Relatia lui Van Aubel si aplicatii la rezolvarea problemelor

de geometrie

Am alcatuit acest material in urma cu 10 ani, prin toamna lui 1991 cu

intentia de a-l trimite spre publicare Gazetei Matematice. In cele din urma, m-
am razgandit – nu consideram ca este suficient de bine facut pentru a-si gasi
locul acolo. Il scot acum de la arhiva in speranta ca voi trezi interesul macar
catorva persoane pasionate ca si mine de geometria “clasica ”.
OBSERVATIE. La vremea liceului (prin toamna lui 1985), dl. profesor
Cristian Bosneag de la Liceul de Informatica ne-a predat relatia de care voi
vorbi in cele ce urmeaza. In manualele de atunci, nu era cuprinsa nici macar
ca exercitiu. In actualele manuale, nu are cum, programa de geometrie fiind
supraincarcata cu vectori si geometrie analitica. Geometria “clasica ” a fost
izolata in clasele VI-VIII, cand elevii abia invata sa rezolve ecuatii de gradul I.
Nu sunt impotriva geometriei analitice, dar cred ca 40 de ore in clasa a XI-a
erau suficiente. Materialul de fata se vrea o pledoarie in favoarea geometriei
“clasice”, prea usor aruncata la gunoi de dragul reinnoirii programelor scolare.

Relatia lui Van Aubel

In triunghiul oarecare ABC, se duc cevienele AA ’, BB ’ si CC ’,

concurente in punctul I ( A   BC  , B    CA , C    AB  ). Are loc relatia:

AI AC  AB 
  (1)
IA BC  CB 

Figura 1. Relatia lui Van Aubel

Relatia (1) poarta numele de relatia lui Van Aubel. Sincer vorbind, nu
am idee cine a fost Van Aubel. O alta relatie descoperita de el este utila la
calculul lungimii unei ceviene plecand din varful unghiului drept intr-un triunghi
dreptunghic; aceasta din urma o puteti gasi in excelenta carte “Surprize in
matematica elementara” publicata de dr. Viorel Gh. Voda in 1981 la Ed.
Albatros.

referat.clopotel.ro
 Sa revenim insa la relatia (1). Utilitatea ei apare imediat: cu ajutorul
acestei relatii putem calcula direct raportul segmentelor determinate de
punctul de intersectie a trei ceviene pe oricare dintre ele, fara a mai recurge la
teoremele lui Menelaus sau Ceva. Relatia este de fapt un ‘shortcut ’ extrem de
util la calculul rapoartelor sus-amintite.
Demonstratie. Scriem teorema lui Menelaus in triunghiul AA ’C
intersectat de transversala BIB’:
AI BA B C AI BC B A
  1   (2)
IA BC B A IA BA B C
Pe de alta parte, scriem teorema lui Ceva pentru cevienele concurente
AA’, BB’ si CC’ si rezulta:
AC  BA CB  CA AC  CB 
  1  
BC  CA AB  BA BC  AB 
BC
Construim proportii derivate pentru a scoate raportul , pe care il
BA
vom inlocui apoi in relatia (2):
BC CA  BA AC   CB   AB   BC 
 
BA BA AB   BC 
Relatia (2) devine astfel:
AI AC   CB   AB   BC  AB  AC   CB   AB   BC 
   
IA AB   BC  CB  BC   CB 
AI AC  AB 
   q.e.d.
IA BC  CB 

Problema rezolvata 1 (105/25 din [1]). Fie M si N doua puncte situate pe

laturile (AB) si (AC) ale triunghiului ABC astfel incat:
BG CG
 2
GN GM
unde G este punctul de intersectie al segmentelor (BN) si (CM). Sa se
demonstreze ca  AM    MB  si  AN    NC  .

Figura 2. La problema rezolvata 1.

