Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Exemple:
9
Experiment aleator (sau statistic sau stocastic) =
orice acţiune / operaţiune:
- repetabilă în condiţii similare,
- al cărei rezultat nu se cunoaşte dinainte,
- dar pentru care se cunosc mulţimea rezultatelor posibile.
Exemple:
10
Pentru simplificare, se rezumă acum discuţia la V.A. discrete.
11
Reuniunea evenimentelor A şi B se notează prin AB şi este
evenimentul care conţine toate elementele aparţinând fie lui A, fie
lui B, fie ambelor.
Se reprezintă prin regula .
Altfel spus AB se realizează când cel puţin unul dintre A şi B
se realizează.
12
În exemplul din Fig. 3.1., în spaţiul S sunt definite două
evenimente compatibile A şi B,
care prin intersecţia lor generează evenimenul C = AB
reprezentat haşurat.
Desigur că eliminând C din contururile evenimentelor A şi
respectiv B, rămân trei evenimente mutual exclusive (incompatibile)
şi anume C, A-C şi B-C.
De pe aceeaşi diagramă se poate constata că evenimentul AB
este reprezentat de conturul lui A plus conturul lui B-C (sau B plus
A-C).
C=AB
Noţiunea de probabilitate
13
(3.1)
cu - numărul de realizări ale evenimentului A din numărul n, foarte
mare, de experimente.
14
- Permutări cu repetiţie a n componente (în care fiecare
componentă se poate repeta până la n ori), iar numărul variantelor
distincte este:
(3.3)
15
iar ceea ce contează este selecţia (conţinutul) componentelor.
16
până la de trei ori într-un grup, să se precizeze conţinutul complet al
lui S.
Soluţie
Este vorba de permutări cu repetiţie a trei obiecte, iar numărul
acestora este dat de relaţia (3.3).
Rezultă grupuri distincte, astfel încât conţinutul
complet al spaţiului de selecţie va fi:
Exemplul 3.1.2
Soluţie
a) Fie cele 4 obiecte literele
La aşezarea lor în linie se pot forma permutări de 4 grupe
distincte adică .
Pentru a găsi cele 24 de variante cel mai simplu ar fi:
- Să se păstreze prima literă fixă şi să permute celelalte 3 în cele
moduri posibile. Rezultă linia de grupe:
17
unul aparţine grupării atât dintr-un sens de parcurgere, cât şi
din cel opus.
Astfel rămân doar 3 obiecte ce pot fi permutate în moduri
distincte, rezultând deci variante distincte.
Aşa sunt, de exemplu, cele din prima linie de mai sus şi au
următoarea reprezentare grafică
b c d b c d
a c a d a b a d a b a c
d b c c d b
Soluţie
E
6 30
C
20
5
4 8
15
A
12
18
Diagrama Venn pentru Exemplul 3.1.3.
Numărul de cititori din fiecare contur închis se află ţinând seama de
datele problemei.
- Toate cele trei ziare: 5
- Cotidianul şi Evenimentul zilei:
- Cotidianul şi Adevărul:
- Evenimentul zilei şi Adevărul:
- Doar Cotidianul:
- Doar Evenimentul zilei:
- Doar Adevărul:
Însumând datele de mai sus rezultă că 88 dintre cei 100 cititori
cumpără cel puţin unul dintre cele trei ziare menţionate, în timp ce
restul de 12 preferă alte publicaţii sau niciuna.
Exemplul 3.1.4
Soluţie
Numărul total de rezultate posibile este egal cu
(oricare latură a unui zar cu oricare latură a celuilat)
Suma punctelor de pe cele două feţe poate lua doar valorile:
Tabelul 3.1.1
Rezultate posibile la aruncarea a două zaruri
1,1 1,2 1,3 1,4 1,5 1,6
2,1 2,2 2,3 2,4 2,5 2,6
3,1 3,2 3,3 3,4 3,5 3,6
19
4,1 4,2 4,3 4,4 4,5 4,6
5,1 5,2 5,3 5,4 5,5 5,6
6,1 6,2 6,3 6,4 6,5 6,6
________________________________________________________
Soluţie
20
b) Evenimentul B (variabila cu realizare ) se produce în 20
dintre variantele posibile, deci
Soluţie
21
Probabilitatea evenimentului considerat în problemă va fi deci:
..Problema 3.1.1
?
