Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Daca dreptele AB si BC sunt paralele cu o dreapta d, atunci , in baza postulatului lui Euclid, punctele A, B si C sunt coliniare.
Problema 2.2.1. Fie B’ si C’ mijloacele laturilor AC, respectiv AB, ale unui triunghi ABC. Sa se demonstreze ca, mijloacele inaltimii, bisectoarei si medianei corespunzatoare
varfului A se afla pe dreapta B’C’.
Demonstratie: (fig. 2.2.1) Fie M,N,P mijloacele inaltimii, bisectoarei, si, respectiv, medianei corespunzatoare varfului A. B’C’ fiind linie mijlocie in triunghiul ABC, rezulta ca
B’C’ || BC.
Din ABD, rezulta ca mai sus ca B’M || BD si, cum D BC, urmeaza ca M B’C’.
In ABE, B’N este linie mijlocie si, folosind acelasi rationament , urmeaza ca NB’C’.
Fig. 2.2.1
Problema 2.2.2. Fie un triunghi ABC inscris intr-un cerc de centru O. Perpendiculara BE pe diametrul AD taie, din nou, cercul in F. Paralelele prin F la CD si CA,taie CA si
CD in G, respectiv H. Sa se arate ca punctele E,G,H sunt coliniare.
Demonstatie: (fig. 2.2.2.) Patrulaterul AEGF este inscriptibil, deoarece m(< EGA) m(<BFA)m(<BCA),de unde urmeaza ca EG || BC.
Patrulaterul CHFG este dreptunghi (fiind paraleleogram cu un unghi drept), si, deci,
< CGH< GCF.Cum < GCF < ABF <ACB, urmeaza ca < CGH < ACB, adica GH || BC. Din EG || BC si GH || BC, rezulta ca E,G,H sunt coliniare.
Fig. 2.2.2
Problema 2.2.3. In trapezul isoscel ABCD (BC || AD ), circumscris unui cerc, fie E,F,G,H punctele de contact ale cercului cu laturile AB, BC, CD si, respectiv DA iar O
punctul de intersectie al diagonalelor. Sa se arate ca, punctele E, O, G sunt coliniare.
Demonstratie: (fig. 2.2.3.) EB=BF, EA=AH ca tangente duse dintr-un punct exterior la cerc. Atunci, avem : .
AOD ~ BOC
Din relatiile : si ,rezulta si, prin urmare , EO || AD si, atunci , urmeaza ca punctele E, O, G sunt coliniare.
Fig. 2.2.3
( unghiuri suplementare).
Daca A si C sunt situate de o parte si de alta a dreptei BD si m(< ABD)+m(<DBC)=180 0, atunci punctele A,B si C sunt coliniare.
Problema 2.2.4. Pe latura BC a unui triunghi ABC se considera un punct arbitrar D. Fie E siF simetricele lui D fata de AB si AC.Punctele A,E,F sunt coliniare daca si numai
daca m(<BAC)=900.
Demonstratie: (fig 2.2.4.) Din EAD isoscel obtinem < EAB<BAD, iar din DAF isoscel obtinem < DAC< CAF. Analizand unghiurile in jurul punctului A, obtinem:
Cum E cu B si F cu C sunt puncte de aceeasi parte a lui AD, iar AD separa punctele B si C, rezulta ca AD separa punctele E si F, deci A(EF). Asadar, unghiurile EAD si DAF
sunt adiacente suplementare si deci, laturile lor necomune sunt in prelungire.Rezulta ca punctele E,A,F sunt coliniare. Reciproc, daca punctele E,A,F sunt coliniare, rezulta
ca m(<EAD)+m(<FAD)=1800 si deci , 2m(<BAD)+2m(<CAD)=1800, adica m(<A)=m(<BAD)+m(<CAD)=900
Problema 2.2.5. Fie un paralelogram ABCD si punctele E,F astfel incatB (AE), BE=AD, D(AF), DF=AB.In aceste conditii , punctele E,C,F sunt coliniare.