Solutie. Fie  P  AG  BC . Notam:

referat.clopotel.ro
 AM AN BP
 ,  , 
MB NC PC
Conform teoremei lui Ceva, putem scrie:
AM BP NC 
  1  1     (4)
MB PC AN 
Intra acum in scena starul serii: relatia lui Van Aubel. Conform
acesteia, putem scrie:
BG BM BP 1
   2     2  1      2  1 (5)
GN AM PC 
CG CP CN 1 1 1 1
  2     2  1   (6)
GM BP AN    
Din relatiile (5) si (6), rezulta imediat ca 4  2  1      1 ; inlocuind
aceasta valoare in relatia (6), obtinem   1 . Din relatia (4), se deduce acum
imediat ca   1 .
Revenind la notatii, avem:
AM
 1  1   AM    MB 
MB
AN
 1  1   AN    NC  , q.e.d.
NC

Problema rezolvata 2 (59/20 din [1]). Fie triunghiul ABC. Consideram

CK a CL c
punctele K   AC  , L   BC  astfel incat  si  , unde a, b, c, d
KA b LB d
KM LM
sunt numere reale pozitive. Sa se calculeze rapoartele si .
MB MA

Figura 3. La problema rezolvata 2.

Solutie. Notam  N   CM  AB . Conform teoremei lui Ceva, avem:

CK AN BL a d AN BN ad
  1   1  (7)
AK NB LC b c NB AN bc
Se scriu acum relatiile lui Van Aubel:
BM BL BN d ad bd  ad KM bc
       (8)
MK LC AN c bc bc MB d  a  b 
AM AN AK bc b b c  d  ML ad
       (9)
ML BN CK ad a ad AM b c  d 

referat.clopotel.ro
Relatiile (8) si (9) exprima chiar rezultatele cerute.

Problema rezolvata 3. (4/97 din [2]) In punctele A si B ale unui cerc, care nu
sunt diametral opuse, se duc doua tangente la cerc, care se intalnesc in C.
Prin A se duce o paralela la BC, care taie cercul in D. Dreapta CD taie cercul
in E, iar dreapta AE intersecteaza pe BC in F. Sa se demonstreze ca:
a) ADE  CAE  BCE
b) Triunghiurile ACF si CEF sunt asemenea;
c) FC 2  FA  EF
d)  FB    FC 
e) Sa se determine masura unghiului C astfel incat AE  2 EF .

Figura 4. La problema rezolvata 3.

Solutie. Aceasta problema este se pare alcatuita de profesorul Octavian

Sacter prin anii ’50; a fost subiect de admitere la zeci de examene (mai putin
punctul e), adaugat ceva mai recent; de altfel, acest punct face legatura cu
tema materialului de fata).
a) ADE  BCE , ca alterne interne formate de dreptele AD si BC cu
1
secanta DC. Dar m ADE   m AE   m CAE   ADE  CAE  BCE
2
.
b) Conform punctului a), cele doua triunghiuri au CAF  ECF . In
plus, mai avem AFC  CFE (unghi comun). Rezulta ca ele sunt
asemenea (cazul II).
c) Scriem asemanarea triunghiurilor de la punctul b):
FC AF
  FC 2  AF  EF
EF FC
d) Puterea lui F fata de cerc se scrie   F   EF  AF  FO 2  OB 2 (O este
centrul cercului). Dar triunghiul OBF este dreptunghic in B, deci

referat.clopotel.ro
FO 2  OB 2  FB 2 . Rezulta ca EF  AF  FB 2  FC 2 (conform punctului c)), deci
 FB    FC  .
e) Fie  H   CD  AB,  G  BE  AC .
Conform teoremei lui Ceva in triunghiul ABC pentru cevienele
concurente AF, BG si CH, avem:
AG FC BH AG AH
  1  (10)
GC FB AH GC BH
Scriem relatia lui Van Aubel:
AE AH AG
 
