Cugetari Memorabile (De Petre Tutea)

www.cartiaz.
ro - Carti si articole online de la A la Z
Cugetari memorabile
de Petre Tutea Se spune ca intelectul e dat omului ca sa cunoasca adevarul. Intelectul e dat omului, dupa parerea mea, nu ca sa cunoasca adevarul, ci sa primeasca adevarul. Tot ce teoretic este just este practic necesarmente just. Nu si invers, ca oamenii au practici sinistre n istorie. Am avut revelatia ca n afara de Dumnezeu nu exista adevar. Mai multe adevaruri, zic eu, raportate la Dumnezeu, este e al cu nici un adevar. Iar daca adevarul este unul sin ur, fiind transcendent n esenta, sediul lui nu e nici n stiinta, nici n filozofie, nici n arta. Si cnd un filozof, un om de stiinta sau un artist snt reli iosi, atunci ei nu se mai distin de o !a!a murdara pe picioare care se roa a Maicii Domnului. Acum, mai la !atrnete, pot sa spun ca fara Dumnezeu si fara nemurire nu exista adevar. Au falsificat suta la suta ale erile. Ati citit "#omplicatiile te$nicii votarii%& Nu puteam sa votez nici eu, att era de complicat' Pai ce(i acest ceusesc )*+ pentru niste olani care nu( s n stare sa conduca nici o ara& Incapacitatea de uvernare a astora s(ar putea sa fie sansa $oitului rom,n sa devina viu"Domnule Tutea, daca ati fi fost ales presedinte la ./ mai, prin a!surd, care ar fi fost prima $otarre pe care ati fi luat(o&% 0 Prima $otarre1 privatizarea, nsemnnd constructia celor doua comune1 comuna a rara, ntemeiata pe ospodarul di!aci si priceput, si comuna ur!ana, uvernata de ntreprinderi, de acesti i anti ai lumii moderne. Si as fi creat institute care sa sincronizeze poporul rom,n cu toate cuceririle speciei om, mutate n spatiul vala$. #a eu nu contest poporului rom,n ca lim!a lui si eniul lui intelectual i permit sa mute creatiile speciei om la el acasa. 2mul, cnd e sin ur, poate face fel de fel de unelte. Adica devine american, spun eu. 3u as scrie peste Statele 4nite astfel1%2mul este un animal care fa!rica unelte.%M(au ntre!at unii care snt foarte filoamericani ce cred despre americani. Snt lacatusi cosmici, domnule, le(am zis. India, de pilda, este inferioara te$nic Americii. Nici nu ncape ndoiala1 America o !a a la jiletca. Da5 spiritual America e o 6$ana7 pe ln a India e primitiva. Americanii nu mor n raz!oi. Snt supranarmati. Dau lovituri zdro!itoare. 8a ei cine face economie la munitie raspunde n fata Senatului. 3u nu pot fi americanofo! dect n ceea ce priveste descompunerea reli ioasa n secte. Dar din punct de vedere politic- si noi si rusii ar tre!ui sa avem n frescele din !iserici un #olum!, caci fara el nvatam acum nemteste cu dictionarele pe enunc$i. 9n !elsu ul de(acolo nu poate aparea o ndire teolo ica. Americanii n(au vocatie7 l invoca pe Dumnezeu doar ca sa le !inecuvnteze pravaliile. 3i ndesc ne ustoreste. 3xercita stapnirea lumii doar la casele de !ani. Antisemitismul nu e o reactie spontana a rom,nilor, a ermanilor, a polonilor, a francezilor, a americanilor, ci e provocat de evrei, prin exces. 3 provocat de ei ca spaima, creznd ca(l previn. Antisemitismul functioneaza dupa principiul actiunii si reactiunii. Pai daca ra!inul Moses :osen, care e doctor si face parte din #onsiliul Mondial 3vreiesc, l njura pe 3minescu- Pai ce ar zice el daca eu l(as lua pe Moise pe faras& Nu am fost si nu snt antisemit, pentru ca ar nsemna sa fiu anticrestin. Pentru ca, sa fim cinstiti, #ristos nu e din ;alticeni.
www.cartiaz.ro - Carti si articole online de la A la Z

2 !a!a murdara pe picioare, care sta n fata icoanei Maicii Domnului n !iserica, fata de un laureat al premiului No!el ateu 0 !a!a e om, iar laureatul premiului No!el e di$or. Iar ca ateu, asta moare asa, di$or. 3u cnd discut cu un ateu e ca si cum as discuta cu usa. 9ntre un credincios si un necredincios, nu exista nici o le atura. Ala e mort, sufleteste mort, iar celalalt e viu si ntre un viu si un mort nu exista nici o le atura. #redinciosul crestin e viu. Ateii si materialistii ne deose!esc de animale prin faptul ca nu avem coada. Ateii s(au nascut, dar s(au nascut de ea!a. 3u nu detest !ur $ezia. 3u m(am lamurit ca un om care vrea sa fie !o at nu este un pacatos. Spunea odata un preot !atrn1 #ircula o zicala ca !anul e oc$iul dracului. 3u nu(l concep ca oc$iul dracului, eu l concep ca pe o scara du!la. Daca(l posezi, indiferent n ce cantitati, si te misti n sus !inefacator pe scara, nu mai e oc$iul dracului. Iar daca co!ori, atunci te duci cu el n infern, prin vicii, prin lacomie si prin toate imperfectiile le ate de or oliu si de pofta de stapn. Nu pot evita neplacerile !atrnetii si nu ma pot supara pe Dumnezeu ca m(a tinut pna aproape la nouazeci de ani. 9nsa !atrnii au o supapa foarte nteleapta1 au dreptul la nerusinare. 2 nerusinare nelimitata. #nd ma ndesc la suferintele !atrnetii, mi dau seama ca n natura asta oar!a cel mai mare eniu este eniul mortii. ;aptul ca murim, de cele mai multe ori la timp, este un semn al dra ostei lui Dumnezeu pentru noi. 3u snt iudeocentric n cultura 3uropei, caci daca scoti <i!lia din 3uropa, atunci S$a=espeare devine un lumet tra ic. ;ara <i!lie, europenii, c$iar si laureatii premiului No!el, dormeau n craci. Stiinta si filozofia reaca snt foarte folositoare, dar nu snt mntuitoare. Prima carte mntuitoare si consolatoare pe continent 0 suverana 0 e <i!lia. 3xista o carte a unui savant american care ncearca sa motiveze stiintific <i!lia. Asta e o prostie. <i!lia are nevoie de stiinta cum am eu nevoie de Securitate. 8ut$er, ct e el de eretic si de zevzec, a spus doua lucruri extraordinare1 ca creatia autonoma e o cocota si ca nu exista adevar n afara de <i!lie. Mie mi(a tre!uit o viata ntrea a ca sa aflu asta. 3l nu era asa !atrn cnd a di!acit c$estia asta, ca era calu ar au ustin- Mie mi(a tre!uit o viata ca sa ma convin ca n afara de <i!lie nu e nici un adevar. S$a=espeare, pe ln a <i!lie, ( eu demonstrez asta si la Sor!ona ( e scriitor din 6aesti. 9n afara sluj!elor !isericii, nu exista scara catre cer. Templul este spatiul sacru, n asa fel nct si vecinatatile devin sacre n prezenta lui. Stii unde poti capata definitia omului& 0 te ntre!. 9n templu. 9n !iserica. Acolo esti comparat cu Dumnezeu, fiindca exprimi c$ipul si asemanarea 8ui. Daca <iserica ar disparea din istorie, istoria n(ar mai avea oameni. Ar disparea si omul. 9n !iserica afli ca existi. #e pustiu ar fi spatiul daca n(ar fi punctat de !iserici' 9n afara de carti nu traiesc dect do!itoacele si sfintii1 unele pentru ca n(au ratiune, ceilalti pentru ca o au ntr(o prea mare masura ca sa mai ai!a nevoie de mijloace auxiliare de constiinta. #eausescu n(avea masca de olan, ci masca de olan fioros. Nu mi(am nc$ipuit ca un olan analfa!et poate sa ai!a o asemenea pofta de luxurie. >ila lui de la Neptun-totul e

