an ; S  a1  a2  a3  ...  an  ?
(Marius Giurgiu, Test, Tabăra Naţională Voineasa, 2005)
7. Fie şirul de numere 1, 8, 15, 22, …
a) Completaţi şirul cu încă doi termeni.
b) Găsiţi al o sutălea termen.
c) Aflaţi suma primilor 20 de termeni.
8. De câte ori, într-o zi, un ceas electronic indică orele şi minutele folosind numai cifrele 1 sau 2, ştiind că
arată orele şi minutele de la 00:00 la 23:59?
(Ştefan Smărăndoiu, Centrul de Excelenţă, Râmnicu Vâlcea, 2005)

9. 2 3 4 n=?

.....................
......
3 6 10
820

(Ştefan Smărăndoiu, Centrul de Excelenţă, Râmnicu Vâlcea, 2008)

7
10. Într-o clasă sunt 30 de elevi. La începutul anului școlar fiecare elev a dat mâna cu fiecare coleg sau
colegă. Câte de strângeri de mână au fost?
11. Într-o clasă, la începutul anului școlar fiecare elev a dat mâna cu fiecare coleg sau colegă. Câți elevi
erau în clasă, știind că au fost 406 strângeri de mână?
12. a 7 19
b 6 8 18 20 ..
c 5 9 17 21 ..
d 4 10 16 22 28
e 3 11 15 23 27
f 2 12 14 24 26
g 1 13 25
?  2018.
13. Se consideră următorul tablou de numere:
7
14 21
28 35 42
…………………….
a) Cu ce număr începe al 20-lea rând ?
b) Pe ce rând se află numărul 2009 ?
c) Al câtălea este 2009 pe rândul respectiv ?
(Ştefan Smărăndoiu, The Clock-Tower School – Juniors II, Râmnicu Vâlcea, 2009)
14. La intrarea într-un bloc de locuințe se află un dispozitiv ce conține 13 taste: literele A, B, C și cele 10
cifre din sistemul zecimal. Pentru a deschide ușa este necesar să tastăm o literă și trei cifre distincte.
a) Câte coduri conțin litera A ? b) Câte coduri se pot forma?
c) Câte coduri se pot forma fără a utiliza cifrele 0, 1, 2?
15. La un joc de noroc LOTO, ,, 6 din 49", participanții completează bilete cu 6 numere distincte, alegând
dintre numerele 1,2,3,...,49. Un jucător câștigă premiul cel mare, dacă numerele scrise pe biletul său
coincid și sunt scrise în aceeași ordine cu cele 6 numere de la ,, extragerea oficială". Câte bilete ar trebui să
completeze un jucător ca să fie sigur că va câștiga premiul cel mare?
16. La jocul de noroc, ,, Pronosport", participanții completează bilete pe care la 13 meciuri de fotbal
trebuie bifezi cu 1, dacă intuiești că prima echipă câștigă, cu x, dacă intuiești că partida se va încheia la
egalitate și cu 2, dacă intuiești că a doua echipă va câștiga. Câte variante ar trebui să plătească un jucător ca
să fie sigur că va câștiga premiul cel mare?

REZOLVĂRI. INDICAȚII. RĂSPUNSURI

1. De la 1 la 9 s-au folosit 9 cifre. De la 10 la 99 s-au folosit cifrele de 180 de ori. Urmează pagini
numerotate cu câte trei cifre. 597 – 180 – 9 = 408; 408 : 3 = 136. Cartea are 99 + 136 = 235 de pagini
numerotate. Există şi a 236-a pagină, dar ea nu e numerotată! 2. Cifra 1 apare ca cifră a unităţilor de 13 ori,
ca cifră a zecilor de 20 de ori, iar ca cifră a sutelor de 25 de ori; în total de 58 de ori. 7. 97 + 96 +100 = 293.
De 293 ori. 3. Există 7 numere de forma 12c : 123;124;125; 126;127;128;129; există 6 numere de forma
13c : 134;135;136;137;138;139; există 5 numere de forma 14c : 145;146;147;148; 149;…; un singur număr
de forma 78c : 789 . Deci există (1 + 2 + 3 + … + 7 = 28) de numere de forma 1bc . Analog, există (1 + 2 +
3 + ... + 6 = 21) de numere de forma 2bc , (1 + 2 + 3 + 4 + 5 = 15) numere de forma 3bc . Apoi 10 ,6, 3, 1
numere de forma 4bc , 5bc , 6bc , respectiv 7bc . Total: 84 de numere. 4. Fie x  N astfel încât x < 1316.
Din 3x > 1316 şi x  N, x > 438  438 < x < 1316  x  {439, 440, 441, … , 1315}. Sunt 1315 – 438 =
877) de numere naturale. 5. Vezi probleme comentate! 6913 cifre. 6. Vezi „Sume Gauss”, Aplicaţii la
probleme de concurs, rezolvarea problemei 1; S = 28027; 7. a) 29; 36; b) Termenii sunt T1 = 7 ∙ 0 + 1; T2 =