EF BH CG
Tinem acum cont de ipoteza AE  2 EF si de relatia (10). Rezulta:
AG AH
  1  [CH] este mediana in triunghiul ABC.
CG BH
Triunghiul ABC este isoscel (  CA   CB  , ca tangente duse din C la
cerc)  mediana [CH] este si inaltime  CH  AB . Pe de alta parte,
OH  AB (diametrul este perpendicular pe mijlocul coardei)  punctele O, C,
H sunt coliniare  [ED] diametru al cercului  m EAD   90 (unghiul EAD
fiind inscris in semicercul EBD)  EA  AD .
Dar AD BC  EA  BC  [AF] este mediana si inaltime in triunghiul
ABC   AB    AC    BC   triunghiul ABC este echilateral. Rezulta
m C   60 .

Problema rezolvata 4. Bisectoarele (AD), (BE) si (CF) ale triunghiului ABC

sunt concurente in punctul I. Sa se arate ca daca:
 ID IE IF  1
max  , ,   , atunci triunghiul este echilateral.
 AD BE CF  3
(D.M. Batinetu-Giurgiu, Olimpiada, 1986, etapa locala)

Figura 5. La problema rezolvata 4.

Solutie. Utilizam notatiile obisnuite pentru lungimile laturilor triunghiului dat:
abc
BC  a, CA  b, AB  c . Cunoastem de asemenea notatia p  .
2
Conform teoremei bisectoarei in triunghiul ABC, putem scrie:
AE AB c
 
CE BC a
AF AC b
 
CF BC a

referat.clopotel.ro
Scriem relatia lui Van Aubel:
IA AE AF b  c ID a ID a a
       
ID CE BF a IA b  c AD a  b  c 2 p
IE b IF c
Similar, rezulta ca BE  2 p , CF  2 p .
 ID IE IF  1
Cum max  , ,   , rezulta ca au loc inegalitatile:
 AD BE CF  3
ID 1 2p
 a
AD 3 3
IE 1 2p
 b
BE 3 3
IF 1 2p
 c
CF 3 3
Adunand membru cele trei inegalitati, rezulta 2 p  2 p . Aceasta fiind o
egalitate, toate cele trei inegalitati care s-au adunat pentru a o obtine trebuie
2p
sa se transforme in egalitati. Rezulta a  b  c   triunghiul ABC este
3
echilateral, q.e.d.

Problema rezolvata 5. (20/204 din [2]) Fie triunghiul ABC. Unui punct M din
interiorul triunghiului i se asociaza numarul real:
MA MB MC
f M    
MA MB  MC 
unde  A  MA  BC ,  B   MB  CA,  C   MC  AB . Sa se arate ca functia f
admite un minim atunci cand M coincide cu centrul de greutate al triunghiului
ABC.

BA CB  AC 
Solutie. Notam x  ,y  ,z  . Conform relatiei lui Van Aubel,
CA AB  BC 
avem:
MA AC  AB  1
  z
MA BC  CB  y
MB BA BC  1
   x
MB  CA AC  z
MC CB  CA 1
   y
MC  AB  BA x
Adunand cele trei egalitati, rezulta ca
MA MB MC 1 1 1
f M      x  y z
MA MB  MC  x y z
1 1
Conform inegalitatii mediilor, avem insa    2    2,   0 .
 
1
Egalitatea are loc daca si numai daca      1.

Rezulta ca f  M   6, M  Int  ABC  . Minimul lui f este atins cand
x  y  z  1 , adica atunci cand A’, B’ si C’ sunt mijloacele laturilor (BC), (CA)
si (AB). In acest caz, M este evident centrul de greutate al triunghiului ABC.

referat.clopotel.ro
Problema rezolvata 6. Fie M un punct in interiorul triunghiului ABC. Notam
 D  AM  BC,  E  BM  CA,  F   CM  AB . Sa se determine minimul
produsului:
MA MB MC
P  
MD ME MF

Solutie. Analog cu problema precedenta, notam:

