Adina Popescu

MANUAL DE PAG"
Investga |urnastce asupra practcor asocate corupe mc
CUPRINS:
De ce un Manua de paga"? 3
Patooga pag sau paga n stare crtca. 7 1 paga n preambu
(atoru).11 2 paga, de a patu de spta a bocu operator.15 3 La sarcna,
paga e poztva.17 4 Adeverne ate acte contra cost.19 5 Depasarea
echpamenteor n scopur obscure.22 6 Cum dev medc a un spta cu
renume.23
Recaptuare.24
ntrebar. Exerc. Probeme.25
Metodooga de predare a pag n nsttue de nvaamnt.26 1
paga eementara n coe prmare.30 2 Lceu - cmtr a bancnoteor
mee.34 3 Protocou de a BAC.38 4 Cursur superoare. de pagooge.39 5
Cazare" n camnu studenesc.41 6 paga pentru examene facutatve.43
Recaptuare.45
ntrebar. Exerc. Probeme.46
Crcutee pag n admnstraa pubca.47 1 Probeme admntratve
ma|ore".50 2 Probeme admnstratve mnore".63 3 (De) pasarea pag n
m|oacee de transport.70
Recaptuare.74
ntrebar. Exerc. Probeme.75
Recrutarea pag n armata romna.77
Interacunea foreor de ordne cu paga cva.83 1 Fore de ordne
ca putere.83
Recaptuare.91
ntrebar. Exerc. Probeme.91 2 Ate exempe de nteracun.92
Procesee pag.94
Scurtcrcute a frontera.96
Recaptuare.120
ntrebar. Exerc. Probeme.121
S-au confruntat cu o probema exstenaa. E au avut de aes ntre:
A) Sa scre cu ndr|re |ustara, a fe ca pna acum, despre avere
cte ae mnstruu @, ae senatoruu & sau ae prmaruu $, spre uurarea
de naduf a pubcuu cttor de ambe sexe?
B) Sau s-o ase ma moae cu demascarea maror menutor a banuu
pubc, vzb de atfe dn satet sa- concentreze efortu asupra
crcuteor pacor de reea ce compun acest computer superperformant
botezat de un paga"?
Am hotart sa adoptam poza b), nu fara oarece crampe de
contna. Ne-am gndt ca edtarea unu Manua de paga ar putea uura
vaa mutor trator n Romna.
Adca am pornt sa afam, mpreuna cu cttor notr, cum naba brav
concetaen (ncusv no, zart |) reuesc performana ca: 1 Dmneaa sa
cteasca gazeta sa- n|ure pe potcen corup; 2 a prnz sa faca
antcamera a funconar pubc cu daru'n pc; 3 Iar pe seara, sa se ntoarca
n snu fame cocoa de cadoure produse" n zua respectva.
Dn aceasta trema nu putem e! Am zs!
Am ncercat sa smpfcam modeu de vaa actva n Romna expus
ma sus, pentru a f ct ma aproape de reatate ute ce-a et:
A. Daca emnam punctu 3 Dn vaa noastra, suntem ce ma sarac
neferc ocutor a repubc. Venc frustra fara ban. Putem taa
punctu 2 vom f ma cnst, da' ma boga tot n-o sa fm. Nu dam nu
prmm, adca nu partcpam a crcutu banor, char daca mncam zare pe
pne.
B. Daca emnam numa punctu 2 atunc putem vorb de o categore
prvegata. Un om nformat care te de unde sa prmeasca fara sa fe nevot
sa dea dn page sae, e un mode de succes n Romna!
C. Daca scoatem punctu 1 paguba-n cuperc! Categora cea ma arga
ma sanatoasa a cap a popuae gnora presa. Prmete da paga, dupa
obceu dn batrn, fara sa- bata capu cu marea corupe zgndarta znc
de zart.
Emnam dn capu ocuu pubcu devorator a scandauror de
corupe povestte fmate, pubc nghesut n paragrafu A. E recuperab
pentru o actvtate economca efcenta n Romna.
Nc detep de a B. nu ne ntereseaza dect ca puncte de referna.
Modestee noastre expuner sunt orcum cu mut sub nveu or de cunotne.
n schmb, masee arg de a paragrafu C sunt exact ceea ce trebue ca
matera ddactc n demersu nostru pubcstc. Acet oamen norma, dar
mu, ncearca sa traasca decent, aa cum au vazut a ungur sau a grec.
Daca n-au vazut cum e acoo, macar au prvt a teevzor frgderu' u
Nastase.
Dntre aceta se aeg ce 15000 de prmar vceprmar, ce 80 000 de
conser oca |udeen, ce peste 200 000 de drector, subdrector, ef
servc, conser trepadu dn reg, soceta naonae, banc agen de
stat cu faee or cu tot.
Dntre aceta sunt promova ce cteva zec de m de der, vce der
secretar oca a partdeor, aaneor, mcaror grupuror de nfuena
apotce. De voe, de nevoe, e amenteaza propaga n reea sstemu
pagor, a orae sate, n nsttu, n frme pe orunde ma crcua ban
nterese.
Tocma de aceea credem ca- tare bun un Manua de paga, un ghd
practc care sa povesteasca de unde vn unde se duc page znce, care
este crcutu unde sunt nodure de dstrbue, cne sunt actor care sunt
regue |ocuu.
n pus, Manuau de paga n-ar f o cheste subversva, care sa
submneze ordnea n stat. Se conformeaza doar ndemnuu unu
premer/canddat a preedne: Daca e o probema, spune, ma bae. Ne
tot pmbam cu corupa n gura." Char aa: Ustura? Unde- probema?
Ioan Margart edtor.
PATOLOGIA SPAGII SAU SPAGA N STARE CLINICA.
Cu to suntem de acord ca, n sptae, nevoa de a scoate pcu sau
bancnota a fecare pas e a fe de necesara ca nsuna pentru dabetc. Pe
baza observaor fecarua, putem a|unge a concuza ca domenu sanata
pubce nu este neaparat ce ma corupt medu cu care nteraconam n vaa
de z cu z: pe houre sptaeor cncor, paga" capata ate vaene; ma
mut dect att, obceu n sne, nveterat de atfe, se umanzeaza". tm
care sunt venture unare ae unu medc , de aceea, de mute or ne
smm obga sa contrbum a rotun|rea or, pentru a- stmua" pentru a
prm servc de catate.
E adevarat ca exsta de preconcepute, cum ar f: medc (sau
asstentee) care nu sunt un" nc nu se uta a tne. Exsta tarfe" fxe:
douazec de m schmbatu cearceafuu, cnczec de m n|eca etc, dar ac,
n acest domenu ma mut dect orunde, se creeaza un cerc vcos, pentru
ca e n |oc sanatatea ta! Te sm ndatorat", obgat sa da, fara sa ma
anazez stuaa, ar gestu medcuu de a ua" devne unu refex.
Umanzarea" rtuauu consta n faptu ca, de mute or ma aes n stua
grave, personau medca se dovedete a f format dn oamen care poate ca
n-ar ua, daca nu ar gas pcu pregatt, pe brou. De cte or, a un contact cu
un medc dupa ce a dat paga, n-a auzt sntagma: Nu, nu trebua!" de
cte or nu te-a smt cu sufetu mpacat pentru faptu ca -a onorat".
Patooga pag consta n formarea unu cerc vcos n care ateptare
pacenor determna pretene personauu medca vceversa.
n ma|ortatea cazuror, pasarea pcuu, a cadouu etc. se dovedete
a f un moment dfc.
Lectura.
n saon, dupa operae, prntre gemete, banda|e, cusatur, pastur
ramae de anesteze care nu- fac vorbrea tocma coerenta, se dscuta
comenteaza famosu pc.
Doamna dn patu de a fereastra (ce cu prvete spre curtea
nteroara,
Pentru care a dat paga a nternar" o suta de m): Eu am vorbt
cu f-mea cu gneree ne-am facut un cacu. Ma mut de tre moane e
excus. Treaba e ca nu -am spus doctoruu de a bun nceput cred ca se
ateapta a ma mut. Da' acuma operaa e facuta, compca nu cred sa ma
apara. Asta e! Ma mut n-avem de unde!
Femea dn patu de nga perete (saraca, de a ara): cnd da
dumtae u' domn' doctor? Acuma sau a externare? Eu am pregat a
mne, acea n geanta, da' nu tu cnd sa- dau. I-am spus u' nepoata-mea
sa- urmareasca pe domn' doctor cnd ese dn cabnet, dar ea a zs sa am
rabdare. Sa nu- dau aa, ca a paa, ca e au regue or!
O ata femee:
Sta ntta doamna, c-o sa vna e sngur dupa e, nu- nevoe sa-
pndet pe hour.
Doamna dn patu de a geam: De fapt, probema nu- doctoru, c
asstentee. La asstente trebue sa da n fecare z, nu a doctor.
Femea de a ara: I-a dat nepoata-mea asstente-efe tre sute de m.
Nu- bne?
Ceaata femee:
Asta e o proste! Nu trebua sa- dea asstente-efe dect o suta de m.
Restu -ar f mpart a asstentee astea ma mc, care ne vn n saon. Crez
ca asstenta aa efa mparte ban cu cneva? a a revedere! Da'
Ea nu te ce se ntmpa cu tne, daca a un medcament de uat, un
banda|.
De schmbat.
Doamna:
Da, da, a feee astea tnere trebue sa e da, ca ee fac toata treaba!
Femea de a ara: a doctor?
Doamna:
La doctor da a sfrt! (ca a na, atunc cnd a|ung a destnae!
N.a.). Ia z, cne te-a operat pe matae? Aha, asta e un doctor foarte cnstt. E
profesor! Daca a noroc, s-ar putea sa nu- a nc un ban. Sa ase pcu pe
masa. Se ma ntmpa d'astea, ma aes cu batrn. C an a? Optzec
patru? Atunc a toate ansee sa. Cu batrn, doctor se comporta atfe. tu
ca ma au pun de trat .
Femea de a ara ofteaza, dar ramne neamurta. n spta, doctor (
ma aes profesor!) funconeaza ca nte mc dumneze, ntr-un
mcrounvers; de ac concepa ca trebue sa- muumet cu orce, macar
cu o rugacune, cu un acatst etc. ca sa prmet ceva n schmb. Sa ne
magnam urmatoru scenaru: batrna va umba ca un abur sau ca o stafe
destramata pe cuoaree sptauu n cautarea u domn' doctor, n tmp ce
nepoata responsaba" cu operaa va sorb un cappucno a bstro-u de
vzav de nsttue, n compana vreunu rezdent pe care -a cunoscut tot pe
houre ntermnabe, n tmp ce- veghea bunca. Batrna va ntnde cu
mn tremurnde pcu, ar doctoru (profesor) se va emoona vzb - va
da pacente ban napo, vrndu- n buzunaru descusut a haatuu de
moton. Batrna va f fercta pentru ca va putea ofer nepoate o mca
contrbue pentru un vtor pn de perspectve n Bucuret.
Concuze.
Pot exsta doctor uman", dar pacen ferc. Pot exsta a fe de
bne doctor nemuum pacen care mor aproape fara sa- dea seama
de ce. Sstemu nu e bne controat, prn urmare e permsb atunc se
poate ntmpa orce.
Tema.
Expca- bunc tae de a ara care vne a Bucuret sa se opereze de
cataracta, cum unde se da paga n spta. Noteaza cu atene ce a nees.
Trmte raspunsu pe adresa: www.anchete.ro/spaga 1 paga n preambu
(atoru)
La o consutae normaa, preure varaza n funce de gravtatea
nvestgae. paga se poate masura n ban, avnd drept unta de masura
eu, doaru , ma nou, euro, precum n obecte care sunt caracterzate
prn masa (100 g aur, 1 kg cafea, 200 m parfum franuzesc etc.)
Marmea pag se aprecaza n funce de gravtatea bo, stadu e
varaba nveuu de pohondre a pacentuu.
n cee ma mute cazur, ve pat ce pun 100 000 de e pentru ca
medcu sa se ute a tne. Daca et o persoana tmda te |enez sa da ban,
po ncerca sa pasez cadour.
Exsta ma mute categor de cadour: comestbe (damgeana cu
tubure daca v de a Dragaan te tratez de croza, gana grasa dn curte
daca a probeme cu coesterou etc.), cosmetce (ru|ur Channe pentru afte
rme waterproof pentru urcoare), consumabe (cafea a papta
cascu Kent pentru tuse |ungh) ate aten" ute (ceasur braar
pentru mn uxate rupte, cerce pentru probeme audtve anoare
pentru gc).
Probeme propuse (Aex dn Bucuret): 1 Daca un medc care reuete
sa ndepneasca panu" stabt de Casa de Sanatate consuta n |ur de 28
de pacen pe z, a norma", ar fecare pacent paseaza pcu ca a frzer"
cu uma suma de crca 100 000 e, cu c ban va peca znc doctoru
nostru acasa?
2 Dar daca nmum rezutatu obnut pe z cu 22 de ze ucratoare,
apo adunam cu saaru de baza, pus prestae de pe a cnce
partcuare, ct ctga un doctor ntr-o una?
Cu pcu dat a noroc.
Ca un fapt de a sne nees, gestu de a vr" n buzunaru doctoruu
pcu a devent ceva aproape mecanc, ndferent de probema pe care o a.
Dn pacate, a fe de mecanc de a sne nees este comentaru
pacentuu: Dupa ce ca -am dat o gramada de ban -a ma batut |oc de
mne".
Exempu.
Dupa ce a condat sptaee doctor cu mama sa, att Ane B. ct
pacente s-a pus n vedere ca trebue ntervene de bopse. n zua
programar, dupa 45 de mnute de a ora fxata, mama Ane B. este prmta.
Dupa ce strecoara pcu n buzunaru doctoruu, Ana B. ese pe ho. Nu mut
dupa aceea, a un sfert de ora, mama este data afara dn cabnet. Dupa ce
se facuse anesteza pentru nceperea bopse, doctoru prmete un teefon
prn care este anunat, de urgena, ca n spta a vent o echpa de nspector.
Pentru a nu- asa sa atepte, mama Ane B. este trmsa, cu tot cu anesteze,
sa stea, cnc mnutee", pe cordor, n pna arna. Cnc ore ma trzu, este
reprogramata pentru ata z, pentru ca orcum efectu anesteze a trecut
sa- faca doua n aceea z este percuos pentru sanatatea e".
(D RECOMANDARE.
Pcu nu se paseaza ncodata nante, c dupa prestarea servcor.
Trecerea pcuu cu ban dn buzunaru tau n ce a medcuu care uta
de tne se numete evaporare.
Evaporarea banor depnde de natura umana a medcuu n cauza.
Lece deschsa.
Babette, o doctora dn Botoan, ncearca sa ofere raspunsur a o
parte dn ntrebare pe care n e rdca acest capto a manuauu. Facnd
parte dn nteroru sstemuu, ea poate sa ne expce fenomenee care apar,
nteracune dntre doctor pacen, precum sa ne ofere date no despre
marmea pag.
Sunt medc prmar cu o vechme de 20 de an. Am ramas umta de
cacuee refertoare a medc dn Bucuret dntr-o probema rezovata a
acestu capto dn manua. La mne, n buzunaru unu doctor de provnce, n-
o sa gaset nc pe departe aa ceva.
La pocnca, aproxmatv 1 dn 5 pacen asa 100 000 e sau un
pachet de cafea (250 g) asta numa daca prmesc concedu medca sau
compensate". Consut n mede 10-5 pacen/z. La spta am aprox. 10
pacen, ar ce cu bo cronce sau pensonar - adca ma|ortatea - nu spun
nc muumesc a externare. Ce cu dre de mna sau cu cop ma nstar
ofera ntre 300 000 500 000 e pentru una-doua saptamn de nvestga
tratament.
Daca face un cacu sncer, nu e o paga dn care sa- fac o va sau
macar sa- cumper n cva an o mana uxoasa. asta dupa 6-7 an de
coaa, tmp n care a fost a ma fame, practc un murtor de foame pna
pe a 30 de an!
Nu-m smt contna ncarcata de page prmte. paga e motvaa
de a-m face treaba contncos de a ramne nca n ara, unde prmesc
150 euro, saaru mpozab, n tmp ce n U. E. un medc cu aceea pregatre
ctga acet ban ntr-o z de munca.
n domenu sanata, oamen asa paga pentru ntea or, au e
convngerea ca astfe sunt ua n seama (am avut ocaza sa refuz paga a
cazur grave, n momentu n care am seszat dsperarea fame), ar medcu,
avnd ma pun gr|a ze de mne, se poate concentra ma bne n munca
sa.
Concuze.
Doctor sunt motva de page pe care e prmesc astfe se pot
concentra ma bne asupra mesere or.
Teme de studu 1 Cum va da seama daca doctoru e muumt de
paga prmta?
2 Ct de grav trebue sa fe cazu dumneavoastra, pentru ca doctoru sa
nu pretnda nc un ban?
2 paga, de a patu de spta a bocu operator.
Daca dn nefercre et nevot sa- petrec cteva ze ntr-un spta,
uta de asgurarea ta de sanatate; chdeaza- conture dn banca (pentru
medc) sparge- pucua (pentru asstente).
Cum da paga n spta? Exsta ma mute etape: de a cea a nternar,
a pcu fna destnat doctoruu care te ngr|ete. Astfe, ve mpar sume
ma mar sau ma mc n dreapta -n stnga, dupa cum urmeaza:
La Internar" - 50000 sau o atene" ca sa sar peste coada, ntre
100000 500000 pentru un pat bun (nga fereastra cu vedere a curtea
nteroara, fert de curent etc.), dn nou 100000 sau ate aten" ca sa f n
saon cu un cetaean cu care te-a mpretent a coada.
La asstente: ntre 100000 500000 asstente-efe, pus pachete cu
cafea, gar etc. ca sa te aba n vzor pe tot parcursu se|uruu, 2000050000
n|eca, 20-30000/z ca sa- aduca medcamentee a ore fxe, 50000-00000
pregatrea" pentru operae (cum ar f tunsu geneor n cazu une nterven
chrurgcae oftamoogce).
La nfrmere: 20000-30000 vr n buzunaru haatuu pentru
schmbatu cearceafuu, schmbarea poze patuu, maturat pe sub pat sau
ate mc servc.
Pentru nvestga: depnde de natura or, de exempu 100000-200000
un EKG.
Anestezst - 500000-500000
Pcu fna, dupa operae": ct te asa nma - ntre 50-00 doar daca
et amaratean sau pensonar, pna a, n funce de compextatea
ntervene chrurgcae.
La Externar", ca sa e ct ma repede - 50000-00000
Studu de caz.
Dupa un accdent de crcuae, Marana S. este dusa a Urgene, a
Sptau Muncpa. Avea o fractura urta a od care necesta operae. Ct a
costat-o toata povestea? 300 de euro mna prncpaa a operae, 150 de
euro medcu asstent a operae, care era n acea tmp medc de saon,
50 de euro anestezstu, aproxmatv 60 de euro asstenta, nfrmera - n |ur
de 30 de euro, a care se adauga medcamentee, cumparate, evdent, dn
ban e.
Aadar, un se|ur" n spta pentru o fractura de od, de exempu,
Te costa n |ur de 600 de euro.
Ce se ntmpa daca nu da?
Exempu.
Pentru ca nu -a dat paga asstente, Catane S. nu s-a facut nc un
fe de anesteze dupa operaa de amgdata, ceea ce, conform tnere, era
tota necesar. Cnd s-a pns de durer nsuportabe, s-a raspuns ca trebua
sa se gndeasca a nceput sa unga" roe.
paga n spta este drect proporonaa cu numaru asstenteor
nfrmereor cu care ntreaconez, cu numaru zeor pe care e petrec ac
cu vaoarea profesonaa a doctoruu care te ngr|ete.
Vorbe dn popor Medc sunt ce ma drec tupet, fndca sunt ce
ma pun controa (de c medc condamna pentru corupe sau anta| a
auzt? Funconar exsta.) Omu bonav nu are tmp chef de recama
(char ce sanatos te ca e posb ca, o data n vaa, e sau o ruda
apropata sa a|unga sub bsturu medcuu sau a unu coeg de-a sau pe
care ntenona sa- acuze de anta|).
Corupa e ca un drog a soceta noastre (o succesune de bucur dn
page prmte nemuumr faa de cee date). Cu ct ne drogam ma mut,
cu att ne va f ma greu (sau mposb) sa ne asam." 3 La sarcna, paga e
poztva.
La o natere trebue sa cotzez" cu ce pun 150 euro n sptae cu
ma pune preten cu 300-500 USD n cee seecte. La o cnca partcuara
nsa, o natere a|unge a 2000 de doar, aa ca po spune ca a et ma
eftn!
Medc trateaza corpure ncarcate cu o sarcna oarecare ntr-un mod
dferenat faa de ceeate corpur. Pretene or vor crete n funce de
compextatea sarcn, ma aes n faza sa fnaa, dupa cum urmeaza:
paga pentru o natere normaa peaca de a 1500000 e ntr-un ora
mc, a|ungnd a ce pun 100 de euro ntr-un ora mare.
Daca sptau este cu preten, 500 de euro/doar e preu une
cezarene. Ma grav este faptu ca, de mute or, medc refuza sa faca
cezarana doar pe och frumo", char n cazure cnd aceasta se mpune
dn motve medcae.
Aadar, sarcna este o stare a corpuror umane care, ma aes n faza
sa fnaa, necesta patrea unor pag coststoare, n e vauta.
Exempu.
n spta, asstenteor e da de a 40 000 n sus. Doctoror - de a 1
mon. Ce pun aa a fost sfatuta Mara C, a nternarea pentru natere:
Da asstenteor sa aba gr|a de cop, sa- spee sa- nfaeze ca umea;
apo, de a 60 de euro n sus, sa te puna ntr-o rezerva dupa natere, sa nu
sta cu toate n acea saon."
Exsta totu contraexempe. ntr-o ocatate dn |udeu Braov, o
sarcna se rezova ntr-un mod poztv prntr-o natere sub apa, doar cu o
mca raspata sub forma de cadour.
Cazu u Nn (Locatatea: Vctora, |ud. Braov)
Naterea sub apa este posba ntr-un orae dn |udeu Braov, n
Vctora. Nu se accepta paga n ban, c numa cadour tp recompensa: un
parfum scump, o bautura fna.
La eta|u a patruea a Sptauu Oraenesc, totu este dfert: conde
decente, ca personau. Sunt oamen care te prvesc atfe dect a ate
maternta, de nu prmesc ban n pus pentru asta. Tatcu, de a stat pe
cordor pna a fnau nater, este chemat a expuzare pentru a taa
cordonu ombca. Mamca sta cu bebeuu n aceea camera e nvaata
sa aapteze.
Se ntmpa oare n Romna?!
paga" pentru medc nu e sub forma de ban; e-a aduce cea ma
mare |gnre. Atene" pe care e da, totu, se stabesc n funce de sexu
copuu: daca e baee - o stca de bautura scumpa, daca e feta - un
parfum sau un co cu decatese. Asstentee au o cute a or pentru ban pe
care- da daca consder ca au mncat destua pzza sau pra|tur n tmpu
servcuu.
Astfe, sptau nu ma trebue sa se ngr|easca de mncarea
asstenteor care, pe de ata parte, nu ma sunt nevote sa fure mncarea de
a bonav.
4 Adeverne ate acte contra cost.
Uneor a nevoe de doctor sau de ate cadre medcae nu doar pentru a
te vndeca, c pentru a obne ceva hrogarae: o adeverna, un act etc.
Care sa- fooseasca pe un at traseu a pag. Cununa cva, examenu
pentru permsu auto, pensonarea pe caz de boaa sunt doar cteva stua
n care et obgat sa vztez un medc. Te t sanatos tun, aa ca n-a nc un
chef de anaze . Snteze. n aceste cazur, rtuau" e foarte smpu: expc
car a obect ce hrte trebue, cotzez, de obce a un tarf" destu de
fx prmet marfa", pe care o nventarez a dosar. Trgu se nchee
rapd, ca a paa.
Propretatea medcor de a semna parafa hrt cu o vteza constanta
depnde de vteza de reace a ceu care paseaza paga.
Adeverne medcae pentru cununa cva.
Probema rezovata Autor: Reu.
