DOCUMENTE SIMI !

"E
S#are on $ace%oo&S#are on t'itterS#are on emai(S#are on printMore S#arin) Ser*ices Introducere in (o)ica !r)umente nededucti*e Si(o)ismu( si structura (ui+ e)i(e si(o)ismu(ui ,ropozitii cate)orice ,ro%(eme )(ume C(asi$icarea -aze(e )andirii critice Conectori (o)ici Si(o)ismu( ,ropozitii compuse

TE"MENI importanti pentru acest document

. propozitii inte(i)ente .

Consistenta si consecinte (deductii din ipoteze) Logica

+ Font mai mare | - Font mai mic

Consistenta si consecinte (deductii din ipoteze)

1. Definitie. O multime de propozitii S S(Q) se numeste consistenta daca exista o valorizare v pe S(Q) astfel incat orice propozitie sa fie adevarata in raport cu v; in caz contrar S se numeste inconsistenta.. In particular, daca S atunci spunem ca , in loc de , este consistenta respectiv inconsistenta. O valorizare v se numeste interpretare a lui S daca orice propozitie este adevarata in raport cu v. Notam cu Int(S} multimea tuturor interpretarilor lui S. Astfel S este consistenta daca si numai daca Int(S} si inconsistenta daca si numai daca Int(S} . Multimea de propozitii S se numeste falsificabila daca exista o valorizare v astfel incat orice propozitie sa fie falsa in raport cu v; in particular o propozitie se numeste falsificabila daca 2. Teorema. Fie (a) (b) este falsificabila. S(Q) o propozitie. este falsificabila. este contradictie. si,

este consistenta daca si numai daca este tautologie daca si numai daca

Demonstratie.

ie v o valorizare arbitrara. Avem

deoarece si , rezulta daca si numai daca ceea ce demonstreaza afirmatia de la (a). Afirmatia de la (b) este de asemenea evidenta.

3. Definitie. !eorema ". furnizeaza o metoda de dmonstratie in lo#ica numia demonstratie prin respingere si anume in loc sa se demonstreze ca o propozitie este consistenta sau tautolo#ie se demonstreaza ca este falsificabila respectiv contradictie. In acest moment metoda poate parea puerila dar se va dovedi ca in practica ea este foarte eficienta. 4. Exemplu. Multimea de propozitii adevar, fie v o valorizare oarecare. %resupunem este inconsistenta. Intr$ . Atunci

ceea ce implica

deci .

si

. &ezulta'

Astfel nu exista nici o valorizare v in raport cu care toate propozitiile din sa fie adevarate.

%ropozitia urmatoare da o lisa de proprietati ale entitatilor definite mai sus care sunt evidente motiv pentru care nu vom mai expune si demonstratia lor . 5. Propozitie. Fie S o multime de propoziti si (a) Daca S este consistenta atunci multimea (b) Daca S este consistenta si asemenea consistenta. S(Q). Avem' este de asemenea consistenta. este de

este tautologie atunci multimea

(c) (aca S este inconsistenta atunci (d) Daca S este inconsistenta atunci . Definitie. ie S

este de asemenea inconsistenta. este de asemenea inconsistenta.

S(Q) o multime de propozitii. O propozitie oarecare

S(Q) se numeste consecinta a lui S daca pentru orice interpretare v a luiS avem ( adica daca toate propozitiile din S sunt adevarate in raport cu v atunci si este adevarata in raport cu v si in aceasta situatie scriemS . %utem privi S ca o multime de ipoteze si consecintele ale lui S ca propozitii care pot fi deduse din aceste ipoteze. Multimea tuturor consecintelor lui S se va nota cu Con(S). Propozitie. Fie Avem S(Q) o multime finita de propozitii. daca si numai daca .

Demonstratie. Afirmatia rezulta deoarece pentru orice valorizare v avem daca si numai daca .

!. Exemple tri"iale. (aca # multimea vida, atunci, evident, o propozitie este consecinta a lui S daca si numai daca este tautolo#ie. Astfel daca notam cu Taut multimea tuturor tautolo#iilor din S(Q) avem' pentru o propozitie avem' daca si numai daca (e obicei in loc de este tautolo#ie. scriem . (e asemenea este evident ca pentru orice avem S sau, altfel spus, pentru orice sau,altfel spus, daca . )a un alt exemplu trivial mentionam ca sau altfel spus

multime de propozitii S si orice tautolo#ie multime de propozitii S avem pentru orice multime de propozitii Savem atunci S .

$. Exemplu. Avem' . Intr$adevar fie v o valorizare astefel incat . (eoarece propozitia este adevarata in raport cu valorizarea v rezulta ca A siB sunt ambele adevarate in raport cu v adica rezulta , o contradictie. Astfel si . 1%. Propozitie. Fie (a) (aca (b) (c) S(Q) atunci . pentru orice . si C este o consecinta a celor doua propozitii . (aca presupunem, prin absurd, ,

S(Q). Avem' si .

Demonstratie. (a) ie , lui astfel (b) (eoarece &eciproc, fie pentru orice deci (c) *vident. si deci . ; astfel . Atunci, pentru orice

. %entru orice . Acum fie , avem

avem, deoarece . ie v o interpretare a si, in particular, ;

avem, conform lui (a), si v o interpretare a lui S' ceea ce implica . Astfel . ; atunci si

11. Teorema( Teorema Deductiei pentru consecinte). Fie S o multime de propozitii si S(Q). Avem ' S daca si numai daca S Demonstratie. %resupunem ca S pentru orice ipotezei, . (aca . Astfel ; si S . &eciproc presupunem ca S presupunem ca rezulta si fie v o interpretare a lui S . (aca . Atunci in . si fie v o valorizare astfel incat si, conform

atunci v este o interpretare a lui S

particular, v este o interpretare a lui S si deci

ceea ce implica,

si concluzia S

este evidenta. S(Q).