BD CE AF
x ,y  ,z 
CD AE BF
Scriem relatiile lui Van Aubel (se pare ca are multe relatii acest domn Van
Aubel ):
MA AF AE 1
   z
MD BF CE y
MB BD BF 1
   x
ME CD AF z
MC CD CE 1
   y
MF BD AE x
Inmultim cele trei relatii si rezulta:
MA MB MC  1  1  1
P     z   x   y   (11)
MD ME MF  y  z  x
Conform inegalitatii mediilor,
1 z 1
z 2 , egalitatea avand loc cand z  y
y y
1 x 1
x 2 , egalitatea avand loc cand x 
z z z
1 y 1
y 2 , egalitatea avand loc cand y  .
x x x
Din relatia (11) si cele trei inegalitati de mai sus, rezulta ca:
z x y
P8    8, minimul fiind atins cand:
y z x
 1
z 
y


x



1
z
1
 y

1
 x  y  z  1 , ceea ce se intampla (vezi
 y  
 x y

problema precedenta) cand M este centrul de greutate al triunghiului ABC.

Asadar, produsul P are un minim egal cu 8 cand M=G.

OBSERVATIE. La problemele 5 si 6, nu am mai desenat figurile. Acestea

sunt similare cu figura 1, avand insa numele punctelor modificate.

Problema rezolvata 7. Fie triunghiul ABC si punctele mobile

D   BA , E   AC  , alese astfel incat sa fie respectata conditia
  DAC     BCE  . Fie  O  BE  CD si  A  AO  BC . Sa se determine
AO
valoarea minima a raportului si pozitiile lui D si E pentru care se
OA
realizeaza acest minim.
(Marius Stanean, 20679, G.M. 2/1986)

referat.clopotel.ro
 Figura 6. La problema rezolvata 7.

Solutie. Fie S    ABC  si s    BCE     DAC  . Se duc inaltimile BB   AC

si CC   AB (in figura, nu le-am mai inclus din motive de incarcare a
desenului).
1
Avem: s    BCE   BB   CE
2
1
S    ABC   BB   AC
2
s CE CE CE s
     (12)
S AC AE AC  CE S  s
AD s
Similar se arata ca  (13)
BD S  s
Se scrie acum relatia lui Van Aubel:
AO AD AE s S s
   
OA BD CE S  s s
s AO 1 1 AO
Fie x  0  x   2 x   2 . Minimul raportului este deci
Ss OA x x OA
1
egal cu 2, fiind atins atunci cand x   x  1 . In acest caz, rezulta din (12) si
x
AD CE
(13) ca   1 , deci D si E sunt mijloacele laturilor (AB), respectiv (AC).
BD AE

Problema rezolvata 8. In triunghiul ABC, bisectoarele interioare ale

unghiurilor A si B taie (BC), respectiv (AC) in M si N. Fie  O  AM  BN . Se
AO ON
cunoaste ca  3,  3  1 . Sa se calculeze masurile unghiurior
OM BO
triunghiului ABC.
(Admitere, Matematica, sesiunea speciala, 1988)

Solutie. Fie  P  CO  AB ; evident, (CP este bisectoarea unghiului C.

Conform teoremei bisectoarei, putem scrie (cu notatiile obisnuite intr-un
triunghi, AB  c, BC  a, CA  b ):
AP AC b AN AB c BM AB c
  ;   ;   (14)
PB BC a NC BC a MC AC b

referat.clopotel.ro
Din relatia lui Van Aubel si relatiile (14), rezulta:
AO AP AN b  c
    3
OM BP NC a
BO BP BM a  c ON b
      3 1
ON AP MC b BO a  c
Avem deci sistemul:

b  c  a 3


b   
3  1  a  c

Rezolvand acest sistem (nu mai intru in detalii) se gaseste:

 a 3
c 
 3

b  2 a 3

 3

Scriem acum teorema cosinusului in triunghiul ABC:

b2  c2  a2 1 
a 2  b 2  c 2  2bc cos A  cos A    A
2bc 2 3
Conform teoremei sinusurilor,
2a 3
a b a 2 3 3 
   3  sin B   1 B 
sin A sin B 3 sin B 3 2 2
2

Prin diferenta, rezulta C  .
6
Problema rezolvata 9. Daca O este un punct in interiorul triunghiului ABC si
A’, B’, C’ celelalte intersectii ale dreptelor OA, OB, OC cu laturile triunghiului,
sa se arate ca este adevarata relatia:
  OB C    OAC    OAB 
  1
  AB C    BAC    CAB 
(Al. Otet, 21215*, G.M. 9/1987)

Figura 7. La problema rezolvata 9.

