Problema 2.2.25.(Concurenta medianelor unui triunghi).

Medianele
unui triunghi sunt concurente.

Demonstratie : (fig. 2.2.25.)

Fig. 2.2.25

Fie AN,BP,CM medianele unui triunghi ABC ( NI(BC),

PI(CA),MI(AB)). Deoarece AN,BP,CM sunt mediane in triunghiulABC rezulta
ca AM=MB, BN=NC, CP=PA de unde deducem relatiile:

Inmultind membru cu membru aceste relatii, obtinem:

de unde, conform reciprocei teoremei lui Ceva rezulta ca AN, BP,CM sunt
concurente.

Observatie.Punctul de concurenta al medianelor unui triunghi se noteza

cu G si se numeste centrul de greutate al triunghiului.

Problema 2.2.26.( concurenta inaltimilor unui triunghi ). Intr-un

triunghi, inaltimile sunt concurente.

Demonstratie ( fig. 2.2.26. ) Fie N,P, respectiv,M proiectiile lui

A,B,respectiv C pe dreptele BC,AC,respectiv AB.
 Triunghiul AMC fiind dreptunghic in M rezulta ca cos A= , de unde
rezulta relatia

( 1 ) AM =AC cos A

Analog, din triunghiul dreptunghic BCM rezulta: ( 2 ) BM=BC cos B

Din relatiile ( 1 ) si ( 2 ) deducem relatia :

Analog, se deduc relatiile :

Inmultind membru cu membru aceste relatii, obtinem:

=1

de unde, conform reciprocei teoremei lui Ceva, rezulta ca AN, BP, CM sunt
concurente. Cazul unui triunghi obtuzunghic se va rezolva analog, tinand seama
ca doua dintre inaltimi vor avea picioarele in afara laturilor respective.

Observatie. Punctul de intersectie al inaltimilor unui triunghi se noteaza

cu H si se numeste ortocentrul triunghiului respectiv.

Fig. 2.2.26..
 Problema 2.2.27.( concurenta bisectoarelor unui triunghi ).
Bisectoarele unui triunghi sunt concurente.

Demonstratie: (fig. 2.2.27.) Fie N I(BC), PI(AB). MI(AB) picioarele

bisectoarelor interioare din A,B si respectiv C. Deoarece [AN,[BP,[CM sunt

bisectoare in triunghiul ABC, conform teoremei bisectoarei avem:

, si .

Fig. 2.2.27.

Inmultind membru cu membru aceste relatii obtinem:

de unde conform reciprocei teoremei lui Ceva rezulta ca AN,BP,CM sunt

concurente.

Observatie. Punctul de intersectie al bisectoarelor interioare ale unui

triunghi se noteaza cu I si este centrul cercului inscris in triunghiul respectiv.

Problema 2.2.28. Doua bisectoare exterioare si una interioara sunt

concurente.Punctul lor de concurenta este centrul cercului exinscris
triunghiului )

Demonstratie: (fig.2.2.28) Fie [AA’, [CC’ bisectoarele exterioare ale

unui triunghi ABC si [BB’ bisectoarea interioara a acestui triunghi. Cu ajutorul

teoremei bisectoarei rezulta ca: .

 Fig. 2.2.28.

De aici, folosind reciproca teoremei lui Ceva, obtinem ca bisectoarele

exterioare [AA’, [CC’, si cea interioara [BB’ sunt concurente intr-un punct pe
care-l notam cu Ib si care este centrul cercului exinscris triunghiului ABC
corespunzator lui B.

Observatie. Orice triunghi ABC are trei cercuri exinscrise ale caror
centre sunt notate cu Ia, Ib, Ic

Problema 2.2.29. Dreptele care unesc varfurile unui triunghi cu

punctele de contact ale cercului inscris sunt concurente. (Punctul lor de
intersectie se numeste punctul lui Gergonne).

Demonstratie: (fig.2. 2.29) Deoarece tangentele duse dintr-un punct

exterior unui cerc la cercul respectiv formeaza segmente congruente rezulta ca
AC1=AB1=x, BC1=BA1=y, CA1=CB1=z (A1, B1, C1 fiind punctele de tangenta ale
cercului inscris cu laturile triunghiului).Din relatiile de mai sus

rezulta

Fig. 2.2.29.
 De unde conform reciprocei teoremei lui Ceva rezulta ca AA1,
BB1, CC1 sunt concurente.

Observatie: Daca notam cu p semiperimetrul D Abc atunci avem

relatiile :

a+b+c=2p

x+y+z=p

x+y=c

y+z=a

z+x=b

Din aceste relatii deducem : x = p - a, y = p – a, z = p – c de unde rezulta

relatiile:

AC1= AB1 =p – a, BC1 = BA1 =p – b ,CA1=CB1=p – c.

Problema 2.2.30. Daca intr-un triunghi oarecare ABC se duc cevienele AD, BN,
CM concurente intr- un punct P atunci si cevienele lor izogonale AD’, BN’, CM’
sunt concurente intr-un punct P’. ( Punctele P si P’ se numesc puncte
izogonale).

Demonstratie( fig. 2.2.30.) deoarece cevienele AD si AD’ sunt

izogonale conform teoremei lui Steiner avem relatia :

Analog, se deduc relatiile : si

Inmultind membru cu membru aceste relatii, obtinem :

de unde rezulta relatia : (1)

Pe de alta parte, cevienele AD,BN,CM, fiind concurente in punctul P conform
teoremei lui Ceva, avem :

Din aceasta relatie si din (1), deducem :

, de unde, conform reciprocei teoremei lui Ceva, rezulta ca

cevienele AD’, BN’, CM’ sunt concurente.