Locatatea: Bucuret, paga: 500 000/cupu.
ve pune prostre peste cteva ze, dar descoper n utmu
moment ca de a dosar" psesc adevernee medcae, fara de care oferu
star cve nu te prmete n saa de cunun. Desgur, n-a nc chef, nc tmp
sa te trezet cu noaptea n cap ca sa sta pe a coz, pe houre cncor, ar
vtoarea consoarta e prea preocupata sa- nvte toate neamure a nunta,
ca sa se ma gndeasca a anaze.
Cerna:
Cum procedez?
Doamna For (nume parca predestnat!) e un fe de muma a pagor"
dntr-o pocnca dn Bucuret. Cnd este vorba de cascee adeverne
medcae ae ceor care vor sa se casatoreasca rapd, dn vorba n vorba toata
umea a|unge sa se converseze scurt a obect cu asstenta-efa, uscava,
tearsa, nca fumatoare de Kent ung.
Tarfu" e fx - 500000 e, dar se zvonete ca n curnd va crete pna
spre un mon, deoarece o parte a personauu medca care cunoate
stuaa ncepe sa- ceara drepture.
Rezovare:
Ve pune ntr-un pc cee doua buetne, precum o bancnota de cnc
sute de m. La pcu dupa-amaza, pe a ora ase (dupa ce peaca doctor
dn stabment) doamne For a doua z, tot a ora ase, ve prm
adevernee semnate parafate. Desgur, nu ve f consemnat drept
purtatoru nc une bo venerce!
Un concedu medca semnat parafat.
Exempfcare.
Autor: tefan.
Locatatea: Ia.
paga: 2 pachete cafea Aveam nevoe de un concedu medca. Am
cumparat doua pachete de cafea |acobs (250 de grame) e-am dat
doctore de fame, care m-a dat o saptamna de concedu, a urgene".
Pensonar pe caz de boaa.
Exempfcare Autor: Magda.
Locatatea: Cmpuung Musce paga: mutpa.
ntr-un ora de provnce mcu precum Cmpuung Musce, paga a
comsa de medc care evaueaza pacen pensona pe caz de boaa"
merge n feu urmator:
Prma etapa Ca sa prmeasca OK-u pentru dosaru de pensonare,
pacentu trebue sa pateasca o suma cuprnsa ntre 50 100 de euro.
A doua etapa Dupa care urmeaza page a comsa de a Ptet, unde
se depaseaza dosaru n contnuare: 500 000 de e paga a comsa
pteteana. Aceasta comse scoate omu a pense pe caz de boaa.
A trea etapa Urmeaza controaee a |umatate de an, daca t sa
marchez ozu corespunzator, adca o paga de un mon de e a ntreaga
comse de contro. Ca sa nu te ma duc dn |umatate n |umatate de an a un
contro a care nu se ntmpa nmc, dect uureaza buzunaru de un
buon, trebue sa cret suma a 2 moane. La urmatoarea vzta anuaa,
suma se reduce a 700 000 e.
Varanta.
La Sfntu Gheorghe, un pescar, pensonat pe bune pe caz de boaa,
afrma ca pasa de pete e sfnta pentru a nu te ma duce a o |umatate de
an a verfcare. Dar nu orce fe de pasa de pete, pna numa cu sturon
daca se poate, sau cu ate decatese pescaret.
Mcarea rectne a medcamentuu spre sta de compensate.
Exempfcare M. I. este medc. Cum profesarea mesere ar f nsemnat
cva an bun de rezdenat, saaru mzer dat dn coate, a proftat de
prma ocaze de a oco drumu destnat de dpoma, ramnnd, totu, n
sstem. A devent dstrbutor a o fabrca de medcamente, mesere care
presupunea mersu pe a dverse farmac, dscutat cu farmact, vra|eaa"
muta muta arta a strecurar pcuu n buzunaru denatoruu decze:
Daca un pacent vne te ntreaba ce medcament este ma bun pentru
cutare probema, recomanz medcamentu fabrc mee".
Aceea stratege pare ca se apca a nveee superoare. Lstee de
compensate se compenseaza" astfe prn generoztatea pcuu care
subvenoneaza catatea ogca ocuu a cutare medcament pe cutare
sta.
5 Depasarea echpamenteor n scopur obscure.
ef maror cnc de stat peaca n depasar cu echpamentee
nsttue ca sa ma faca un ban pe cont propru.
Experment" fnancar.
Locu expermentuu: ora dn Modova, o cnca unverstara.
Premsa:
efu de cnca are totodata funca-chee (decan, rector). Dn fondur
unverstare cumpara pentru cnca, chpure n scop ddactc de
cercetare", mzcur de nvestgae - ntre 15 000 150 000 bucata". Cu
acestea n dotare, peaca prn ara sa dea consuta pe cont propru.
Rezutatu expermentuu: La ua cnc se face prezena ca a
gradna, dar, cu toate acestea, efu cnc peaca de cteva or pe
saptamna, n tmpu programuu, cu assten medca pat de spta dupa
e cu scuee de nvestgae - chpure pentru cercetare" - n portbaga|, ca
sa dea consuta n provnce: az a Bacau, mne a Patra Neam, pomne
a Brad.
Tema de ucru: O consutae costa 500000 de e. Pe parcursu une
saptamn, doctoru consuta cteva zec de pacen. Cacueaza cu
aproxmae ventu unar a efuu de cnca provent dn fooase necuvente.
6 Cum dev medc a un spta cu renume.
Pregatre pentru extempora.
n curnd ve da un extempora, a matera paga", pe domenu
sanatate". Desgur, va ntreba care vor f subectee. Ne pare rau, nu v e
putem dvuga; n schmb, va prezentam o probema rezovata care ar putea
sa va nspre.
Probema rezovata destnata eevor cu cata exceponae (a fost
prezentata a concursu pentru un post de medc a Sptau Mtar, sesunea
ma 2004):
La data de 3 ma a. c, procuror Servcuu Mtar a PNA au nceput
urmarrea penaa a generauu de brgada SB, medc n cadru Mnsteruu
Aparar Naonae, acuzat de uare de mta a t. co. DN, medc n cadru
Drece Generae a Pentencareor, acuzat de compctate. Potrvt
rechztoruu, n catate de preednte a comse de examnare a concursu
de ocupare a unu post de medc n reeaua Drece Generae a
Pentencareor, SB a pretns de a martoru denunator, prn ntermedu DN,
suma de 4000 de doar SUA, pentru a- asgura acestua accesu a subectee
de examen.
Uteror, prn negocere, suma pretnsa s-a redus a 2500 de doar SUA,
dn care s-au prmt efectv 1300 de doar. Procuror PNA, n cooperare cu
ofer Drece Generae de Informa Protece Interna dn Mnsteru
Admnstrae Interneor, -au surprns n fagrant pe ce do nvnu au
ndc ca aceta au ma coms fapte smare.
Aadar medc se paguesc ntre e, n momentu n care vor sa
obna un post, sa fe transfera de a un spta a atu etc.
Recaptuare
Patooga pag consta n formarea unu cerc vcos n care ateptare
pacenor determna pretene personauu medca vceversa.
Pot exsta doctor uman", dar pacen ferc. Pot exsta a fe de
bne doctor nemuum pacen care mor aproape fara sa- dea seama
de ce. Sstemu nu e bne controat, dec e permsb atunc se poate
ntmpa orce.
Marmea pag se aprecaza n funce de gravtatea bo, stadu e
varaba nveuu de pohondre a pacentuu.
Pcu nu se paseaza ncodata nante, c dupa prestarea servcor.
Doctor sunt motva de page pe care e prmesc astfe se pot
concentra ma bne asupra mesere or.
Un se|ur" n spta pentru o fractura de od, de exempu, te costa n
|ur de 600 de euro.
paga n spta este drect proporonaa cu numaru asstenteor
nfrmereor cu care ntreaconez, cu numaru zeor pe care e petrec ac
cu vaoarea profesonaa a doctoruu care te ngr|ete.
Sarcna este o stare a corpuror umane care, ma aes n faza sa
fnaa, necesta pata unor pag coststoare, n e vauta.
Propretatea medcor de a semna parafa hrt cu o vteza
constanta depnde de vteza de reace a ceu care paseaza paga.
Char medc se paguesc ntre e, n momentu n care vor sa
obna un post, sa fe transfera de a un spta a atu etc.
ntrebar. Exerc. Probeme.
1 Daca, n spta, temperatura unu corp crete dn ce n ce ma mut,
page vor f drect proporonae cu aceasta cretere?
2 Se presupune ca un preten e nternat n spta, ar tu nu- po vzta
dect n afara oreor de vzta. Ct te costa sa- vez, totu, pretenu?
3 Crcutu" pag n spta este montat n sere sau n parae? Motva
raspunsu.
4 Dspune de suma de 300 de euro , dn nefercre, ave de ndurat
o operae de apendcta. Cum mpar procentua aceasta suma ntre
doctor, anestezst, asstente nfrmere?
5 Care sunt cee ma bune modata de pasare a pcuu n buzunaru
haatuu?
METODOLOGIA DE PREDARE A PAGII N INSTITU|IILE DE NVA|AMANT
Umbam cu paga'n ghozdan, de a gradna pn' a doctorat."
Observarea natur umane a profesoruu dn zua de az ne ofera
nforma ute asupra nveuu de pregatre a eevor, vtor pagar"
/sau pagutor". La fe ca n cazu doctoror, profesor se png de
saare or mzere, aa ca uneor se cred ndrepta sa ctge un ban n
pus, asndu-se reatv uor mtu", sa accepte mc cadour care sa e
nduceasca trau de z cu z sau sa traga nscava fooase, desgur tot
materae, dn medtae pe care e dau propror eev pentru a- trece casa.
Nveu de pregatre a eevor/studenor dn zua de az depnde de
dsponbtatea profesoror de a se asa sau nu mtu.
Astfe, putem a|unge a concuza ca tot sstemu este prncpaa cauza
a corupe dn rndu cadreor ddactce. Spre deosebre de medc, nsa,
profesor nu se |oaca" cu vaa sau sanatatea eevor/studenor, c doar cu
stuaa or coara. Astfe, corupa dn nvaamnt poate capata pe aocur
accente meschne, ateor dovedete nuttatea, de aceea pare ma uor
de controat.
Sa ne magnam ca paga ar f o metoda de ucru pe baza carea pute
rezova orce probema pe parcursu a ce pun dosprezece an petrecu n
coaa. Rezutatu ar f dezastruos, cac astfe sstemu ar produce.
Anafabe pe banda ruanta, tner ps de orce fe de educae de
bun sm! n sstemu de nvaamnt putem vorb ma mut dect orunde
despre corupe mca" sau mca paga" cu rezutate medate (absene
motvate cu ghotura, note de trecere n cataog etc.), care nsa nfueneaza
destu de pun ceeate trasee ae pag studate n acest manua.
Lectura
Eevu Popescu dn casa a VII-a B este un eev medocru, dar destu de
stor. Se straduete sa- pregateasca temee pentru acasa sa nu
pseasca de a cursur. Tocete contncos ece, fara a prcepe mare ucru,
n sperana ca va mpuca cncu savator". Eevu Ionescu dn aceea casa
este un cop detept, dar deasator. Acasa nu deschde ncodata caetu de
teme chuete ct poate, petrecndu- tmpu pe gard n curta co sau n
toaete, fumnd.
Amb eev au probeme a matematca, ar profa, o ndvda scoroasa,
hrta de mesere, amenna ma nt pe ce do ca- va asa pe vara",
dupa care e sugereaza sa vna cu ta or a coaa. Tata u Popescu este
omer, dar parn u ocuesc a ara, aa ca omu se pregatete e cu ce
poate: o gsca, o damgeana cu vn, o bucata de ca. Profa accepta cadou"
cu zmbetu pe buze, dupa care ntreaba pe tata u Popescu daca n-ar f
de acord ca odrasa sa sa faca o pregatre supmentara" a matematca.
Tata nu are ban; se nroete, se bbe, dupa care promte ca fu sau se
va stradu sngur sa- nsueasca matera. Profa e rezervata. Tata u Ionescu
ucreaza a o frma. Se nfneaza n canceare, doar cu un buchet de for,
pregatt sa negoceze". E ncntat de propunerea cu medtae". Sgur pe
sne, afrma ca e nsu se gndse a o astfe de soue, daca nu cumva
doamna profesoara ar avea ceva tmp ber ca sa se ocupe ma mut de eevu
Ionescu, care n fond a urma urme nu- un baat rau, doar ca e un pc cam
ene! Desgur, nc nu se pune probema ca medtae sa fe pe grats!".
Profa zmbete arg, apo ce do se neeg ct va costa edna" .a.m.d.
Dupa cteva saptamn, ce do eev sunt a acea nve a
matematca. Popescu s-a pus cu burta pe carte, dar n-a zbutt sa
aprofundeze", Ionescu e bta" n contnuare pentru ca teoremee -au ntrat
pe-o ureche -au et pe ceaata. Profa asa cor|ent pe Popescu - trece
pe Ionescu.
Tema de studu Expca de ce a procedat astfe profa de mate.
Expcae.
Se poate demonstra prn reducere a absurd ca profa respectva are o
vasta experena de vaa , ma aes, n mesera" pe care o practca. Nu
refuza dn prncpu un cadou sau o atene", n schmb nu prmete ban n
pc pentru a nu f acuzata ca a mta.
Eevu Ionescu repreznta o nveste pe termen ung. Profa te ca tata
are sufcen ban pentru a- pat fuu sau medtae nca ce pun un an,
ncepnd cu momentu negocer". Ban aceta vor supmenta unar
venture. Aadar, se ma poate spune despre eevu Ionescu ca este o
nveste sgura. Dn aceasta cauza, profa nu- poate permte sa foreze nota
sa- ase cor|ent. n schmb, eevu Popescu poate umpe frgderu profe a
rastmpur n anumte momente-chee dn vaa coara a acestua. Daca -
ar f trecut casa, dupa ce ar f acceptat gsca, vnu toate ceeate,
fooasee capatate de pe urma u Popescu s-ar f oprt ac. Aa ca profa s-a
vazut nevota sa- ase totu cor|ent pe Popescu, pentru a- asgura nca o
|umatate de porc vreo zece tr de uca. va asa cor|ent anu vtor, dn
aceea motve.
Aadar, un eev pot reprezenta pentru profesor nvest sgure pe
termen ung, a nu e pot aduce fooase dect n anumte momente-chee.
Propretae corpuror ddactce.
Ca orce corpur dn umea care ne ncon|oara, corpure ddactce
corupte au ee propretae or, de care trebue sa nem seama n
momentu n care vrem sa pasam o mca paga sau un cadou ut pacut.
Corpure ddactce corupte se mpart n doua categor: corpur
ddactce transparente - a care se apca paga pe faa - corpur ddactce
opace - a care se apca cadou cu subnees".
Eev, rene!
paga sau cadou destnate profesoruu trebue sa aba o vaoare
nvers proporonaa cu radacna patrata a sume noteor dn cataog.
Probema rezovata Un absovent de ceu pedagogc fara pe este
repartzat ntr-un sat obscur, sa zcem Maneu. E va face naveta znc cu
autobuzu de tp rata", va perde ore bune pe drum, ban arunca pe
transport nu va obne nmc n schmb, dn cauza faptuu ca, a sat, eev
sunt sarac.
Cerna.
Cum poate e profesoru nostru dn aceasta stuae? Rezovare.
Tnaru profesor va cotza" a Inspectoratu coar |udeean n |ur de
1000 de doar. Va prm un post n ora, va putea asa cor|en cva eev,
apo va na o edna cu parn n care va expca ca ace cop au nevoe
de o pregatre supmentara" va apea a medta, drept paga mascata. n
ma pun de un an va scoate ban nvest.
Concuze.
Ban nvest de un profesor n carera" sa se pot recupera treptat,
prntr-un artcfu ddactc, cu a|utoru eevor sa.
1 paga eementara.
n coe prmare.
nscrerea a o coaa cu renume.
Pentru nscrerea unu cop a o coaa cu renume, un parnte este
obgat sa cunoasca temenc noune de baza ae pag eementare. n
acest sens, daca a dsponb cteva sute de doar sau de euro, nseamna ca
po permte paga mnma pentru ca baeeu sau feta ta sa aba parte
de o educae aa cum scre a carte. Ce ma adesea, o pa" e cea ma
comoda faca soue.
n cazu n care et un parnte care dorete sa- nscre odrasa a o
coaa ma buna, dar dntr-un at carter nu a nc o cunotna" care sa
te rezove", atunc a de parcurs de unu sngur cteva etape esenae:
Sa ncep aergatura cu ce pun un an nante, pentru ca ocure a
coe cu renume au mare cautare, ar drector, atunc cnd ve ncerca sa
da de e, ntodeauna vor f peca n concedu sau a un schmb de
experena n stranatate.
Sa f bazat", adca sa a cu ce sa sus negocerea, ar pentru prmu
contact sugeram sa nu te gndet a o suma ma mca de 100 de euro.
Daca ve prm dn partea secretare raspunsu: Ne pare rau, nu ma
sunt ocur!", ncearca sa te pu pun n ocu e ve reaza faptu ca dupa
attea refuzur znce, poate crea foarte uor un refex de respngere".
Atunc trebue sa o stmuez rapd cu o cocoata, un pachet de cafea .a.m.d.
sa nst pna ce ve auz: ncerca n |ur de, cnd vne doamna
drectoare poate rezova cu dumneae".
Daca doamna drectoare este o femee de nees" - te asguram ca
n 99% dntre cazur este - va da seama dntr-o ochre ca a temee
facute". Astfe, va a|unge reatv uor de a orcum am depat de|a.
Lmta de eev dntr-o casa" a ar ma f o posbtate, dar nu pentru
orcne!".
Dn acest moment, po, n sfrt, sa respr adnc, cu buzunaru uurat
de cteva sute de euro, dar cu sufetu mpacat - copu tau va avea parte de
o ndrumare buna avzata!
Exempu.
Cnd a vrut sa nscre copu a coaa dn Cotrocen, urmnd sa se
mute n cteva saptamn acoo, mama u Mha a trebut sa cotzeze.
Cadour gree. Parfumur franuzet, hane de frma, ban, n utma nstana.
Drectoarea co nc nu vroa sa- auda argumentee, cum ca n doar cteva
saptamn Mha fama sa deveneau aproape vecn co. Invoca mereu
argumentu nencreder. Adca se faceau prea mute mecher" dn astea ca
sa se ntre, deh, coaa de Carter, nu aa. Seecta, nu aa. Nu accepta ea pe
orcne. , a o adca, daca vn ac to dn ate cartere, saracu cop a
Cotrocenuu, unde or sa se duca? n Bata Aba? Bnenees, ocur s-au gast
medat dupa cotzare, ar mce nterven, de atmnter nute dn punct de
vedere ega, au dus medat a nscrerea mcuuu a coaa de nga casa.
Concuze.
Daca vre sa- nscr copu a o coaa cu renume nu po foos
nstrumente de tpu pa", ncerca cu pcu!
Rene, parn!
nante de a e mbuna" pe drectoare, aa-va cu secretaree!
Secretaree dn sstemu de nvaamnt sunt deseor nte persoane
cufute, dar care pot deven suspect de repede deosebt de amabe. De
aceea este de preferat sa cutva o reae de pretene, sa e cana cnd
sunt oboste, sa e ascuta probemee egate de nsttue n care ucreaza
de oaee care se sparg n capu or, sa e admra acu de pe ungh
pantof c, dar ma aes sa asa pe brou or, a ntervae fxe de tmp o
mca atene, ca sa nu va ute! Nu se te ncodata cnd ve avea nevoe de
ee.
Pentru o casa ma buna.
n coe generae dn Bucuret exsta de regua doua tpur de case:
casee deae", adca cee ae poor casee paraee", adca cee ae
amaratenor. Daca notam prmee case cu ndcatvu A", ar pe ceeate
cu restu tereor dn afabet, vom obne o casfcare smboca ce refecta,
ntr-o forma generazata, categore socae de eev, drect determnate de
conture bancare ae babacor.
Experment.
Se presupune ca o mama care, n mod egtm, dorete tot ce e ma
bun pentru copu e, ntenoneaza sa- transfere feta, eeva cumnte
stoare, dn casa paraea" a VI-a C, n casa deaa" a VI-a A, casa cu
predare ntensva n mba engeza. Mama afa ca coaa dspune de o
doamna drector - femee de nees - aran|eaza o ntnre cu ea.
Ina, mama eeve va ncerca sa poarte o dscue sentmentaa cu
drectoarea co, ca de a femee a femee", n care sa- expce ct de mut
ar nsemna pentru fca sa (de atfe, cu rezutate destu de bune a
nvaatura!) casa cu predare ntensva n mba engeza, ct de foos -ar f o
concurena reaa n acest domenu, ce perspectve -ar ofer etc.
Observa ntermedare.
Ve observa ca drectoarea ramne mpasba a acrme dn och
mame ca va f destu de pun mcata de buchetu de for de o suta
ceva de m, cu gr|a mpachetat de forareasa dn paa, n ceofane
funde, depus de|a pe brou e.
n scurt tmp va scurta mame dscursu, nvocnd o treaba urgenta
a canceare". La a VI-a A sunt de|a prea mu cop. n pus, eev au dat
un test a mba engeza a nceputu case a cncea. Nu tu daca fca dvs. va
putea sa- a|unga dn urma!". Dn acest moment, nsstenee mame vor f
nute.
Observa fnae.
A doua z, mama, femee amboasa perseverenta, se va posta dn
nou n faa brouu drectoare cu un at buchet de for ma mpopoonat,
pus o cute de bomboane. Drectoarea va ua fore va prv bomboanee
cu suspcune.
Suspcunea va dsparea nsa ca prn mnune n urmatoaree secunde, a
apara une mc contrbu pentru aboratoru de engeza sub forma unu
pc garnst cu cteva moane de e, nempozab.
Ve constata fara surprndere, cum dupa nc o saptamna, fata va f
de|a nscrsa n casa mut dorta.
Rene.
n cazu n care vre sa va transfera copu dn casa amaratenor"
n casa poor", renuna a stratagemee de ordn sentmenta trece
ct ma repede a afacer"!
2 Lceu - cmtr a bancnoteor mee.
Dupa ce v-a nsut noune de baza despre paga eementara, se
presupune ca sunte de|a pregatt pentru urmatoarea etapa a ve coare,
ceva ma compexa. A trecut de|a examenu care va verfca capactatea de
a neege mecansmu pag dn nvaamnt, ar acum ve partcpa a
cursure ceae. Prncpe sunt, n mare parte, aceea, dar ac nu ma
merge doar cu maroru de aur de pe nt marte cu orhdeea de pe opt.
Exempu I
n casa a IX-a, am trms-o pe mama a domn' profesor. m trebua un
7 I-a dus un cartu de Kent, un pachet de cafea, o stca de chor. Prma data
nu vroa sa a, dar, dn greeaa , mama a deschs un pc sacoa -a
pacut pesa|u". (autor: |uno dn Gaa)
Se te ca ce ma corupt cadru ddactc dntr-un coegu dn Gaa este
domnu profesor de store. Nu po sa- v, nsa, de hac, pentru ca profu' are
pe a nspectorat.
Care este metodooga" domnuu profesor? La ora preda, rectnd"
matera, fara pauza, astfe nct nc un eev nu reuete sa noteze nmc.
Apo, a ucrare", da subecte cu subnees", ar a corectat trage doua n
ro gata!
La fecare casa are cen" u: aa de a ara cu vn, aa de a ora
cu ban, aa cu o bucata de p. aa trec cu to casa!
Casa de eev cor|en este ace medu omogen de eev ene,
reprezentnd o bnemertata sursa de vent supmentar pentru profesor.
Cor|ena este cea ma smpa metoda de a obga un eev sau un grup de
eev sa cotzeze.
Exempu II Autor: Paprka Locatatea: Constana paga: 25 de euro.
Cu toate ca nvaam char ma pregateam a matematca, profa m
aegea probemee exerce astfe nct char ce ma bun dn casa ar
f ramas bocat. Ma scotea a taba - nte depna - , surprza, nu tam sa
rezov!
ncepnd dn casa a IX-a, am nceput sa cotzez" a profa de
matematca cu cteva cadour (n vaoare de peste un mon de e), pe care
e admnstram" n pauza, dupa ce o ateptam a canceare. Acum sunt n
casa a XI-a a acea ceu m-am cam obnut cu dare". Dar, dn cauza
asta, am ncetat sa ma nva aa cum o faceam nante pentru ca, a sfrtu
semestruu, tu ca trebue sa ma duc cu daru" cu fore de rgoare. Nu
ma am nc o motvae ca sa ma pregatesc a mate! n pus, vne BAC-u
matere tu puna. Cne este de vna, n conde n care n generaa char
m pacea matematca ma pasonau probemee ce necestau o atene
deosebta?
