Exemple:
9
Experiment aleator (sau statistic sau stocastic) =
orice acţiune / operaţiune:
- repetabilă în condiţii similare,
- al cărei rezultat nu se cunoaşte dinainte,
- dar pentru care se cunosc mulţimea rezultatelor posibile.
Pentru o V.A.
zisă discretă, spaţiul de selecţie este lista
finită sau infinită a tuturor valorilor posibile iar S este numerabil.
Exemple:
10
Pentru simplificare, se rezumă acum discuţia la V.A. discrete.
11
Reuniunea evenimentelor A şi B se notează prin AB şi este
evenimentul care conţine toate elementele aparţinând fie lui A, fie
lui B, fie ambelor.
Se reprezintă prin regula A B x x A....sau...x B .
Altfel spus AB se realizează când cel puţin unul dintre A şi B
se realizează.
12
În exemplul din Fig. 3.1., în spaţiul S sunt definite două
evenimente compatibile A şi B,
care prin intersecţia lor generează evenimenul C = AB
reprezentat haşurat.
Desigur că eliminând C din contururile evenimentelor A şi
respectiv B, rămân trei evenimente mutual exclusive (incompatibile)
şi anume C, A-C şi B-C.
De pe aceeaşi diagramă se poate constata că evenimentul AB
este reprezentat de conturul lui A plus conturul lui B-C (sau B plus
A-C).
C=AB
Noţiunea de probabilitate
13
n
P A A n (3.1)
n
cu n A - numărul de realizări ale evenimentului A din numărul n, foarte
mare, de experimente.
14
- Permutări cu repetiţie a n componente (în care fiecare
componentă se poate repeta până la n ori), iar numărul variantelor
distincte este:
Pn n n (3.3)
15
iar ceea ce contează este selecţia (conţinutul) componentelor.
16
până la de trei ori într-un grup, să se precizeze conţinutul complet al
lui S.
Soluţie
Este vorba de permutări cu repetiţie a trei obiecte, iar numărul
acestora este dat de relaţia (3.3).
Rezultă P3 33 27 grupuri distincte, astfel încât conţinutul
complet al spaţiului de selecţie va fi:
Exemplul 3.1.2
Soluţie
a) Fie cele 4 obiecte literele a, b, c, d
La aşezarea lor în linie se pot forma permutări de 4 grupe
distincte adică P4 4! 24 grupe .
Pentru a găsi cele 24 de variante cel mai simplu ar fi:
- Să se păstreze prima literă fixă şi să se permute celelalte 3 în
cele 3 ! 6 moduri posibile. Rezultă linia de grupe:
abcd acdb adbc abdc acbd adcb
17
La aşezarea circulară a celor 4 obiecte,
b)
unul aparţine grupării atât dintr-un sens de parcurgere, cât şi
din cel opus.
Astfel rămân doar 3 obiecte ce pot fi permutate în moduri
distincte, rezultând deci P3 3 ! 6 variante distincte.
Aşa sunt, de exemplu, cele din prima linie de mai sus şi au
următoarea reprezentare grafică
b c d b c d
a c a d a b a d a b a c
d b c c d b
Soluţie
18
S
E
6 30
C
20
5
4 8
15
A
12
Exemplul 3.1.4
Soluţie
Numărul total de rezultate posibile este egal cu n 6 6 36
(oricare latură a unui zar cu oricare latură a celuilat)
19
Suma punctelor de pe cele două feţe poate lua doar valorile:
S 2; 3; 4; 5; 6; 7; 8; 9; 10; 11; 12
20
b) număr mai mare decât 4 (evenimentul compus B);
c) număr par sau mai mare decât 4 (evenimentul A B );
d) număr par şi mai mare decât 4 (evenimentul A B ).
Soluţie
Soluţie
21
Generalizând, rezultă că n obiecte se pot aşeza circular în
N Pn 1 n 1 ! variante diferite şi deci numărul total de variante de
aşezare în jurul mesei este N 9 !
Excluzând cele două persoane anumite din grup, restul de 8
persoane se pot aşeza în permutări de 8 variante diferite adică
P8 8 ! (ca la aşezarea lineară, deoarece sunt separate de cele două
speciale).
Cele două persoane anumite pot fi plasate fie una în stânga şi
a doua în dreapta, fie invers (faţă de un sens oarecare ales), în
oricare dintre cele P8 8 ! variante de aşezare a celorlanţi.