de aur acolo. D(aia s(a si numit "epoca de aur%Asa(zisul triumf al proletariatului, care a sfrsit ca triumf al lui #eausescu, a fost triumful lui 6olanescu si o trecere n ntuneric. Asta a fost revolutia proletara. #e s(a petrecut n decem!rie 5)* n(a fost o revolutie, ci o restauratie1 eniul politic al poporului rom,n a atestat reasezarea n ordinea naturala. Asta s(a ntmplat atunci1 o restauratio magna. ;ara sa i nor jertfele de la Timisoara, ma opresc la manifestatia din fata #omitetului #entral, cnd multimea a $uiduit tiranul. Atunci s(a ntmplat un fenomen fundamental1 reintrarea n ordinea naturala a poporului rom,n. #nd multimea i refuza tiranului ncrederea, asta calca n ol. Asa a calcat #eausescu 0 n ol. #ioran e o inteli enta pura. Pai, ca sa te fti ca el prin Paris, tre!uie sa ai inteli enta. #a acolo inteli enta este' Are o sin ura trasatura inadmisi!ila n fiinta lui1 e neconsolator. 3u m(as ntlni cu #ioran n nelinistile mele, care seamana cu ale lui, iar el s(ar ntlni cu misticismul meu n lirismul lui. 9n ce priveste cearta lui cu Divinitatea, eu sper ca #ioran sa nu moara aici unde s(a nascut, cum a murit ?ant. 3u pe #ioran l vad mpacat n amur cu sine, cu Sfntul Apostol Pavel si cu A!solutul Divin, pentru a nu muri n lumea aceasta. #eea ce e ciudat la #ioran, nu e nelinistea de a fi om, ci nelinistea de a fi rom,n. #omunismul e cea mai mare aflare-n-treaba din istoria omenirii. #omunistii au vrut sa ne faca fericiti cu forta1!a, sa fiti fericiti, ca va ia mama dracului' Adica sa mannci !ine, sa !ei !ine, sa dormi !ine si la loc comanda' #a sa constati ca e incapa!il comunismul de uvernare, nu tre!uie sa ai doctoratul n stiinte sociale. 2rice !ou vede ca nu e !un. 3l vede ca ma(sa ra!da, nevasta ra!da, copiii ra!da- vede tot si totul pute. A te poune comunismului nseamna a apara puritatea #odului Penal. #omunistii nu tre!uie tratati ca infractori de drept comun. #a $otii de !uzunare, ca tl$arii, ca violatorii de dame#omunismul e imanentism a!solut1 el muta complet omul n lumea asta. #omunismul nseamna ne atia omului total, ca omul total apartine la cele doua lumi1lumea trecatoare si lumea vesnica. 2r, comunismul ancoreaza n dimensiunea lumii trecatoare si n felul asta nu e uman. Pentru ca daca i spui unui om normal1 ma, esti un animal rational muritor si dupa tine ramn doar viermi si minerale 0 ti da cu !ta n cap' M(am ndit sa scriu un pamflet anticomunist si m(am ndit sa iau anticii si modernii, cei mai mari pamfletari pe care(i ntlnesc, si sa iau de acolo cele mai acidulate ima ini sau fi uri de stil. Si m(am ndit ca e un travaliu odios, ratuit, nu face trei parale. Si am ajuns la o intuitie mult mai corecta pentru a defini orice miscare comunista. Iau un #od Penal cu tri$otomia, tripartita diviziune a infractiunilor1 crime, delicte si contraventii. Definesc crimele pe rnd, delictele pe rnd si contraventiile pe rnd, si scriu dedesu!t1 comunismul e infractor la ordinea universala, naturala prezenta n acest inte ral #od Penal. 3i snt infractori, comunistii, nu snt oameni politici. De altfel, Dou las, ministrul de externe al Americii, a dat o definitie a comunismului1 exista n dreptul penal crime continue si crime continuate7 comunismul e o crima continua. #omunistii snt att de terestri, ca eu nu i(as lasa nici sase urce n avion, si ntre <ucuresti si Moscova i(as pune sa mear a pe jos, umplnd desa ii cu mncare din loc n loc-

#omunistul stie ca e animal, stie ca e rational si stie ca e a!solut muritor. Dar n felul asta, cu toata rationalitatea lui, ntre el si di$or nu enici o deose!ire. #omunismul, unde a triumfat, te !eleste sistematic. :usia a demonstrat 0 te$nic, practic si teoretic 0 nulitatea comunismului. Stalinismul e definitia comunismului. 4nde nu e stalinism, dupa trei luni cad de la putere, ca nu snt n stare sa dea nici- apa. Nu se poate impune comunismul dect cu !ta, cu parul' Nu se poate face economie n comunism si de catre comunisti. Astia nu snt n stare sa conduca nici o comuna rurala. 9ncurca apele, nfunda fntnile#omunismul este un cancer social. 4nde se instaleaza, ramne pustiu. Att extrema stn a, ct si extrema dreapta snt falimentare. #omunismul, de pilda1premisa lui majora e e alitatea reala, a!soluta a oamenilor. 9n nici unul din re nurile cunoscute nu exista e alitate 0 nici n re nul mineral, ca aurul nu e e al cu car!unele, nici n re nul ve etal, ca plantele nu snt e ale, si nici n re nul animal, ca pisica nu e e ala cu leul, cel putin ca forta. Si nici n specia om nu functioneaza, cu att mai mult, principiul e alitatii. 3 damnat esential comunismul prin premisa lui majora1 e alitatea reala a oamenilor, care este o utopie. Si nca- da, vor!a lui <erdiaev, cusurul utopiilor nu sta n constructia lor, ci n faptul ca toate snt realiza!ile. 3 un paradox, nsa este adevarat ca paradoxul este limita pna la care poate mer e inteli enta umana, dincolo de care apare nimicul. #omunistii snt vacari1 considera oamenii ca vacarii cirezile. #um poti ndi e alitatea a!soluta 0 ca asa tre!uie s(o ndesti ca sa fii comunist 0 cnd nici nu iesi !ine n strada si te(ntlnesti cu ea, cu ine alitatea& Si la comunisti snt stapni si slu i, dar ei snt ipocriti, pentru ca stiu ca ie alitatea oamenilor nu poate exista nicaieri7 snt perfect escroci, tocmai pentru ca afirma ca esenta comunismului este e alitatea reala a oamenilor. Premisa e alitatii a!solute e nula, iar socialistii adau a putin sifon n vinul asta. Sistemele sociale tre!uie definite finalist, prin ce urmaresc. #omunistii urmaresc e alitatea anar$ica finala. Astia snt comunistii 0 anar$isti' Prin finalitatea lui, marxismul nu e ostil anar$iei, pentru ca nu poti fi e alitar dect daca esti anar$ic. #nd se vor!este de totalitarismul comunist e o contradictie n termeni. Totalitari nu pot fi dect oamenii care pleaca de la ntre la parte 0 dupa formula aristotelica. 2r, comunistii, nu snt totalitari. Dupa ce ma orientez& Dupa Manifestul comunist, care e evan $elia lor, evan $elia rosie. Acolo se spune ca idealul lor e o societate fara stat, fara clase, conceputa ca o asociere li!era de indivizi. 3 incendiul anar$iei finale, sfrsitul Manifestului, cum zice ?aut=i. #omunistii snt anar$isti la finalitate. Totalitari snt fascistii, $itleristii si <iserica #atolica, pentru ca si ea pleaca de la principiul aristotelic1 ntre ul premer e partea. Astia snt totalitari. Mi(a spus un ziarist1 Nu mai spuneti asta, ca zapaciti tineretul' Daca toti i considera pe comunisti totalitari, nu pot sa dau pe post asta- Dar eu 0 ce(i n usa si(n capusa. Nu ma dau napoi. Nu pot sa mint. #ei care stau su! fluviul evenimentelor, stau fie din or oliu, fie din capacitate de adaptare. Dat, de multe ori, adaptarea la mprejurari se c$eama conformism si conformistul se deose!este de plosnita doar prin aceea ca ea n(are ratiune-#ei care nu se conformeaza tra consecintele, fie din or oliu, fie din incapacitate de adaptare. Dar adaptarea tine mai