Presupunând că nu se dispută nici o partidă, în câte moduri ar
putea să arate clasamentul unei competeţii la care s-au înscris 10
echipe?
..Problema 3.1.2
?
În câte moduri se pot ocupa poziţiile de preşedinte,
vicepreşedinte şi secretar în Biroul Executiv, format din 10 membri, al
unui partid politic ?
..Problema 3.1.3
?
Un grup de 5 copii este alcătuit din 2 gemeni identici şi respectiv
3 tripleţi identici. Câte aranjări diferite în formaţiune de câte 5 se pot
face cu grupul respectiv şi reprezentaţi-le grafic ?
..Problema 3.1.4
?
Ajunsă în faţa unui bancomat, o persoană mai în vârstă constată
că nu-şi mai aduce aminte din codul PIN de 4 cifre decât pe prima şi
faptul că toate cifrele diferă între ele. Care este probabilitatea ca din
primele 5 încercări să reuşească să-şi scoată banii necesari, dacă
tastează corect variante de cod posibile ?
22
3.2. Axiome fundamentale şi probabilităţi
condiţionate
S-a menţionat că probabilitatea unui eveniment A definit pe
spaţiul de selecţie S este:
(3.8)
şi s-a definit evenimentul sigur pentru care:
, (3.9)
cu semnificaţia că la un experiment stocastic se obţine în mod cert
un rezultat oarecare din spaţiul de selecţie S al problemei
(3.10)
23
(3.11)
sau (3.12)
(3.13)
(3.15)
utilizabilă pentru calculul probabilităţii evenimentului A intersectat
cu B.
24
(3.16)
, pentru (3.22)
25
relaţie cunoscută sub numele de regula (formula) lui Bayes.
Soluţie
a) Revăzând datele, 88 persoane citesc cel puţin un ziar din cele
trei, iar 12 persoane din 100 citesc alte publicaţii.
Rezultă pentru punctul a) probabilitatea
Altă rezolvare
26
Fie şi evenimentele de a nu citi Cotidianul şi respectiv
Adevărul. Având în vedere datele din enunţ
şi
Din regula aditivităţii se ştie că
Exemplul 3.2.2
Soluţie
a) Notând cu
A evenimentul că mâna nu conţine nici un as, cu
B evenimentul că include un as şi cu
C evenimentul că s-au nimerit 2 aşi,
evenimentele respective sunt mutual exclusive, iar evenimentul de a
avea cel mult 2 aşi în mână este reprezentat de reuniunea .
27
Presupunând evenimentul C şi
separând cei 4 aşi de restul cărţilor,
aceştia se pot extrage în grupe de câte doi în variante
distincte.
Din restul de 48 cărţi, celelalte 3 cărţi necesare unei mâini se
pot grupa în moduri diferite.
Rezultă că numărul total de variante ale evenimentului C este
, iar probabilitatea evenimentului C este, conform
definiţiei
şi rezultă
Raţionând în mod similar, numărul de variante posibile ale
unei mâini cu un singur as este ,
iar pentru evenimentul A (mână fară nici un as): .
Rezultă probabilităţile:
28
b) Dar cinci numere speciale ?
Soluţie
La extragerea 6 din 49 există evident variante distincte
echiprobabile.
Deoarece , rezultă că probabilitatea de
extragere a unei anumite variante este de 1 la aproape 14 milioane.
Notând
cu = 49 numărul de bile din aparat,
cu t = 6 talia extragerii,
cu s = 12 numărul de bile speciale pentru jucător şi
cu d – numărul de bile speciale aflate printre cele t extrase,
29
Serviciul de control a calităţii a constatat statistic, în
Exemplul 3.2.4
La fel, şi
30
Mai sus , , sunt probabilităţile iniţiale, iar
probabilităţile condiţionate de forma se numesc probabilităţi
actualizate (la calculul lor se folosesc informaţii suplimentare)
După probabilităţile iniţiale, cel mai probabil rebutul a fost
produs de B şi cel mai puţin probabil de C.
Ţinând seama de randamentele lor anterioare, probabilităţile
actualizate îl indică de departe pe C ca posibil autor (55% şansă) şi
pe A cel mai improbabil (14% şansă).
..Problema 3.2.1
?