<BCE< CEB
<DCF <DFC
Cum punctele D,F si B, E sunt de o parte si de alta a lui AC, rezulta ca F cu E sunt de o parte si de alta a dreptei AC, deci C (FE). Unghiurile ACF si ACE sunt adiacente
suplementare, deci laturile vor fi in prelungire. Rezulta ca F,C,E sunt coliniare.
Fig. 2.2.5.
Problema 2.2.6. Sa se demonstreze ca intr-un trapez, mijloacele laturilor paralele si intersectia diagonaleleor sunt trei puncte coliniare.
Demonstratie: ( fig. 2.2.6. ) Notam = AC BD ,F mijlocul laturii (DC) si G mijlocul laturii (AB)., ( AB || CD ). Trebuie sa demonstram ca F,E,G sunt
Deoarece < DFG < BGF ( unghiuri alterne interne) si < FDE < GBE (alterne interne), obtinem : (1) <FED < GEB<
Rezulta
Deci, suma masurilor unghiurilor in jurul punctului E de aceeasi parte a dreptei FG fiind de 180 0, rezulta ca
punctele F,E,G sunt coliniare.
Demonstratie: (fig. 2.2.7.) Unim, separat, B cu A’ si B cu A’’, fiind inscrise, fiecare, intr-un semicerc,
sunt unghiuri drepte. Deci, avem:
m(< ABA’)+m(< ABA’’)=900+900=1800, de unde rezulta ca punctele A’, B, A’’ sunt coliniare,A’ si
A’’fiind de o parte si de alta a dreptei AB.
Fig. 2.2.7.
Problema 2.2.8. Se dau doua cercuri concentrice ( C1) si ( C2), de centru O. Pe raza OA, a cercului
exterior (C1), ca diametru, se construieste cercul (C3) care intalneste cercul interior (C2) in punctele B si C.
razele OB si OC intalnesc cercul (C1) in punctele E si F.Fie D intersectia lui OA cu cercul ( C2) . Sa se arate
ca, punctele E,D,F sunt coliniare.
Demonstratie: (fig. 2.2.8.) Fiind inscris intr-un semicerc al cercului ( C3), < OBA=900
OE=OA
OD=OB
Analog, se demonstreaza ca, m(<ODF)= 900. Deci,m(<ODE) +m( < ODF)=1800, de unde rezulta ca
punctele E,D,F sunt coliniare.
Fig.2.2.8.
Problema 2.2.9. Fie paralelogramul ABCD, (AB < AD ) si punctele E,F astfel incat
A(BE),F(AD),BE=AD,DF=AB. Sa se demonstreze ca punctele C,F,E sunt coliniare.
Demonstratie : (fig. 2.2.9.) Unim F cu C si separat F cu E.Triunghiurile CDF si AEF sunt isoscele,
rezulta ca:
m(< CFD)= si, respectiv, m(< EFA)= < CFD < EFA.deoarece semidreptele [FE si [FC formeaza
cu dreapta AD ( F( AD), de o parte si de alta a ei, unghiurile congruente < AFE si < DFC, rezulta ca semidreptele [FE si [FC sunt in prelungire, adica punctele C,F,E sunt
coliniare.
Problema 2.2.10. (Dreapta lui Simson) Sa se demonstreze ca proiectiile ortogonale ale unui punct M de pe cercul circumscris triunghiului ABC pe laturile
acestuia sunt coliniare.
Demonstratie: (fig. 2.2.10.) Fie A’ =prBC M , B’ = pr AC M si C’ = pr AB M. Unim B’ cu A’ si separat B’ cu C’. Patrulaterele ABCM, A’CMB’ , AB’ MC’ sunt
inscriptibile.
Avem m(<A’B’C)=m(<A’MC)=900 – m(<A’CM)=m(<C’MA)=m(< C’B’A).Deci <A’B’C’(< AB’C’. Rezulta ca punctele A’ ,B’, C’ sunt coliniare.