mult de !iolo ic dect de spiritual. De pilda eu ma situez n fluviul inform al stanilismului, care se revarsa prin stanilismul $aotic an lo(saxon asupra 3uropei centrale. Deci cum pot fi eu, daca ncerc sa judec acest fluviu inform al stanilismului care situeaza omul n re nul animal, cum pot eu sa scap de acet animalism& Prin or oliu, ma opun 0 si intru n temnit. Prin conformism, devin un simplu animal adapta!il. De altfel, sa stiti un lucru1n lupta cu evenimentele politice majore omul !asculeaza ntre eroism si lasitate. Te supui evenimentelor, stiind ca sin ur nu le poti nfrn e7 si nu(ti convine sa candidezi la eroism. :eactionar e cel vetust si nvec$it. #onservatorii mari nu snt reactionari, pentru ca au de partea lor le ile eterne ale lui Dumnezeu. #red ca acum la noi, ar fi optima o conducere conservatoare, realizata nsa ntr(un climat democratic. Adica un partid conservator, traditionalist, nationalist, ntr(un climat li!eral. #a sa nu faca din conservatorism instrument de tiranie, ca eu nu pot sa accept n numele nici unei idei sa asupresc o sin ura celula dintr(un om. #onstitutia li!erala din @*.A nu e o opera, e o capodopera. 4n re e puternic, nfasurat ntr(un stat al normelor li!erale1 separatia puterilor si li!ertati cte doreste nea Nita7 nici nu poate duce attea li!ertati' Platon are un demiur care nu e creator, ci doar un meserias de eniu, fiindca materia i premer e. Prima idee de creatie reala, au adus(o n istorie crestinii. De creat doar zeul creaza, iar omul imita. 3u cnd citesc cuvntul creatie 0 literara, muzicala, filozofica 0 lesin de rs. 2mul nu face altceva dect sa reflecte n litere, n muzica sau n filozofie petece de transcendenta. #um sa fie creatura creator& "Bai tata, sa(ti arat mosia pe care ti(am facut(o cnd nu eram n viata-% Pai cum sa fie creatura creator& 2mul e un animal care se roa a la ceva. #auta un model ideal. Si uneori nimereste, alteori, nu. #ei care au descoperit modelul ideal si succesiunea fenomenului din el snt crestinii. #restinismul nu poate fi identificat cu nici un sistem filosofic, monist, dualist, sau pluralist.#restinismul este pur si simplu. Despre crestinism, <er son spune ca noi l respiram. Are materialitatea aerului. Seamana cu aerul. Noi sntem crestini fara sa vrem. Si cnd sntem atei sntem crestini1 ca respiram crestinismul cum respiram aerul. #restinismul nu e ideolo ie, ca atunci se aseamana cu marxismul. :eli ia e expresia unui mister trait, or ideolo ia e ceva construit. A fi cresti nseamna a co!or A!solutul la nivel cotidian. Numai sfintii snt crestini a!soluti. Altminteri, crestinismul, ndit real, e inaplica!il tocmai pentru ca e a!solut. Suveran fata de natura, supus Divinitatii, nemuritor si li!er prin depasirea extramundana a conditiei sale 0 acesta este omul crestin. Nimic nu poate inlocui crestinismul7 nici toata cultura antica precrestina. 3u snt de parere ca apo eul 3uropei nu e la Atena, ci n 3vul Mediu, cnd Dumnezeu um!la din casa n casa. 3u definesc stralucirea epocilor istorice n functie de eniul reli ios al epocii, nu n functie de ispravi politice. Isus #ristos este eternitatea care puncteaza istoria. Daca nu cunosti revelat 0 prin ratie divina 0 sau inspirat, nu cunosti nimic. De pilda, povestea cu marul lui NeCton, care a cazut. Nu stiu unde am citit eu stupiditatea asta1 "Il tom!a dans une mDditation profonde Eui l5a conduit jusEu5a la loi de la ravitation

universelle%. Si eu spun1 daca NeCton ndea pna la Fudecata de Apoi, nu descoperea nimic' Dar el a fost mult mai ntelept. #nd a fost ntre!at cum a descoperit ravitatia, a zis1 Am fost inspirat. Pai scrie pe mar, sau scrie undeva n natura " le ea ravitatiei%& ;enomenele lumii interioare si ale lumii exterioare tac. Iar omul autonom si or olios creds ca exploreaza lumea interioara si exterioara cu jocul lui de ipoteze si ca descopera ceea ce vrea el. 3l cauta7 dar eu spun ca el cauta, nu ca afla. Sau daca afla, tre!uie sa fie ca NeCton, inspirat. N(ar tre!ui sa se vor!easca asa mult despre democratie. 3u, n materie de democratie, nu am nici o parere personala. Ma !izui pe doi nditori clasici. Pe Platon si pe Aristotel. Platon sustine ca snt trei forme de uvernamnt de enerate1tirania, oli ar$ia si democratia. Aristotel spune ca democratia este sistemul face fiecare ce vrea. Si eu am spus1 dupa cum se vede. <er son e mai cuviincios ca Aristotel si zice ca democratia e sin urul sistem compati!il cu li!ertatea si demnitatea umana, dar are un viciu incura!il1 n(are criterii de selectiune a valorilor. Deci democratia e sistemul social n care face fiecare ce vrea si(n care numarul nlocuieste calitatea- Triumful cantitatii mpotriva calitatii. <er son a fost acuzat n micul dictionar filozofic al lui Stalin ca e fascist. ;ara sa ndesc n stilul darCinismului social, nu pot sa ramn indiferent la incapacitatea democratiei de a asi ura selectiunea naturala a valorilor. Democratii ndesc corpul social aritmetizat1 numara capetele toate si unde e majoritate, $ai la putere. Sufra iul turmei' Asta e parerea mea despre democratie. 9n democratie, numai ntmplarea naste un mare sef. De pilda, un mare conducator n democratie a fost #lemenceau, care a condus politic primul raz!oi mondial. 3u, ct as fi de aristocrat n ndire, politic tre!uie sa fiu democrat. Masa e a!soluta7 fiecare prost luat n parte e un prost si att. Dar toti prostii astia, luati mpreuna, snt un principiu istoric. Prin nsasi ordinea ei ideolo ica, democratia l o!li a pe idiot sa stea alaturi de eniu si sa(i poata zice1 ce mai faci, frate& Partea proasta este ca oamenii de exceptie pot ajun e captivi n cirezile democrate. #e decide masa are un caracter a!solut, deoarece prin masa se exprima specia. Prin individ se exprima personalitatea. Numai ca, uneori, un individ ajun e sa influenteze foarte mult asupra maselor. Acestia snt alesii. Istoria este facuta de alesi. Paradoxul societatii umane este ca multimea i produce pe conducatori, iar acestia o conduc. Ideea de ec$ili!ru social este caracteristica oricarei democratii !ur $eze. Asta e forta constanta a democratiei. Iar extremelor 0 fie extremei stn i, fie extremei drepte ( , care violeaza ideea de ec$ili!ru social, democratia le este ostila. 3u nu snt democrat. Am asemanat democratia cu ji odia la cine1 nu scapa dect cei care snt tari. 3u snt democrat numai dintr(un sin ur motiv1 din respect fata de poporul rom,n. Si pna la urma mi(am modificat pozitia1 nu snt democrat, snt demofil, iu!itor de popor. Democratia totala e cimitir istoric. Noi nu sntem n pericol, ca n(avem nici macar democratie7 un cimitir istoric presupune un trecut de viata care sa fie n ropat. Si totusi cel mai !un sistem social e cel care pleaca de la respectul mastii de om1 democratia. Democratia e imperfecta, dar fara ea e reu de vietuit. 3ste un soi de $aos