Verificaţi regula aditivităţii pe datele problemei din Exemplul
3.1.5 şi aflaţi probabilitatea evenimentului număr par ştiind că este
mai mare decât 4.
..Problema 3.2.2
?
La revenirea din vacantă, 100 de studenţi aleşi aleatoriu din cei
1750 studenţi ai facultăţii, au fost chestionaţi în legătură cu excursiile
în care şi-au petrecut săptămânile de vacanţă. Dintre aceştia 55 au
declarat câte o săptămână pe litoral (L), 30 – câte o săptămână la
munte (M) şi 24 – câte o săptămână în străinătate (S). 17 studenţi au
declarat vacanţe de câte 2 săptămâni şi anume: 6 la munte şi pe litoral;
7 la munte şi în străinătate şi 4 în străinătate şi pe litoral; iar 5 au
petrecut 3 săptămâni, câte una la munte, în străinătate şi pe litoral.
Folosiţi diagrama Venn pentru a afla:
a) Procentul celor care n-au declarat nici o destinaţie de vacanţă;
b) Procentul celor care au fost pe litoral sau la munte;
c) Procentul celor care au fost sau pe litoral sau în străinătate
sau la munte;
d) Procentul celor care au fost în străinătate ştiind că au fost şi
pe litoral;
e) Estimaţi numărul de studenţi din facultate care îndeplinesc
condiţiile de la punctele a) la d);
f) Dacă vacanţa efectivă are 6 săptămâni, ce procent din
perioada de vacanţă au petrecut cei 1750 studenţi în excursii la munte,
pe litoral sau în străinătate ?
..Problema 3.2.3
?
31
Dintr-un lot de 100 becuri verificate la stand s-au depistat 5
defecte însă din greşeală au plecat toate la împachetat. Ştiind că se
alcătuiesc baxuri având câte 10 becuri ambalate, care este
probabilitatea ca un bax ales aleator să conţină:
a) Un bec defect;
b) 3 becuri defecte;
c) Toate cele 5 becuri defecte ?
32
tabloul sau formula care listează toate realizările pe care V.A
discretă le poate lua, împreună cu probabilităţile acestor valori se
numeşte distribuţie discretă de probabilitate şi V.A X se
reprezintă simbolic prin
(3.23)
Când valorile se definesc prin intermediul unei funcţii, se
utilizează şi noţiunea de lege de probabilitate a V.A X.
Exemplu
Fie experimentul statistic lansarea unui zar cinstit,
cu spaţiul de selecţie discret .
33
iar a evenimentului complementar lui A în raport cu S este
34
Se defineşte funcţia de repartiţie a V.A X şi se notează
,
o funcţie luând valori numere reale pe intervalul dată de:
(3.25)
adică prin probabilitatea ca unui eveniment elementar e din S să-i
corespundă pentru V.A X o valoare cel mult egală cu valoarea
specificată .
35
p x
0,4
0,3
0,2
0,1
x
0 1 2 3 4 5
36
ridicate prin două puncte şi redă probabilitatea ca V.A. X
să ia valori din acest interval, adică:
(3.29)
f x
dx
f x dx
x
Fig.3.3. Graficul funcţiei de densitate de probabilitate pentru o V.A. continuă
(3.33)
37
3.4. Caracteristici ale variabilei aleatoare
38
(3.37)
sau (3.39)
39
(3.40)
iar varianţa acesteia rezultă cu:
(3.41)
-------------------------------------------------------------------------------
Exemple
40
materialului la acest tip de solicitare, de gradul de oboseală anterior
solicitării curente ş.a.m.d., toate acestea putând fi admise ca
variabile aleatoare într-un experiment.
---------------------------------------------------------------------------------
41
În mod asemănător, funcţia este o funcţie
doar de x şi se numeşte distribuţie condiţionată a V.A. X ştiind
că .
42
Dacă este nulă (sau cvasinulă), atunci nu există o relaţie de
legătură de tip linear între X şi Y şi se spune că acestea sunt V.A.
linear independente.
Totuşi independenţa lineară nu exclude posibilitatea unui tip
nelinear de relaţie între variabilele respective, chiar dacă are
valori neglijabile.
Deoarece , rezultă că .
(3.48)
43
iar dacă X şi Y sunt linear independente şi ultimul termen din
dispare.