Fig. 2.2.10.
Problema 2.2.11. Fie ABC un triunghi oarecare si AE, AF doua drepte izogonale (drepte ce trec
prin varful unui unghi si fac unghiuri congruente cu bisectoarea unghiului ).Proiectia lui B pe AE este B 1,
proiectia lui F pe AC este C1 si proiectia lui A pe BC este A1.Sa se demonstreze ca punctele A1, B1, C1 sunt
coliniare.
Demonstratie: (fig. 2.2.11.) Dreptele izogonale AE si AF formeaza cu laturile AB si AC unghiuri
congruente.Unim pe A1 cu B1 si cu C1; patrulaterul A1ABB1 este inscriptibil deoarece
<AA1B <AB1B=900.Rezulta ca < BA1B1< BAB1
Analog, din patrulaterul inscriptibil AA1FC1, rezulta ca < FA1C1 < FAC1.
Asadar, <BA1B1 < CA1C1 si, cum B1, C1 sunt situate de o parte si de alta a dreptei BC, urmeaza ca
B1, A1, C1 sunt coliniare.
Fig. 2.2.11.
Pentru a arata ca punctele A,B,C sunt coliniare se identifica o dreapta careia ele sa-i apartina
Demonstratie: (fig. 2.2.12.) Fie D,E proiectiile lui A pe bisectoarea din B. Patrulaterul ADBE este
dreptunghi si, atunci, DE trece prin mijlocul C’ al lui AB.
Deoarece paralela prin C’ la BC este linie mijlocie in triunghiul ABC, rezulta ca C’E trece prin B’,
mijlocul segmentului AC. Prin urmare, punctele D si E se afla pe dreapta C’B’. Analog, se arata ca, punctele
F si G se afla pe dreapta B’C’. Am identificat, astfel, dreapta B’C’ pe care sunt situate punctele D,E,F,G.
Fig. 2.2.12.
Problema 2.2.13. Fie trapezul ABCD ( AB || CD ) si fie M,N mijloacele bazelor AD si BC, iar P si
O punctele de intersectie ale laturilor neparalele, respectiv ale diagonalelor. Sa se demonstreze ca punctele
M,O,N,P sunt coliniare.
rezulta :
Insa, si, atunci avem ca: , de unde rezulta EO=OF, adica O este mijlocul
segmentului EF. Prin urmare, punctele M,O,N,P sunt coliniare, fiind situate pe mediana din P a triunghiului
APD.
Fig. 2.2.13.
Problema 2.2.14. Fie H ortocentru triunghiului ABC si A’ piciorul inaltimii din A. Se noteaza cu D
simetricul lui H fata de A’ si fie E=prAB D, F=prAC D.Sa se arate ca punctele E ,A’,F sunt coliniare.
Demonstratie: (fig. 2.2.15.). Fie B’ al doilea punct de intersectie al cercurilor de diametre [MA] si
[MC]. Deoarece m(< AB’M)=m(<MB’C) =900, rezulta ca B’=prAcM. Fie C’(respectiv A’)al doilea punct de
intersectie al cercului de diametru [MB] cu cercul de diametru [MA] (respectiv [MC]). La fel ca mai sus,
obtinem C’=prAB M si A’=prBC M. Folosind teorema lui Simson, rezulta ca punctele A’, B’, C’ sunt
coliniare.
Fig.2.2.15.
Problema 2.2.16. O dreapta taie laturile BC, AC si AB ale unui triunghi ABC in punctele A’, B’,
respectiv C’. Se iau simetricele M,N,P ale fiecaruia din aceste puncte fata de mijloacele laturii pe care este
situat. Sa se arate ca punctele M,N,P sunt coliniare.