suporta!il. Democratia este sistemul social care face posi!ila existenta idiotului alaturi de eniu. Dar ea se deose!este de e alitarismul comunist prin le e. 9n democratie le ea functioneaza, n vreme ce n comunism le ea nu exista7 e tiranie. 3u cred ca omul e facut de Dumnezeu si cred ca Dumnezeu n(a instalat nici un drac n el. Nu pot sa spun ca Dumnezeu a facut un om purtator de drac. Daca omul e faptura lui Dumnezeu, dracul intra ocolit acolo, nu intra cu voia 8ui. 4n filozof care se z!ate fie sa aseasca ar umente pentru existenta lui Dumnezeu, fie sa com!ata ar umentele despre inexistenta lui Dumnezeu reprezinta o poarta spre ateism. Dumnezeul lui Moise este neatri!utiv. #nd l ntrea!a Moise pe Dumnezeu1 #e sa le spun alora de jos despre Tine& 0 Dumnezeu i spune1 3u snt cel ce snt. 9n fata lui Dumnezeu, eniul e var primar cu idiotul. <inele si raul snt conceptelepeda o iei lui Dumnezeu fata de oameni. Dumnezeu s(a revelat, dovada ca este. De fapt, vnzoleala asta $aotica a lumii actuale, framntarea lumii actuale, ma convin e ca nu exista dect Dumnezeu. #a totul e muritor, si universul si omul, si ca lumea a fost facuta de Dumnezeu din nimic si o va spul!era din or oliul divin de(a o face din nou 0 considernd ca prima lui isprava s(a necat istoric. 9n cele!ra Dclaration des Droits de lHomme et du Citoyen a :evolutiei franceze, prima propozitie e o idiotie a!soluta sau n cel mai !un caz un sofism1 2amenii snt e ali de la natura. Asta e ca si cum ?ant ar fi e al cu Iliescu. 2amenii snt ine ali de la natura. Sint ine ali nsisi mem!rii unei familii, n care unul poate fi enial, altul mediocru si altul im!ecil. Su!stanta ereditara e un mister. 3 alitatea e cel mai mare dusman al li!ertatii. Principiul e alitatii, pe care(l ve$iculeaza democratii din lume, functioneaza n mod real numai n reli ie, fiindca numai reli ia crestina considera oamenii e ali n fata lui Dumnezeu. 3minescu, despre care Ior a spune ca(i expresia inte rala a natiunii rom,ne, iar <la a ca reprezinta "ideea platonica de rom,n%, e rom,nul a!solut. 8(am definit eu1 suma lirica de voievozi. Noica a fost o personalitate, dar a spune "epoca Noica% e ca si cum ai spune "epoca 6$ita Popescu%. Nu a fost nici macar o epoca "Nae Ionescu%, cu toate ca el ntr(adevar, putea face epoca. 8a fel 3liade, #ioran. ;ace oare epoca un profesor universitar la #$ica o& Iar #ioran a spus1 3u snt cazul #ioran 0 si nu cred ca s(a izmenit cnd a afirmat asta, pentru ca, e evident, n(ati auzit de "cioranism% n :om,nia. 3l este, ca de altfel si 3liade, o personalitate care s(a limitat la ea nsasi. 9nsusi Ior a, din acest punct de vedere, i(a ramas inferior lui Maiorescu, pentru ca Maiorescu a punctat epoca lui. Samanatorismul lui Ior a a marcat, dar nu a facut epoca, ci poate fi considerat doar un eveniment. 3uropa e formata din trei familii de popoare1 familia popoarelor ermene, a celor latine si familia popoarelor slave. Parerea mea e ca dominanta e latina si spiritul european nu e nici slav, nici erman, ci latin. 8atinitatea e dominanta europeana. Nu 6ermania. S(au z!atut ermanii, dar snt tot su!alterni, ca si slavii. Asa, daca ndesti omul ca european, au nemtii o expresie1 a vor!i de puritate ermana, poloneza, franceza este ridicol, pentru ca popoarele 3uropei snt die Fruchte einer

Promenademischung GPro eniturile unei corcituriH, adica doua !a!e surde, cu doi cini, stau la taifas si dupa doua zile afla ca toti cateii fatati de catelusa nu seamana cu fiul !a!ei. 3vreii au eniu reli ios. 3i au creat doua reli ii, iudaica si crestina. Mai lorioase nu vad reli ii n lume- Snt o rasa superioara, snt parintii reli iei noastre. Pentru ei cultura nseamna reli ie. :estul este arta si stiinta. #ultura nseamna la ei spirit si numai ei au lasat cultura pe unde au stat, ovreii. #ultura 3uropei e iudaica si civilizatia e multiforma. Iudeo( ermano(latino(slava. De ce au existat ntotdeauna resentimente fata de ovrei& 0 Stilul lor de viata. #nd n Antic$itate, au intrat n contact cu romanii, acestia i ntele eau la nivelul sticlei. Nu stiau ce snt. Nu semanau cu romanii. 3u nu vor!esc rasial, vor!esc antropolo ic1 pur si simplu nu(i ntele eau. 9n 3vul Mediu, pe vremea cnd europenii aveau meseriasi(!ijutieri, rusii mncau paie. ;ara traditia asta adnca, nu se poate face supercivilizatie moderna. Ienopol spune asa1 >iciul esential al istoriei rom,nilor, din cauza raz!oaielor nentrerupte cu turcii, e a!senta de dospire ndelun a a 3vului Mediu. 3xtrema dreapta, ca si cea stn a, e falimentara. 2mul nu e dispus, de dra ul unei minoritati numite elita, sa ajun a io!a . Nici ultimul maturator nu este dispus sa renunte la li!ertate pentru ca n frunte se afla un tiran care e ntelept ca Platon. 9ntelepciunea aluia e de doua parale. Daca ala se realizeza utopic pe sine, cel de pe strada sufera. 6reselile ndirii de dreapta la noi& A!solutizarea totalitarismului, care este european falimentar. 3xcesele. A!solutizarea ideii totalitare, care confisca personalitatea, si mai ales i noranta n ceea ce priveste onestitatea lui Bitler, acestea au fost reselile. Bitler a spus1 Nu respect dect un sin ur cuvnt, cel dat poporului erman. Iar :i!!entrop a declarat ca 6ermania n(are nevoie de prieteni, ci de supusi. Pai cum poti sa mai fii cola!orator cu un asemenea imperialism& 2rice extrema este socialmente insuporta!ila, pentru ca e lipsita de ideea fundamentala a oricarei societati !ine or anizate, ideea de ec$ili!ru. 3xtremele violeaza ideea de ec$ili!ru social. Si poporul, si foarte multi intelectuali nu pot suporta extremele, iar democratia este ostila extremelor, care confisca 0 si extrema stn a si extrema dreapta 0 personalitatea umana. Nu cred nsa ca extrema dreapta poate fi ndita n paralel cu cea stn a, cum se face. 3xtrema dreapta nu confisca proprietatea, personalitatea le ata de proprietate. 3xtrema stn a e e alitara7 e alitatea coercitiva e sterilizanta. Nu stiu daca fantasticul e din nimic sau din ceva, dar ca sa fii fantastic tre!uie sa fii transsenzorial, n afara de concret si de real. 9nsa fantasticul nu e totuna cu misticul si la o adica el e mult mai aproape de senzorial si foarte ndepartat de mistic1 pentru ca lui i lipseste relatia cu misterul. #arui !ar!at nu(i plac femeile& 9n primul rnd la iu!esti pentru farmecul lor, si n al doilea rnd le iu!esti pentru ca fac oameni. 3u ncerc o experienta1 ncerc sa ma deparazitez de filosofie, de paduc$ernita metafizicii. #ioran s(a deparazitat mai demult, desi face filozofie. 4n prieten de(al meu zice1 te deparazitezi, dar folosesti sculele ei. Da, dar daca ma urc n tren, nu nseamna ca zeul meu e calea ferata.