Rezultă că numărul total de variante posibile cu două persoane
anumite aşezate pe locuri vecine este n 2 P8 2 8 !
Probabilitatea evenimentului considerat în problemă va fi deci:
n 28 !
P 100 100 22,2%
N 9!
..Problema 3.1.1
?
Presupunând că nu se dispută nici o partidă, în câte moduri ar
putea să arate clasamentul unei competeţii la care s-au înscris 10
echipe?
..Problema 3.1.2
?
În câte moduri se pot ocupa poziţiile de preşedinte,
vicepreşedinte şi secretar în Biroul Executiv, format din 10 membri, al
unui partid politic ?
..Problema 3.1.3
?
Un grup de 5 copii este alcătuit din 2 gemeni identici şi respectiv
3 tripleţi identici. Câte aranjări diferite în formaţiune de câte 5 se pot
face cu grupul respectiv şi reprezentaţi-le grafic ?
22
..Problema 3.1.4
?
Ajunsă în faţa unui bancomat, o persoană mai în vârstă constată
că nu-şi mai aduce aminte din codul PIN de 4 cifre decât pe prima şi
faptul că toate cifrele diferă între ele. Care este probabilitatea ca din
primele 5 încercări să reuşească să-şi scoată banii necesari, dacă
tastează corect variante de cod posibile ?
23
Evenimentul reuniune a celor două, adică are o
A B
probabilitate calculabilă cu regula (sau axioma) aditivităţii,
şi formula:
P A B P A P B P A B (3.10)
P A B P A P B (3.11)
sau P A 1 P A (3.12)
24
unde P A B şi P A sunt calculate în raport cu S.
P A B P A P B A (3.15)
utilizabilă pentru calculul probabilităţii evenimentului A intersectat
cu B.
25
Aplicând regula aditivităţii şi folosind (3.14), se ajunge la
teorema probabilităţii totale sau regula de eliminare:
P A P B1 P A B1 P B2 P A B2 ... P Bk P A Bk
k
(3.21)
P Bi P A Bi
i 1
Teorema este utilă în special când trebuie evaluate
probabilităţile condiţionate P Br A , pentru r 1,2,..., k .
Deoarece prin definiţie
P Br A
P Br A
P A
folosind la numitor probabilitatea totală P A dată de (3.21) se obţine:
P B r P A Br
P Br A
k
P Bi P A Bi , pentru (3.22)
r 1,2,..., k
i 1
Soluţie
a) Revăzând datele, 88 persoane citesc cel puţin un ziar din cele
trei, iar 12 persoane din 100 citesc alte publicaţii.
Rezultă pentru punctul a) probabilitatea
12
P a 100 12%
100
b) Cotidianul şi Evenimentul zilei sunt citite de 35+49=84
persoane, dar dintre ei 11 le citesc pe ambele şi nu pot face parte din
cei 84. Rezultă atunci
26
84 11
P C E 100 73%
100
Exemplul 3.2.2
27
b)Merită să-ţi imaginezi că vei avea cărţi de full cu 3 aşi din
prima mână ?
Soluţie
a) Notând cu
A evenimentul că mâna nu conţine nici un as, cu
B evenimentul că include un as şi cu
C evenimentul că s-au nimerit 2 aşi,
evenimentele respective sunt mutual exclusive, iar evenimentul de a
avea cel mult 2 aşi în mână este reprezentat de reuniunea A B C .
Presupunând evenimentul C şi
separând cei 4 aşi de restul cărţilor,
aceştia se pot extrage în grupe de câte doi în C 42 variante
distincte.
Din restul de 48 cărţi, celelalte 3 cărţi necesare unei mâini se
pot grupa în C 48 3
moduri diferite.
Rezultă că numărul total de variante ale evenimentului C este
2 3
nC C 4 C 48 , iar probabilitatea evenimentului C este, conform
definiţiei
2 3
nC C 4 C 48
P C şi rezultă P C 0,03993
N 5
C52
28
se potrivesc sau nu, dacă şansa de a avea cel mult 2 aşi în prima
mână este de 99,824%, rezultă că şansa de a avea din servire 3 aşi
nu poate depăşi 0,176%, adică sub 2 la 1000.
Deci, dacă eşti un tip cu profil ezitant, normal sau riscant
ponderat, nu-ţi faci iluzia de a avea 3 cărţi de aceeaşi valoare din
prima! (raţionamentul fiind valabil pentru orice carte!)