Solutie. Vom utiliza urmatoarea proprietate: Daca in triunghiul ABC luam

punctul D  BC , avem:
  ADB  BD
 (se demonstreaza usor, tinand seama ca triunghiurile
  ADC  DC
ADB si ADC au inaltimea din A comuna).

referat.clopotel.ro
 Sa revenim acum la problema noastra. Notam pentru inceput
rapoartele:
BA CB  AC 
 k1 ,  k2 ,  k3
C A AB  BC 
Conform teoremei lui Ceva, avem relatia k1 k 2 k 3  1 (15); din aceasta
1 1 1
egalitate, rezulta k 2 k 3  k  k1k 3  k  k1k 2  k .
1 2 3

Fie S    ABC  . Conform proprietatii amintite, avem:

AC    ACC  k3   ACC  Sk 3
k3        ACC  
BC    BCC  k 3  1   ABC  k3  1
(16)
Utilizand aceeasi proprietate, rezulta si:
1 AB    AB C  1   AB C    AB C 
     
k 2 CB    CB C  k 2  1   CB C     AB C    ACC 
  ACC  Sk 3
   AB C   
k2  1  k 2  1 k 3  1 (17)
Sk 2 k 3
Scoatem de aici si   CB C   k 2    AB C  
 k 2  1 k 3  1 (18)
Aici intervine relatia lui Van Aubel:
CO CB  CA 1 k1 k 2  1
   k2   (19)
OC  AB  BA k1 k1
Pe de alta parte,
CO   B OC 
 (20)
OC    OB C 
Din relatiile (19) si (20), rezulta:
  B OC  k1 k 2  1   B OC     OB C  k1 k 2  k1  1
   
  OB C  k1   OB C  k1
  CB C  k1 k 2  k1  1 k1
    OB C      CB C  (21)
  OB C  k1 k1 k 2  k1  1
Din relatiile (18) si (21) rezulta ca:
Sk1 k 2 k 3 S
  OB C   
 k 2  1 k 3  1 k1k 2  k1  1  k 2  1 k 3  1 k1k 2  k1  1 (22)
(s-a utilizat aici relatia (15)).
Se impart membru cu membru relatiile (22) si (17) si rezulta:
  OB C  S  k  1 k 3  1 1
  2 
  AB C   k 2  1 k 3  1 k1 k 2  k1  1 Sk 3 k 3  k1 k 2  k1  1
  OB C  1 1
   (23)
  AB C  k1 k 2 k 3  k1 k 3  k 3 k1 k 3  k 3  1
Similar, se obtin relatiile:
  OAC  k3
 (24)
  BAC  k1 k 3  k 3  1

referat.clopotel.ro
   OAB  k1 k 3
 (25)
  CAB  k1 k 3  k 3  1
Adunand membru cu membru relatiile (23), (24) si (25), gasim exact:
  OB C    OAC    OAB  1  k 3  k1 k 3
    1 , q.e.d.
  AB C    BAC    CAB  k 3 k1  k 3  1

Bibliografie
1. St. Ianus, N. Soare, L. Niculescu, S. Dragomir, M. Tena – Probleme de
geometrie si trigonometrie pentru clasele IX-X, E.D.P, 1983
2. D. Branzei, S. Anita, E. Onofras, Gh. Isvoranu – Bazele
rationamentului geometric, Ed. Academiei, 1983.

referat.clopotel.ro