12. Corolar. Fie n un numar intreg pozitiv si Urmatoarele afirmatii sunt echivalente' a) ;

b) ropozitia c) ropozitia Demonstratie. a) +,, daca

este o tautologie; este o tautologie. b) Inductie dupa n. %entru daca si numai daca avem, conform !eoremei si deci . )onform !eoremei +,., daca si numai

este o tautolo#ie. %resupunem

daca si numai daca

si, conform ipotezei de inductie, daca b) daca numai daca propozitia Exercitii. este tautolo#ie. c) )onform %ropozitiei -, avem si, conform !eoremei ++.,

daca si numai

daca si numai daca si este o tautolo#ie.

1. (emonstrati , folosind metoda tablelor de adevar, ca multimea de propozitii S este consistenta si determinati toate interpretarile lui S. 2. (emonsrati ca 3. ie S . .Aratati ca propozitia

nu este consecinta a lui S. 4. ie S , S doua multimi de propozitii. Aratati ca

a) b)

, .

Atat la a) cat si la b) studiati incluziunea inversa si, in caz ca aceasta nu este adevarata, dati un contraexemplu.

5. ie S o multime de propozitii consistenta si multimea

o propozitie arbitrara. Aratati ca .

este inconsistenta daca si numai daca

. .tabiliti daca urmatoarele propozitii din limba/ul cotidian pot fi sau nu simultan adevarate' (a) Martorul era speriat sau, daca 0o1n s$a sinucis atunci s$a #asit o scrisoare.

(aca martorul era speriat atunci 0o1n s$a sinucis. (b) (ra#ostea este oarba si fericirea este la indemana sau, dra#ostea este oarba si femeile sunt mai inteli#ente dacat barbatii. (aca fericirea este la indemana atunci dra#ostea nu este oarba. emeile nu sunt mai inteli#ente decat barbatii. O multime de propozitii S se mumeste ma!imal consistenta daca este consistenta si pentru orice multime de propozitii consistenta astfel incat avem . ie S o multime de propozitii. Aratati ca multimea S este maximal consistenta daca si numai daca pentru orice propozitie avem sau . &ezol"ari 1. )onstruim simultan tablele de adevar ale celor doua propozitii'

Interpretarile lui S sunt toate valorizarile v corespunzatoare liniilor +, ", 2, 3, -, 4. 2. &ezulta din tablele de adevar de mai /os. Aici interpretarile lui apar pe liniile 5, 2, - si 4 si rezultatele de pe coloana 4 arata ca in raport cu toate aceste interpretari propozitia este adevarata.

3. %roblema revine la a #asi printre cele +3 valorizari posibile ale atomilor A, B, C, D una in raport cu care toate propozitiile din S sunt adevarate in timp ce avem nu este adevarata. 6uam si si

4. a) (eoarece (a), si

si

avem, conform %ropozitiei 7. . (eci .

Incluziunea inversa nu este adevarata dupa cum arata urmatorul cuntraexemplu' luam , (+) (") %entru a demonstra (+) consideram o valorizare oarecare v astfel incat si . Avem si avem ' ,

si, deoarece ca

, rezulta

ceeace demonstreaza ca si si avem ; avem

.%entru

a demonstra (") ale#em o valorizare v astfel incat si o alta valorizare " astfel incat

si astfel b) Avem si cu . Avem si 5. %resupunem orice deci (aca exista avem, deoarece multimea . (a) Notam' Martorul era speriat., si ,

deci si deci ceea ce implica

. Incluziunea inversa si . %e de alta parte avem, evident

nu este adevarata dupa cum arata urmatorul contraexemplu' luam nu este tautolo#ie. inconsistenta si fie v o valorizare astfel incat este inconsistenta avem . &eciproc, presupunem astfel incat este inconsistenta. atunci deci

pentru

. (eoarece multimea

si fie v o valorizare oarecare. este inconsistenta. In caz contrar ceea ce arata de asemenea ca

0o1n s$a sinucis.

.$a #asit o scrisoare.

si problema cere sa stabilim daca multimea este consistenta. %utem vedea, din urmatoarea tabla de adevar, care sunt toate interpretarile acestei multimi'

Interpretarile multimii (b) Notam'

sunt cele corespunzatoare liniilor marcate cu .

(ra#ostea este oarba.

ericirea este la indemana.

emeile sunt mai inteli#ente decat barbatii. si problema cere de fapt sa decidem daca multimea este sau nu consistenta. !abla de adevar este

!abla arata, evident, ca pentru orice valorizare v exista o propozitie incat si deci ca multimea S este inconsistenta.

astfel

%resupunem S maximal consistenta si fie exista o valorizare v astfel incat (aca multimea deci sau (eoarece orice atunci din inconsistenta si deci

S(Q). (eoarece S este consistenta . Avem este si si . ie . . . Astfel .

pentru orice

lui S rezulta ca multimea ceea ce implica

este consistenta. lui S implica . &eciproc, presupunem ca pentru orice propozitie avem si fie o multime de propozitii consistenta astfel incat . %rin ipoteza avem . Astfel este consistenta, exista o valorizarev astfel incat si, in particular,

%resupunem, prin absurd, ca

pentru

ceea ce este o contradictie.