În cazul unei V.A. care este funcţie mai complicată de alte V.A.,
sub forma generală Z=φ(X,Y,…),
nu se pot găsi relaţii exacte pentru şi ca mai sus.
Se folosesc diverse metode aproximative:
- linearizarea prin dezvoltare în serie Taylor cu păstrarea
primilor termeni şi prelucrarea lor sau
- metoda Rosenblueth bazată pe discretizarea funcţiilor de
densitate în distribuţii discrete echivalente.
44
c) Să se reprezinte grafic histograma de probabilitate pentru
distribuţia lui X
Solutie
a) V.A. discretă poate lua doar valorile 0; 1; 2; 3; 4, în timp ce
spaţiul de selecţie pentru un echipaj de 5 persoane, posibil de format
dintr-un lot de 4+6=10, conţine realizări distincte.
Există variante distincte de formare a echipajului de 5
persoane dintre cele 6 femei. Deci probabilitatea formării unui
echipaj fără bărbaţi este
45
cu x= 0, 1, 2, 3, 4 sau - mai detaliat -
, cu x= 0,1,…4.
0,4
0,3
0,2
0,1
x
0
0 1 2 3 5
Histograma de probabilitate pentru Exemplul 3.3.1
a) Să se arate că .
b) Să se găsească .
c) Să se găsească .
d) Să se găsească .
Soluţie
46
a) Graficul funcţiei de densitate pe domeniul lui x este
reprezentat în figura următoare.
f(x)
0,5
0,4
0,3
f(x)
0,2
0,1
x
0
1 2 3 4 5 6
deci =63.75%.
47
Într-un recipient sunt amestecate 9 piese
Exemplul 3.3.3
Soluţie
48
apărând variante distincte de a extrage o piesă D şi 2
piese R.
Numărul total de variante echiprobabile de a extrage 3 piese din
recipientul cu 9 este .
Rezultă că .
0 1 2 pe linii
0 4/84 12/84 4/84 20/84
1 18/84 24/84 3/84 45/84
2 12/84 6/84 - 18/84
3 1/84 - - 1/84
pe 35/84 42/84 7/84 1
coloane
49
linii din tabelul anterior şi se obţine însumând valorile , de
pe coloana fiecărui. Deci
xi 0 1 2
g(xi) 35/84 42/84 7/84
yi 0 1 2 3
h(yi) 20/84 45/84 18/84 1/84
pentru y = 0, 1, 2, 3.
Se obţine succesiv:
; ;
iar şi sunt 0 deoarece .
Deci
yj 0 1 2 3
f(yj/2) 4/7 3/7 0 0
Se constată că .
50
Evident, produsul diferă de
şi deci V. A. nu sunt statistic independente.
..Problema 3.3.1
?
O persoană care doreşte să investească la bursă o anumită sumă de
bani pentru un an, are şansa ca dacă investeşte în acţiuni ale
Companiei A să câştige 3.000 RON cu probabilitatea de 40% sau să
piardă 1.000 RON cu probabilitatea de 60%, iar dacă investeşte în
acţiuni de la Compania B - să câştige 10.000 RON cu probabilitatea
de 20% sau să piardă 3.000 cu probabilitatea de 80%. Pentru care
acţiuni este recomandabil să opteze?
..Problema 3.3.2
?
Echipajul de 6 astronauţi al unei navete spaţiale se selectează
aleatoriu dintr-un grup de 5 ingineri, 4 biologi şi 3 fizicieni. Dacă
V.A. X = numărul de ingineri şi Y = numărul de biologi aleşi în
echipaj
a) Să se găsească distribuţia de probabilitate comună a lui X şi Y,
sub formă analitică şi tabelară
b) Dacă se ştie că deja s-a selectat 1 biolog în echipaj, care este
probabilitatea de a avea şi cel puţin 2 ingineri pentru a se putea ocupa
de problemele de pilotaj şi alte activităţi tehnice de la bord?
..Problema 3.3.3
?
Fie V.A. X cu distribuţia de probabilitate
xi 1 2 3 4
51
0,1 0,2 0,3 0,4
a) Să se găsească media funcţiei de variabila aleatoare
..Problema 3.3.4
?
Fie X şi Y două V.A. independente, cu varianţele şi .
Să se găsească varianţa V.A. .
52