9n 3vul Mediu s(a formulat de catre filozofii sireti teoria adevarului du!lu1 secundum fidem 0 adevarul dupa credinta si secundum rationem 0 adevarul dupa ratiune, ca sa ai!a cale li!era pentru filozofie. Adica sa rataceasca pna i ia dracul- #a poti, n filozofie, sa ratacesti pna devii nauc. #e(au realizat filozofii prin autonomia lor& Nimic' N(au nici un adevar. 8a urma urmelor, are si filozofia acces la adevar, pentru ca situarea spiritului n adevar e vocationala. <a!ele evlavioase mer la a!solut ru ndu(se, iar filozoful trancanind silo isme. ;rancmasoneria doreste puterea cu lozinci democrate. Nu snt reli iosi, au o sin ura reli ie1 propria lor doctrina. Pe dusmani i anuleaza social. Au o structura supranationala, deci snt antinaturali. Toti cei care aspira la unitatea speciei om anuleaza principiul competitiei ntre popoare7 anuleaza nsusi principiul civilizatiei moderne, nascuta prin lupta. 6eneratia se naste asa1 apare un cap 0 sau poate mai multe deodata, care snt ancorate n acelasi ideal. Si daca idealul este stralucit reprezentat, devine forma modelatoare pentru cei care(l urmeaza. Tre!uie acceptata ideea de oameni(model. 9n vreme ce apostolii se topesc n a!solut, modelele se topesc n eneratii. #ei ce devin modele snt creatori de epoca si de curente si astfel $otartori pentru cetate. Noi am fost o eneratie favorizata1 ne(amm plim!at prin toate universitatile, peste toti scriitorii, peste toti nditorii- Si am ajuns la limitele scepticismului auto$ton de tip cioranesc. Adica nu sntem, deocamdata, fauritori de sisteme eneral vala!ile. 6eneratia mea a de!utat n euforia realizarii :om,niei Mari si a murit n nc$isorile comuniste. >oi, care nu ati trecut prin nc$isori, stiti cum arata si cei care nc$id si cei nc$isi. Aveti o perspectiva totala. Tineretul de azi e net superior eneratiei noastre. Si asta pentru ca nu este usor pentru el, n climatul asta fioros, asa cum ne(a fost noua, ntr(o lume mai normala. Pai noi am trait su! re alitate, scriam pe Palatul re al " De nc$iriat% si nu pateam nimic' A venit !olsevismul rus cu armele peste el, peste tineret, si el se scutura la mal ca rata de apa. S(a vazut acum n rascoala din 5)*- 6eneratia actuala e rea de lorie. #a sa te scuturi de !olsevism n plin !olsevism 0 pai cum se c$eama asta& 6eniul e relief, noutate, inventie, creare de epoca si stil. Nu e neaparat un ntelept, ci un suprainteli ent. 6eniile snt ori inale, n masura n care ori inalitatea e posi!ila. 9n fond, maxima mea a fost aceasta1 Dumnezeu este creator, iar omul imitator. Prin ncercarea de a imita mereu Divin!itatea, prin proximitatea fata de divin, eniul e mai apropiat de cer7 dar nu snt n masura n care e apropiat sfntul. 9n fata lui Dumnezeu nu exista enii, Dumezeu lucrnd nu cu enii, ci cu oameni. 6$eor $iu(Dej a fost o maimuta revolutionara7 a crezut ca face si el revolutie, desi imita !olsevismul rusesc. Adica1 sa arestez oameni fara judecata, sa(i tin indefinit n temnita, sa(i pun n re im de exterminare, sa(i ucid daca vreau 0 asta numea el revolutie. Asa facea Stalin. Si Dej, imitndu(l, credea ca e revolutionar. De fapt a fost o maimuta !alcanica 0 a tiranizat poporul rom,n la adapostul armelor rusesti. Nu& #e ori inalitate are revolutia rom,neasca& Dar n(are nici cea ruseasca ori inalitate- Pai stiti cum am definit eu revolutia ruseasca& Iaco!inism tataro(mon ol' Teroarea iaco!ina mutata n stil tataresc la

Moscova. Dumnezeu a facut lumea si pe om7 si cu om a ncoronat creatia sa. Si l(a nsarcinat sa cunoasca lucrurile. De(acolo vine denumirea lor. 0 2ri inea primordiala a capacitatii de a determina numele lucrurilor, care este o operatie lo ica7 ori inea mistica a ndirii lo ice. Aparitia unui mare nditor e pentru creier ca o !aie pentru un om care a muncit, a asudat, s(a murdarit si se spala. 6ndirea este o "spalare% a creierului. Asta ma face cteodata sa cred ca ndirea nu e din creier si ca acest creier e numai un sediu- De ce ndirea nu e produsa de creier, care e numai un sediu& ;iindca n(o produc toate creierele. Daca inteli enta ar fi produsul creierului, atunci ntre 6oet$e si nea 6$ita n(ar mai fi nici o diferenta. 3u am spus ca snt anumite zone ale corpului social unde reva tre!uie considerata crima antinationala. Pai ia nc$ipuiti(va ca toti !rutarii din :om,nia fac reva' Nu mai mncam pine&' 3xista zone ale economiei unde reva tre!uie sa fie, n principiu interzisa. Mare noroc ca exista oameni care snt idioti' ;unctia idiotului e pozitiva, pentru ca fara el n(am ntele e nici eniul, nici normalitatea. Pai cum am cunoaste noi un om pe care(l numim desavrsit, daca n(ar fi prezenti astia, idiotii& Iliescu se afla n trea!a. Pentru activistii de partid aflarea n trea!a e metoda de lucru. Astia snt activisti de partid 0 e neo!olsevismul actual al :om,niei- Pai el a declarat n platforma(pro ram ca admira valorile ideale ale comunismului' #um ai spune1 snt ncntat de dulceata si de deliciul produs n mine de cancer#orpul social e att de afnat, nct, ca soprlele se furiseaza la conducere si ajun acolo impostori. 3xista fisuri n aparatul social si de stat prin care se prelin e ncet, inevita!il, impostura. #$iar si n cele mai stralucite cetati. #e, credeti ca n ;ranta ajun sus numai personalitati remarca!ile& #nd e vor!a de personalitati, n(ai ncotro, tre!uie sa le imiti. ;iindca imitatia e un fenomen social inevita!il. Dar nu poti sa imiti un prost, nici un impostor. #el mult l compatimesti. Am auzit odata un profesor de la Polite$nica7 am avut impresia ca asist la un !alet de ursi. Daca ntr(un salon, ntr(un colt, unul fumeaza si tace, ala e in iner- In inerul e practic, savantul nu e practic. #nd i s(a spus lui Max Planc=, creatorul fizicii cuantice, ca s(a mai asit o aplicatie, el a spus1 care e, ma& 4ite care- ( #a sa vezi, nici nu m(am ndit' Inteli enta, orict de mare nu e suficienta pentru a te curata de prejudecati. #u ct inteli enta e mai mare, cu att prejudecata e mai voinica, pentru ca ai aparat s(o justifici. Se spune despre Nae Ionescu ca scuipa inteli enta. Definitia lui Nae Ionescu e aceasta1 meditatia metafizica mutata la nivel cotidian, sau ridicarea cotidianului la nivel filosofic. Nimeni n(a facut asta n presa pna la el, nici macar 3minescu. Desi a fost un foarte mare nditor si desi ramne cel mai mare jurnalist, 3minescu n(a filosofat n pu!licistica. #alinescu, fata de Nae Ionescu, nici n(a existat7 n(avea vocatie filosofica nici ct un maturator. Nae Ionescu nu se masura n vremea lui cu nimeni. 3ra el nsusi. Nae Ionescu tre!uie definit comportamental, n sensul ca avut o atitudine justa fata de toate evenimentele din :om,nia. N(a ndit nsa just ntotdeauna. 3u l(am apreciat mai mult atitudinal, nu ideolo ic7 nu(l prefer pe omul politic. 9ntre!at fiind cum ntele e ndirea, n forma pura sau n exemple, Nae Ionescu a raspuns1

exemplele au fost lasate de Dumnezeu pe pamnt pentru ca ideile sa fie sesizate senzorial si de prosti. A spus despre Jelea #odreanu un lucru, Nae Ionescu1 3u ma screm si lui i vineNu stiu de ce luma asta de(a face istorie se practica att de mult. Daca ai cultul istoriei, ai cultul aparitiei si disparitiei7 e consolator acest joc& Istorismul, adica perspectiva istorica asupra vietii si lumii, a dus n cimitir. Ne necam n istorie. Pentru ca istoria nu te nvata numai sa faci ceva, ca popor7 cu istoria tot ce nsemnezi n interiorul unui popor devine discuta!il prin faptul ca nu poti, la infinit, sa lucrezi la facerea ta, ci dispari si apare altcineva care, c$iar daca nu te nlocuieste, te prelucreaza. Si daca nu poti iesi din devenire, nu poti scapa de tristete7 tristetea metafizica e fructul devenirii. Snt prosti istoricizanti care se consoleaza prin devenire. Devenim mai civilizati, nu& Sau mai cultiAdica murim ca si caprele, numai ca e mare lucru ca exista ?ant, Descartes, exista NeCton, ma ro , attia mari creatori de cultura, si exista si fauritorul de reli ie, #ristos 0 dar nu ne intereseaza' Istoria e ntemeiata pe istoria dintre 3va si dracul. Asa ncepe istoria, aceasta ratacire a omului, ca o damnatie. ar la aparitia lui #ristos, atunci s(au suprapus teandric omul divinizat si divinitatea om si istoria a fost anulata.#ioran are o afirmatie extraordinara1 Istoric este tot ceea ce este supraistoric. #restinismul a punctat supraistoric, desi a aparut n istorie. Snt doua mari discipline uvernate de principiul ireversi!ilitatii1 termodinamica si istoria. ?ant spunea ca el e propriul sau le iuitor si stapn. 8ucru la care eu am facut asa1 prt' Asa e el le iutor si stapn cum snt eu popa n cartier. Nu e om, ?ant. N(a reusit sa fie om cu toata sta!ilitatea lui. Iar !adea 6$eor $e, care se sincronizeaza cu clopotele de la !iserica, e laureat al premiului No!el pe ln a ?ant. 3u am citit Cronica ratiunii pure ca student si am nlemnit de emotie. Acum am fata de ea, ca mistic !i!lic, consideratia pe care am avut(o fata de nformatia !ucurestiului. Dar a tre!uit sa fac )/ de ani8e ionarismul era n nsesi ideile epocii, dar le inarismul nu putea sa iasa csti ator deoarece avea la !aza o eroare 0 nationalismul a!solut, care este impractica!il. De la excesul de nationalism li s(a tras sfrsitul le ionarilor. 8a comunisti, daca nu esti cu ei 0 sau nu mai esti cu ei 0 nseamna ca esti le ionar. De ce acest "sindrom le ionar% la !olsevici ma ntre!ati& ;iindca le ionarii snt sin urii rom,ni care n(au avut n dictionar la litera 6 cuvntul gluma si cnd i prindea pe comunisti era vai de cozonacul lor.Dar de fapt, nici comunistii nu stiu de luma7 asta(i punctul lor comun cu le ionarii. Nu se poate spune ca miscarea le ionara n(a fost puternica' N(a avut rezultate pozitive fiindca extremismele snt reu suporta!ile. Nici fascismul italian n(a durat, nici national( socialismul erman n(a durat si erau similare cu miscarea le ionara. Deose!irea dintre ele si miscare este aspectul reli ios al miscarii le ionare. Nici fascismul si nici national( socialismul n(aveau caracter reli ios. Bitler era cu mituri ermanice, Mussolini era ateu. 9ntr(o ntrunire se spune, Mussolini s(a uitat la ceas si a zis1 9i dau ultimatum lui Dumnezeu ca n cteva minute sa ma trasneasca daca exista' Si apoi s(a uitat la ceas. Au trecut minutele si a demonstrat ca Dumnezeu nu exista.