Soluţie
La extragerea 6 din 49 există evident N C 49 6
variante distincte
echiprobabile.
6 49!
Deoarece C 49 6! 43! 13 983 816 , rezultă că probabilitatea de
extragere a unei anumite variante este de 1 la aproape 14 milioane.
Notând
cu n = 49 numărul de bile din aparat,
cu t = 6 talia extragerii,
cu s = 12 numărul de bile speciale pentru jucător şi
cu d – numărul de bile speciale aflate printre cele t extrase,
adică
numărul de variante de combinare a celor s speciale în grupe
de câte d dorite,
înmulţit cu numărul de variante de combinare a celor
nespeciale din total n s , în grupe de câte se acceptă nespeciale
dintre cele extrase t d .
29
a) Dacă se doresc d = 2 numere speciale, acestea pot apărea în
12! 37!
2
n a C12 4
C 37 variante distincte şi na .
2!10! 4!33!
4 358 970
30
Probabilitatea totală a evenimentului R este, conform (3.21):
P R P A P R A P B P R B P C P R C
0,328 0,01 0,355 0,02 0,317 0,04 0,02306
..Problema 3.2.1
?
Verificaţi regula aditivităţii pe datele problemei din Exemplul
3.1.5 şi aflaţi probabilitatea evenimentului număr par ştiind că este
mai mare decât 4.
..Problema 3.2.2
?
La revenirea din vacantă, 100 de studenţi aleşi aleatoriu din cei
1750 studenţi ai facultăţii, au fost chestionaţi în legătură cu excursiile
în care şi-au petrecut săptămânile de vacanţă. Dintre aceştia 55 au
declarat câte o săptămână pe litoral (L), 30 – câte o săptămână la
munte (M) şi 24 – câte o săptămână în străinătate (S). 17 studenţi au
declarat vacanţe de câte 2 săptămâni şi anume: 6 la munte şi pe litoral;
7 la munte şi în străinătate şi 4 în străinătate şi pe litoral; iar 5 au
petrecut 3 săptămâni, câte una la munte, în străinătate şi pe litoral.
Folosiţi diagrama Venn pentru a afla:
31
a) Procentul celor care n-au declarat nici o destinaţie de vacanţă;
b) Procentul celor care au fost pe litoral sau la munte;
c) Procentul celor care au fost sau pe litoral sau în străinătate
sau la munte;
d) Procentul celor care au fost în străinătate ştiind că au fost şi
pe litoral;
e) Estimaţi numărul de studenţi din facultate care îndeplinesc
condiţiile de la punctele a) la d);
f) Dacă vacanţa efectivă are 6 săptămâni, ce procent din
perioada de vacanţă au petrecut cei 1750 studenţi în excursii la munte,
pe litoral sau în străinătate ?
..Problema 3.2.3
?
Dintr-un lot de 100 becuri verificate la stand s-au depistat 5
defecte însă din greşeală au plecat toate la împachetat. Ştiind că se
alcătuiesc baxuri având câte 10 becuri ambalate, care este
probabilitatea ca un bax ales aleator să conţină:
a) Un bec defect;
b) 3 becuri defecte;
c) Toate cele 5 becuri defecte ?
32
S-a văzut că o V.A. definită pe un spaţiu de eşantionare discret
(numerabil) este o V.A. discretă,
iar dacă S este continuu (nenumerabil) V.A. este continuă.
Exemplu
Fie experimentul statistic lansarea unui zar cinstit,
cu spaţiul de selecţie discret S 1;2;3;4;5;6 .
33
Dacă însă V.A este definită ca numărul de lansări necesare
pentru a obţine o anumită cifră (să spunem 5),
spaţiul de selecţie pentru această V.A X este numerabil, dar
infinit, adică S X 1,2,3,..., k ,... unde k este ordinul lansării.
Se pune problema calculării probabilităţilor ca din prima
aruncare P X 1 , din a doua aruncare P X 2 etc. să rezulte zarul
dorit.