Tema de studu propusa de Paprka.
OARE PROFESORUL IDEAL ESTE ACELA care te amboneaza te
motveaza, SAU PROFESORUL CARE IA PAGA?!
paga pentru chu.
Autor: Adna.
Locae: un ceu cu renume dn Bucuret paga: cnczec de m sau
un pachet de Marboro sau un numar de CD-ur cu fme/saptamna, un
teefon mob Noka, pus mc aten/an coar.
Nu este vorba despre o stuae snguara, cac un grup destu de mare
de eev procedeaza astfe. Tre chuur consecutve ntr-un nterva de o
saptamna vaoreaza" cnczec de m sau un pachet de gar bune.
Eu am vrut sa ma asgur pentru un an ntreg, aa ca -am dat de a
bun nceput un teefon pe care nu- ma fooseam", martursete un eev.
Totu, teefonu - nveste" pe termen ung se pare ca nu a fost
sufcent, cac reaa ma trebua ntrenuta cu mc aten". Uneor, eevu
respectv prefera sa- tenteze pe gardan cu CD-ur care sa conna cee ma
tar" fme ce nu aparusera nca pe paa, n oc sa- dea ban.
Stratega" s-a dovedt uta, cac vrsta body-guard-uu nu o depaea
cu mut pe cea a ceenor. Manpuarea" gardanuu nu a batut ncodata a
och profor sau drecun, cac toata umea nchpua ca pecam atfe
dn coaa, sarnd gardu sau ma tu eu ce.".
Sartu garduu" ar f fost ntr-adevar o metoda uor de pus n
practca, dar putan n-aveau nc un chef sa- asume rscu de a- murdar
pantaon de frma", cnd e era orcum mut ma uor sa asa, pur smpu,
pe poarta.
Rene.
Daca vre sa chuet, n oc sa sar gardu co sa- fac bug varza,
ma bne marc banu' sau cadou de rgoare portaruu sau body-guard-uu ca
sa po e fara gr|a pe poarta!
Ban fara chtana a fondu case.
Autor: Cttor Anchete.ro.
Locatatea: Bucuret paga: 1100000 de LEI.
Sunt parntee unu eev emnent a unu ceu cu renume dn Bucuret
vreau sa va semnaez faptu ca trebue sa patesc pentru copu meu 1
mon de e drept fond a co (500000 de e/semestru) - 100000 de e
fondu case (50000 de e/semestru), adca 1100000 de e pentru anu
coar aba nceput.
M se pare o suma exorbtanta, pentru care nu se ofera nc un fe de
chtana dn partea co care nu neeg cum este foosta. De parca to.
Cop acestu ceu ar f de ban gata"! Copu meu este n casa a IX-a
anu trecut am avut de achtat, a aceea coaa, 800000 de e fondu
co + 300000 de e fondu case. Face, va rog frumos, o socoteaa smpa:
coaa are casee I-XII (cte 4 case n fecare an coar, cu o mede de 30 de
cop ntr-o casa): 12 an x 4 case x 30 de cop = cca. 1440 de cop x
1000000 e/cop = cca. 15 marde e anua!
ntrebarea cttoruu.
UNDE SE DUC TO|I BANII ACETIA?
P. S. m cer scuze pentru nedezvaurea dentta, nsa ma tem de
eventuae repercusun asupra copuu meu.
I
3 Protocou" de a BAC
Protocou" de a bacaaureat repreznta o ata probema cu care se pot
confrunta eev dn anu termna, dar parn or. Se presupune ca orce
parnte ubete copu, vede ce ma frumos ma detept, aa ca e de
ateptat sa scoata dn buzunar ct e nevoe ca acesta sa promoveze cu bro
unu dn prmee examene seroase dn vaa sa. Drgntee case este ce
care strnge recota" pentru protoco. n oraee de provnce (Trgu-Mure,
Ptet, Braov), protocou atnge o suma cuprnsa ntre 800 000 de e 1
500 000 de e pe cap de cean.
Exercu.
O casa are 16-20 de eev. nmu sumee de ma sus cu cte case
are un ceu, face un cacu rapd ve afa c ban se strng a un sngur
examen de bacaaureat.
La Bucuret sumee sunt ma mar cadoure pe masura, sub
pretextu de a avea comsa tot ce- trebue ca sa se smta ct ma bne. n
captaa, a un ceu de top", protocou este cuprns (de a casa a casa
sumee varaza, bnenees, n funce de pretene drgnteu) ntre 1 500
000 de e 2000000 de e. Ar ma f de adaugat cadou de sfrt de ceu
care se face drgnteu a desparre. Un astfe de cadou dn partea case"
costa n |ur de 3-4 moane de e.
Concuz Protocou" de a BAC e o paga mascata care are drept ro
stmuarea comse de examnare.
La BAC, drgntee este un corp ddactc conductor a pag (denumta,
ntr-un mod ofca, protoco) provente de a eev destnata comse de
examnare.
Exempu de paga pe faa"
Anu acesta, a BAC, ceu bucuretean. A. T. a fost profesoara
supraveghetoare. n fecare casa, pe catedra, era cte un zar cu cte doua
moane de e n e, paga pentru profesor supraveghetor, pentru a se
ctga ndugena", martursete ea.
4 CURSURI SUPERIOARE DE. PAGOLOGIE.
La admterea n nvaamntu superor, page dfera de a caz a caz.
Crcua egende despre case predate a chee" man aba ete dn
fabrca, parcate peste noapte n faa veor unor profesor dn comse, dar nu
avem exempe concrete n acest sens.
Tema pentru acasa.
Daca cunoate astfe de exempe, ateptam povete voastre pe
adresa ste-uu.
La admtere se practca paga mascata", reprezentata tot de
costure medtaor pe care e-a susnut cu un profesor dn comse ce
pun un an.
Etape:
Et recomandat de o cunotna profesoruu respectv. Cu ce pun
|umatate de an nantea examenuu de admtere, te prezn tmd n
sanctuaru sau de a facutate. Te prefac mpresonat de personatatea sa,
per" cum t tu ma bne, dupa care marturset pe optte ca vsu tau
dn copare este sa f student a facutatea respectva, sa- dev un destonc
ucenc, sa- cac pe urme etc.
Profesoru va propune sa va cunoate ma bne, sa vada ce fe de
om.
Et daca a ncnae necesare pentru facutatea respectva. Pentru
toate acestea, e necesara o pregatre supmentara" destu de coststoare,
n ntmtatea ve acestua.
Dupa ce profesoru te consdera destu de pregatt" pentru a partcpa
a examen, te trece pe o sta cu vtor studen mertuo decde, n funce
de poza numeu tau pe sta, daca ve ntra n ace an, sau ma trebue sa
atep nca unu.
Exempu Autor: Mara Locatatea: Bucuret paga: 0 e - un caz ferct!
nante cu aproxmatv o una de a da admtere a o facutate
partcuara, vtor me coeg care erau de|a n anu II m-au nformat ca
trebue sa cotzez a decan ce pun 100 de doar ca sa ma asgur ca ntru. N-
am avut de unde sa fac rost de acet ban m-am hotart sa dau examenu
a pesneaa, fara sa ma trec nante prn cabnetu decanuu. Am ntrat cu o
nota foarte mca, utma pe sta, de eram bne pregatta. Experena mea
m-a demonstrat ca uneor merge fara paga!
Totu, coeg me de an m-au povestt ma trzu despre reaa" pe
care o stabsera cu decanu nante de examen. Unu dntre e era dn
Modova , vztndu- pe decan, se pare ca acesta -ar f spus: Am auzt ca
a vo acoo, n Modova, se mannca bne! Am sau nu dreptate?". Tpu
respectv a facut o excurse pna a o stna dn nordu Modove, de unde a
vent cu un me, cu brnza cu smntna. Atu era dn Gaa. Ce frumos e
a vo, a Gaa!", ar f suspnat decanu. Pe mau Dunar, pete ct
cuprnde.". Tpu dn Gaa a fost ma mecher: s-a dus pna n haa, a Obor,
unde a nvestt ntr-un somn de zece ke ntr-o tuca, pe care e-a dus
pocon decanuu. O fata dn Satna a cotzat cu nte zabar. Ce dn
Bucuret au donat" fa-cuta teefoane mobe, cacuatoare. O vtoare
studenta ar f fost ntrebata de catre decan ce- psete cabnetuu sau. Fata
a rdcat dn umer, ar decanu a amurt-o surznd: O masua de crsta pe
care sa- toceasca coatee studen!"
Concuz.
La admtere funconeaza att paga mascata", care se concretzeaza
n pregatrea supmentara oferta contra cost de catre unu dntre profesor
dn comse, ct ban sau cadoure strecurate n brou decanuu nante de
examen.
paga mascata" asgura o ma buna cunoatere a sstemuu a
vtoror ta profesor un oc pe sta de ateptare" a vtoror studen.
5 Cazare" n camnu studenesc.
Exempu I.
Autor: Prowe R Locatatea: Bucuret paga: 150 de euro.
Cum se te, prestgoasa" Unverstate dn Bucuret nu acorda cazare
ceor dn anu I. V dn provnce, nu cunot pe nmen nmc nc nu a
unde sta! Dn acest motv, mu renuna a facutate char dn prmu an.
Subsemnatu, anu trecut boboc a o anumta facutate dn cadru unversta
ma sus menonate, a trebut sa dea dn coate o mta de 150 de euro
pentru un oc de cazare n Grozavet. De mute or nu este sufcenta doar
mta, c e nevoe de nte pe", atfe ado, camn! Anu acesta, PAGA se
preconzeaza n |ur de 200 de euro.
Concuza autoruu.
Domnor, ma bne m nchrez mpreuna cu a tre coeg un
apartament cu doua camere a|ung cam tot pe acoo, nefnd nevot sa
mpart patu cu gndac n camn!
Exempu II Autor: Lucus Locatatea: Bucuret paga: tot 150 de euro,
pus doua ber.
Tpa - admnstrator. Tpooge: mechera. De ce?
Am mers prma data a ea sngur, cu 150 de euro m-a trms a
pmbare,
Motvnd ca ocure nu se dau dect prn reparte. Aa ca m-am dus
a.
Pmbare, ncercnd sa gasesc pe cneva care o cunoate.
Tpu de contact - omenos. De ce?
M-a costat doar doua ber un tax rezovarea: Bne, ma draga, pa tu
nu t ca nu se merge ncodata de unu sngur? Ca daca nu te cunoate omu
nmen nu se ncurca?". Evdent, nu tam, dar am afat! Fnau - ca n fmee
amercane.
Am o camera cu gndac, dn care nu se vede turnu Effe, dar vorba
aa: urta-, da'- a mea!".
Aadar, de paga pentru cazare" ntr-un camn studenesc varaza
ntre 150 200 de euro, este ndcat sa apeez a un ntermedar pentru a
negoca cu admnstratoru.
n aceste cazur, ntremedaru are ro de zoator, deoarece
admnstratoru nu se ncurca cu orcne".
6 paga pentru examene facutatve"
Exempu I.
Autor: cttor anchete.ro Locatatea: Tmoara.
paga: 1000 de euro pentru cnc examene.
Pentru a ua cnc examene n sesunea de toamna a anuu III a UMFT,
am dat paga 1000 de euro. Eu sunt, nsa, mc cop faa de cea coeg a
me! Am coeg care au dat paga a examene m de euro practc nu au
nvaat a nc un examen pna acum. E vor deven medc fara a f nvaat
nmc, dar vor trata oamen v".
Exempu II Autor: Crst Locatatea: Bucuret paga: un bbeou de
porean.
Reprezentnd un chnez, taetor de emne.
Eram prn anu I a Drept n-aveam nc o ansa sa trec examenu de
atna. Ma gndeam sa ma neeg" cumva cu profa, nsa nu tam ce sa-
duc. Am cautat prn casa n debara am descopert un bbeou de porean
reprezentnd un chnez batrn, taetor de emne. Probab ca- prmse maca-
mea, care era tot profesoara, a un ceu. L-am mpachetat frumos ca sa
semene cu un cadou m-am prezentat a profa respectva, carea m-am
pns ca nu neeg con|ugare nu ma tu caror verbe. I-am ntns cadou, ar
profa, stmuata" de un pachet att de mpunator, a nceput sa-m expce,
pna de bunavona, con|ugare. Utasem sa- preczez ca pachetu era
frag"; dn greeaa a dat peste e chnezuu s-a spart toporu. A fost
foarte dezamagta, ma aes ca dupa ce descoperse chnezu, ncepuse sa-
paca. M-a trecut examenu, dar dup'aa m-a batut a cap toata facutatea:
cnd aduc un at chnez?
Legea crcutuu cadouu n natura.
Un cadou prmt se poate transforma n vtoarea ta paga. Astfe,
cadou se poate recca".
(D Sfat.
Daca te a mtut" ntr-o anumta stuae cu o stca de whsky, un
cartu de gar sau char cu un chnez de porean, nu deschde stca, nu
fuma gare nu- pune bbeou pe eta|era! Dosete-e a oc sgur, n
debara, cac, ma mut ca sgur, toate aceste bunur vor f de foos n
momentee decate".
Ate exempe.
La Unverstatea de Medcna Farmace dn Tmoara, pentru o
ucrare de dpoma se patete ntre 200 - 500 de euro, ar pentru un examen
- 200 de euro.
La secretarat se asa ntre 50 -200 de euro pentru fnazarea dosareor
de absovre a studen stran, ar fara aten" nu se spune nc macar ct
e ceasu. Ca stran, nu este posb sa e un examen doar nvand, c trebue
o cotzae" de 200-300 de euro. n cazu studenor romn, nota nu are nc
o egatura cu subectu scrs.
Prntre batna" Potehnc este cunoscut faptu ca mute examene
se trec prn contrbu n buzunare personae. G. H. este profesor a
Potehnca, ar anu acesta, n peroada restaneor, a trebut sa evte sa ma
raspunda a teefon dn cauza soctaror contnue ae studenor care
ncercau sa- mtuasca. Pentru nota de trecere s-au ofert de a 100 de euro
pna a 400
Acum do an, a facuatea partcuara Spru Haret, o restana te costa n
|ur de 100 de euro. Profesor pca n drac a partcuara, doar ca sa te aduca
n pragu dsperar sa patet taxa de promovare", ne spune un student.
Rene, studen!
La facutate, un profesor va pca a examene doar ca sa va foreze sa
pat taxa" de promovare.
Recaptuare
Nveu de pregatre a eevor/studenor dn zua de az depnde de
dsponbtatea profesoror de a se asa sau nu mtu.
Un eev pot reprezenta pentru profesor nvest sgure pe termen
ung, a nu e pot aduce fooase dect n anumte momente-chee.
Corpure ddactce corupte se mpart n doua categor: corpur
ddactce transparente - a care se apca paga pe faa - corpur ddactce
opace -a care se apca cadou cu subnees".
Ban nvest de un profesor n carera" sa se pot recupera treptat,
prntr-un artcfu ddactc, cu a|utoru eevor sa.
Daca vre sa- nscr copu a o coaa cu renume nu po foos
nstrumente de tpu pa", ncerca cu pcu!
Casa de eev cor|en este ace medu omogen de eev ene,
reprezentnd o bnemertata sursa de vent supmentar pentru profesor.
Cor|ena este cea ma smpa metoda de a obga un eev sau un grup de
eev sa cotzeze.
Daca vre sa chuet, n oc sa sar gardu co sa- fac bug
varza, ma bne marc banu' sau cadou de rgoare portaruu sau body-guard-
uu, ca sa po e fara gr|a pe poarta!
Protocou" de a BAC e o paga mascata care are drept ro
stmuarea comse de examnare.
La admterea a facutate, funconeaza att paga mascata", care se
concretzeaza n pregatrea supmentara oferta contra cost de catre unu
dntre profesor dn comse, ct ban sau cadoure strecurate n brou
decanuu, nante de examen.
paga pentru cazare" ntr-un camn studenesc varaza ntre 150
200 de euro. Este ndcat sa apeez a un ntermedar pentru a negoca cu
admnstratoru.
La facutate, un profesor va pca a examene doar ca sa va foreze
sa pat taxa" de promovare.
ntrebar. Exerc. Probeme.
1 Eevu Raducu are a mba romna un cnc un patru n ora, un
ase n ucrare tre n teza. Ct trebue sa pateasca mama u Raducu
pentru ca acesta sa promoveze?
2 Cum pute afa daca un corp ddactc este transparent sau opac?
Motva raspunsu.
3 Un funconar pubc prmete o stca de whsky pentru a urgena" o
aprobare. Funconaru doneaza" stca profuu de mate a fce sae pentru
ca aceasta sa treaca casa. Profu de mate are probeme cu prostata
vzteaza un medc specast. Baatu medcuu trebue sa pece n armata,
aa ca tata apeeaza a un coeg de-a sau pentru o scutre". Un bunc de-a
coeguu se cearta de an de ze cu vecnu sau pentru pamnt are nevoe
de o ntervene" a prmara dn sat. Cne bea pna a urma stca de
whsky?
4 Ce vaoare va trebu sa aba unghu de ncdena pentru ca fasccuu
ncdent sa fe perpendcuar pe fasccuu refectat? Nu t?! Pregat
cadoure!
5 Spunem despre cadour: un anor are 10 grame, o stca conne
750 m de whsky, un cartu are 10 pachete de gar. Cum vor nfuena
aceste propreta ae cadouror notee voastre dn cataog?
CIRCUITELE PAGII N ADMINISTRA|IA PUBLICA.
n urma expereneor personae, precum prn ncercare repetate de
a ne rezova probemee de ordn admnstratv, vom observa ca traseee
pag n domenu pe care studem n acest capto se desfaoara, de cee
ma mute or, sub forma unor crcute. Cu ate cuvnte, n admnstrae,
paga nu se oprete doar a nve de smpu funconar corupt, c ncepe sa
crcue", dn mna n mna, dntr-un brou ntr-un at brou a unor nsttu
de stat cu care ntra n contact, perodc, cetaeanu de rnd. n cee ma
mute cazur, daca a nevoe de o aprobare, o banaa hrte semnata, un act
etc, nu este sufcent sa cotzez sa aduc pocoane a un sngur gheu de
rea cu pubcu, dn spatee carua te prvete sctrta o funconara
transprata rdata dn cauza gr|or ze de mne a nemuumror faa
de saaru sau de bugetar. ntr-o astfe de nsttue, funconara respectva
va coabora" cu a funconar a fe de apatc, coeg e, pentru rezovarea
sau urgentarea probemeor tae ncunu dntre e nu va mca un deget
daca nu va prm nmc n schmb. Cu to ateapta cte ceva, char nante ca
tu sa deschz gura sa expc de ce a nevoe. Astfe, se poate spune ca n
admnstrae, paga este prezenta n starea sa cea ma pura", neaterata de
procesee de contna ae unor medc profesor sau de prosta
mechera" a unor vame sau pot. Funconar pubc corup
ceresc" de mute or paga, scurt a obect. Rtuau cu care de|a te-a
obnut care poate capata pe aocur ate vaene ma umane", care se
poate transforma ntr-o pacuta pretenoasa socazare, ac e foarte strct,
uneor char nexstent, pentru ca nu conteaza dect sa respec tarfu". Nu
da, nu prmet!" - aceasta e mentatatea mpusa de funconaru pubc.
Daca da, totu va f OK, dupa care. a revedere ( nu cred sa ne f cunoscut
vreodata)!
n admnstrae, traseu pag se desfaoara sub forma unu crcut.
Crcutu n care paga a|unge unde trebue, ar probemee tae se
rezova, se numete crcut nchs.
Crcutu n care paga este nsufcenta sau se perde pe drum, ar tu
ram cu buza umfata, se numete crcut deschs.
Ca n orce crcut, exsta corpur conductoare, care preau paga o
transmt" ma departe corpur zoatoare (cu func sau poz-chee), n
buzunaree carora traseu pag se oprete.
Mc funconar care sunt acuza pubc ca au mta sau sunt prn n
fagrant, spre decu mass-meda, dar a cetaeanuu.
Obnut, |oaca rou de paratrasnete.
Paratrasnetee nu pot stopa fenomenu, deoarece cu a|utoru or se
neutrazeaza doar mc nofensve sume de ban dn crcut. De asemenea,
prezena paratrasneteor nu poate schmba un ntreg sstem mecansm a
pag, aproape perfect" dn punct de vedere tehnc".
Ate eemente de crcut.
Generatoaree, dupa cum a renut de|a dn ece anteroare,
repreznta sursee de paga. Omu de rnd, a caru mentatate de a da paga
pentru a nu perde tmpu a coz ntermnabe a se mbonav de nerv,
ntrene" sstemu; astfe, e este generatoru ce ma des foost ntr-un
crcut.
Semconductoaree sunt acee eemente de crcut care ren o parte dn
paga, sufcenta uneor pentru a- umpe frgderu sau char a- zugrav
bucatara, ar restu o paseaza" ma departe, pentru a- asgura n
contnuare o vaa thnta a ocu de munca.
Conductoaree de egatura sunt reprezentate de pee" reae tae
cu a|utoru carora paga pe care o da poate sa ntre n crcut. Cunot pe
cneva a prmare, omenet" cu o stca de whsky sau cu o suma modca
de ban, ar persoana respectva te va pune n egatura cu cne trebue!
Aparatee se consttue n drece, servce, broure anumtor
nsttu care funconeaza dupa un reguament de ordne nteroara propru
(de genu stat n stat"), unde trebue sa cotzez pentru a f pasat a o ata
drece, un at servcu etc, ae caror atrbu se aprope ma mut de natura
probemeor tae admnstratve.
ntrerupatoaree sunt anumte eemente de crcut, persoane afate n
postur-chee care fac opne separata de restu nsttue, dar care tu tot ce
se ntmpa. Daca nu e convng" sa nchda och, ee pot crp",
ntrerupnd astfe traseu pag tae.
Vorbe dn popor
Nc un partd de guvernamnt nu va putea schmba obceure
ocuu, doar sa e dmnueze mpactu. Poporu este a fe de corupt ca
guvernu sau, de sute de an. Pun a nve menta, mu a ce factua.
Mentatatea de paga arata ca nu suntem nca europen."
Se pare ca paga e ca ueu n Bucuret; daca nu ung mecansmu,
nu se mca! Ce ma tare m-a mpresonat o funconara de a Mnsteru
|uste, care m-a spus n prezena a nca cnc persoane:" Numa' 200000?!
Pentru asta nu merta sa m mc c. de pe scaun!".
Medc nu cer, dar te asa sa mor daca nu e da, profesor nu cer, dar
copu tau va termna coaa dot, daca nu face medta cu e, vame nu
cer, dar daca nu da, sunt n stare sa te dezbrace a pee sau sa- desfaca
mana n buca, pot nu cer, dar daca nu u o bancnota n certfcatu
de nmatrcuare, ve pat amenda exempee ar putea contnua cu
funconar dn prmar, prefectur, cu |udecator, procuror, comsar Garz
Fnancare.
1 Probeme admnstratve ma|ore"
Lectura Autor: anonm.
Trucur de supraveure n afacer: O fac pe prostu patet paga
ma mca
Eu am nceput munca prn unta de amentae pubca de pe a vreo
16 an (fu tme). Dn cauza tnere, nu aveam prea muta vaoare pentru
ace nspector orgoo care veneau n contro, nsa tot voau sa- faca o
mume de mzer. n genera, |ucam rou dotuu care tremura, transpra,
se nroete; faceam toate acestea char cnd eram acopert. Sunt zec de
mc trucur ce pot f fooste ac ee au de-a face ma mut cu manpuarea
pshoogca a ndvzor - un bun mba| a trupuu este de asemenea esena.
nsa nc acet tp nu erau tocma cretn; pentru a- |uca, trebua sa f
foarte natura; dar m-a facut pacere sa nvestesc ct a fost nevoe pentru a
a|unge a ace nve; ma amuzam cnd vedeam tragnd concuz eronante
egate de persoana mea. n fna, ndvz a|ungeau nvarab a concuza ca
nu am ntegena experena care sa-m permta sa fac ganar mar ca
nu ar putea stoarce prea mut de a mne.