#el mai potrivit sistem social(politic este li!eralismul. Pentru ca asi ura elita conducatoare,triumful personalitatii, triumful elitei conducatoare, nu(i asa, si nu deranjeaza cu nimic mersul do matic al lumii crestine. 9n climatul creat de li!erali se poate respira spiritual si se poate pro resa material, valorile miscndu(se nederanjate de nimeni. Democratia nseamna mai putin dect li!eralismul, care are ntr(un anume fel si un aspect aristocratic. Indiferent cine conduce Partidul 8i!eral astazi, poporul rom,n nu poate sa evite li!eralismul, fiindca i datoreaza crearea statului rom,n modern si a societatii rom,ne moderne. Ma intereseaza li!eralismul !iruitor n Statele 4nite, n Faponia si n vestul 3uropei. 3l devine, prin aceasta !iruinta, ispititor pentru vnzoleala din spatiul rasaritean. 8i!eralismul te duce cum te duce trenul la destinatie. 8i!eralismul favorizeaza corpul social1 te instaleaza n sistem si n(ai ncotro3 un fenomen istoric, dar puncteaza timpul si spatiul istoric cu constantele lui extraordinar de utile. 8i!eralismul ofera constantele n timp si n spatiu ale ordinii umane, cu toate ca a aparut istoric. Asa cum crestinismul a aparut istoric7 dar a punctat cu eternitatea timpul si spatiul. Pe spatiul domnului astuia foarte mare care se c$eama ntreprinzator, pe pasii astuia se naste toata civilizatia moderna. 9n urma li!eralismului se afla uniformitatea, care economiceste e sterilizanta, iar n fata lui nu se afla dect $aosul. Sin urul sistem suporta!il, fiindca e copati!il cu demnitatea si li!ertatea umana, este li!eralismul en lez. 8i!eralismul instituie concurenta ca o competitie de valori, si nu confiscarea umana. 3l are un sin ur defect1prin competitia dura care se practica n li!eralism, nu poate fi evitata aparitia deseurilor sociale, adica a neajutoratilor. 2rice sistem social ramne pna la urma un joc desc$is, neterminat. Nu s(a asit formula de ec$ili!ru ntre individ si societate care sa n(ai!a nici un rest. 4nde e omul, n imanenta, a!solut li!er& 9ntr(o !isericuta din lemn din Maramures, unde sacerdotul crestin vor!este de mistere, de taine, si se lasa nvaluit de ele ca si credinciosii. 2mul e li!er si eli!erat numai n templul crestin, acolo, n ritual, cnd se comunica tainele care i nvaluiesc deopotriva si pe sacerdot, si pe credinciosi. #a sa fii cu adevarat li!er, tre!uie sa nlocuiesti infinitul si autonomia ndirii cu credinta n Dumnezeul crestin1 ":o!este(ma Doamne, ca sa fiu li!er'% G mitatio ChristiH 8i!ertatea eu o aseman cu o frn $ie a atata de undeva, de sus. Te poti urca pe ea la cer, participnd la actul mntuirii tale crestine, sau poti sa co!ori n ntuneric. <ipolaritatea li!ertatii. Dupa crestini, li!ertatea este ve$icolul cu care poti sa co!ori n ntuneric, daca esti vicios. Infractorii snt primitivii actuali, pentru ca ei nu snt adapta!ili la morala zilnica si o calca fiind li!eri. Am nvatat la nc$isoare ca omul e un animal stupid, deoarece confisca li!ertatea semenilor sai. Tiranul e un om a!surd si lipsit de rusine. Nu i e rusine sa si c$inuie semenii. 2ricum sntem captivi n univers. Ne ajun e aceasta rozavie. Dar sa intensifici aceasta captivitate pna la nivelul puscariei 0 numai omul e capa!il de asemenea ne!unie. 8i!eratea omului e partea divina din el. 8im!a rom,na are virtuti complete, adica poate fi ve$icol a tot ce se ntmpla spiritual n om. 3 foarte reu de mnuit. Prin ea poti deveni vultur sau cntaret de strana. 8im!a rom,na are toate premisele valorice pentru a deveni o lim!a universala, dar nu stiu daca e

posi!il acest mars istoric. Daca am fi fost un popor cuceritor- Noi, rom,nii, nu punctam universalitatea nicaieri. Si asta ne face sceptici. #eea ce ne lipseste este ndrazneala. 8uciditatea este o limpezire a spiritului nimicitoare. #nd esti lucid esti n fata cimitirului. A fi lucid nseamna a(ti da seama perfect de limitele si neputintele tale. 8uciditatea este o cate orie dizolvanta. 9n masura n care Dumnezeu tre!uie primit, si nu nteles, la Dumnezeu nu ai acces prin luciditate. Ma ntre!a Marin Preda cum era cu macedorom,nii si i(am zis1 domnule Preda, macedorom,nii nu snt rom,ni, snt super(rom,ni, rom,ni a!soluti. Att de napastuti si oniti, au instinct national de fiara !atuta. Iar eu si dumneata pe ln a ei, avem forta domestica de rate. Macaim. Am stat cu macedorom,ni n temnita. 9i !ateau pna i omorau, dar nu declarau nimic. Au o !ar!atie perfecta. Manifestul comunist e avan $elia rosie a comunismului. #$iar unul din autori l numeste "evn $elia% lor1 asa evn $elie la asa autori. 3 cea mai crncena manifestare umana din cte am citit. Nu(i intereseaza pe Marx si pe 3n els dect distru erea le ica a !ur $eziei n istorie, nimicirea unei clase, c$iar daca n !ur $ezie un muncitor calificat de la uzinele ;ord are salariu ct un secretar de stat sovietic. Da5 n(are importanta. Sa piara !ur $ezia' Asta e tot continutul Manifestului. :e ele Mi$ai I de Bo$enzollern a iz!it neamul nemtesc de la <altica la #reta ntr(o noapte si a salvat poporul rom,n de la dezastru. Mi$ai, re ele rom,nilor, a pus pumnul n !alanta fortelor, nclinnd(o n la arul democratilor, ntr(un moment n care nu se stia n care nclina, nici n senatul francez, nici n cel american. #a am redus raz!oiul cu un an, pentru ca Bitler sa nu faca arme speciale, ca(n An lia nu mai ramneau atunci dect iepurii din vizuini#eea ce e curios n persoana mea e ca snt un mistic industrialist. 9n planul meu din anii 5K/ aveam paisprezece miliardari rom,ni. Atta planuisem eu. Aia faceau ct paisprezece state rom,ne de astazi. 2 linie ferata du!la <ucuresti 0 3piscopia <i$orului aia o fac n doua veri, iar statul n vreo noua ani. 3 un viciu de sistem, de structura aici. Noi a tre!uit sa copiem $aosul muscalesc. Stiti ce nseamna un !un ministru& Nu sa fii !un functionar, ci sa ai vocatie de stapn. #nd un ministru e functionar, se ncurca n $rtii. Iar ca prim(ministru, tre!uie sa porti n eanta ima inea ideala a :om,niei, spre care sa te misti asimptotic. 4n mister care se lea a si se dezlea a devine o pro!lema si nu mai e mister. Misterele snt supranaturale si snt sin urele mijloace de iesire din nlantuirea cosmica, din limitele comunitatii si din mar inirea personala. 9n orice caz, daca un mister este comentat si i se aseste un raspuns, atunci misterul se c$eama pro!lema si raspunsul, solutie. 3 adevarat ca misterul nu e comod, te nelinisteste. Dar daca misterul sr fi a!sent, nelinistea metafizica a cunoasterii ar disparea si omul ar deveni mineral. ;unctia pozitiva a misterului este incitatia spiritului nostru de a(l dezle a. 8upta dintre intelect si mister se datoreste nu numai intelectului, vocational, ci si misterului. Tre!uie sa recunoastem ca sntem tmpitiSacerdotul crestin nu e mista o , el nu interpreteaza misterele. Mista o e pa nul, care interpreteaza falsa lectura a vietii si universului 0 si asta se c$eama mitolo ie. Preotul crestin nu talmaceste misterele, ci le comunica, fiind nvaluit ritualic de ele, ca si credinciosii. Do ma eu$aristiei, do ma Trinitatii- ce, e de nasul unuoi popa sa le comenteze, comporta asta comentarii&