Demonstratie: (fig. 2.2.16.) Pentru ca punctele A’, B’, C’ sunt coliniare, avem : =1
Din ipoteza, anume ca A1este mijlocul lui BC, avem analog, B1si C1 fiind mijloacele
utilizand prima parte a ipotezei. Acum, conform reciprocei teoremei lui Menelau, rezulta ca punctele
M,N,P sunt coliniare.
Fig. 2.2.16.
Demonstratie: (fig. 2.2.17.) Pentru triunghiul CAN, taiat de transversala FDP, se aplica teorema
Cum AE=AB si BC=CF, deducem ca m(<EBC)=m(<CBF)=20 0301; urmeaza ca [BC este bisectoarea
unghiului <EBF, iar [AB este bisectoarea exterioara a aceluiasi unghi, <EBF, si avem ca Atunci
relatia (1) devine : si, prin urmare, punctele A,M P sunt coliniare.
Fig. 2.2.17.
intersecteaza dreapta BC in punctul A’. Analog se obtin punctele B’ si C’. Sa se arate ca punctele
A’, B’, C’ sunt coliniare.
Demonstratie : Notam laturile triunghiului astfel : BC=a, AC=b, AB=c . Din teorema bisectoarei
triunghiul ABC si punctele A’, B’, C’ situate pe prelungirile laturilor triunghiului ) obtinem ca punctele A’,
B’, C’ sunt situate pe o aceeasi dreapta , numita dreapta antiortica a triunghiului ABC.
Fig. 2.2.18.
Problema 2.2.19. ( Dreapta lui Newton-Gauss) Mijloacele diagonalelor unui patrulater complet
sunt coliniare.
Deoarece M,K,G sunt mijloacele segmentelor [BD], [BC], [BE], iar punctele D,Csi E sunt coliniare,
va rezulta ca M,K,G sunt coliniare si segmentele [MK], [MG], [KG] sunt jumatati din segmentele [DC],
[DE], respectiv [CE]. Analog rezulta L,K,H si respectiv N,H,G coliniare, precum si relatiile similare intre
Fig.2.2.19
Se observa ca segmentele care intra in relatia (1) sunt jumatatile segmentelor determinate de dreapta
AD pe laturile triunghiului BCE. Din teorema lui Menelau pentru ΔBCE si secanta AD, impreuna cu
relatiile intre lungimi deduse anterior rezulta ca are loc (1). Din reciproca teoremei lui Menelau in ΔGKH
rezulta afirmatia din enunt.
Problema 2.2.20.( Teorema lui Carnot). Tangentele la cercul circumscris unui triunghi neisoscel in
varfurile lui taie laturile opuse in puncte situate pe o aceeasi dreapta(numita dreapta lui Lemoine a
triunghiului ABC)
Demonstratie: ( fig. 2.2.20.)FieA1BC, B1AC, C1AB astfel incat A1A, B1B, C1C sunt tangente
cercului circumscris ΔABC. Se demonstreaza ca punctele A1, B1, C1 sunt coliniare folosind reciproca
teoremei lui Menelau. Asadar , se va demonstra ca:
se evalueaza fiecare raport din produa. Se observa ca triunghiurile A1AB si A1CA sunt asemenea,
Fig. 2.2.20.
Problema 2.2.21. (Teorema lui Desargues) Fie ABC si A1B1C1 doua triunghiuri cu proprietatea
ca exista punctele ,, astfel incat =BC B1C1, =CA C1 A1, =AB A1B1.Daca dreptele AA1, BB1 si
CC1 sunt concurente, atunci punctele,, sunt coliniare.(Dreapta se numeste axa de omologie, iar
punctul O centru de omologie al triunghiurilor ABC si A1B1C1.)
Demonstratie: ( Fig. 2.2.21.) Se noteaza cu O punctul de intersectie a dreptelor AA 1, BB1, CC1, deci
=AA1BB1CC1.