Ma trzu, am reazat ca totu depnde de ateptare ceor afa ntr-o
poze nfuenta. Daca eementee egate de potenaa vctma e sugereaza
acestora ca ea are resurse, nfuena, preznta ncredere etc, atunc e
a|usteaza ateptare egate de ceea ce poate ea produce , nstnctv, se
mobzeaza pentru a nvet proporona n acea oportuntate.
Aadar, regua smpa este sa ev o stuae n care sa f perceput ca o
buna sursa potenaa de vent. Dress code" -u, body anguage" -u
mba|u nsu devn ace ceva de care a nevoe pentru a ctga nfuena
daca sunt bne controate, ee devn arme pe care e po foos tu nsu
pentru a te prote|a n dferte stua.
m aduc amnte de experenee unu var de-a meu care ncerca sa-
deschda o mca afacere prn 1990 care, pentru a- demonstra.
Profesonasmu, na mergea n costum pentru toate aprobare.
Foarte curnd -a schmbat tactca va asgur ca, mergnd n hane
ponoste dupa aceste aprobar, a scapat cu mut ma eftn n fna.
Daca prn eementee descrse ma sus reuet sa creez magnea une
stua ce nu ntra n standardu , mpct, ateptare pe care persoana
respectva e are de a stuae, cacuu e este smpu: Char daca nu e ct
ma ateptam, e totu ceva; char daca nu e cne te ce, de ce sa refuz?
Daca nu pot obne dn stuaa asta ma mut, e bne ma pun."
n pus, daca stuaa permte, e conteaza pe mennerea une egatur
n care persoana respectva ar ma putea pat n ate forme dferena
respectva. Este o buna dee sa menonez pe departe, foarte decat,
eemente care -ar putea face sa creada ca astfe de oportunta exsta.
Pentru o persoana de rnd, astfe de sugest ar trebu sa fe mperceptbe,
dar cneva care a paga n fecare z -a dezvotat smur metode care
permt sa e depsteze nstnctv.
Bnenees ca cee de ma sus sunt doar cteva dntre varabee care
nfueneaza decze n orce stuae. Natura tranzace, con|unctura n care
ea are oc etc. Ramn foarte mportante, dar eementee dscutate pot
nfuena ntr-o mare masura.
n aeroport, obnuam sa-m aduc tot feu de taxabe vazee cu
20% peste greutatea normaa nu am avut, cred, ncodata probeme. n
conde n care actvtae vameor sunt reatv strct controate
(aeroporture sunt ma vzbe dect punctee de frontera), a de-a face ma
mut cu ndvz prea pun versa, nsa prncpe de baza ramn aceea.
Stuaa s-a schmbat mut dupa 9/11 n Vest, nsa m nchpu ca a putea
scapa ma uor daca e-a mar tpor nveu de dsconfort n tmpu
nteracun. Ce naba sa recomand ac? Lasa- restur de mncare ntre
dn, mprate marun aearga dupa e prn saa, da semne de vreo
boaa, fa sa- mroasa gura vorbete-e de foarte aproape foarte tare,
scoate- paaportu dn cho etc.
n Romna, stratega ar f ata. ncearca sa ntr prntre prm n ne
mca-te ct po de ncet. -ar putea permte foarte pune cu tne cnd zec
de och nerabdator ucar sunt ant asupra voastra.
Daca nu a ocaza une agomera, conform prncpuu menonat
anteror, baga numa cteva bacnote de 1 doar n paaport (ban de carau).
Metoda.
Mea preferata n an trecu era sa dentfc ce ma smart-ookng and
popuar" carau de pe-acoo sa- pun sa-m a baga|u. Acet tp faceau
ovee numa n scurtu ragaz n care caator trec prn vama, dec este
esena pentru e sa manevreze ct ma mute baga|e n ct ma scurt tmp.
Daca sunt renu nut de tovara vame (cu care probab stau a cte o
gare povet ntre curse), e perd nsemnate procente dn ventu znc.
Avnd n vedere rapdtatea cu care treceam prn vama cnd e soctam
servce, cred ca raonamentu meu era sanatos (ar costu de vama de
numa cva doar).
(Anchete.ro)
Comentar a ece ae eevor preman.
Nu ma consder vnovat ca dau paga funconaruu corupt (ca sa obn
un drept ce orcum m se cuvne), dar acesta sa nu atepte ma sau
neegere de a mne. Orcnd vo depune marture mpotrva u, ndferent
c cop are. Iar paga nu -o ofer dect daca m-o cere expct - dar atunc
nu ezt. n fond, trebue sa traesc eu pe pamntu acesta.
Vameu care-m cere mta trebue sa fe content ca n momentu n
care am dovez, vo da n gt fara cea ma mca urma de regret. Probab de
asta nc nu-m cere. Cnd am fost n Ungara, oferu ne-a cerut ban sa dea
a vame". I-am spus ca- dau cu o sngura conde: sa-m dea chtana!
Urmarea a fost ca nu a ma uat ban de a mne. Asta este, cred, cea
ma buna metoda de a upta mpotrva pag - cere chtana pentru orce ban
pe care- patet!
Orunde n ume, o afacere necesta rea. n afara de cazu n care v
cu o dee noua de produs sau de servcu, dec n cazu n care te chnu sa
razbet pe paa ofernd ceea ce ma ofera a, una dn conde de baza
este sa a network".
Char az cteam n secunea de busness a unu zar despre ct de mut
-a.
A|utat pe un patron faptu ca |uca foarte bne gof. n U exsta mute.
Cubur de gof unde abonamentu anua costa zec de m de doar. Cu
toate astea merta, pentru ca, fnd membrache acoo, cunot o mume de
oamen cu aceea posbta fnancare ca tne . Iata cum se face.
Networkng-u. Desgur, daca te cheama Godfarb, ar nu Popescu, este
ma bne. Marea ma|ortate a afaceror se fac pe ahtur, n staun de ux
de prn nu tu ce nsue tropcae sau pe terenure de gof (excusve,
desgur).
La no, acest fapt se manfesta (nca) prn a cunoate pe cneva de a
secu". Pe masura ce socetatea se va maturza, nu va ma f nevoe sa
cunot pe cneva de a secu", c sa cunot, pur smpu, oamen cu
nfuena.
ntr-o afacere e musa sa fe do oamen. Unu detept care se prcepe
n ceea ce o sa faca (domenu frme) unu cu rea, care o sa aduca cen
o sa facteze comeru. (Excepe face cazu extraordnar n care unu' face
amndoua cheste deodata - te ce face are rea). Un exempu rea: un
foarte bun muzcan -a facut studo muzca a bagat m de doar n e, dar
nu avea cen. Atunc m-a contactat pe mne, deoarece eu, ucrnd ntr-un
anumt medu, tu foarte mu oamen nfuen. Am devent coaboratoru u
am adus cen. Acum treaba merge foarte bne.
Concuz.
Funconaru corupt ar trebu sa fe content ca, ntr-o buna z, una
dntre persoanee de a care a uat paga -ar putea da n gt!
Orunde n ume, o afacere necesta rea. n Romna acestea se
numesc pe" de mute or nu funconeaza daca nu sunt stmuate" cu o
mca atene.
ntr-o afacere e bne sa fe mpca do oamen: unu care se prcepe a
domenu afacer atu care se prcepe sa dea paga.
Tema pentru acasa (pentru eev cu ban, dar fara rea!)
n urmatoarea |umatate de an, deschde-va un mc restaurant. Ave
gr|a ca ospatar sa fe ae pe sprnceana, vesea sa fe curata, ambana
c, mc mar gusto, preure agreabe.
A). Comunca-ne ct v-au costat n tota page" pe care e-a
mpart n dreapta -n stnga ca sa va deschde brtu?
B). Ct a rezstat afacerea voastra, presupunnd ca pe o raza de cteva
sute de metr n |uru restaurantuu exsta ce pun o bodega a unu
mecher", cu manee a maxm, gratar care afuma, habe sooase, dar unde
se opresc to pot funconar dn carter?
paga pentru spau comerca.
Exempu.
Autor: Codreanu Locatatea: Bacau paga: 15 euro/mp.
Spae care au fost denute de Cooperatvee Meteugaret au a|uns
o mportanta sursa de proft pentru conducerea acestora. Preure pe care e
patesc socetae comercae care desfaoara actvtatea n aceste oca
sunt derzor.
Surse dn cadru Cooperae afrma ca preure foarte mc sunt
competate de cadour" substanae pentru ce care semneaza aceste
contracte.
Ct se da pe metru patrat?" 10-1 (euro, n.r.) pe act, restu pna a 26
a negru, dar nu cred ca ma gaset vreun spau", a raspuns cu zmbetu pe
buze unu dntre chra.
(D Rene!
Daca et un mc ntreprnzator vre sa- cumper un teren, nu te
nteresa doar ct costa ofca un metru patrat de pamnt, c afa preu sau
a negru".
paga pentru terenur.
Vnzarea terenuror necesta eberarea unu certfcat fsca. Se percep
sume de cteva m de doar. Pentru a se acoper paga, se tae o chtana
care arata ca ban ar f fost mprumuta, chpure, persoane dn
admnstraa pubca ocaa.
Exempu (zaru Adevaru", 25 ue 2003)
Secretaru Prmare Vau u Traan arestat de PNA pentru corupe: e a
fost prns n tmp ce ua 3000 de doar mta. Procuror PNA Constana au
ems mandat de arestare pe o peroada de 30 de ze pe numee u Beca
Stere, secretaru Prmare dn comuna Vau u Traan, sub acuzaa de uare
de mta. Beca pretnsese 3000 de doar pentru eberarea unu certfcat
fsca necesar vnzar a 1000 mp teren ntravan a fost prns n fagrant, n
tmp ce prmea acet ban. Ancheta a stabt ca arestatu reuse sa-
determne pe propretaru de drept a terenuu sa semneze o chtana de
mna, ntr-un sngur exempar, prn care, chpure, 2500 de doar ar f fost
mprumuta" de e denunatoruu.
Pentru a- ntmda vctma a o convnge sa aduca suma ceruta, se
preczeaza ntr-un comuncat PNA, e a nvocat unee dscordane" ntre
certfcatu de motentor masure cadastrae mpuse prn autortatea"
funce sae de secretar, nsnund char ca, avnd pnea cutu, poate
pune a cae o ctae pentru vnzarea-cumpararea orcaru teren, a care sa
nterzca partcparea. Propretaruu de drept.
Atene!
Funconar pubc cunosc dverse tertpur prn care reuesc sa-
ntmteze vctmee". F mereu atent a ce acte semnez , cnd nu et
sgur pe tne, consuta egsaa n vgoare!
Recuperare TVA.
Probema rezovata (pentru frme cu much tar")
Premsa.
Et o frma cu much tar (adca mut cash) cu ceva TVA de
recuperat de a stat, n mod ega, evdent, dar a nevoe de ban n tmp scurt
(adca vreo 2-3 un!).
Cerna.
Cum scap de unga haruaa a funconaror de a Admnstraa
Fnancara?
Rezovare.
nche un contract cu un conser economc fnancar". n baza
contractuu, conseru, fost anga|at a structuror (mnster, admnstraa
centraa, curtea de contur etc.), ntermedaza reaa cu Admnstraa
Fnancara n tmpu controuu care urmeaza cerer tae de rambursare de
TVA. Controu decurge fresc, cu ma pune frecuur ca de obce, ar
funconaree vorbesc norma. Adca nu ura a tne. De ce oare? Pentru ca
tu patet pe conser (eventua o ruda a funconaruu pubc, pentru
acoperre), cu o suma deoc neg|aba (cteva sute de doar pe una, sau
char 1000). Dn acet ban, o parte revne ceor care vn n contro efor
or asta expca tonu norma, cam, a vocor or.
Varanta.
Daca nu a un nume sonor, dar a o fre ma pretenoasa, te duc cu
dosaru a Admnstrae de ma mute or, pna te trezet preten a
catarama cu ce care vne n contro. Apo, dupa ce car for, cafee, obecte
de decor, stce de bautur fne, ntr-o buna z ve e ferct de acoo, nnd
n mna un bee pe care Mara sa drectoarea admnstrae -a scrs
numee parfumuu e preferat. cumper, - da, ar probema ta (doar n
cazu unor cerer ndreptate!) se rezova dupa o una de aergatura! Dn
pacate, a o z dupa ce da parfumu drectoare, chpu tau numee frme
rentra n anonmat. Dar nu- nmc, vn sarbatore de arna, Zua Feme,
Sfnta Mara sau Patee a ocaza sa ntre vu focu reae de afacer"
cu fscu romn!
Concuze.
Char daca nu a un preten" patt care sa |oace rou unu ntermedar
(vez conductoare de egatura), po face a pe parcursu demersuror
tae. Orce funconar pubc este dspus sa se mpreteneasca" cu tne reatv
repede.
Atene!
Orce pretene trebue ntrenuta"! Nu uta de sarbatore egae,
momente prence n care po sa ma pu o caramda" a baza reae tae
cu funconaru pubc!
Agen economc.
Lectura Nu spun ca am dovez certe, nmen nu umba cu
reportofonu n buzunar daca nu este zarst, dar am ntnt a foarte mu
agen economc urmatoarea poveste:
- Buna zua, suntem de a garda/fnane/medu/proteca
consumatoruu etc. Am vent sa facem un contro.
- Buna zua, poft.
- Uta ce e, doamna (domnue), ma trebue sa a|ungem n ata
parte ne cam grabm, aa ca, va rog, nu am dor sa perdem tmpu. Pe
scurt, va dau o amenda de x. e - gasm no ceva - nu va ma fac nc un
contro. (Necunoscuta x" varaza, n funce de marmea frme, de a 2
moane a 10 moane sau char ma mut).
Cam aa decurg controaee n ma|ortatea cazuror. Procesu verba se
competeaza, amenda se patete (atene - contra chtana!). Un peaca ma
departe cu sacoee pne - aceea e paga uata n nume persona e ata
poveste!
Toate acestea se ntmpa n cazu frmeor mc. Unu dntre acet
controor a marturst, de atfe, ca ef nc nu vor sa auda ca am fost n
contro fara sa dam nc o amenda. Daca nu venm cu chtanee amenzor
date, n opna or, or suntem corup, or suntem ncapab. Aa ca trmt o
ata echpa!"
La o frma mare, n schmb, unu dn acet ndvz care nu reuea sa
gaseasca nc o anomae n taxee pentru asgurar (ba ma mut, frma vrase
dn eroare ceva ma mut , norma, cerea compensare de pa), nspectoru
(de a asgurar socae) a nceput sa amenne: Am sa au fecare carte de
munca n parte am sa e verfc", de parca n mod norma nu asta trebua
orcum sa faca! n fna, n cazu despre care povestesc, saara dn
compartmentu respectv au pus mna de a mna (dn ban or) au patt
o amenda (e adevarat, smboca) pentru ca domnu nspector sa nu pece
suparat. Iar domnu nspector nu a verfcat care de.
Munca (de nc acoo nu ar f gast eror). Soua cu Nu patm,
domnue - sa faca ce contro vrea!" a pcat n momentu n care |urstu a
aratat ce chetue batae de cap repreznta un proces de contestare a unu
proces verba acatut cu rea credna.
Repetarea povet - dn partea ma mutor organe de contro - ma
face sa cred ca a no admnstraa fnancara |oaca rou baeor ce strng
taxa de protece pentru boss-u ce mare. Daca efu ce mare da teefon,
nspector se fac mc peaca sngur, pe prncpu domnu' drector te! "
Concuz.
Nc un funconar pubc vent n contro a frma ta nu peaca fara o
amenda, cac trebue sa se conformeze cerneor" pe care e prmete de
sus"! Ce care ma umpu sacoee, pe deasupra, o fac pe barba or!
Amenze pot f consderate drept taxe de protece". Ee pot f ofcae,
caz n care aduc comson mertu de a f ndepnt panu. Cu un teefon a
efu' ce mare, ucrure vor merge pe prncpu: te domn' drector". Da,
te e de ce (sau pentru ct) arta.
Investe paga mascata.
paga mascata de pe urma rampe pentru handcapa.
Lectura
Autor: Crstna Ionescu, Repca de Constana"
Locatatea: Constana.
paga: 10 % dn contract, 1 va (n materae de construc servc)
Va ntreba ce face un drector tehnc ntr-o Unverstate? Mute. De
pda, e mparte ban constructoror une rampe pentru persoanee cu
handcap ocomotor.
Poza denuta de e, aceea de drector tehnc, a fost una chee: parte
pentru ca dadea mna bera a ban, parte pentru ca era sufcent de n
spate". n |uru persona|uu centra drector tehnc" pot f puse n evdena
ma mute tehnc de manevrare a banuu pubc. n cursu anuu 2001 SE
Sea Group SRL, frma soe drectoruu tehnc de a Unverstatea Ovdus",
devne constructoru desemnat prn nfuena obscura a u L. S, a une rampe
de acces pentru persoanee cu handcap ocomotor, ampasta n cadrea
Campusuu. De obectvu menonat era de mc dmensun, preu patt de
benefcar a fost excesv de mare, respectv 35 moane de e.
La tre an de a fnazarea ucraror, rampa cu prcna se afa ntr-o
stare avansata de degradare, dn cauza materaeor mpropr utzate de
constructor. Acesta repreznta doar un exempu de pre|udcere a nsttue
ae care nterese L. S. era patt sa e apere.
n pus, confctu de nterese de care poate f acuzat L. S. n prvna
ctae pentru rampa era evdent, avnd n vedere ca drectoru tehnc
ndepnea att funca de anga|at a frma soe sae, ct pe cea de
membru a comse de ctae pentru desemnarea constructoruu rampe.
nsa cazure de furt mascat dn fondure bugetare prmte de Unverstatea
Ovdus" de-a ungu anor pentru dferte nvest necesare desfaurar
procesuu de nvaamnt sunt numeroase. nsarcnat prn funca pe care o
denea sa supravegheze sa receponeze dfertee obectve construte
pentru Ovdus" de unee soceta de prof, Srbu cadea a neegere cu
constructor pentru a obne dferte avanta|e materae de a aceta. O astfe
de nveste semnfcatva, a care se adauga concesunea ceor doua
terenur (obnute n cadru une cta organzate n anu 1991 de Consu
Loca Techrgho), unu pe numee u L. S. ceaat pe numee soe
acestua (L. A. S.), nu pot f |ustfcate dn venture anuae obnute de
drectoru tehnc a Unversta Ovdus". Astfe, L. S. a obnut anu trecut,
conform fe fscae a decarae de vent goba competata char de e,
ventur saarae nete de 92758168 e de a Unverstatea Ovdus"
6225000 e de a frma soe sae, Sea Group SRL Constana, unde
fgureaza ca anga|at.
Rene!
Cazure de paga mascata se traduc adesea prn cota-parte dn
fondure pubce pe care o nsttue e prmete de-a ungu anor pentru
dferte nvest.
Procedeu menonat este des ntnt n peroada de tranze, n cadru
reaor contractuae dntre nsttu compan de stat cu frme prvate
avnd prof de construc. Este vorba despre avanta|e egae pe care e
obn att anumte persoane desemnate de benefcar sa supravegheze
ucrare, ct executantu construcor respectve.
Modata concrete de pagure.
n acest sens, se practca.
Doua modata de obnere a avanta|eor amntte.
A. O paga baneasca pe care responsabu benefcaruu o prmete de
a executant, pentru a nchde och a neregue prvnd reazarea recepa
construcor.
B. Constructoru acorda reprezentantuu benefcaruu o anumta
canttate de materae de construc, tot cu ttu de paga cu acea scop.
n cazu ambeor modata utzate, se supradmensoneaza n mod
ntenonat att obectvu construt, ct ma aes necesaru de materae
fooste n execue. n acest mod, frma de construc se poate aege cu un
surpus de materae pe care e poate utza a ate ucrar, dn economa de
chetue rezutnd un proft spectacuos. De a prma vedere poate f greu
de crezut, dn reducerea doar cu cva centmetr faa de proect a unor
obectve mobare de mar dmensun, se pot obne econom de materae
vaornd marde de e.
O ata posbtate foosta de frma persona|uu poment a rampa dn
campus este de a utza materae ma pune ma proaste dect cee
prevazute n proect, caz n care se poate afecta grav rezstena n tmp a
obectvuu, cu posbe consecne catastrofae pentru vaa ntegrtatea
persoaneor ce utzeaza respectvee obectve. Indferent de modatatea
aeasa, n documentee ofcae prvnd reazarea construce se specfca
nte costur umfate" n tmp ce n reatate chetuee efectve ngobate
ntr-un obectv sunt cu mut ma mc. nsa stuaa cea ma frecvent ntnta
este atunc cnd paga oferta de constructor consta ntr-o cota-parte dn
canttae de materae de construce economste".
Aadar, ca modata concrete de pagure, putem rene o paga
baneasca pe care benefcaru o prmete de a executant sau o paga n
materae de construc".
2 Probeme admnstratve mnore"
Eberarea certfcatuu de casatore transcrs.
Probema rezovata 1 (eftn, dar cu ceva dfcutate)
Autor: Ana.
Locatatea: Tmoara paga: 1 pachet de cafea.
n vara anuu 2003 am vent n Tmoara pentru a transcre certfcatu
de casatore german n regstru star cve dn Romna (pentru ca atfe nu
a f putut schmba paaportu pe numee nou). Am depus toate actee n una
ma m s-a spus sa revn dupa 60 de ze. Rezovare:
Pasu I. Am revent doua un ma trzu, m s-a spus ca actee au vent
de a Bucuret, trebue doar ca doamna de a Starea Cva" sa a un
certfcat roz sa competeze. n prma z, doamna" m-a rugat sa revn
dupa ora 13:00 pentru ca este foarte ocupata.
Pasu II. La ora 13:00 era de|a pecata. A doua z m-a asat sa atept
aproape o ora cnd am ntrat n brou m-a comuncat ca dn motvu X Y
(ceva stupd, n orce caz) nu este posba competarea m-a rugat sa revn
urmatoarea z.
Pasu III. A trea z, cnd m-a spus ca, dn nou, nu e posb, am
vocferat a ea 10 mnute pentru ca peste 2 ore aveam betu de autocar sa
ma rentorc n Germana am amennat ca merg n audena a Prmar.
Dupa prm tre pa, Ana a reazat ca o uase pe ca grete. Pasu
decsv.
Dupa ce am constatat ca prmaru nu avea orcum z de audena ,
conform ste, m-ar f vent rndu peste 2 saptamn, am revent cu coada
ntre pcoare a Starea Cva, cu un buchet de for un pc de cafea
certfcatu a fost competat n 3 MINUTE.
Concuze.
O probema mnora" care se rezova n un de ze se poate rezova n
tre mnute, doar cu un pachet de cafea!
Urgentarea une adeverne de oma|.
Probema rezovata Autor: Taranu Locatatea: Bucuret.
paga: 200000 de e, un pachet de cafea, o cute de bomboane.
Premsa.
E mercur. Ma duc sa scot o adeverna pentru oma|, care m trebue
n 4 ze, atfe perd ndemnzaa. Cucoana, care de obce e grasa
transprata de efortu pe care depune stnd pe scaun, m spune raspcat ca
nu poate sa m-o dea n ma pun de o saptamna. O rog frumos preznt
stuaa. Ea - nu nu.
O ma rog 10 mnute, ca acasa orcum nu am ce face, dar ea nu se
asa! Nu neeg, domnue, ca nu se poate, asta e procedura, nu ese de a
semnat dect dupa 6 ze, zua de az de|a e trecuta, dec aba peste 7 ze",
m spune.
Rezovare.
Ies dn brou, ma duc repede cumpar o cafea o cute cu bomboane
ma ntorc ncrezator, cu gndu ca n feu acesta se rezova treaba ma
repede. A, ce sa faca dnsa cu bomboanee, ca nu semneaza ea, daca ar f
dupa ea az m-ar rezova etc.
Scot 200000 zc: Pentru coegee care va a|uta! Vner, n aceea
saptamna, a fost gata. Cum sa nu dau, daca egea organzarea nterna a
une nsttu de stat e permte sa te amne, sa te ntrze, sau char sa
parda unee acte, fara sa paeasca nmc?