Mistica nu e altceva dect ve$icularea misterului. A sti la scara umana, poate fi folositor 0 dar n nici un caz mntuitor. 3 mai mntuitoare o ru aciune ntr(o !iserica din 6aiesti dect Platon. Ideea mortii a!solute sta la !aza smintelii moderne. Beide er spune asa1 ca sa iesi din anonimat, tre!uie sa traiesti nelinistea perspectivei neantului zilnic. 3l te ndeamna, Beide er, sa traiesti murind a!solut n fiecare zi' Moartea ma determina sa fiu esential. M(a impresionat foarte mult sunetul pamntului caznd pe cosciu ul lui Nae Ionescu. Mortii antici nu snt deloc frumosi. Numai mortii crestini snt. Am asit totusi la Bomer un mort de toata frumusetea1 Pentensileea, re ina amazoanelor, omorta de A$ile. Si pln e A$ile ca a omort frumusetea asta de femeie- Si(atunci Tersit 0 vocea poporului muncitor 0 se apuca sa insulte cadavrul Pentensileei. A$ile i da un pumn si(l omoara 0 pe poporul muncitor 0 ca(i o!raznic si ca insulta cadavrul aleia. Aici am vazut asadar o frumusete, desi n principiu, mortii antici nu snt frumosi. #restinii snt cei care au introdus masca frumoasa a mortului. #ine slujeste lui #ronos este o!sedat de ima inea cimitirului. Si ur ca forma ideala de uvernamnt e monar$ia. Monar$ia ar presupune si ale eri, si partide si ar presupune un ar!itru1 acest ar!itru, vaznd fortele politice n conflict, ale e el, de fiecare data, dar n(o ale e pe cea mai populara, ci pe cea mai adecvata interesului eneral. Deci monar$ia n(are criterii de conducere democratice. De fapt monar$ia a facut :om,nia Mare, iar democratia a mai redus(o. 2mul e uvernat pe pamnt de doua morale1 de morala do melor, care e crestina si eterna, adica a!soluta, si de morala normelor, care, ca morala laica, e construita pe putinatatea si imperfectiunea omului. Morala laica nu poate fi desprinsa de morala a!soluta si ea arata ca omul se misca asimptotic la perfectiune, pe care n(o poate atin e niciodata. Morala n sine, autonoma, e mai primejdioasa pentru reli ie dect ateismul. Stiinta moravurilor, ca teoretizare a moralei laice, este din punctul de vedere al A!solutului reli ios e ala cu zero. Seamana cu Mersul trenurilor, dupa parerea mea. Poti s(o sc$im!i, ca pe tren, la care statie vrei. 2mul autonom nu e capa!il sa creeze o ordine morala. 2 primeste de sus, sau nu o primeste deloc. #um e posi!ila morala pu!lica& Prin nstapnirea a!soluta a moralei reli ioase crestine. Do mele crestine tre!uie sa porunceasca normele morale, care, fara ele, nu se deose!esc de Mersul trenurilor dect prin o!iect. Morala pu!lica ntr(un stat crestin tre!uie sa stea su! imperiul certitudinii do melor crestine reflectate imperfect de omul mar init. Daca nu situam <iserica deasupra statului, ne aflam n tre!a si face fiecare ce vrea. #ate$eza poate sa furiseze morala 0 cum spune Dante 0 ca sarpele n razoare. 3litele morale snt mai presus dect cele intelectuale. Mie mi plac oamenii care fac judecati. #ei care fac silo isme snt fata de adevar, cum snt curcile alea care se ncurca printre popice. Napoleon face adevarata istorie a :evolutiei franceze. 4n om care a refacut ordinea naturala, punnd parul pe $aimanalele de pe ulita. #nd a fost ntre!at cum si explica intrarea armatelor sale n Tarile de Fos ca pe !ulevard, n timp ce re ii ;rantei se pinteau la ele zadarnic, Napoleon a raspuns1 N(au intrat armatele ;rantei, ci ideile revolutionare de

pe drapel' 9ncepuse o noua filozofie a istoriei, cu Napoleon. Am fost acuzati, noi, astia de dreapta, ca exa eram puterea natiunii. Toate popoarele fac asa. Nemtii se considera !uricul pamntului, en lezii doua !uricuri ale pamntului, francezii trei !uricuri si jumatate. ;iecare crede ca neamul lui e !uricul pamntului. :om,nismul a nsemnat, pentru eneratia noastra, sa fim noi nsine. #a a fi la stn a nseamna a fi n pom. ;iecare popor vrea sa fie el nsusi. Si am vrut si noi, astia de dreapta, sa fim rom,ni. Snt rom,n si ca rom,n ma socot !uricul pamntului. #a daca n(as fi rom,n, n(as fi nimic. Nu ma pot ima ina francez, en lez, erman. Adica nu pot extrapola su!stanta spiritului meu la alt neam. Snt rom,n prin vocatie. Tot ce ndesc devine rom,nesc. Daca exista o stiinta a natiunii, eu snt de meserie rom,n. Nationalismul poate fi practicat si cuviincios. Nimeni nu poate interzice unui popor sa(si traiasca traditia si istoria cu loriile si nfrn erile ei. P,rvan zice1 etnicul e punct de plecare si universalul punct de sosire. 3u, ca nationalist, am ndit multa vreme ca natiunea e punctul terminus al evolutiei universale. #nd dispar popoarele, intram n Turnul <a!ilonului. ;ara nemurire si mntuire, li!ertatea e de neconceput. 2mul, daca nu are n su!stanta lui ideea nemuririi si mntuirii, nu e li!er. Seamana cu !er!ecul, cu capra, cu oaiamul a depsit conditia de animal a!ia atunci cnd n el a aparut ideea nemuririi, care nu tre!uie confundata nici cu pemanenta speciei, nici cu conceptia estetica a loriei. ;ara Dumnezeu omul ramne un !iet animal rational si vor!itor, care vine de nicaieri si mer e spre nicaieri. Si el ramne asa c$iar daca este laureat al premiului No!el sau maturator. #nd, unde si n ce scop a aparut el n calitatea asta de om& Daca se ntrea!a sin ur si nu e un zeu n dreptul casei care sa(i reveleze data nceputului, nseamna ca omul ramne un !iet animal rational care vine de nicaieri si mer e spre nicaieri. 2mul istoric mosteneste pe cel primordial, care, jucndu(se pe frn $ia li!ertatii, a mpletit purul cu demonicul, viata cu moartea, lumina cu ntunericul, li!ertatea cu nlantuirea si, ramnnd captiv, jocul dintre el si lume, pepetuu nemplinit, este un amestec de sfnt si drac, c$iar daca pare a fi intef ru. Sufera de toate !olile si viciile ima ina!ile. Nu poate iesi sin ur din el si din natura. 2mul nu se poate autodefini. 3l se defineste prin semeni. #onstatam actul individuatiei, dar nu ne dam seama cotidian de incapacitatea autodefinirii. 3u, Petre Tutea, spun ce cred eu despre mine si cnd ramn sin ur cu mine uit si unde m(am nascut7 si n sin uratate as muri de melancolie ca maimuta lui Andreev. Prezenta mea e definita de contemporanii mei. Drama omului este dualismul existentei lui7 e alcatuit din corp si suflet si joaca ntre corp si suflet la infinit. #orpul nu e etern, iar sufletul, c$iar daca este, nu e convin ator. Dar nici corpul nu este, n nici un fel convin ator. #apul nu are !iruinta definitiva7 faptul ca e muritor i anuleaza esentialitatea. Tot ce exista n noi si nu ne o!li a sa ne sinucidem din disperare, se c$eama spirit. :enasterea italiana, unde omul este situat n centrul universului, este eretica din punct de vedere crestin. Autonomizarea puterii omului este n sine demonica. Parerea mea este ca omul este cel mai semnificativ, de fapt, sin urul care este om, este homo religiosus.