Fig. 2.2.30.

H. Demonstrarea concurentei folosind proprietatile paralelogramului

Problema 2.2.31.Fie triunghiul ABC oarecare , M un punct in interiorul

triunghiului si A’, B’, C’ simetricele lui M fata de mijloacele laturilor BC, CA,
AB .Sa se demonstreze ca, dreptele AA’, BB’ ,CC’ sunt concurente.

Demonstratie (fig. 2.2.31.)

 Fig. 2.2.31.

Patrulaterul AMBC’ este paralelogram (diagonalele lui se injumatatesc) si, deci,

AC’ || MB.

Analog , BMCA’ este paralelogram si, atunci, MB || CA’. Rezulta ca,

patrulaterul ACA’C’ este paralelogram ( AC’ || CA’ si AC’ = CA’),si atunci
AA’ CC’ = .

La fel, se arata ca ABA’B’ este paralelogram si BB’ intersecteaza pe

AA’ in mijlocul acesteia, adica in O. Prin urmare, AA’, BB’, CC’ sunt
concurente in O.

Problema 2.2.32. Fie triunghiul ABC, inscris in cercul de centru O, si D

punctul diametral opus lui A.. Paralelele prin D la AB si AC intersecteaza
cercul circumscris triunghiului in punctele E si respectiv F, iar laturile AC si AB
in M, respectiv N. Sa se arate ca , dreptele AD, CF, BE, MN sunt concurente.

Demonstratie : ( fig. 2.2.32. ). Patrulaterele ABDE si ACDF fiind

dreptunghiuri, rezulta ca BE si CF sunt diametre in cerc.Patrulaterul AMDN este
paralelogram, de unde rezulta ca MN trece prin mijlocul lui AD, adica prin O.
prin urmare, dreptele AD, CF, BE, MN sunt concurente.
 Fig. 2.2.

Problema 2.2.19. ( Dreapta lui Newton-Gauss) Mijloacele diagonalelor

unui patrulater complet sunt coliniare.

Demonstratie: ( fig. 2.2.19.) Fie ABCDEF un patrulater complet si L, M, N mijloacele

diagonalelor (AC), (BD), (EF). Notam cu G, H, K mijloacele segmentelor (BE), (EC), (CB).

Deoarece M,K,G sunt mijloacele segmentelor [BD], [BC], [BE], iar punctele D,Csi E
sunt coliniare, va rezulta ca M,K,G sunt coliniare si segmentele [MK], [MG], [KG] sunt
jumatati din segmentele [DC], [DE], respectiv [CE]. Analog rezulta L,K,H si respectiv N,H,G
coliniare, precum si relatiile similare intre lungimile segmentelor. Va trebui sa aratam ca este

adevarata relatia (1) (1)

Fig.2.2.19

Se observa ca segmentele care intra in relatia (1) sunt jumatatile segmentelor

determinate de dreapta AD pe laturile triunghiului BCE. Din teorema lui Menelau pentru
ΔBCE si secanta AD, impreuna cu relatiile intre lungimi deduse anterior rezulta ca are loc (1).
Din reciproca teoremei lui Menelau in ΔGKH rezulta afirmatia din enunt.
 Problema 2.2.20.( Teorema lui Carnot). Tangentele la cercul circumscris unui
triunghi neisoscel in varfurile lui taie laturile opuse in puncte situate pe o aceeasi
dreapta(numita dreapta lui Lemoine a triunghiului ABC)

Demonstratie: ( fig. 2.2.20.)FieA1BC, B AC, C1AB astfel incat A1A, B1B, C1C
sunt tangente cercului circumscris ABC. Se demonstreaza ca punctele A1, B1, C1 sunt
coliniare folosind reciproca teoremei lui Menelau. Asadar , se va demonstra ca:

se evalueaza fiecare raport din produa. Se observa ca triunghiurile A1AB si A1CA

sunt asemenea, avand <Acomun si < A1AB  < A1CA, de unde rezulta ca:

Din . Daca se inlocuieste cu , se obtine

relatia :

Analog, se obtin relatiile : si . Inlocuind in produsul

considerat, se obtine relatia (1), deci punctele A1, B1, C1 sunt coliniare.

Fig. 2.2.20.

Problema 2.2.21. (Teorema lui Desargues Fie ABC si A1B1C1 doua triunghiuri cu
proprietatea ca exista punctele    astfel incat =BC B1C1, =CA C1 A1, =AB A1B1.Daca
dreptele AA1, BB1 si CC1 sunt concurente, atunci punctele    sunt coliniare.(Dreapta  se
numeste axa de omologie, iar punctul O centru de omologie al triunghiurilor ABC si A1B1C1.)

Demonstratie: ( Fig. 2.2.21.) Se noteaza cu O punctul de intersectie a dreptelor AA 1,

BB1, CC1, deci =AA1 BB1 CC1.
 Se scrie teorema lui Menelau pentru OBC si punctele coliniare  , C1, B1. Atunci :

Permutand circular A,B,C si    se obtin alte doua relatii analoage:

Inmultind ultimele trei egalitati, se obtine:

Punctele    se afla pe prelungirile laturilor triunghiului ABC. Aplicand reciproca

teoremei lui Menelau, rezulta ca punctele    sunt coliniare