Concuze.
Uneor cafeaua, char daca conne cofena, sau cocoata, bogata n
caor, nu- dau sufcenta energe funconare de a gheu! Cu o suma mca
de ban, nsa, po s-o convng sa sara otronu!
Cum sa nu dau?!
- neepcune" popuara -
Cum sa nu dau a doctor, cnd tu ca doar ban a|uta sa aba mna
ferma n tmpu operae?! (Pun paru ca Comu nu a prmt o paga grasa
nante de operae.)
Cum sa nu dau postuu care ma trage pe dreapta, cnd tu ca doar
pentru feu n care arata mana mea poate sa-m dea o amenda care
vaoreaza ma mut dect saaru meu?!
Cum sa nu dau admnstratoruu paga de tacere?! Pentru un
nenoroct de zd de 1 mp, care nc nu e de rezstena, trebue sa dau a stat
vreo zece moane (aprobar, arhtect etc.), ar durata pentru obnerea
aprobaror (fara paga) este de ce pun doua un (de pmbar)!
Cum sa nu dau a preot, cnd nc nu vrea sa se ute a mort fara sa
prmeasca 2000000 ca sa nu ma vorbesc de gropar, scru, mana care sa
transporte scru, actee de deces etc? Nu da paga, pune- treangu, daca
a cu ce!
La Casa de Munca.
Exempu Autor: Stea Locatatea: Bucuret.
Doru Ispae, patronu une frme de contabtate, m spune ca, a Casa
de Munca, paga este ceva de a sne nees. Inspector vn de dmneaa cu
cte o cute goaa de carton, pe care o ampaseaza sub brou, ar a fnee
ze de munca, o au napo, pna, acasa." Cu toate astea, normatatea pag
este |ustfcata de patron prn argumentu egor aberante: Se da, n prmu
rnd, dn cauza une brocra mposbe. Uneor trebue sa f n cnc.
Locur deodata, ceea ce este fzc mposb." De|a a da paga a
nspector de ac a devent un fe de sautare cordaa". Totu ncepe de a
un pachet de cafea sau doua-tre pachete de gar pentru favorur mc,
a|ungndu-se pna a cteva sute sau char m de euro. Cea ma mare paga
pe care a dat-o Doru a fost de tre sute de euro, pentru a scapa de o amenda
de 20 de moane.
Concuze.
La Casa de Munca funconeaza cuta me". Pna cnd aceasta nu e
pna, funconar nu peaca acasa!
Corupe pe scara de boc.
Exempu.
Veroara de a ara, ncognto a no pe scara.
Autor: Adna Popescu Locatatea: Bucuret.
paga: 600000 de e.
Veroara dn provnce a vent a Bucuret pentru susnerea
examenuu de admtere a facutate. A aes sa traga a sngura sa ruda care
avea un apartament, propretate personaa, n carteru Bercen. -a stabt
se|u.
Ru pentru o peroada de doua un |umatate, avnd n vedere faptu
ca trebua sa susna cteva cursur de pregatre cu unu dntre prof dn
comse. Dupa numa zece ze s-a seszat vecna de paer, care a nformat
admnstraa despre prezena unu musafr care avea toate ansee sa se
transforme ntr-un ocatar permanent. Concuze sae se bazau pe
urmatoaree observa: veroara avea de|a propre sae che pentru ua
apartamentuu cu prcna, cunotea destu de bne butcure dn zona unde
facea znc cumparatur cu nonaana etc. Peste cteva ze s-a ntrunt
comtetu de boc, apo s-a comuncat propretarese ca s-a hotart ca
termenu de gazdure a unu musafr este de pasprezece ze; daca se va
depa acest nterva de tmp, persoana trebue trecuta a ntrenere, n una
respectva. Propretareasa a avut o ntrevedere ntre patru och cu
admnstratoru - de atfe nstaatoru bocuu - n care -a expcat
adevarata stuae. I-a ofert drect o bancnota de cnc sute de m, cu
conda ca n cazu ator musafr de un week-end, doua, sa cameze vecnee
prea vgente. Admnstratoru s-a codt, a facut cteva cacue, dupa care a
spus ceva de genu': Locu a eta|u opt; asta nseamna ca ruda dvs. este
nca o persoana de a eta|ee superoare care foosete ftu' de ce pun
doua, tre or pe z. t ct ne-au costat reparae a ft dn utma una?
Daca a f stat a eta|u unu, ata ar f fost treaba! Propretareasa a ma scos
dn buzunar nca o suta de m. Era |enata, ma aes ca admnstratoru refuza
sa ma prmeasca vreun ban; a nsstat, bgund ceva despre un cadou sau
cocoata pentru nepot. Dferena a ntrenere ntre doua tre persoane,
pentru doua un |umatate, a|ungea undeva n |uru sume de cnc sute de
m.
(D Atene!
Admnstrator sunt oamen de nees", dar ave gr|a a vecnee prea
vgente!
Pcu" de a pota.
Exempu 1 Autor: Stea Locatate: Bucuret paga: 500000 de e.
Daca vre sa trm un coet n stranatate, trebue sa ctet cu atene
panou cu obecte restrconate. Nu a voe sa trm obecte nfamabe,
semne, sau obecte de patrmonu. Car ma vech de 1950 b|uter, pctur.
Bnenees, daca vre sa cotzez, panou poate f nterpretat, ar obectu pe
care vre sa strecor poate a|unge a destnatar. Sau poate nu. Mruna D. a
trms, cadou de nunta, o caseta de argnt pna cu semne de egume, mesa|
smboc tneror nsurae. Strecurnd, pe sub vgena funconare, 500 de
m de e. Caseta nu a a|uns ncodata a destnae.
Exempu 2 Autor: cttor Locatatea: Bucuret.
paga: 500000 de e.
Ier am prmt dn Germana teefonu pe care -am ateptat tre
saptamn. M-am dus a ofcu pota nr. 3 Acoo m-au nvtat a vama m-
au spus sa atept ne, sa m se cacueze vama. Am ntrebat daca o f mut.
M s-a raspuns ca destu. Buuun.
Nenea s-a ntors ca sa-m spuna, cu o bucure rautacoasa n sufet, ca
am de patt pun peste 5 MILIOANE de e vama. Evdent, am ramas fara
reace! Eu am dat cam 120 de euro pe teefon transport, pus nca 10
pentru trmterea banor eram cu baatu carua vndeam, cu 73 moane.
Dec, am ramas fara repca. Nenea m-a zs ca n-are ce sa m faca, aa
a pus statu tarfee, ca sa ncura|eze vnzarea nterna, ca de ce nu m-am
nteresat, ca asta e ca teefonu va sta 30 de ze a e, poate ma hotarasc
ce vo face! Am zs Domnu', nu ne neegem no ca oamen?" A zs ca nu,
ca ce, m se pare ca e vama u?" etc. Aa ca -am spus ca patesc asta e,
nvaatura de mnte! Am uat ban de a cent am ntrat n gheu cu e.
n mna. A fost foarte surprns sa ma vada ca vn sa patesc. L-am
ntrebat aa, pentru cutura mea generaa, daca teefonu era fara camera
vdeo, cam ct era vama. M-a zs ca 600000 de e. L-am uat cu domnu', pa
nu putem sa facem aa, ca nu scre pe cute ca e cu camera, ca ne
neegem." A resprat adnc, a rdcat braee spre cer, a uat foaa care
vense de a Deutsche Post, a ndot-o n mna a aruncat-o drect n m|ocu
sa, spunndu-m ca- omor cu ze, sa au teefonu sa pec repede de
acoo, neutnd ca n tmp ce zcea acee vorbe mar sa deschda un sertar, n
care am ntrodus eu 500000!
Uraaaaaaaaaaaaaa! Am economst 45 moane! Cu ocaza asta,
trebue sa recunosc, am fost ferct ca traesc n Romna, pentru ca atfe ar
f trebut sa patesc! Dec, muumesc, nenea atadata, tot pe a tne trec!
Paro!
(D Rene!
La pota, daca vre sa depu sau sa e ma mut de un pc, trebue sa a
pregatt n buzunar un at pc. Iar cu marfa" se rezova de a sne!
Tema de studu.
Cum comenta attudnea faa de paga de care a dat dovada, ntr-un
fna, autoru utmuu exempu? Et cu adevarat ferct" ca traet n
Romna pentru faptu ca anum funconar bnevotor te scutesc" de
taxee pe care, n mod norma, trebue sa e patet? Motva raspunsu.
Ate exempe
Ata paga: taxee de deconectare de a Radet. Patet sa vna sa
faca deconectarea, dau chtana, atep mut bne, chem o ata echpa
pe ban ta probema e rezovata. Daca da n |udecata pe ce de Radet,
char daca se da dreptate, atep mut bne, a fe ca TVA-ure refuzate a
f returnate pentru unee frme. Daca n SUA pata taxeor este ma sgura ca
moartea, n Romna paga este char peste pata taxeor peste moarte!
Cnd mor, nu scap nc de popa nc de gropar.
Am dat paga anu trecut 500000 a Casa de Casator sector 4 ca sa
ne puna nunta a ora 10:00 Eu, unu, nu a f dat, da' te pu cu soacra?
3 (DE) PLASAREA PAGII.
N MI|LOACELE DE TRANSPORT.
Cum scap fara bet pe cursee de transport n comun.
Controor sunt o spece aparte. De obce, t cu cne a de-a face.
Sunt mbraca standard. Stau a o ueta sau nghontesc vreun
contravenona prn sta. amenna cu aceea rasufata pmbare pna a
sece. Sunt grupa, de urca separat pe cee tre u. Senzaa de a f atacat
de rechn e foarte puternca.
Contro pe autobuzu 136
Probema rezovata Autor: Iuan Locatatea: Bucuret paga: 20000
de LEI.
Premsa.
Te-a urcat n autobuz, fara bet. De obce, pe controor vez ntr-o
stae reuet sa cobor nante sa urce e. Totu, daca nu a tmp sa
cobor, atep.
Rezovare.
Sper sa prnda pe unu nantea ta, ca sa po sa te strecor a
urmatoarea stae. n|ur stopure. apare egtmaa sub nas fac pe
prostu. Nu e bne sa te cer. Invoc motve: n-am avut tmp. Am aergat. M-a
exprat er. N-am gast. E recta poeza. Actee trebue sa fe a dos. Le cauta
superfca, nu e gasesc. Baga chesta cu seca. Nu percutez. Cobor cu e a
prma stae. Char n-a avut zece m de e pentru un bet?!" Patetc. Suna
de|a a cereaa". dear buzunaree. Ceva marun. Daca char n-a acte,
nu ma stau sa numere. ver n buzunaree or. Patru de cnc.
M, tre de o me patru de cnc sute. Te sm umt. A perdut tmp
e cea ma |anca paga pe care a prestat-o n utma vreme.
Concuze.
Daca et prns de controor, fara bet, te po scoate" cu ceva
marun, doar n cazu n care actee a dos". (Trebue e sa-
ndepneasca panu" de amenz!)
Un oc ntr-o cursa TAROM.
Exempu Autor: Adna Locatatea: Bucuret paga: 10 euro Vreau un
bet pentru o cursa spre Istambu, pentru vner n cursu dmne!" Anga|ata
cpete des, apo zmbete amab, dar trst - nu te poate a|uta, n aceasta
peroada a anuu e o afuena mare de turt, s-au cumparat bete cu doua,
tre saptamn nante, pus nu tu ce masur de securtate a aeroport.
Concuza: Va putem ofer un bet aba pentru |oa vtoare daca va
convne!". Tot amab, dar sec. Centu nu e turst, e om de afacer de tae
mca, e musa sa a|unga a Istambu vner. Sta nehotart ofuscat cu ban
n mna. n agene nu ma e aproape nmen. Vara, ora prnzuu. Se
gndete de|a a perspectva autocaruu: transprae, dsconfort, ore
petrecute n vama, napan, curve. Totu, poate va ma pute uta o data!"
Anga|ata, destu de nepata (poate ca s-a saturat sa tot facteze transportu
spre Antaya, sa deschda por spre un parads orenta, de atfe, destu de
eftn, cnd ea nu- permte nc macar o mn-vacana a Efore.), verfca
cacuatoru. Ton profesona: Nu ne-a ma ramas nmc. m pare rau!"
Barbatu se uta n |ur; ntr-adevar, agena e puste, puna ume dn |ur casca
amorta. Pune ban |os ma pune o bancnota de zece euro. Anga|ata, cu
prvrea fxata pe ecranu montoruu, dar tragnd cu coada ochuu,
zmbete brusc: Cred ca a ma ramas un oc a cursa de a zece un sfert.
A avut noroc! Un domn a renunat char.
Az de dmneaa!" Ia ban pentru bet, a un oc cu ce zece euro.
Butoneaza dn nou cacuatoru, pctsta. ntnde betu. Centu peaca. Cu
zece euro n pus, paradsu de a Efore pare mut ma aproape!
Concuze.
Po peca cu avonu n orce co a um, a orce ora cu orce cursa,
daca dspu de bancnote mc" pe care sa e ofer n dar" anga|ateor
agenor de bete!
Cum transpor o motocceta cu trenu.
Exempu.
Autor: fara nume Locatatea: Bstra.
paga: 20000 de e.
Am dat paga 20000 ca sa transport o motocceta dn Ia pna a
Bstra. Daca o puneam ntr-un vagon de marfa sau daca o transportam
corect", ma costa de n" or ma mut. Rezova asta mute atee nu o
sa ma dam paga!
Mersu" pag pe cursee auto nterurbane.
Exempu.
Autor: Anchete.ro Locatatea: Cu| paga: 120000 de e.
Un fapt aparent trecator. n data de 8 septembre 2003 ma ntorceam
de a ara mpreuna cu pretenu meu pe ruta Brad (|ud. Hunedoara) -Cu|-
Napoca (|ud. Cu|). Legatura ntre cee doua orae este asgurata de
socetatea de transport CrsBus SA dn Brad prntr-o cursa znca, cu pecare
a ora 6:35 dmneaa dn Brad sosre. Cam pe a 11:30 n Cu|. Am caatort
de mute or cu aceasta cursa am ntnt tot feu de ofer,
Un ma omeno, a ma ra dect cn turba. Dar domnu ofer |.
R, care a facut cursa dn 8 septembre, -a ntrecut pe to. No aveam cee
doua bccete drept baga| (pus doua rucsacee mc, pe care orcum e-am
uat cu no n autocar), pentru care, a venrea de a Cu|, n urma cu o una,
un at ofer (categora ma omenos) nu ne-a uat suprataxa. Dar acest |. R.
ne-a deschs caa baga|eor ne-a atrat n faa scurt: Va costa un bet
ntreg, atfe nu avem ce dscuta!". Betu costa 120000 de e. Am patt cee
doua bete de caatore n mod norma, apo a cerut taxa" pe bccete, ca
atfe n e da |os urgent!". I-am dat ce 120000 de e, contravaoarea ceu
de-a treea bet, dar, evdent, pentru aceta nu a taat nc un bet. Ncaer
n autocar nu era vreun anun cu specfcar de genu pentru baga|e ma
mar de. se percepe suprataxa n conformtate cu." nu am fost no sngur
taxa. Orcne are de trms un coet sau are un baga| ma mare or ma.
Scump (ca, spre exempu, o bcceta), trebue sa pateasca pe domnu |. R,
atfe dumneau se supara zburete mustaa. a no -a zburt-o, a
doua oara, cnd am cobort n Cu|, urnd pe gemueu u sa ne mcam
ma repede, ca e nu are tmp sa stea dupa no. Nu am ncercat sa fac un
cacu. Cam c ban -au ntrat n buzunar numa a dus spre Cu|; doar dupa-
amaza urma sa se ntoarca, a oamen, ate baga|e, a ban.
Concuze.
Uneor, pe cursee de transport ntrer|udeene de tp rata", baga|ee
trebue sa pateasca o paga pentru a putea caator!
Recaptuare
n admnstrae, traseu pag se desfaoara sub forma unu crcut.
Crcutu n care paga a|unge unde trebue, ar probemee tae se rezova, se
numete crcut nchs. Crcutu n care paga este nsufcenta sau se perde
pe drum, ar tu ram cu buza umfata, se numete crcut deschs.
Mc funconar care sunt acuza pubc ca au mta sau sunt prn n
fagrant, spre decu mass-meda, dar a cetaeanuu obnut, |oaca rou
de paratrasnete.
Funconaru corupt ar trebu sa fe content ca, ntr-o buna z, una
dntre persoanee de a care a uat paga -ar putea da n gt!
Orunde n ume, o afacere necesta rea. n Romna, acestea se
numesc pe" de mute or nu funconeaza daca nu sunt stmuate" cu o
mca atene.
ntr-o afacere e bne sa fe mpca do oamen: unu care se prcepe
a domenu afacer atu care se prcepe sa dea paga.
Daca et un mc ntreprnzator vre sa- cumper un teren, nu te
nteresa doar ct costa ofca un metru patrat de pamnt, c afa de preu
sau a negru".
Funconar pubc cunosc dverse tertpur prn care reuesc sa-
ntmdeze vctmee". F mereu atent a ce acte semnez , cnd nu et
sgur pe tne, consuta egsaa n vgoare!
Char daca nu a un preten" patt care sa |oace rou unu
ntermedar (vez conductoare de egatura), po face a pe parcursu
demersuror tae. Orce funconar pubc este dspus sa se mpreteneasca"
cu tne reatv repede.
Orce pretene trebue ntrenuta"! Nu uta de sarbatore egae,
momente prence n care po sa ma pu o caramda" a baza reae tae
cu funconaru pubc!
Nc un funconar pubc vent n contro a frma ta nu peaca fara o
amenda, cac trebue sa se conformeze cerneor" pe care e prmete de
sus"! Ce care ma umpu sacoee, pe deasupra, o fac pe barba.
Lor!
Cazure de paga mascata cu dferte nvest.
O probema mnora" care se rezova n un de ze se poate rezova n
tre mnute, doar cu un pachet de cafea!
Uneor cafeaua, char daca conne cofena, sau cocoata, bogata n
caor, nu- dau sufcenta energe funconare de a gheu! Cu o suma mca
de ban po, n schmb, s-o convng sa sara otronu!
La Casa de Munca funconeaza cuta me". Pna cnd aceasta nu e
pna, funconar nu peaca acasa!
Admnstrator sunt oamen de nees", dar ave gr|a a vecnee
prea vgente!
La pota, daca vre sa depu sau sa e ma mut de un pc, trebue sa
a pregatt n buzunar un at pc. Iar cu marfa" se rezova de a sne!
Daca et prns de controor fara bet, te po scoate" cu ceva
marun, doar n cazu n care actee a dos". (Trebue e sa-
ndepneasca panu" de amenz!)
Po peca cu avonu n orce co a um, a orce ora cu orce cursa,
daca dspu de bancnote mc" pe care sa e ofer n dar" anga|ateor
agenor de bete!
Uneor, pe cursee de transport ntrer|udeene de tp rata", baga|ee
trebue sa pateasca o paga pentru a putea caator!
ntrebar. Exerc. Probeme.
1 Care este rou une surse de paga ntr-un crcut admnstratv?
2 Da exempu cteva persoane dn antura|u vostru care |oaca rou de
semconductoare. Descre caracterstce acestora.
3 Pentru ca paga data de tne sa- aduca fooase, crcutu
admnstratv trebue sa fe unu deschs? Motva raspunsu.
4 Pentru urgentarea" unu dosar de pense s-au cotzat" a data de 1
august 1 mon de e, un pachet de cafea, o cute de prane un buchet de
for. La ce data se va prm prma pense?
5 Enumera cteva procedee prn care se poate ntroduce paga a
prmare, ndcnd dspoztvu care a|uta a pasarea sa (pc, cute, pachet
etc.).
6 Cum pute conecta un ef de servcu de a Invest" atu de
Mantenana" a paga data de vo, pentru a nchea o afacere cu o rege
autonoma? Face scha monta|uu.
7 Pna a ce temperatura se poate ncaz atmosfera unu brou de a
Admnstraa Fnancara, cu a|utoru sume de 100 de euro?
8 Cum pute demonstra expermenta ca paga dn medu chd are o
vaoare" ma mca dect cea dn medu sod?
9 Cne efectueaza ucru mecanc necesar obner une aprobar de
construce, ntr-o porune de crcut a prmare?
10 Se modfca rezstena unu funconar a paga, daca se dubeaza
suma?
11 Un ferbator eectrc dn spatee gheuu de a Admnstraa
Fanancara ncazete 250 m de apa de a temperatura de 20 grade Cesus
a 80 grade Cesus n 10 mnute. Ct de rapd trebue sa- pasa funconare
pcu cu cafea?
RECRUTAREA PAGII N ARMATA ROMANA.
Daca nu a chef sa f uat cu arcanu n armata, sa sta n cazarma cu
oamen pe care nu- cunot cu care n-a ce comunca, sa- perz tmpu
ase un sau un an de ze, sa- dstrug nerv, sa be vodca genocd", sa
fac nstruce pna- ese mba afara de-un cot, sa- bata |oc de tne un
gradat cu zece case , dn ntmpare, sa te ma mpute vreunu, ma sab
de nger, et nevot sa da paga de rgoare ca sa scap" sa po sa- vez
de vaa ta.
Reevaueaza- cunotnee dobndte dn ceeate captoe ae
Manuauu de paga pregatete-te pentru momentu decsv n care va
trebu sa cotzez" pentru a uta defntv ce presupune unforma de sodat!
Marmea pag a recrutare.
Vaoarea pag pentru descurcare este de 500 USD - vret cu grad,
300 USD - vret de sodat smpu.
Operaunea: Amnarea"
Povestea unu descurcare.
Lectura
Teodor, absovent de facutate, a fost prns" de ofer cu ncorporarea
taman cnd a crezut ca a scapat. A trebut sa se preznte a examenu
medca , cum mergea mntea papagau", a aunecat pe nga oferu
cu ncorporarea, cu vorba duce. Ave nevoe de nte rechzte? Pa de ce.
Nu spune? Pa de unde ucrez eu acuma, va fac rost pe grats de tot ce
ave nevoe, domnu' ofer!" Tratnd cu domnu ofer o ntermedere a
domnu doctor pe un top de hrte, Teo a facut rost de o amnare pe caz de
boaa, asnd drept dovada a ncapacta fzce de a presta sub drape
ndatorre de cetaean a patre doar 400 de euro. Este de renut
performana u Teo. n mod norma, vretu satsfacer servcuu mtar a
F. F." poate costa cteva m bune de euro ma muta batae de cap.
Etapa I.
Gasrea unu ntermedar catre cneva cu autortate". Intermedaru e
muumt cu un pocon reatv eftn - o stca de whsky sau cu un cartu de
gar.
Etapa II.
neegerea cu. O persoana cu grad" nfuena sau cu un doctor
mtar a caru tampa poate casa dosaru.
Exempe
Am dat 600 de para a un medc-coone de a o untate mtara dn
Bucuret ca sa pasez armata.
Un amc a scapat cu 450 de doar.
750 de doar a un doctor de a sptau mtar te-a facut napt,
handcapat, pshopat ce ma vre pe nga! Sau acea ban a anumte
persoane de a centru de recrutare de care apar.
Un preten d' a meu a dat doar 35 moane, pus vreo 2 stce de
whsky (nu de cea ma buna catate), pus un cartu de Kent e OK. Free a
a.
Brd!
O probema de onoare" Am gast un doctor a Sptau Mtar, am
batut pama cu e pentru 1500 de para de pomana; nu tu vret, nu tu
nmc. Nc macar un certfcat amart de amnare", povestete R. C. Pe
utma suta de metr, doctoru, ma bogat cu 1500 de doar, parca ntrase n
pamnt, cu ban cu tot, ar donatoru a trebut sa faca pe patrotu tmp de
cteva un. Ma pune, ce e drept, pentru ca a ban -au gast, pna a
urma, drumu spre nma unu.
Om de sufet cuvnt, care a semnat perms peste perms, ar
utma una dn armata R. C. -a petrecut-o a Bucuret, a recomandarea
doctoruu.
Atene!
Cnd nu t cu ct sa da, po a|unge sa da peste 1500 de euro!
pe degeaba! Odata data paga, exsta un mare factor de rsc sa nu ma
cape nmc n schmbu e!
Cum po sa dezertez"?