Notând cu A evenimentul elementar că zarul aruncat indică 5,
este uşor de sesizat că:
- La prima aruncare, probabilitatea de a rezulta 5 este
1
p1 P X 1
6
iar a evenimentului complementar lui A în raport cu S este
P A 1
1 5
6 6
- Dacă prima aruncare a fost un eşec şi este nevoie de a doua -
1
probabilitatea de a rezulta 5 rămâne 6 (aruncările fiind
experimente independente),
iar probabilitatea de reuşită acum se obţine aplicând regula
1
multiplicativă (3.17) asupra probabilităţii curente
6
şi a celei de
eşec la anterioara lansare, adică
5 1
p 2 P X 2
6 6
34
probabilitatea de realizare a evenimentului A într-un experiment
este q, atunci probabilitatea ca el să se obţină în k experimente
identice şi independente este dată de relaţia:
p k P X k q 1 q k 1 (3.24)
35
Rezultă un grafic conţinând o succesiune de bastonaşe
dreptunghiulare a căror suprafaţă însumată va fi egală cu 1 (dacă
baza lor se ia unitară, iar înălţimea – ca fracţie din 1).
0,4
0,3
0,2
0,1
x
0 1 2 3 4 5
36
Această cantitate se numeşte probabilitatea elementară şi
este echivalentă cu probabilitatea p x pentru o V.A. discretă.
f x
dx
f x dx
x
Fig.3.3. Graficul funcţiei de densitate de probabilitate pentru o V.A. continuă
F X x * f x dx
x
(3.31)
şi în plus:
f x*
dFX x *
(3.32)
dx
37
Având în vedere relaţia (3.31), în loc de (3.29) se poate scrie:
P a X b FX b FX a (3.33)
38
Asemănător, varianţa V.A. X se defineşte în cazul discret
prin:
2X p xi xi X
2
S
(3.36)
şi respectiv, în cazul continuu prin relaţia:
2X E X X x X f x dx
2 2
S
(3.37)
39
Considerând o distribuţie discretă de probabilitate pentru
V.A. X de forma simbolică (3.23)
şi admiţând că valorile v xi pentru i 1,2, , n, sunt valorile
unei noi variabile aleatoare discrete v X care depinde de X,
atunci
-------------------------------------------------------------------------------
Exemple
40
care este influenţată de valorile luate de alte variabile
aleatoare cum ar fi: intensitatea ploii, cantitatea de precipitaţii,
starea anterioară de umiditate a solului, temperatura apei ploii (în
legătură cu viteza de infiltraţie) ş.a.m.d.
41
pentru o valoare fixă a lui x, este o funcţie doar de y şi reprezintă
probabilitatea condiţionată ca Y să ia valoarea y, ştiind că X x .
Are toate proprietăţile unei distribuţii discrete de probabilitate
dacă X şi Y sunt variabile aleatoare discrete şi se numeşte
distribuţie condiţionată a V.A. Y, fiind cunoscut că X x
42
Pentru un eşantion de câte N perechi de valori xi , yi ,
i 1,2, , N observate simultan asupra variabilelor X şi Y, covarianţa
43
atunci media şi varianţa lui Z sunt date de relaţiile:
Z a. X b. Y c
2Z a 2 . 2X b 2 .Y2 2.a.b. XY (3.48)
În cazul unei V.A. care este funcţie mai complicată de alte V.A.,
sub forma generală Z=φ(X,Y,…),
nu se pot găsi relaţii exacte pentru Z şi 2Z ca mai sus.
Se folosesc diverse metode aproximative:
- linearizarea prin dezvoltare în serie Taylor cu păstrarea
primilor termeni şi prelucrarea lor sau
- metoda Rosenblueth bazată pe discretizarea funcţiilor de
densitate în distribuţii discrete echivalente.
44
În cadrul unui team-building organizat de o firmă
Exemplul 3.3.1
Solutie
a) V.A. discretă poate lua doar valorile 0; 1; 2; 3; 4, în timp ce
spaţiul de selecţie pentru un echipaj de 5 persoane, posibil de format
dintr-un lot de 4+6=10, conţine N C105 252 realizări distincte.
Există C 40C65 6 variante distincte de formare a echipajului de 5
persoane doar dintre cele 6 femei. Deci probabilitatea formării unui
echipaj fără bărbaţi este
C 40 C 65 6 3
P ( X 0)
N 252 126
În mod similar, numărul de variante cu un singur bărbat în
60 30
echipaj este C14C64 60 şi P( X 1) 252 126 .
C 42 C 63 120 60
Pentru X=2 rezultă P ( X 2) .
N 252 126
C 3C 62 30
Pentru X=3 rezultă P ( X 3) 4 .
N 126
3
Pentru X=4 rezultă P( X 4)
126
.
45
Rezultă deci C 4x C 65 x variante posibile de a alege x bărbaţi şi 5-
x femei pentru echipaj.