Se scrie teorema lui Menelau pentru ΔOBC si punctele coliniare , C1, B1. Atunci :
Punctele ,, se afla pe prelungirile laturilor triunghiului ABC. Aplicand reciproca teoremei
lui Menelau, rezulta ca punctele ,, sunt coliniare
Fig.2.2.21.
Problema 2.2.22. ( teorema lui Pascal) Fie A’A’’B’B’’C’C’’ un hexagon inscris intr-un
cerc.Se presupune ca exista punctele ,, astfel incat =A’A’’B’’B’, =C’C” B’’B’, =C’C’’A’’B’.
Atunci punctele ,, sunt coliniare.
Demonstratie: (fig. 2.2.22.) Pentru demonstratie se foloseste teorema lui Menelau. Pentru aceasta
se vor alege o notatie si o pozitie a figurii in care relatia care apare in teorema lui Menelau sa poata fi usor
scrisa. Se va nota cu ABC triunghiul ale carui varfuri se obtin astfel:
= B’B’’( C’C’’,
=C’C’’( A’A’’
=A’A’’( B’B’’.
Se scrie teorema lui Menelau pentru ΔABC si tripletele de puncte coliniare , , . Atunci:
Fig.2.2.22.
Este usor de vazut ca ((BC-[BC] , ((CA-[CA], ( (AB-[AB].Aplicand reciproca teoremei lui Menelau, rezulta ca punctele(,(,( sunt coliniare.
Problema 2.2.23. Se da trapezul ABCD cu baza mica [AB] si fie cercul C(O,r) tangent laturilor
[BC], [AD], [AB] in punctele E,F,H. daca =AD( BC atunci dreptele AE,FB,IH sunt concurente.
Din aceasta relatie , conform reciprocei teoremei lui Ceva pentru ( ABI si punctele H,E,F rezulta
ca AE,FB,IH sunt concurente.
Fig.2.2.23.
Problema 2.2.24. Prin varfurile unui triunghi oarecare ABC se duc trei drepte concurente, care
taie laturile expuse, respectiv in A’, B’, C’. Se dau simetricele A’’, B’’, C’’ ale acestor puncte fata de
mijloacele laturilor pe care sunt situate. Sa se demonstreze ca , dreptele AA’’, BB’’, CC’’ sunt, de asemenea,
concurente.
Demonstratie ( fig. 2.2.24. )Cum dreptele AA’, BB’, CC’ sunt concurente, avem :
( 1)
Deoarece punctul A’’ este simetricul lui A’ fata de mijlocul laturii BC, avem .
Analog, avem , .
Fig. 2.2.25
Fie AN,BP,CM medianele unui triunghi ABC ( N(BC), P(CA),M(AB)). Deoarece AN,BP,CM
sunt mediane in triunghiulABC rezulta ca AM=MB, BN=NC, CP=PA de unde deducem relatiile:
de unde, conform reciprocei teoremei lui Ceva rezulta ca AN, BP,CM sunt concurente.
Demonstratie ( fig. 2.2.26. ) Fie N,P, respectiv,M proiectiile lui A,B,respectiv C pe dreptele
BC,AC,respectiv AB.
( 1 ) AM =ACcos A
=1
de unde, conform reciprocei teoremei lui Ceva, rezulta ca AN, BP, CM sunt concurente. Cazul unui triunghi
obtuzunghic se va rezolva analog, tinand seama ca doua dintre inaltimi vor avea picioarele in afara laturilor
respective.
Fig. 2.2.26..
Problema 2.2.27.( concurenta bisectoarelor unui triunghi ). Bisectoarele unui triunghi sunt
concurente.
Demonstratie: (fig. 2.2.27.) Fie N (BC), P(AB). M(AB) picioarele bisectoarelor interioare din
A,B si respectiv C. Deoarece [AN,[BP,[CM sunt bisectoare in triunghiul ABC, conform teoremei bisectoarei
avem: , si .
Fig. 2.2.27.
de unde conform reciprocei teoremei lui Ceva rezulta ca AN,BP,CM sunt concurente.