Daca apuca sa te rdce, ar tu te ncapanez sa te ntorc acasa, se
poate dezerta" smpu eegant, nnd cont de urmatoaree etape:
Po ncepe acunea dupa cteva ze de a prezentarea a untate. Ma
nt cerceteaza terenu, apo da-te bonav, ovt n arpa, vzteaza- znc pe
medcu unta! La nceput cere- o scutre, spune- ca te doare ceva, o
fractura ma veche etc. Ina, ce ma bne e sa tratez cu assten. corup
cu doua pachete de Kent sau cu o stca de bautura ma fna. E vor foos
drept ntermedar catre bunavona doctoruu , n ce ma bun caz, vor
promte ca vor vorb cu e despre casarea dosaruu tau.
Daca ucrure merg cum trebue, ateapta-te sa f chemat a
cabnetu medca n ce ma scurt tmp. Posb ca doctoru sa- spuna drect:
n ct tmp po sa-m aduc ban? Te va costa 500 de doar!" Sau 1000
char 1500 depnde de zona sau de ct de mecher e doctoru. Daca et n
provnce, te po atepta sa se ceara, n pus, un mon pentru benzna, ca
trebue sa ma duc sa vorbesc persona, a sptau mtar".
Dupa ce- da pcu, e posb sa sta o saptamna, nternat n sptau
mtar. Fac nte anaze, vreo doua radograf, te scot" bonav . Asta e
tot!
Cu dagnostcu de casat", te ve ntoarce a untate, doar ca sa- e
baga|u, ar a pecare ncearca sa nu te oftc daca, sa zcem, captanu,
suparat pe tne, va spune: Ba, ma bne vorbea cu mne, eea ma eftn,
ca asta (adca doctoru) de|a s-a mbogat, patee mam u!".
Concuze 1 Daca au reut sa te rdce" te-a prezentat a untate,
aaza-te" cu doctoru!
Pentru o suma cuprnsa ntre 500 1500 de doar, dosaru tau va f
casat, nvocndu-se drept motve cteva bo obscure!
2 Daca a mers pe mna doctoruu, s-ar putea sa regre ca nu te-a
pus bne" de a bun nceput cu vreun gradat de pe a untate; ar f fost posb
sa te sco" ma eftn!
paga pentru du.
Exempu (autor Cot) Io am auzt ca trebue sa da paga ca sa fac
macar mnmum norma de un du pe z. n faa acestu ucru, orce poveste
cu dstrace, bautura curve eftne paete. Nu cred ca exsta ceva ma
nut ma nefoostor pe pamntu' asta dect stagu mtar."
Efectee pag n tmpu staguu mtar.
Probema rezovata Autor: anonm Locatatea: Cara-Severn.
paga: 10 moane de e Premsa.
La sfrtu u decembre 2003 se faceau transferure de a UM 01428
Lugo|, centru de nstruce, catre ate unta mtare dn ara. Ce ma naso
ar f fost sa ma trmta a Satna, unde au a|uns 49 dntre coeg me.
Menonez ca am fost mtar TR (termen redus). Rezovare.
Comandantu unta ce de dvzon au dat de nees ca o suma
frumuca m-ar rezova sa ramn aproape de casa. Am acceptat, ma aes ca
tam cum va f a Satna de a a care fusesera acoo e tot dn Cara-
Severn. Am dat banu' am ramas.
n toate centree de nstruce dn ara se procedeaza a fe. Vre sa
ram ma aproape de casa, da banu'; nu, te trmt ata a mama dracuu!
M-amntesc ca, a raportu de dmneaa, n se tot zcea sa nu venm cu
nterven, sau, doamne ferete! Cu ban, ca ne baga n parchetu mtar.
Numa gura era de e, pentru ca medat ce a|ungea n cabnetu or, stuaa
se schmba. tu cazur n care un au fost transfera a Satna apo, tot
cu ban, 10 moane, au a|uns a unta dn Tmoara. Un amc, Beodedc (n-
are egatura cu fostbastu) a dat ban ata ca sa vna a Tmoara. Era
suparat nevoe mare ca, pentru o permse cu o z ma unga, trebua sa
aduca neaparat ceva de acasa. Orce. Probema este ca sunt cteva sute de
kometr de a Satna a Modova Noua, de unde era e permse se
dadeau de vner dupa-amaza pna un seara, pe cnd a care dadeau
paga prmeau pna mercur sau char pna |o.
Concuz 1 Trebue sa cotzez" ban gre daca vre sa ram ntr-o
untate ma aproape de casa!
2 Nu ne cont de ce v se spune a raportu de dmneaa"! Daca vre
sa dscuta afacer, strecura-va n cabnetee gradaor!
3 O permse ma unga se patete cu ceva", orce, adus de acasa".
ncerca cu vn de buturuga, pastrama de oae, crenvurt, muratur, duceaa
de a bunca etc!
Rezumat
Daca vre sa scap de armata, vaoarea pag a recrutare, pentru
descurcare, este de 500 USD - vret cu grad, 300 USD - vret de sodat
smpu.
Cnd nu t cu ct sa da, po a|unge sa da peste 1500 de euro!
pe degeaba! Odata data paga, exsta un mare factor de rsc sa nu ma
cape nmc n schmbu e!
Daca au reut sa te rdce" te-a prezentat a untate, aaza-te"
cu doctoru! Pentru o suma cuprnsa ntre 500 1500 de doar, dosaru tau
va f casat, nvocndu-se drept motve cteva bo obscure!
n cazu n care au reut sa te rdce", trebue sa cotzez" ban gre,
daca vre sa ram ntr-o untate ma aproape de casa! Tema pentru acasa
Dametru gaur facute de un gon n taba patuu tau dn dormtoru unta
este ma mare sau ma mca dect dametru gonuu? Nu te ma obos sa
gaset raspunsu! Ma bne ntreaba-te unde a gret ca sa a|ung n stuaa
de a te trez n patu respectv.
INTERAC|IUNEA FOR|ELOR DE ORDINE CU PAGA CIVILA
1 Fore de ordne ca putere.
n Romna traesc peste patru moane de posesor a permsuu de
conducere, reprezentnd tot attea potenae surse de paga pentru pot
de a crcuae. De regua, aceste surse sunt expoatate a maxmum. Fe ca
este vorba despre o contravene sau o nfracune ce a avut oc cu adevarat,
fe ca egatatea s-a petrecut doar n mntea omuu n unforma, ofer
prefera de mute or sa dea o paga rapda sncera dect sa aba de-a face
cu ate compca procedurae.
Lectura pentru ncepator
Ione este un ofer ncepator. -a uat permsu dupa mute ncercar
nereute. Trecea cu bne de saa, dar avea mereu probeme a proba
practca. De greea foarte pun, postu dn dreapta sa pca dupa ma
pun de tre sute de metr de traseu. Ione trasese concuza ca to ce care
examnasera aveau ceva mpotrva u. Nu- paceau. Ione e un tp tmd,
tacturn nu a ncercat ncodata sa se mpreteneasca cu vreunu dntre
pot de a examen.
n prma sa saptamna de ofere, Ione s-a trezt ds-de-dmneaa, a
ora 6:30 S-a urcat n mana a pecat spre servcu. Pe straze orauu
treceau, parca grabte, automobee autocamoanee care, a stopu de a
nterseca cea mare a orauu, se opreau atunc cnd cuoarea e nterzcea
trecerea. Ione se grabea. Nc nu -a dat seama cnd a apasat pe pedaa de
acceerae. La ma pun de douazec de metr de semafor, a fost oprt de un
echpa| a poe rutere. Ione s-a ntmdat -a recunoscut vna.
Bbndu-se a acceptat amenda fara sa crcneasca, dar postu
parca nu vroa sa ma pece. Ramasese pront nga mana u. Ione nu ta
ce sa faca. "
Teme de studu: 1 Unde a gret Ione a susnerea exameneor pentru
permsu auto?
2 Cum ar f putut sa procedeze Ione dupa ce a fost oprt de poa
rutera?
ntotdeauna trebue sa seama de LEGEA COMUNICARII. Aceasta
presupune sa por o conversae banaa, pacuta amuzanta, bazata pe
regu covenene, sa socazez, adca sa te bag n seama cu organu",
sa- dev smpatc poauu sa- da de nees ca et baat de treaba.
Cum e perms auto.
Probema rezovata: Autor: Cpran S. Locatatea: Cu|-Napoca paga:
taxa de ateptare" - 40000 de e taxa de mana" - 150000 de e.
Am susnut examenu pentru carnet de ofer a Cu|-Napoca. Am fost
chemat a ora 8:00 Bnenees, poa a vent a 9:00 Am fost mpar n
doua ser; prma sere a ntrat a saa pe a 10:10 ar a doua sere, pe a 11:30
Fnd repartzat n a doua sere, am fost nevot sa atept tre ore. M-a costat
ateptarea. La propru."
Pe ua sa de examen scre ca taxa de saa" se patete a casere.
Acoo, dupa ce patet taxa de 40000 prmet un bon de casa de a SE
URBANA SA, cu prestar servc n vaoare de 40000 e. Acest bon nu este
necesar pentru ntrarea n saa; daca ara a pot, zc sa- pu a oc n
buzunar, deoarece nu este nevoe de e.
Eu banuesc ca aceasta taxa este pentru saa de ateptare care se afa
ntr-o cadre aaturata. Dn punct de vedere a amena|ar, nu am nmc de
comentat, are buda! Dar orcum, n ea nu pot sa ncapa 160 de persoane.
Care dau ntr-o z examen. Toata umea patete acesta taxa,
consdernd ca nu pot ntra a examen daca nu o patesc." Taxa de mana",
reprezentnd 150000 de e, se patete a ocu fapte", adca a proba
practca. Postu cere o suma fxa pentru pmbarea" cu mana de nc
zece mnute nu da n schmb nc o chtana.
At exempu La Rodna, un at canddat a examen nu a ma patt taxa
de mana", deoarece aceasta aparnea co de ofer a care nvaase sa
conduca. n schmb, nstructoru a strns cte o suta de m de cacua" de a
eev sa, pentru a- face ma ndugent" pe post.
O probema de contna.
. n cazu u' nevasta-mea: face coaa, da examenu (cu tot cu paga!)
- pca. ntrebat care a fost probema, nenoroctu de nstructor se face ca
poua. L-am sunat -am spus ca daca nu da ban napo (paga adca.),
rup pcoaree. asta a propru! De ce? Smpu. L-am patt pentru un
servcu, nu -a facut. Vreau ban napo!"
Ct te costa sa trec pe rou.
Probema rezovata: Autor: Rusu Ion Locatatea: Tmoara paga: 50
de euro n zua de 2 august 2004 ma afam pe strada Gar, cnd am trecut
pe rou m-au oprt pot de a crcuae. Dscutnd cu e, m-au zs ca
daca e dau 50 de euro, ma scapa de amenda pentru ca am trecut pe rou
pentru ca nu aveam a mne Asgurarea Auto. Dupa ce e-am dat ban, m-au
zs ca daca ma am probeme sa apeez a e. asta a fost!"
Concuze.
n toate cazure studate, efectu nteracun foreor de ordne cu
ofer determna modfcar substanae ae venturor ceor care apara ege
crcuae rutere.
Deparea vteze egae.
Pe baza observar fenomeneor ce apar frecvent pe oseee patre
noastre, precum pe baza unor experene trate pe propra- pee, se
poate stab ca nteracunea dntre ofer foree de ordne de a
crcuae" este rezutatu varae vaor numerce a vteze egae
determna, de cee ma mute or, schmbarea drece de mcare a
propruu tau autovehcu, care devaza spre dreapta, respectv a margnea
drumuu.
Daca poza man tae se modfca faa de un sstem de referna,
respectv mana poe prevazuta cu radar, spunem despre mana ta ca se
afa n stare de mcare faa de sstemu de referna. Orce stare de mcare
poate atrage dupa sne starea de repaus , mpct, paga.
Experment.
Autor: Vtezomanu' Gca.
Locae: oseaua Bucuret - Urzcen.
paga: 300000 de e.
Pe oseaua Bucuret - Urzcen, Gca expermenta cunotnee de
ofere, crcund ntr-o ocatate cu 137 km/h. La o curba a osee, radaree
poe stateau a datore, ascunse n nte bosche. oferu Gca a fost tras
pe dreapta, n pofda faptuu ca era dotat" cu detector de radar.
S-au mechert -au pus un buton separat prn care te nregstreaza
nstantaneu, fara a ma da vreo ansa detectoruu sa- faca ban. Asta am
afat ma trzu, dupa ce am cotzat. Erau foarte mndr de nvena or."
Pot n-au avut tmp sa- agae" pe ofer, aa ca s-au ansat ntr-o
urmarre, cu grofare. Gca a contnuat expermentu: de -a vazut dn tmp,
-a pmbat" pna n satu urmator unde, n sfrt, a ncetnt vteza. Apo a
nceput scandau.
. Cum m permt sa crcu cu vteza aa n ocatate, de ce n-am oprt
a semnaee agentuu de crcuae au ma gast e ca aveam parbrzu
spart. I-am asat sa- spuna povestea n care expcau ce a facut ce
amenz po ncasa pentru asta, ba, ba, ba. Au fost char amab, dndu-m
voe sa aeg dntre doua amenz."
Rezutatu expermentuu.
La un moment dat, unu dntre pot, care nu ntervense pna atunc
n dscue, -a tras pe ofer de-o parte -a spus senn sa cotzeze" un
mon. Gca s-a prefacut umt, s-a dus pna a mana s-a ntors cu tre
sute de m. Postu -a uat fara sa ma zca nmc, fara nc o |ena; a strm-
bat pun dn nas -a facut semn coeguu sa- napoeze oferuu actee.
(X) RE|INE|I!
Sfatu meu este sa negoca a snge sa nu va certa cu e, pentru
ca postu are ntotdeauna dreptate!"
CUM AC|IONEAZA FOR|ELE DE ORDINE.
Foree de ordne aconeaza cnd unde nu te atep. De mute or au
avanta|u une vaor numerce: umba cte do, pentru a se putea ua ca
martor unu pe ceaat. Ma mut dect att, aeg poz strategce pe
straz osee. Char atunc cnd nu ncac nc o regua de crcuae, e
pot nterven dupa bunu or pac. Bun cunoscator" a egor rutere, po-
tt -au dezvotat o caracterstca de care va trebu sa ne cont:
nventvtatea.
paga pentru toba sparta.
Probema rezovata: Autor: Cp Locatate: Bucuret.
paga: 100000 de e.
Pe drumu dnspre compexu Rege pna n carteru Coentna, ntr-o
noapte, pe a ora 1:00 Cp este oprt de doua echpa|e de poe. Unu
verfca actee, atu ntreaba daca a baut; ambee asa n pace, nereund
sa nventeze" nc o nfracune.
n Coentna, a doua straz de casa sa, Cp este oprt de un a treea
echpa|, a fe de vgent ca prmee doua. Actee a contro! ce face,
dom'e, toba aa a ta?" - a tare unu dntre pot.
Va |ur ca era o gaurca de marmea unu deget. Le-am spus ca m-au
ma oprt doua echpa|e nantea or ca n-au zs nmc, dar nu- nteresa. S-
au decs sa-m a taonu sa-m dea amenda."
Dupa mute zadarnce rugamn, oferu e ofera potor o suta de
m de e, ca sa- erte". Pot au ban, dar ramn aproape a fe de
necruator: Cp se aege cu un avertsment.
Aadar, foree de ordne pot f caracterzate prntr-o vaoare numerca
(numaru membror echpa|uu, de regua do pot), prntr-o pozonare
strategca pe drumu tau spre casa, prn nventvtate prn masura" pag.
Lectura
Gheorghe Andrean a fost, pe rnd, ofer de autobuz, de TIR,
taxmetrst partcuar, ofer de autocar, de mcrobuz , acum, dn nou
taxmetrst.
Am nceput sa ucrez nca de pe vremea u Ceauescu, ma nt a o
autobaza dn Bucuret, unde faceam curse spre tot feu de sate dn |udeee
mtrofe. Ma aes nspre Gurgu Teeorman am mers. Pe vremea aa,
men erau ma cu frca , ma aes fnd pe autobuz, nu am avut
probeme. Acum nc nu- vne sa crez ct sunt de nventv ata de a
crcuae. Scornesc tot feu de acte pe care, chpure, trebue sa e a a tne
sau se prefac ca e ceva n neregua cu cena, autorzaa sau char cu.
Verfcarea RAR. Ba ca n-are nu tu ce tampa, ba ca tampa e.
Rotunda, de trebue una patrata sau nvers, ba ca semnatura efuu
de tura nu e vaaba. "
oferu poate sa enumere doar o mca parte dn stuae n care a
cazut a pace" cu poa. Sau s-a nees" cu agentu. Or -a cnstt". I-a dat
de-o bere". L-a uns sa nu ma scre dn gura". L-a nfruptat". I-a patt
cotzaa". I-a dat dreptu'".
n urma expereneor sae personae, putem emte cteva regu de
baza care ne nvaa cum sa procedam ca sa em ct ma eftn dn
confruntarea cu oamen n unforma.
(|) RE|INE|I!
Lege oferuu hrt de mesere:
Daca a gret, trebue sa f ct ma um. Sa- recunot greeaa. Sa
prom ca nu ma fac! musa sa nventez o poveste nduoatoare despre
ce cnc copa de acasa, despre mama bonava spre care te grabea sau,
de ce nu, despre moartea unu preten drag despre care tocma a afat.
Daca te-au prns cu radaru avea 75 n ocatate, nu ncepe sa fac
scanda ca nu avea vteza sau ca e aparatu or strcat. Nu reuet dect sa-
nverunez sa- determn sa te a a purcat. nu exsta sa nu- ma
gaseasca ceva, ma aes daca a o mana veche de cva an. Ce ma bne
este sa ncerc sa f neegator, sa e spu ca asta e! Am cam exagerat cu
vteza, ct e amenda? Mama! Dn ce o s-o patesc eu acum?! Cred ca nu- ma
au u' aa mcu' geaca pentru a arna", ba-ba-ba. Ve vedea ca or vor
trece n procesu verba o vteza ma mca, sa zcem 68 - 69 de kometr pe
ora, or vor zce: Ha, nene, da 50000 ac peaca!"
Trebue sa f un bun pshoog. Sunt un care spun e, de a obraz:
Ha, nene, sa ne neegem a 50-00000!" Dar pe a trebue sa rog. Dupa
negocere, urmatoarea etapa consta n pasarea" pag.
Merge sa ung un post daca te-a prns beat a voan sau daca a
facut un accdent fara vctme. Bne a aea cu vctme merge, dar costa
mut de tot nu se baga dect un. Dar a cheste astea, ma smpe, se
preteaza aproape orcne.
Daca et cu bautura n nas, fara 50 de doar nu- scap carnetu. Daca
a facut praf o mana pentru ca nu a cedat trecerea sau a ntrat pe rou,
costa vreo 200 de doar ca sa asa cupa comuna n procesu verba.
Cum se da banu'? Bancnota se face su, or se ndoae de ma mute or,
or se ntroduce sub cartea de denttate, or ntre ea perms. Chesta este
sa nu se vada. Apo, or da noroc cu postu, aa, ca-n fme, or da actee.
Sunt un care opresc speca mane de marfa sau pe ce care
dstrbue produse, doar ca sa faca rost de o cunga pentru cop sau un
detergent.
Pentru nevasta. Daca nu a actee n regua, gaboru face, fara
rune, aprovzonarea pe un an de ze. Am preten care au descarcat
|umatate dn furgoneta n curtea postuu, pentru ca nu aveau factur
amenna aa cu pucara.
Ce ne facem, nsa, daca postu este pus pe uat paga ne cauta
motve de amenda? Atunc este ce ma naso, pentru ca nu t cum sa
procedez. Un sunt foarte bao, se cearta cu gaboru cteodata scapa.
Dar atadata, daca enervez pe agent, n oc sa se faca frca, da o
amenda de nu te vez.
Legea negocer: trebue sa negocez paga a snge!
Pentru a neege ma bne sstemu, vom anaza doua exempe:
A) oferu Coste are o Dace amarta de prn '85 care aproape ca se
dezmembreaza pe osea, n drum spre casa de a ara, unde merge a cuesu
ve. Crcua cu vteza reguamentara pentru ca mana nu poate da ma mut.
B) oferu Geo conduce un 4X4 se depaseaza cu 220 km/h spre va
sa de a Snagov.
n ambee exempe, ce pun un echpa| de poe va opr pe ce do
ofer. n exempu a), poa va gas nenumarate hbe man u Coste, ar
amenda se va rdca a o suma consderaba. Acesta se va pnge ca- om
sarac ca merge sa- cueaga amarta de ve, pentru a obne un amart de
vn pe care- va vnde cu cnczec de m ku' coegor de servcu, bugetar.
Dupa ce- vor ascuta povestea, pot se vor nduoa vor baga n
buzunar o suta, doua de m, eventua smugndu- u Coste promsunea ca
peste cteva un se vor aege cu o damgeana de vn, tot pe DNI, pe a
Copan.
n exempu b), Geo nu va sta a dscu nu va da nc un fe de
expca. Va marca repede o bancnota mare, pentru ca se grabete. Rscu
u Geo este, nsa, ca pot sa fe nemuum de attudnea sa
dspreutoare nvdo dn cauza de 4X4", aa ca se smt ncura|a sa
puseze.
Aadar, marmea pag poate f stabta de stuaa ta materaa sau de
marca man. Totu, n cee ma mute cazur, tmpu perdut a negocere va
f acea.
Recaptuare
n Romna traesc peste patru moane de posesor a permsuu de
conducere, reprezentnd tot attea potenae surse de paga pentru pot
de a crcuae.
n momentu n care a de-a face cu poa rutera, trebue sa por o
conversae banaa, bazata pe regu convenene, sa socazez.
Orce stare de mcare a automobuu tau poate atrage dupa sne
starea de repaus , mpct, paga.
Foree de ordne pot f caracterzate prntr-o pozonare strategca pe
drumu tau spre casa, prn nventvtate prn masura" pag.
Daca a gret, trebue sa f ct ma um. Sa- recunot greeaa. Sa
prom ca nu ma fac!
Bancnota se face su, or se ndoae de ma mute or, or se ntroduce
sub cartea de denttate, or ntre ea perms.
Trebue sa negocez paga a snge!
Marmea pag poate f stabta de stuaa ta materaa sau de marca
man.
ntrebar. Exerc. Probeme.
1 De ce eemente a nevoe pentru a putea ocaza poza unu echpa|
de poe pe osea?
2 Este posb sa scap de poe, fara a da paga, char daca et
vnovat (a)? Motva raspunsu.
3 Enumera cteva dntre nvene" poe rutere pentru a se aege
cu o mca paga.
4 Un vehcu ntra ntr-o comuna cu o vteza de 120 km/h. Nu acorda
prortate a unca trecere de peton dn comuna. Nu trage pe dreapta a
semnaee dsperate ae potor - ma pmba nca 3 km pna n comuna
nvecnata. Care va f paga?
5 De ce se sare dntr-un vehcu n sensu de mers a acestua?
2 Ate exempe de nteracun paga de a thar.
Exempu.
Autor: Ice_storm Locatatea: Bacau paga: I00 de euro.
Eram n curtea poe dn Bacau, cnd, deodata, au aparut 2 gan,
unu ma n vrsta, atu ma tnar. Au ntrat n sedu poe, dupa care au
et cu un post, mare n grad, orcum dscutau despre o thare sau
ceva de genu acesta! La un moment dat, postu e-a zs sa mearga n
spatee u pna a erea dn curtea poe aa au facut, cnd deodata,
ganu ce tnar, care se afa n spatee postuu, a scos o bancnota de I00
de euro -a bagat-o n buzunaru dn spate a pantaonor! La poarta,
postu -a zs sa stea ntt, ca e rezova tot o sa sune! asta este un
caz mnor a poa dn Bacau! Nu se ma poate, paga este cea ma mare
asgurare a cuva n dferte cazur n care este mpcat! Ma aes poa de a
crcuae. Ia paga cu nerunare! Un preten de-a meu a fost oprt ca a
trecut fara sa vrea pe nterzs" postu -a zs ca pentru 300 de m
arta"; daca nu, suspenda permsu! Eu am dat paga 2 moane de e
pentru ca nu aveam asgurarea verfcarea a mana ca sa nu m rena
certfcatu, pentru ca propretaru care era trecut n certfcat era pecat n
Austra!