8
7 ∙ 1 + 1; T 3 = 7 ∙ 2 + 1; T4 = 3 ∙ 3 + 1; … . Deducem că Tn = 7(n – 1) + 1. T100 = 7 ∙ 99 + 1 = 694.
c) S = (7 ∙ 0 + 1) + (7 ∙ 1 + 1) + (7 ∙ 2 + 1) + … + (7 ∙ 19 + 1) = = 7(1 + 2 + 3 + … + 19) + 1 ∙ 20 = 1350.
8. Fie ab : cd ora indicată. Fiecare cifră poate lua doar două valori: 1 sau 2. Aplicând regula produsului,
deducem că ceasul indică orele și minutele de 2 ∙ 2 ∙ 2 ∙ 2 = 16 ori. 9. n (n + 1) : 2 = 820; n = 40; 10. Primul
a dat mâna cu 29 de colegi, al doilea a mai dat mâna cu încă 28 de elevi, al treilea cu încă 27 de colegi, ....
Obținem Suma Gauss 1  2  3  ...  29  29  30: 2  435. 11. Fie n   numărul elevilor. Au fost
n  n  1 : 2  406  n  n  1  812 

n  n  1 : 2 strîngeri de mână. Atunci:   n  28. 12. Pe linia g) se
28  29  812 

află numerele 1, 13, 25, ... care sunt de forma 12 · k + 1. Deoarece 2017 = 12· 168 + 1, deducem că 2018
se află pe linia f). 13. a) Fie U(ri) ultimul număr de pe rândul i. Observăm că:
U (r1) = 7 = 7 ∙ 1 = 7 (1 ∙ 2) : 2
U (r2) = 21 = 7 ∙ 3 = 7 (1 + 2) = 7 ∙ (2 ∙ 3) : 2
U (r3) = 42 = 7 ∙ 6 = 7 (1 + 2 + 3) = 7 ∙ (3 ∙ 4) : 2
Deducem că U(ri) = 7 (1 + 2 + 3 + … + i) = 7 i (i + 1) : 2  U (r19) = 7(1 + 2 + 3 + … + 19) = 7∙ 19 ∙ 20 :
2 = 1330. Deci rândul al 20-lea începe cu 1337. b) Fie rs rândul pe care se află numărul 2009. Evident că
2009 e mai mare ca ultimul număr de pe rândul anterior şi este cel mult egal cu ultimul număr de pe rândul
rs. Deci U(rs-1) < 2009  U(rs)  7s ∙ (s – 1) : 2 < 2009  7s ∙ (s + 1) : 2  s ∙ (s –1) < 574  s ∙ (s +1).
Deoarece 23 ∙ 24 < 574 < 24 ∙ 25 şi s  N, deducem că s = 24, ceea ce înseamnă că numărul 2009 se află pe
rândul al 24-lea. c) U(r23) = 7∙ 23 ∙ 24 : 2 = 1932  1939 = 7∙ 277 e primul număr de pe rândul al 24-lea
 2009 = 7 ∙ 287 e al 11-lea număr de pe rând. 14. Codul are forma Lc1c2 c3 , cu L  A; B; C și
c1 , c2 , c3 0;1;2;3;...;9. Aplicăm regula produsului. a) 110  9  8  720; b) 3 10  9  8  2160; c) 3  7  6  5  630.
15. 49  48  47  46  45  44; 16. 3  3  3 ... 3  1 594 323.
13 factori

BIBLIOGRAFIE
1. Ștefan Smărăndoiu_ ,,MAGIA PERFORMANȚEI”, Editura ,,Școala cu Ceas”,
Râmnicu Vâlcea, 2015