Observatie. Punctul de intersectie al bisectoarelor interioare ale unui triunghi se noteaza cu I si este
centrul cercului inscris in triunghiul respectiv.
Problema 2.2.28. Doua bisectoare exterioare si una interioara sunt concurente.Punctul lor de
concurenta este centrul cercului exinscris triunghiului )
Demonstratie: (fig.2.2.28) Fie [AA’, [CC’ bisectoarele exterioare ale unui triunghi ABC si [BB’
bisectoarea interioara a acestui triunghi. Cu ajutorul teoremei bisectoarei rezulta
ca: .
Fig. 2.2.28.
De aici, folosind reciproca teoremei lui Ceva, obtinem ca bisectoarele exterioare [AA’, [CC’, si cea
interioara [BB’ sunt concurente intr-un punct pe care-l notam cu Ib si care este centrul cercului exinscris
triunghiului ABC corespunzator lui B.
Observatie. Orice triunghi ABC are trei cercuri exinscrise ale caror centre sunt notate cu Ia, Ib, Ic
Problema 2.2.29. Dreptele care unesc varfurile unui triunghi cu punctele de contact ale cercului
inscris sunt concurente. (Punctul lor de intersectie se numeste punctul lui Gergonne).
Demonstratie: (fig.2. 2.29) Deoarece tangentele duse dintr-un punct exterior unui cerc la cercul
respectiv formeaza segmente congruente rezulta ca AC1=AB1=x, BC1=BA1=y, CA1=CB1=z (A1, B1, C1 fiind
punctele de tangenta ale cercului inscris cu laturile triunghiului).Din relatiile de mai sus
rezulta
Fig. 2.2.29.
De unde conform reciprocei teoremei lui Ceva rezulta ca AA1, BB1, CC1 sunt concurente.
a+b+c=2p
x+y+z=p
x+y=c
y+z=a
z+x=b
Problema 2.2.30. Daca intr-un triunghi oarecare ABC se duc cevienele AD, BN, CM concurente
intr- un punct P atunci si cevienele lor izogonale AD’, BN’, CM’ sunt concurente intr-un punct P’.
( Punctele P si P’ se numesc puncte izogonale).
Demonstratie( fig. 2.2.30.) deoarece cevienele AD si AD’ sunt izogonale conform teoremei
lui Steiner avem relatia :
Pe de alta parte, cevienele AD,BN,CM, fiind concurente in punctul P conform teoremei lui Ceva, avem :
, de unde, conform reciprocei teoremei lui Ceva, rezulta ca cevienele AD’, BN’, CM’
sunt concurente.
Fig. 2.2.30.
Problema 2.2.31.Fie triunghiul ABC oarecare , M un punct in interiorul triunghiului si A’, B’, C’
simetricele lui M fata de mijloacele laturilor BC, CA, AB .Sa se demonstreze ca, dreptele AA’, BB’ ,CC’ sunt
concurente.
Patrulaterul AMBC’ este paralelogram (diagonalele lui se injumatatesc) si, deci, AC’ || MB.
Analog , BMCA’ este paralelogram si, atunci, MB || CA’. Rezulta ca, patrulaterul ACA’C’ este
paralelogram ( AC’ || CA’ si AC’ = CA’),si atunci AA’ CC’ = .
La fel, se arata ca ABA’B’ este paralelogram si BB’ intersecteaza pe AA’ in mijlocul acesteia, adica
in O. Prin urmare, AA’, BB’, CC’ sunt concurente in O.
Problema 2.2.32. Fie triunghiul ABC, inscris in cercul de centru O, si D punctul diametral opus
lui A.. Paralelele prin D la AB si AC intersecteaza cercul circumscris triunghiului in punctele E si respectiv
F, iar laturile AC si AB in M, respectiv N. Sa se arate ca , dreptele AD, CF, BE, MN sunt concurente.
Fig. 2.2.32.