Taxa de protece.
Cum funconeaza?
Bandee de ho sunt consttute, de regua, dn 4-5 persoane care
fac compc n rndu Poe |andarmere. Contra unor sume de ban,
aceta dn urma e asgura paza.
ntr-o sere de cazur, pot |andarm ofera servc compexe. De
pda, pot furnza, teefonc, contra unu cost ma mare, orce nformae
despre prezena unor necunoscu care ar f putut percta acunea de furt n
zona n care operau.
Comer ega.
Poa economca descopera un magazn care vnde aparatura
eectronca fara sa aba autorzae. Inspectoru ncepe sa negoceze: de a
3000 de euro, bate pama a doar 700
Exempu.
Autor: Anchete.ro Locatatea: Mercurea Cuc paga: 700 de euro.
La nceputu un marte 2004 oferu de poe SMD a efectuat un
contro a o socetate comercaa dn Mercurea Cuc a constatat vnzar
egae de aparatura eectronca.
Pentru a nu consemna n procesu verba de constatare ncacare
dspozor egae, subnspectoru a pretns na admnstratoror soceta
suma de 3000 de euro, pentru ca uteror sa- reduca pretene a I.000 de
euro, apo a 800 de euro , n fna, a 700 de euro. Pe baza autodenunuu
formuat de admnstrator soceta comercae dn Mercurea Cuc,
procuror PNA au organzat o acune de prndere n fagrant.
PROCESELE PAGII.
De |usta este un at domenu n care paga e a ea acasa,
funconar de ac asemanndu-se destu de bne cu ce dn admnstrae,
cttor notr ne-au semnaat ma pune cazur de corupe; poate dn
cauza faptuu ca domenu este destu de restrctv sau, posb, sa f fost att
de nveruna pe pot sau pe medc cu care ntra n contact aproape
znc, nct au utat sa- ma amnteasca de vreun proces pe care -au avut
cndva pe ro. Noroc cu absoven de Drept care sunt drect nteresa de
tarfe" procedur!
Taxa de Barou.
Exempu.
Autor: cttor Anchete.ro Locatatea: Bucuret paga: 2000 USD.
Un absovent, numa pentru a avea posbtatea sa dea examen de
admtere n Barou, trebue sa scoata dn buzunar vreo 2000 de doar. sa
nu va nchpu ca asta ar f taxa ofcaa de nscrere a examen. Pentru a
putea sa te nscr a examenu de admtere n Barou, trebue 2
recomandar de a avoca defntv. Dn start partcpa a concurs numa ce
cu ban. To avoca cer ban pentru a- da recomandare respectve. De
unde -o f vent egutoruu nostru straucta dee de a ma adauga n
buzunaree barosanor dn avocatura cteva m de doar? nc macar nu
exsta garana ca ace examen va f promovat. Dar nu- nmc, vne
urmatoru, a ban, ata socoteaa.
Adunate de pe forum
Avoca oboan supraveuesc n orce cond.
Dreptu a no n ara se apca, nsa exsta ca regua generaa: Un
sunt ma ega dect a", n cuda art. 16 dn Consttue.
paga se da orunde n ara asta, nu e ceva specfc domenuu |urdc.
Doar cuantumu pag e dfert (10000 de doar - avocatura; 25000 de doar
- notarat).
Fanaro sunt de vna pentru stuaa asta |anca, e ntroducnd
noune de bac hatr pe ac. (Recomandare: O store sncera a
romnor", de Forn Constantnu).
Mne ma duc sa ma nscru a cena, aa ca ma vorbm. Ct da
paga? Da admtere n Barou n toamna asta? A de gnd sa ucrez n
domenu? Pe ce et specazat? A ceva referne sode n spate? Sau et un
ndvd care a perdut cva an ntr-o coaa degeaba?
Scurtcrcute a frontera.
Dupa cum a putut observa dn ece anteroare, funconar pubc
ncearca de mute or sa profte de navtatea de psa de nformare a
oamenor pentru a e stoarce" paga, char atunc cnd aceta nu ar
avea nc un motv sa dea paga.
Astfe de fenomene" se ntmpa frecvent a punctee de trecere a
frontere patre noastre, greu ncercate de-a ungu vrem.
Eementee de baza ae crcutuu pag a grana sunt vame. Un
astfe de crcut este egat n sere, dupa cum ve putea deduce dn
exempu urmator.
Exempu.
O vamea se pngea anu trecut ca s-au acomt ef" ca e cer
benefc" tot ma mar a paga. E este rune sa |upoae de sume de zec
sau sute de euro un amart care are o neregua mnora, numa pentru a-
reaza panu". Decara ca are de gnd sa paraseasca sstemu, dar ca vn
destu de mu ma famnz, care pe nga pan trebue sa- scoata
nvesta facuta a ntrarea n sstem apo sa- faca e pnu."
Lectura
Mrea face Turca" dn 1996 S-a decs sa ntre n afacer", a ndemnu
une pretene ma expermentate care avea de|a o centea un amant turc,
n afara de barbatu de acasa, de o vaa ntreaga omer de ocaze, ma nou.
Dsponbzat. Pretena a convns-o ca afacerea" nu preznta mar
rscur s-a ofert sa o mprumute cu o me de doar, pentru nceput.
Scopu na a Mree a fost unu sufcent de onest: nu- dorea nc
povet de amor pe mau Bosforuu, nc macar sa se capatuasca, c doar sa-
creasca ce do cop. nca de a prma caatore a Istambu, n scopur
turstce", desgur, Mrea a prceput ca vtoarea sa ocupae era preferata,
n speca, de catre feme. Erau n autocar doamne trecute de cnczec de
an, pensonare care ncercau astfe sa- a|ute fame. Mute spuneau ca e
convne ma mut sa faca un drum pna a Istambu o data a doua
saptamn, dect sa stea acasa sa se ute a teenovee. Nu pareau deoc
stresate aa m-am ma ntt eu.", povestete acum Mrea.
Ea amntete ca, a prmu drum, cea ma mare spama a sa, care
urma sa se transforme uteror ntr-o rutna, o reprezenta trecerea prn vama
, mpct, contactu cu vame. ta nsa de dnante ce trebua sa faca. Am
cumparat vreo opt sute de grame de aur de pape karate n-am nvestt n
b|uter cu grama| mare, cac prezentau doua dezavanta|e: n prmu rnd
erau prmee confscate a vama, n a doea rnd se vndeau greu n
Romna. Aa ca am uat numa anoare, braar .a.m.d. |umatate dn aur -
am pus pe mne, ceaata |umatate -am ascuns ct am putut ma bne prn
baga|e, n osete, n captuaa gec.". O precaue care s-a dovedt nuta,
cac Mrea a descopert curnd ca daca vor cu orce pre sa- gaseasca,
gasesc, daca nu, nchd och!".
Cu tmpu, Mrea a renunat sa- ma doseasca auru cu care ncepuse
de|a sa faca specua. Daca nmerea peste cte un vama ma a dracuu",
asuma rscure. Prefera sa- ase n vama pungua cu b|uter dect sa dea o
paga care duba practc nvesta , astfe, a Bucuret, nu se ma aegea
cu nc un proft. Aa cum a procedat un comercat de taraba" care,
enervat a cume de ndaratnca unor vame, s-a decs brusc ca e ma bne
sa- arunce toata marfa pe Dunare, dect sa- fe confscata sau sa dea
pentru ea ct nu face". S-au adunat to turt" pe pod sa vada cum putesc
bug trcoure turcet, ar afacerstu", de necaz, a facut cnste cu
whsky.
Sunt peroade peroade. Ncodata nu t ce cum!", ma spune
Mrea. Atunc cnd banuesc sau se zvonete ca e vn controae, nc nu vor
sa auda de ban te cauta a snge". Mrea povestete cum, odata, un
vame bugar e-a cerut pe un ton obraznc sa decare tot ce au, pentru a nu-
ma perde tmpu cu percheza, dupa care a adaugat: . char daca
doamnee sunt ntr-o anumta peroada au tampoane, o sa e bagam
degetu -n p.".
De atfe, a vama bugareasca, Mrea a ntmpnat cee ma mute
probeme, de bugar nc n-ar ma trebu sa controeze, ara or fnd una
de tranzt". Femea, ca coegee" e de atfe, este ndgnata n prmu rnd
de comportamentu obraznc a bugaror, cataogndu- drept ce ma
magar barba!". Daca a ghnon nmeret un schmb" cu aparene
ncoruptbe, bugar te baga a cana", adca un so de detectoare unde se
vede tot ce a pe tne, ca a radografe".
n cva an, Mrea s-a obnut att de tare cu cascu protoco" de a
vama, nct nu ma smte nc o emoe: De regua, ofer sau ghz strng
ban, ntre cnc sute de m un mon de cacua. De cee ma mute or,
vame notr nc macar nu ma urca n autocar". Totu decurge dupa nte
tpare fxe, sstemu funconnd aproape dn INER|IE.
Mrea accepta paga ca pe o modatate freasca de a se descurca n
afacere" sae. Eu merg pe prncpu: Traet tu, sa traasca e! m
se pare norma sa prmeasca nte ban, ca sa ne ase sa ne vedem de-ae
noastre!". Se enerveaza uneor, atunc cnd anum turt" nu vor sa
cotzeze suma standard. Un dntre e se decara fa, a ntnd n derdere
cte o suta, doua de m, pretnznd ca ma mut n-au. Atunc trebue sa
patm no, cea pentru e, ca doar nu putem sa- dam |os dn autocar!
Oamen suntem!", ma spune Mrea.
Parcurgnd ectura de ma sus, a ma nvaat un termen nou: INER|IA.
Obceu de a da paga dn obnuna, fara a ma evaua stuaa,
ncura|nd astfe ntregu sstem a mc corup, se numete.
Inere.
Teme de studu: 1 Cum po depa mpactu pshoogc, n momentu n
care te ansez n afacer" n afara graneor ar ntr n contact pentru
prma oara cu vame?
2 A devent Mrea un eement a crcutuu pag, a punctu de trecere
a frontere? Motva raspunsu.
3 Cum ar putea produce Mrea un scurtcrcut, amennnd astfe
sguranee sstemuu?
Persoana care da paga dn nere se poate transforma ntr-un
generator" de paga.
Astfe de generatoare" pot f ntnte n ate domen, cum ar f ce
a sanata pubce, unde oamen cotzeaza" dn nere, pentru a se asgura
ca servce pe care e prmesc sunt de catate ca doctor e vor acorda
sufcenta atene.
Generatoaree" au devent parte ntegranta a sstemuu contrbue
a o dezvotare armonoasa a acestua.
Dar sa revenm a vame notr! Radu Mttean dn Cu| nu este un
generator" de paga. E ne poate ofer un exempu de scurtcrcut" a
frontera.
Nu am dat ncodata paga!"
Exempu u Mttean.
Legsaa n vgoare prevede conde de IEIRE dn ara controu a
IEIREA dn ara, dar nu obga sa dovedet uteror ca a fost a ace moment
cu actee n regua. Teoretc, po sa be ban dupa ce a trecut frontera
romna, asgurarea medcaa po sa o arunc cnd a ntrat dn Austra n
Ungara (ca pentru Ungara nu trebue asgurare medcaa), ar nvtaa nu-
ma foosete dupa ce a ntrat n ara de destnae.
Acum do an au ncercat sa ma caneze a Curtc, n tren, a erea
dn ara, pe motv ca nu am asgurare medcaa facuta n Romna (era facuta
n Germana). Am ntrebat unde e probema. Postu de frontera (a nu se
confunda cu vameu!) m-a spus ca egea zce ca trebue sa fe facuta a o
frma de asgurare dn Romna.
Eu aveam a mne stata TOATA egsaa.
Am ntrebat care ege. A bgut un numar de Ordonana. EU aveam a
mne stata TOATA egsaa egata de trecerea frontere am scos
ordonana, -am bagat-o sub nas -am zs sa m arate unde scre.
S-a enervat, a zs ca ma da |os dn tren, ca aa sunt ordnee etc. a
et cu paaportu meu n mna. Se tot pmba pe cordor atepta sa es
dupa e, sa dau paga.
Eu m-am scos o revsta am nceput sa ctesc. Tpu a vent ar m-a
spus sa cobor dn tren. I-am repcat ca e pe cae sa comta un abuz grosoan
pentru care va raspunde fe e, fe ef care -au dat ordne egae ca, daca
vrea sa cobor, sa ma dea |os cu fora, sa cheme |andarm, sa m puna
catue, sa ma a pe sus.
S-a mrat m-a ntrebat de ce vreau scanda. Am raspuns: Ca sa nu
se poata muamaza uteror ncdentu! Daca ma da |os dn tren, trenu
peaca, apo vo m pune n mna paaportu zce ca a fost o greeaa,
ar eu nu am martor totu devne mposb de dovedt! Aa ca, daca ese cu
scanda cu show, o sa se gaseasca ceva martor care sa ma susna cnd o
sa va cerceteze Parchetu Mtar!".
A schmbat paca: a zs sa ramn n tren, dar fara paaport ca ma vor
aresta ungur. I-am repcat ca atunc char ca nu se va ma putea
muamaza cazu ca de-aba atept sa vad cum vor expca e cum poate
trece cneva ega (fara acte) frontera romna nu noaptea prn Mure,
notnd pe sub apa, cu pau n gura, c comod, pe bancheta unu tren
nternaona! Apo -am rugat sa se egtmeze.
A zs ca o va face, dar dupa ce cobor dn tren. Am nsstat. A zs ca ce,
nu cred ca e e post, nu- vad unforma? Am zs ca cred, dar ca vreau sa
cunosc numee sau numaru de servcu, pentru ca e obgat sa se egtmeze
pentru ca nu vreau ca n pngerea penaa sa fac descrer de genu unu
nat, sod etc." sa trebuasca sa aneze pe to coeg u ca sa
dentfc pe e.
Domnu post s-a facut rou, a nceput sa ure, a et n|urnd s-a
dus.
a chemat un ef. efu a vent cu un aer mpozant, dar aparent
ntt,
A zs sa em afara. De data asta m-am prefacut ca e fac pe pac am
zs ca, daca nssta, ma dau |os, dar regret scandau care va urma pentru
acest abuz.
Am vrut sa m au rucsacu, dar e a zs sa as acoo. Pa cum, ma
da |os baga|u meu peaca n stranatate?". Tpu a facut o mutra acra a
zs sa as acoo sa vn pna a capatu vagonuu sa vorbm cu efu"
(chpure, un ef ma mare).
Le-am facut pe pac am mers cu e a capatu vagonuu. Acoo efu
s-a utat nca o data a nvtaa mea a paaport, (o f vazut pe mutra mea
ca nu am de gnd sa dau paga!) a zs pe un ton apasat ca domnu este n
regua".
Postu m-a dat napo paaportu (care era de|a tampat de ere-
dovada ca ma consderase n regua dn start) a dat sa coboare. I-am cerut
nca o data sa decne denttatea sa ceara scuze, a care efu -a
perdut camu aparent m-a n|urat, apo au cobort amndo dn vagon.
(D RE|INE|I!
Daca te tare, bae renuna cauta at potena fraer.
La ntoarcerea n ara, tot a Curtc, era cu mne n cueta un tp care
fuse-se ega a munca n Austra. Avea doua sacoe mar. Cu mne nu au ma
avut nc o probema pot vame, dar s-au egat de e.
I-au desfacut metcuos tot baga|u acoo, n compartment, dar omu nu
avea nmc n neregua: erau doar hane cadour de mca vaoare pentru
cop. Au nceput sa frece, sa abureasca, sugernd ca a ncacat egea X
Y etc.
Omu se nea ct de ct tare, ta ca e n regua, dar ncepea sa fe
tmorat de amennare domnor vame. Aa ca am scos dn rucsac codu
vama ate cop de acte normatve e-am ntns omuu aua, spre
consternarea vameor a potor. Aa a prns e cura|: cu ege n
mna, e-a cerut sa arate ce artco ncaca, ce barem a depat etc.
Aa -au asat medat n pace au sart a mne, sa m desfac baga|u
etc. M-am dat |os dn pat (eram a cueta, n patu de sus) -am zs omuu
sa adune ucrure, ca sa m e pot desfaura eu. I-am anunat ca de am
un rucsac mare, am nauntru obecte personae, hane vreo 15 kg de
dosare, cac fusesem a un congres. Apo -am nvtat sa scotoceasca. Au et
amndo dn compartment bombannd.
Concuz.
Nu e nevoe sa caatoret cu codu vama n vaza, de cunoaterea u
poate f de a|utor! Daca te t curat", ncearca sa- pastrez ncrederea n
tne apombu, pedndu- cauza" pna n pnzee abe!
La amennar, raspunde taos, fara a f nsa obraznc, cauta- martor
prntre cea caator, amenna a rndu tau cu o cercetare penaa pentru
abuz!
Nu te perde cu frea! Vor specua fecare sabcune a ta te vor prnde
a nghesuaa". Lasa- fara repca! n momentu n care se vor convnge ca
n-a de gnd sa sco banu', vor renuna.
De poztv, exempu u Mttean este unu destu de rar ntnt.
Ma|ortatea ceor afa ntr-o stuae asemanatoare cedeaza destu de repede
nssteneor" vameor amennaror. De vna este, n prmu rnd, psa
de experena", combnata cu tmdtatea teama de unforme".
n contraexempu de ma |os, ve ntn un astfe de caz.
paga de ntrat n Romna.
Contraexempu -
Rapdu Daca", Vena - Bucuret, pecare dn Vena n 23 anuare
2004 (ora 20:01), vagonu de cuete de 4 patur, compartmentu 4 n
compartment, 3 persoane: eu, o putoaca dn Patra Neam (care fusese 2
un n Vena, a nte preten de fame) un tp, probab venez, care
vorbea ceva engeza.
Trecem de vama austraca de cee doua maghare FARA NICI UN FEL
DE PROBLEMA a|ungem a vama Curtc, n sfrt acasa".
Adormta am dat paaportu a contro tot adormta -am uat -am
bagat sub perna, adormnd butean a oc. Am apucat doar sa aud cum
vameu o ntreba pe putoaca: Dar asgurarea o ave?"
Reconsttu ce am afat de a putoaca dupa ce m-am trezt.
Vaznd ca fata nu avea asgurarea a ea, vameu a pusat" -a cerut
nvtaa n Austra (pe care, norma, fata nu o ma avea; de ce s-o aba, dn
moment ce ese dn Romna mpreuna cu preten respectv, cu mana
or) sau dovada ca a avut asupra e cca 6000 EUR (adca atta ct ar f facut
ce 100 EUR ega/z nmut cu numaru de ze ct statuse acoo). Evdent,
nc dovada ceor 6000 EUR nu avea cum ( nu avea nc de ce) s-o aba.
Indvdu respectv a ma chemat unu (descrere: name mede, poate
spre mare, ma degraba aten, nc gras, nc sab, fara mustaa sau ate
eemente dstnctve"), care -a spus fete nc ma mut nc ma pun dect
ca trebue sa pateasca o amenda de 100 (UNA SUTA) EURO, pentru ca nu- n
regua cu actee.
Feta, saraca, a ncercat sa protesteze, dar a doea ndvd -a spus ca
daca nu- da ban PE LOC N NICI UN CAZ ma pun, sa- faca baga|ee
sa coboare dn tren, ca or s-o duca a Poe, sa se amureasca povestea.
Bnenees -au gast vctma" (fata char avea o mutra nocenta,) aa ca
putoaca a patt pe nmc o suma pentru care o vnzatoare n paa
(nghend n poae vnt) ucreaza ma mut de o una, z-umna!
Norma", n-a prmt n schmb nc o chtana!
RE|INE|I!
paga a Vama Curtc este un obce cu trade!
M-am amntt de o faza asemanatoare, n care vctma" era un tp
carua -am spus sa nu dea nmc, ar vameuu -am zs sa faca bne sa
arate EXACT UNDE este prevederea egaa care permte sa faca acest gen
de controae sau sa puna ntrebar ndscrete (vez exempu u Mttean).
Indvdu m-a spus ca ma controeaza a baga|e ma da |os dn tren, ar eu -
am zs ca nu ma grabesc, aba atept sa ma dea |os, stau o saptamna
daca vrea dar, daca se dovedete ca sunt curata", am sa am gr|a sa
recuperez de a e daune nzecte!
Revennd a cazu cu putoaca: preczez ca vame" n-au avut NICI
UN FEL de probema cu mne cu paaportu meu (nu au cerut nvtaa,
asgurarea mea), nc cu a, ma hars" (actee mee erau n regua, de
atfe, precum ban. Snguree persoane cu care au avut probeme" au
fost feta un tnar dn at compartment care, totu, se pare ca a scapat"
doar" cu 20 de EURO!
RE|INE|I!
Vame aconeaza" n prmu rnd asupra ceor ps de experena!
De aceea e bne sa va nsu noune dn acest subcapto a manuauu cu
muta atene contncoztate.
Categora vameor dspera.
De, de cee ma mute or, vame puseaza ct ma mut, ncercnd
sa obna sume de ban ct ma mar, exsta cazur n care e pot deven
dspera. Sunt zee cu ghnon n care n-au reut sa scoata" ma nmc, cac
probab ca au avut de-a face cu muter" hotar sa nu dea paga, ca n
exempu u Mttean".
Cumea dsperar: . O cocoata, cafea, ceva acoo!"
n cursu anor trecu am caatort de foarte mute or n Ungara, de
cee ma mute or foosnd vama Curtc pentru trecerea frontere. Acum
cva an, a ntoarcerea ntr-un tren extrem de go, un vame pur smpu
s-a aezat n faa mea - probab dsperat ca nu uase nmc - m-a cerut o
cocoata, cafea, ceva acoo, ca precs am cumparat ceva dn Ungara. Eu n
vaza aveam doar hane de schmb pentru 2 ze.
De asemenea, tot a ntoarcere, n orau Bekescsaba, trenu este uat
cu asat de pear, cu paporne pne cu marfa. Nc un vame nu se
snchsete sa controeze, nsa ncaseaza paga pentru trecerea cu vederea.
Ma|ortatea acestor pear nc macar bete nu au, ar deran|u pentru caator
este ma|or. (Bodoa Zsot, Braov).
| Ut!
Daca merge ntr-una dntre are vecne pretene" pentru a face
cumparatur, gnd-va a betu vame romn pe care- ve nt-n pe
drumu de ntoarcere. Lua- u de a dscount-ur o acadea pe ba, o
banana, o brnza cu putrega sau un vnor de Bordeaux n-o sa va para
rau!
Tema de vacana:
Care cadou, atene, zorzon, papca, -a bucurat ce ma tare pe
vameu romn?
Observa.
O ata anomae este controu amanunt a documenteor a ntrarea n
ara cu mana. Daca a vama ungureasca se ucreaza a doua ghee nu e
rnd, a vama romneasca se ucreaza a patru ghee e o coada de ce
pun 30 de mnute. Asta n peroadee cu trafc scazut. Cnd e trafc ntens,
vara sau de sarbator, coada poate f de ma mute ore.
De fecare data n se promt mbunatar, dar nu se ntmpa nmc:
acea funconar, care habar nu au cum sa fooseasca aparatura, aceea
probeme cu computeru'", aceea procedur greoae.
Ma mut dect att, exsta un tarf" de ntrare n ara, care dfera de
a caz a caz.
Exempe.
Vama Nadac: 5 Euro 1 ntorcndu-ma dn Itaa cu autocaru, nante de
vama romna n se cer 5 euro de persoana pentru ca vame sa fe ma
dragu" cu no. 5 euro de a toata umea. Ce care au probeme patesc ma
mut, n funce de probema; se pare ca exsta un TARIF" pentru fecare
nfracune sau probema pe care o a. (George, Braov) 2 La Nadac s-a
format un obce de a coecta n autocar 5 euro pentru vame, chpure ca sa
nu ne dea |os cu baga|e cu tot. Apo au aparut n tmp ce care stau peste vza
-au nvaat pe pot de frontera cu cte 50 de euro pentru a nu e
apca nterdca de a paras Romna".
Se ntmpa nsa ca de mute or n autocar sa fe aproxmatv toate
persoanee n ordne. Acest fapt pune n dfcutate pe vame pe pot,
care s-au nvaat cu sume fxe, sa zcem, 1000 de euro/autocar. Atunc ce e
ma ramne de facut? ncep sa caute nod n papura oamenor dn autocar.