0,4
0,3
0,2
0,1
x
0
0 1 2 3 5
Histograma de probabilitate pentru Exemplul 3.3.1
46
Ştiind că o V.A. continuă X, poate lua valori pe
Exemplul 3.3.2
a) Să se arate că P 2 x 6 1 .
b) Să se găsească P x 5 .
c) Să se găsească P 3 x 5 .
d) Să se găsească P x 5 .
Soluţie
a) Graficul funcţiei de densitate f x pe domeniul lui x este
reprezentat în figura următoare.
f(x)
0,5
0,4
0,3
f(x)
0,2
0,1
x
0
1 2 3 4 5 6
Aa
f ( x1 ) f ( x2 )( x2 x1 ) f (2) f (6)(6 2) (0.1 0.4)4 1.
2 2 2
Deci într-adevăr probabilitatea ca V.A. X definită prin f x să ia
orice valoare din x [2;6] este 100%.
47
Ab
f (2) f (5)(5 2) (0.1 0.325) 3 0.6375
2 2
deci P x 5 =63.75%.
Soluţie
48
a) Valorile discrete posibile pentru V.A. X (piese D) la o
extragere de 3 piese sunt x = 0, 1, 2 .
Valorile discrete posibile pentru V.A. Y (piese R) la extragerea de
3 piese sunt y=0; 1; 2; 3.
Rezultă combinaţiile posibile de valori x, y următoare
(0,0); (0,1); (0,2); (0,3); (1,0); (1,1); (1,2); (2,0) şi (2,1),
care conţin cel mult 3 piese extrase.
Dacă f 1,2 reprezintă probabilitatea de a se extrage o piesă D şi
2 piese R, atunci
- numărul de variante de a extrage o piesă D din 2 existente este
C 12 2
- numărul de variante de a extrage 2 piese R din 3 existente este
C32 3
49
în care ultimul termen de la numărător reprezintă numărul de
variante de extragere posibile a 3 x y piese B din 4, dacă selecţia
conţine x piese D şi y piese R.
xi 0 1 2
g(xi) 35/84 42/84 7/84
yi 0 1 2 3
h(yi) 20/84 45/84 18/84 1/84
f 2, y f 2, y
f y 2 12 f 2, y pentru y = 0, 1, 2, 3.
g 2 7 84
Se obţine succesiv:
4 4 3 3
f 0 2 12 f 2,0 12 ; f 1 2 12 f 2,1 12 ;
84 7 84 7
iar f 2 2 şi f 3 2 sunt 0 deoarece f 2 2 f 3 2 0 .
Deci
50
yj 0 1 2 3
f(yj/2) 4/7 3/7 0 0
3
Se constată că PY 1 X 2 f 1 2
7
.
..Problema 3.3.1
?
O persoană care doreşte să investească la bursă o anumită sumă de
bani pentru un an, are şansa ca dacă investeşte în acţiuni ale
Companiei A să câştige 3.000 RON cu probabilitatea de 40% sau să
piardă 1.000 RON cu probabilitatea de 60%, iar dacă investeşte în
acţiuni de la Compania B - să câştige 10.000 RON cu probabilitatea
de 20% sau să piardă 3.000 cu probabilitatea de 80%. Pentru care
acţiuni este recomandabil să opteze?
..Problema 3.3.2
?
51
Echipajul de 6 astronauţi al unei navete spaţiale se selectează
aleatoriu dintr-un grup de 5 ingineri, 4 biologi şi 3 fizicieni. Dacă V.A.
X = numărul de ingineri şi Y = numărul de biologi aleşi în echipaj
a) Să se găsească distribuţia de probabilitate comună a lui X şi Y,
sub formă analitică şi tabelară
b) Dacă se ştie că deja s-a selectat 1 biolog în echipaj, care este
probabilitatea de a avea şi cel puţin 2 ingineri pentru a se putea ocupa
de problemele de pilotaj şi alte activităţi tehnice de la bord?
..Problema 3.3.3
?
Fie V.A. X cu distribuţia de probabilitate
xi 1 2 3 4
p xi 0,1 0,2 0,3 0,4
a) Să se găsească media funcţiei de variabila aleatoare
v1 x 3 x 1
2
..Problema 3.3.4
?
Fie X şi Y două V.A. independente, cu varianţele 2
X 2 şi Y2 3 .
Să se găsească varianţa V.A. Z 4 X 3Y 5 .
52