Ca aa nu are nu tu ce, ca u' cutare psete atceva. Au gr|a sa-
atenoneze pe ofer (cu care de obce sunt mna n mna) ca daca ce n
cauza nu patesc, ar putea sta un numar mpresonant de ore n vama. Pna
a urma, oamen ma sensb cedeaza patesc. Char daca nu se a|unge a
suma normaa", tot ma bne dect nmc! Cunosc cazur n care pare" nu
s-au nees au ntors autocaru cu menunea: Pe tura mea nu ve trece
az!" Treaba e ca s-au nvaat ungur, dar austrec (ma nou)!
Concuz.
Metehnee soceta romnet sunt mopstoare! Ma nou, de a
vame romn au nvaat cum sa a paga ungur austrec. Atunc cnd
caator n stranatate cu autocaru, aege-va cu gr|a frma de transport,
cac reaa dntre vame ofer este una de pretene de ntra|utorare!
10 euro de cacua sau 10 ore de stat n vama?
Ca n cazu potor, pe care -am studat ntr-un capto anteror,
vame au a rndu or o trasatura care- a|uta mut n mesere":
nventvtatea. E apeeaza a magnae, n momentu n care cetaen sau
uneor grupure de cetaen panc, peca n excurs pe ate meeagur, nu
preznta nc o neregua a punctee de trecere a frontere. Dn exempu de
ma |os ve afa cum au reaconat vame n momentu n care s-a refuzat
paga cu tarf fx" ce motv au gast pentru a demonta un autocar.
Exempu.
Autor: Stea Gurgeanu.
Turt se rentorceau pe meeagure natae, ar vama bugareasca era
absout goaa. Dupa ce au fost da |os dn autocar, au fost nu n racoarea
dupa-ameze de toamna, a verfcarea paapoarteor, un tmp ma
ndeungat dect ce norma. Dupa 45 de mnute, oferu autocaruu, omu de
egatura dntre vame grup, traduce" ateptarea n pretena vameuu
bugar: 10 euro de cacua, sau 10 ore de stat n vama. La nceput, to s-au
ndgnat. Asta este anta|, no nu ne asam anta|a. , pna a urma, nu au
cum sa ne na n vama 10 ore!" Dupa doua ore, au nees ca au cum.
Vame au nceput sa controeze a snge toate baga|ee, racoarea de dupa-
amaza se transforma treptat n canceru" de seara, ar oamen nu erau
asa sa ntre n autocar sau, macar, sa se mbrace cu ceva ma gros.
Cva turt, ma aes feme, au cedat, aratndu-se dornc de a pat
10 euro. Ma|ortatea au ramas nsa pe barcade. Dupa nca o ora, vame
treceau prn faa grupuu, cu dverse nstrumente. Se pregatea ceva dubos.
Un fe de mn-schea a baza autocaruu. Vameu-ef prevne surzator pe
ofer. Taman prmsera un teefon. Autocaru va f demontat n cautare de
drogur! O nformae care, adevarata sau nu, trebua verfcata.
Atunc a fost cpa decsva, n care ma|ortatea a trecut de partea
mnorta. S-a vorbt scurt cu oferu, ar acesta a pecat cu o oferta ma
decenta; s-a ntors repede cu o contraoferta, pentru care s-a cntart, s-a
scotoct prn toate buzunaree.
ntr-un fna, dupa patru ore de ateptare n frg n pcoare, turt au
asat cte tre euro de cacua au trecut, pn de of (ca) n partea
mortca.
Ac, vameu romn a urcat, a uat paapoartee a nterzs cu
desavrre coborrea turtor dn autocar spre magaznee de duty-free.
Mersu a duty-free era perms, dar doar n anumte crcumstane, cu un at
tarf.
Fx".
(L) RE|INE|I!
Totdeauna cnd trece prn vama sa ave a ndemna ceva marun.
Atene, turt! Lasa protestee de grup" ruga- frumos pe ofer sa
negoceze!
Probema rezovata? Autor: Mara.
Loc: ocatatea Nadac, |udeu Arad paga: 50 de euro.
Dupa tre an de munca n Spana, doamna Mara s-a ntors pentru
cteva ze n ara, sa vada fama. La vama romneasca, ma|ortatea
persoaneor dn autocar au pus n paapoarte cte 50 de euro. Mara a pus
doar actee, tnd ca are totu n regua. Dar nu -a mers cu una, cu doua.
Fragment extras dn scrsoarea trmsa de Mara Mnsteruu de Interne:
. Eu am vent dupa tre an n Romna. Actee denute: Perms de munca n
orgna Certfcat de rezdena ems de prmara dn ocatatea de domcu
dn Spana n orgna, de asemenea.
Am trecut cu aceste acte de toate punctee de frontera, pna a
romn". La romn", ma|ortatea persoaneor dn autocar au pus n
paapoarte cte 50 de euro, paapoartee fnd strnse de ofer, nu de catre
post, care nc macar nu s-a obost sa urce n autocar.
Eu am pus doar actee n paaport am ateptat cu to. Postu m-a
chemat numa pe mne |os. Am sa va descru daogu exact.
E: Doamna Mara, vad ca v-a stabt n Spana. Eu: Da.
E: ce, crede ca ma mpresoneaza acest ucru?
Eu: Dumneavoastra crede ca vn dupa tre an n Romna ca sa va.
Impresonez? Vn eu acasa n vacana!
E: Arata-m tarheta (se referea a cartea de denttate).
Eu: Nu o am fabrcata nca, dar am aceste acte ce dovedesc catatea.
Mea de rezdent n Spana!
E: eu trebue sa va cred pe cuvnt?
Eu: Nu, domnue! V-am prezentat actee! Ct ca scre mare
Certfcado de resdenca" Permso De Traba|o".
E: eu trebue sa neeg ce scre acoo?
Eu: Pa, sunt date care, nu e nmc greu de nees!
E: Vreau sa va spun ca a reut sa ma enerva! Urca n autocar .
Vedem cum rezovam! Am urcat! Dupa o vreme, oferu vne mparte
paapoartee. A meu, nu?". Sunt chemata dn nou |os, de data aceasta de
ofer, care m spune: Doamna, nu tu ce are asta cu dvs, dar baga nte
ban n paaport ca, daca nu, a zs ca va baga n cacuator va pune
nterdce".
Satua cu un autocar pn de oamen care se utau a mne, nu m-a
ramas dect sa bag 50 de euro n paaport m-am prmt napo paaportu,
cu vza cu tot.
E, n cazu n care prmeam nterdce, cum ma ma ntorceam eu n
Spana? Ce faceam? Ma |udecam cu statu romn 100 de an? Ieeam ega
cu caauza?"
Doamna Mara s-a decs sa trmta acest e-ma, pentru a prm un
raspuns ofca dn partea Mnsteruu de Interne.
Dupa doua saptamn, -au raspuns. I-au cerut: numee, copa dupa
paaport, data a care a ntrat n ara, punctu de trecere a frontere, ora de
ntrare etc.
Dn motve personae, Mara nca nu a trms aceste date. Le va trmte
nsa curnd, curoasa sa vada daca probema e are rezovare.
Concuze.
Daca a fost |efut a drumu mare, nu te fer de seszar, cerer, scrsor
etc. E adevarat ca exsta toate ansee ca demersure tae sa nu a|unga
ncaer, dar macar te po consdera un uptator mpotrva sstemuu!
Frontera de est - zona mtarzata.
Pe frontera de est s-a a|uns a urmatoarea stuae: vame sunt
extraordnar de prost pat, probab cu scopu de a f fora sa a paga,
asgu-rndu-se astfe o pepnera" de unde P. N. A.-u sa cueaga cte unu-
do corup or de cte or are nevoe de actvtate pentru a nchde gura
prese opne pubce refertor a upta antcorupe.
Aadar, dn cnd n cnd, vame de pe frontera de est funconeaza
pentru PNA pe post de paratrasnet.
Poa de frontera se baga n orce actvtate care se desfaoara n
zona (pescut, creterea anmaeor, svcutura etc.), nmc nu se ntmpa
fara acordu" or.
Zona de frontera a devent zona mtarzata" n care popuaa cu ma
pun acces a nformae este supusa a fe de fe de controae ae poe de
frontera, care -a depat ara de competena.
Oamen care n-au tangena cu frontera sunt opr pe osea or de cte
or trec cu mana prn aproperea frontere, egtma, controa asupra
bunuror or, uneor perchezona, um de nte cop care au unforma
se consdera dumneze".
Experment.
ncerca sa crcua pe traseu Botoan - Stanca sau Saven -
tefanet ve vedea ce se ntmpa. Pe scurt, n zona de frontera a
Botoanor, prezuma de vnovae" e a ea acasa.
Nu se au nsa nc un fe de masur; ma mut, poa -a extns
actvtatea n afara zone de competena (30 de km de a frontera), adca
pe oseaua Botoan - Suceava, ma exact n ocatatea Huan (aproxmatv
60 de km de a frontera).
Trmte rezutatee expermentuu pe adresa ste-uu
www.anchete.ro, pentru a putea trage concuze.
Cum te descurc a frontera
- Lece deschsa -
Dupa ce v-a famarzat sufcent cu vame, cu modu n care e
aconeaza dupa ce a renut cteva sfatur ute a trecerea frontere, n
eca deschsa care urmeaza ve cunoate pe cneva dn nteroru
sstemuu, cu o vasta experena. Post de frontera n cadru PCTF Gurgu,
sa- spunem Ion, ne-a dezvaut o sere dn tanee mesere.
Probema rezovata 1 Sa presupunem ca avem una sau ma mute
persoane care vor sa asa dn ara, de nu ndepnesc conde stabte prn
ege. Ma exact, cac acesta este ce ma ntnt caz, nu au vouchere de
cazare, nvtae dn partea unu cetaean stran sau ate acte care sa probeze
ca au cu ce sa se.
ntrena n stranatate. Dupa cum se te, n astfe de stua, pentru a
putea prm dreptu de a paras tertoru Romne, trebue sa a asupra ta
mnm 250 de euro, daca decar ca destnae una dn fostee ar socaste
ce pun 500 daca vre sa a|ung prn Occdent".
Soua 1
Varanta a)
Conform spuseor u Ion, soua adoptata de ce ma mu este sa dea
dn co n co, sa mprumute ban de a rude preten sa strnga suma
necesara, pe care, a sfrtu excurse, sa o returneze nevatamata.
Varanta b) A mzeaza pe noroc , tnd ca, ma aes ntr-un punct
vama agomerat, formatae sunt de mute or smpfcate a maxm,
ncearca sa treaca grana senn fara un chor n buzunar", spune Ion.
Pentru ce care ubesc sgurana, e recomanda, nsa, o a trea varanta:
Varanta c) nante de a ntra n vama, se cauta o cunotna, orct de
ndepartata, nu conteaza, prntre anga|a punctuu de trecere a frontere".
Daca nu gas pe nmen, nu trebue sa dspera! Se poate merge a
pesneaa, aproape orce vame sau post fnd dsponb: n schmbu une
sume modce, de a 30 a 50 de euro de persoana, respectvu o sa e spuna
coegor ceva de genu Aa cu Fordu de Prahova sunt bae bun, au tot ce
e trebue., caz n care, ce ma probab, nmen nu va ma avea nc macar
curoztatea sa se ute cu atene a fotografe dn paaport."
Soua 2 Atene!
Aceasta soue e recomandata ceor care ubesc aventura!
Se gasete un baat cura|os, pn de rea posesor a unu mcrobuz
de marfa sau camon a cva amator.
Se urca toata umea n autovehcu, baatu de baat a voan, ar restu
n duba sau n remorca se peaca spre grana. Ac, oferu decara ca nu
are nmc n spate este crezut pe cuvnt. Daca este cu adevarat bun, e va
reu sa- convnga pe vame dn vecn ca spau pentru marfa este vd.
De obce, nu are rea dect n vama romneasca", expca Ion. Caz
n care va reu, totu, sa faca rost de un sgu vama de a romn , n
acest fe, va trece cu bne de omoog de peste frontera."
Varante:
Oamen sunt ascun n/sub/dupa marfure transportate. Cum
sporture extreme sunt scumpe, evdent ca taxa perceputa este ma mare:
trebue sa fe pat (ma bne dect n prmu caz) ce de a frontera,
respectv frontere trebue sa- ramna ceva oferuu cura|os.
n astfe de stua, preu poate a|unge a 200 de euro de cacua.
Dn ata, vreo 100 - 150 prmesc pot de frontera, care dau cam o
treme dn ban vameor cu care sunt pe tura", afrma Ion.
Avanta|e: Grana se trece fara vouchere sau nvtae, dar, dupa
dorna fara asgurare medcaa sau char fara paaport.
Aadar, crcutee pag a vama pot f smpe (ca n prma soue a
probeme: un cetaean, egat n sere cu un anga|at a vam pentru o suma
de 30-50 de euro), sau compexe (ca n a doua soue a probeme, unde ma
mute eemente sunt egate n sere n parae: un ofer cura|os, pot de
frontera, vame cu care sunt pe tura). n cazu crcuteor compexe, paga
este ma mare, dar rezutatu poate f trecerea egaa a frontere, fara nc un
fe de act.
Probema rezovata II.
Dar daca actee sunt n regua, conde de a trece grana sunt ee
ndepnte se dorete doar ntrarea ntr-o ara sau, dupa caz, erea de pe
tertoru unu stat cu o canttate de produse ma mare dect cea permsa?
Soua 1 Sa spunem ca cneva vrea sa duca n Bugara ma mute
gar dect cee doua cartue reguamentare sau vne dn Greca cu ma mut
de un tru de uzo sau Metaxa. n prmu rnd, daca merge cu trenu sau
autocaru, va putea, n schmbu ctorva zec de m sau doar a unor
muumr respectuoase, sa- dstrbue marfa n rndu ceora pasager,
urmnd s-o a napo dupa trecerea controuu. Este cea ma smpa ma
eftna metoda se practca foarte des", expca postu de frontera.
Varanta a)
Daca, nsa, caatora are oc cu autotursmu or nu sunt de gast
persoane care sa- asume propretatea temporara a produseor cu prcna, se
trece.
La:
Soua 2 Mturea vameuu" Sumee nu sunt prea mar. De obce
zece cartue trec grana neobservate pentru 10 euro, ar uneor se poate
pat tot n gar. Sunt un care ncearca sa treaca fara sa- aran|eze nmc,
bazndu-se pe faptu ca vor f crezu pe cuvnt nu vor f controa, dar
rscu este destu de mare. n funce de marfa, pot f obga sa pateasca
taxee vamae, se pot confsca, para sau tota, obectee nedecarate, sau
se pot aege char cu un dosar pena", spune Ion.
Varanta b)
Ce ne facem, nsa, daca dscutam despre cantta ma mar de marfa,
sa zcem - un mcrobuz pn cu mbracamnte? Atunc, soua devne
compcata.
Soua 3 Nu prea sunt mu ce care sa- a aa mare raspundere
sa nu nregstreze un astfe de transport. Dar pentru cteva sute de euro se
rezova asta: se decara at connut sau o vaoare mut ma mca a
produseor se vamuete aa, ma mut smboc. Sa zcem ca bug
decar ca fnd maour, a care taxa este de doar cteva m a bucata, sau ca
n oc de 1000 de perech, n acte nu apar dect 300".
Soua 3 se poate apca n cazu canttaor ma mc de produse.
La no, a Gurgu, se ntmpa des, cac se ntra n ara fe cu hane de
pee dn Turca, fe cu banur, dn Greca. n mod norma, o hana mare de
bana trebue evauata a 1200 de euro vama pentru ea ar nsemna vreo
400 de euro. Dar cnd omu a dat pe ea doar 300 de euro, cum sa- pun eu
taxe aa de mar? Aa ca n oc de hana unga, n acte apare una scurta, ar
n oc de bana de bzam sau castor, apare de oae sau de psca. n acest
mod, taxa scade a un sfert, a care se adauga vreo 20 - 30 de euro pentru
vame. E ma avanta|os pentru toata umea."
Varanta c)
Ce ma greu este atunc cnd vne vorba de ntroducerea n ara a unu
autotursm fara acte n regua.
La chest de-astea nu ma bag mu dn coeg me nu se ocupa cu
aa ceva. Asta pentru ca este foarte rscant. Bne, exsta ma mute cazur, ar
percou varaza. Daca mana este furata, se poate ca ea sa f fost satata cu
tot cu acte, moment n care se poate ca hou sa ncerce ntrarea n Romna
cu documentee orgnae. De obce, autotursmu este dat n urmarre
nternaonaa , n ce ma scurt tmp, va f depstat. Daca actee sunt fase,
exstnd, de pda, un contract de vnzare-cumparare contrafacut, ma
merge, dar atunc rt sa se afe pna a urma, cnd propretaru a|unge a
poe sa faca nmatrcuarea sunt descoperte sere vech ae carosere,
sauu sau motoruu."
Soua 4
Ion afrma ca, pentru vame care rsca, afacerea este una aducatoare
de ctgur consstente.
La o sngura mana, ma aes avnd n vedere ca, de cee ma mute
or, e vorba de autotursme de ux, se pot ctga m de euro. Probema este
ca, de obce, a chest de genu asta, sa nu ma vorbesc de trur sau
vagoane de marfa ntrate sau ete dn ara pe estache, se baga or
nconten, or ef cu spate. No, ata ma mc, ne muumm cu cupee."
Concuze.
n cazu ntrar sau er de pe tertoru unu stat cu o canttate de
marfa ma mare dect cea permsa, marmea pag va f drect proporonaa
cu masa, voumu vaoarea marf.
Rezutat fna a venturor unu vame corupt Pe schmb, un post de
frontera poate obne cam 100 de euro vara 50 de euro arna, ar un
vame, ndferent de anotmp, poate scoate cam 200 de euro znc."
Aceste sume sunt mparte cu superor cu superor superoror
vameor putoneror de frontera.
Astfe, n crcutu pag a punctee de trecere a frontere, paga
mede a unu vame este de doua sute de euro znc se mparte cu
superor, cu superor superoror etc.
ntrebare:
Este adevarat ca vameor de rnd se cer 2000 de euro/una paga
(pardon: cotzae") de a ef or, carora, a rndu or, s-ar cere sa
cotzeze" ma sus?
La aceasta ntrebare nu poate sa raspunda manuau de faa, care
suprnde doar stua ntmpar dn vaa de z cu z.
Este necesara mpcarea foruror" superoare, ma exact a
academcenor" n metodooga de predare a pag.
IGPF reaconeaza a seszar.
Recama prn e-ma page cerute de pot de frontera!
n urma povetor de paga, Servcu Contro dn cadru Inspectoratuu
Genera a Poe de Frontera Bucuret adreseaza prn Anchete.ro un mesa|
tuturor persoaneor care sunt nemuumte de servce poe de frontera
de a punctee de trecere a frontere.
Acee persoane care au sufert de pe urma abuzuror savrte de
pot de frontera sunt rugate sa contacteze Inspectoratu Genera prn e-
ma a recamat_frontera@yahoo.com
.
Mesa|u.
Inspectoratuu Genera a Poe de Frontera Bucuret.
Acesta este un mesa| adresat tuturor persoaneor care sunt
nemuumte de servce poe de frontera de a punctee de trecere a
frontere. Acee persoane care au sufert de pe urma abuzuror savrte de
pot de frontera sunt rugate sa ne contacteze.
Coaborarea dvs. cu no are ca scop prevenrea abuzuror potor de
frontera n reaa cu persoanee care tranzteaza zona de frontera.
Menonam ca ce ma mu dntre ce care au dat paga" cnd au trecut
frontera sunt vctmee unor acun ntenonate de deznformare dn partea
potor de frontera, care n acest mod ncearca sa obna dferte fooase
(ban sau produse) necuvente.
|-a pus vreodata ntrebarea daca nu cumva a dat paga", de nu a
ncacat nc o prevedere egaa? Vre ca aceste obceur sa nceteze
caatore tae sa fe scutte de astfe de evenmente neprevazute? Garantam
ceor ce vor accepta sa coaboreze cu no ca nu vor ntmpna nepacer pe
vtor, cnd vor caator n stranatate.
A neamurr cu prvre a conde egae pe care trebue sa e
ndepnet cnd pec n stranatate? Sau cnd rev n ara? Suntem a
dspoza dvs.
Servcu Contro dn cadru Inspectoratuu Genera a Poe de
Frontera.
Bucuret.
RECAPITULARE
Eementee de baza ae crcutuu pag a grana sunt vame. Un
astfe de crcut este egat, de regua, n sere: de a vameu de rnd a efu
ce mare.
Obceu de a da paga dn obnuta, fara a ma evaua stuaa,
ncura-|nd, astfe, ntregu sstem a mc corup, se numete nere;
persoana care da paga dn nere se poate transforma ntr-un generator"
de paga.
Daca te tare, bae renuna cauta at potena fraer.
La amennar, raspunde taos, fara a f nsa obraznc, cauta- martor
prntre cea caator, amenna a rndu tau cu o cercetare penaa pentru
abuz!
Vame aconeaza" n prmu rnd asupra ceor ps de experena!
Metehnee soceta romnet sunt mopstoare! Ma nou, de a
vame romn au nvaat cum sa a paga ungur austrec.
Atunc cnd caator n stranatate cu autocaru, aege-va cu gr|a
frma de transport, cac reaa dntre vame ofer este una de pretene
de ntra|utorare!
ntotdeauna cnd trece prn vama, sa ave a ndemna ceva
marun. Atene, turt! Lasa protestee de grup" ruga- frumos pe
ofer sa negoceze!
Daca a fost |efut a drumu mare, nu te fer de seszar, cerer, scrsor
etc. E adevarat ca exsta toate ansee ca demersure tae sa nu a|unga
ncaer, dar ce pun te po auda ca et un uptator mpotrva sstemuu!
n cazu ntrar sau er de pe tertoru unu stat cu o canttate de
marfa ma mare dect cea permsa, marmea pag va f drect proporonaa
cu masa, voumu vaoarea marf.
n crcutu pag a punctee de trecere a frontere, paga mede a
unu vame este de doua sute de euro znc se mparte cu superor, cu
superor superoror etc.
ntrebar. Exerc. Probeme.
1 Enumera cteva dntre reace pe care nu trebue sa e ave atunc
cnd un vame va cere, pe faa, 100 de euro paga.
2 Enumera cteva dntre actee pe care se presupune ca nu trebue sa
e ave, a ntoarcerea n ara, dar pe care vameu v e cere.
3 Se presupune ca et vame. n fecare una se cere sa cotzez"
1000 de euro, ma sus. Nevasta pretnde ce pun 50 de euro znc. Ce do
cop, adoescen, au nevoe de 500000 de e fecare, ban de chetuaa, n
fecare z. Mce aten" pentru amanta te costa 250 de doar, unar.
Cacueaza vaoarea mede a pag pe care ar trebu sa o ncasez znc.
4 Un autocar se depaseaza cu o vteza mede de 80 km/h pe dstana
Budapesta - Bucuret. A|unge a vama Curtc a ora 1630 n autocar sunt 42
de turt. Vame pretnd 7 euro de cacua. Turt nu sunt de acord.
Vame amenna ca autocaru va ramne n vama 14 h. Dupa 3 h, o treme
dn turt sunt de acord sa pateasca cte 5 euro fecare. ncepe negocerea.
Cerne:
Ce suma vor strnge n fna vame/autocar? La ce ora va a|unge
autocaru a Bucuret?
5 Se presupune ca aduc n ara marfa de a turc n vaoare de 5000 de
doar. Bug decar maour, czmee - ap, cacue - epc. Cum ve
decara stcee de whsky? Dar gare? Dar hau?
6 Care dntre urmatoaree persoane afate n trenu Bucuret - Vena
sunt potenae surse de paga care nu: Ana, 19 an, studenta a fosofe,
Dore, 42 de an, taxmetrst partcuar, Mha, 63 de an, coone n rezerva,
Aex, 41 de an, bbotecar, Sva, 21 de an, fara ocupae. Motva
raspunsure apreca, unde e cazu, vaoarea pag.
7 |nnd o bancnota de o suta de euro a cva centmetr n faa
ochor prvnd un vame cu un sngur och, apo cu ceaat, ve observa o
modfcare a poze" vameuu. De ce?
SFARIT