Deoarece setea de a!solut nu i(a fost satisfacuta la rad !iopsi$ic, omul e etrn trist. Aotonomia spirituala a omului este iluzorie si ea se misca perpetuu ntre Dumnezeu si dracul. ;ara credinta si <iserica, omul ramne un simplu animal rational si muritor, rationalitatea avnd doar caracterul unei mai mari puteri de adaptare la conditiile cosmice dect restul do!itoacelor. #nd zici ca omul e un animal rational, si muritor, rationalitatea avnd doar caracterul unei mai mari puteri de adptare la conditiile cosmice dect restul do!itoacelor. #nd zici ca omul e un animal rational, atri!utul rationalitatilor l distin e de restul vietatilor, nescotndu(l din perspectiva mortii a!solute.Moartea devine relativa, ca o trecere numai prin reli ie 0 stiinta, oict de savanta, nescotnd omul dect aparent din re nul animal. Nici o consolare ca eu ma deose!esc de elefant sau de ccapra pentru ca fac silo isme, daca apar si dispar n mod a!surd din natura. Scara valorilor umane contine1 sfntul, eroul, geniul si omul obisnuit 0 dincolo de acestia situndu(se infractorul. Sfntul, eroul si eniul snt fara voia societatii, care e o!li ata sa(i recunoasca. Nimeni nu(ti contesta dreptul la existenta daca esti om o!isnuit, dar nimeni nu tre!uie sa faca confuzie ntre tine, sfnt, erou si eniu. 2amenii snt e ali n fata le ii, adica tre!uie respectati ca atare, dar nu confundati, nu facuti identici, ca e o o oasa- Nimeni nu(ti contesta dreptul la o viata normala daca porti masca de om. Numai ca daca esti mediocru, nu tre!uie sa te instalez n vrf, pentru ca nu e nici n interesul tau. Acolo tre!uie sa stea cei dotati. Sfntul sta n fruntea ta!lei valorilor pentru ca el face posi!ila trairea a!solutului la scara umana. 3roul se consuma facnd istorie si nedepasind sfera laicului. 3roul este admirat 0 asa cum este si eniul 0 dar nimeni nu i se nc$ina, c$iar daca fapta lui aduce foloase reale omului. 9n vreme ce sfntul se situeaza dintru nceput n eternitate, eroul moare n istorie, pentru ca urma pe care o lasa el, ca om mplinit, este fixata doar n timp si n spatiu. 2mul nu e o suma de miliarde de celule sau de or ane. #a nu snt independente nici ficatul, nici rinic$ii, nici stomacul, nici creierul, nici sistemul osos. 2mul, ca ntre nu poate fi ndit dect !i!lic7 stiintific, nu. Moise e mai vala!il dect ultima noutate evolutionista a stiintei. 3u distin ntre omul modern si omul istoric. 2mul etern este omul primordial, inte ral creat de Dumnezeu dupa c$ipul si asemanarea 8ui. Iar omul istoric e omul care devine, si raportat la acest primordial, e un fel de neom. Istoria e neomenie lui. #a nu se poate, din cel ce am fost ntre , sa fiu dumicat n epoci, n zile si n clipe. 2mul istoric e captivul clipelor, nu numai al anilor, lunilor, zilelor, si orelor din timpul lui Stefan cel Mare sau de cnd vor!esc eu acum, ci si al clipelor n care l definesc ca neom. #a tre!uie sa acceptam1 omul etern are un sinonim, homo religiosus. 2mul reli ios e omul etern. 2mul stiintific e neomul istoric. Tot ce face el poarta pecetea preaomenescului lui. 4manitatea o iu!esti lesne. Pe om mai reu. 2rdinea nu tre!uie sa fie confiscatoare, ci protectoare, deoarece ordinea n afara adevarului, e dezordine. 8a ermani e o ordine pe care nu o simti. #$iar cnd vezi un politist, ca o statuie, pe strada, el nu(ti apare coercitiv, ci re ulator. 2ri inali, vor!a lui Beide er, nu snt dect idiotii. Altminteri doar Dumnezeu e ori inal, iar Aristotel nu e ori inal, ca nu face dect sa descrie opera lui Dumnezeu. Dar Aristotel, nu ncape ndoiala, e un eniu, pentru ca descrie enial opera lui Dumnezeu.

Personalitatea e acel individ nzestrat cu capacitatea de a se darui. 3roul este o personalitate, deoarece nu(si mai apartine. Personalitatea e un ins care influenteaza am!ianta prin simpla lui forta $arismatica. 4n om cu $ar. Nu e nevoie sa fie savant, ci sa ai!a $ar. 9n majoritatea Dialo urilor, Platon nu rezolva nimic. Dialo urile lui snt aporii, adica nfundaturi. Platon e n impas permanent. 9n asta se vede eniul lui, fata de ?ant, care e mai plavan1 el are impresia ca rezolva. Platon si da seama ca nu rezolva nimic. 3u am afirmat odata ntr(un salon, ca Platon este miscarea spiritului nlauntru eternitatii. #nd ndim, toti sntem platonicieni. Daca eu ncerc sa ndesc universul, tre!uie sa mut <i!lia n universul n $etat al ideilor platonice. Asta nseamna meditatia. Platon a intuit cel mai !ine jalea omului neputincios n fata esentelor. ;ata de maretia lui #ristos, Platon e un personaj maruntel si cuviincios. Pe Platon poti sa(l scuturi si constati ca ar$etipurile lui snt filozofice, dar daca muti ar$etipurile acstea n n reli ia lui #ristos, devin modurile n care el vede divinitatea. Platon n(are divinitate, pentru ca la el divinitatea e un simplu "demiur %, ceea ce n receste nseamna "meserias%. #nd #$arles Maurras a spus la politi"ue dabord Gpolitica mai ntiH, a spus un mare adevar. ;ara politica sntem pierduti. Adica ne mpun em ca !er!ecii unii pe altii. 4n mare om politic e un om care are $ar. 3l face posi!ila existenta comuna a oamenilor prin spiritul lui de or anizator si le iuitor. Partidele politice snt cai la carul de aur al istoriei rom,nilor7 cnd devin loa!e, poporul rom,n le trimite la a!ator. Poporul rom,n, din punct de vedere politic, e reu de lorie. Pai daca i adunam pe toti ministrii rom,ni de la @*// la @*@), noi am fi putut furniza An liei si Imperiului <ritanic cel putin cinci ministri- Iar cnd vor!esc de Ionel <ratianu, ar tre!ui sa ma ridic n picioare, asa a fost de mare ca om de stat' Si a fost in iner- #eea ce nseamna ca politica e o arta, o vocatie. Politicul este le at de setea de putere, iar economicul este lupta de interese. Stii cum vad eu diferenta dintre omul politic si cel economic& 2mul politic este vulturul de sus, iar ne ustorul, rata de jos care se uita la el. Am dorit dintotdeauna sa fac o teza de doctorat cu tema #flarea n treaba ca metoda de lucru la rom$ni. 8a ntre!arile fundamentale "de ce&% si "n ce scop&% aporetica rurala rom,neasca raspunde1 "d(aia%. A venit odata un frantuz la noi, cu niste masini, iar una nu functiona tocmai cum tre!uie. Dar rom,nul zice1 mer e si asa' Tre!uie sa scapam de acest "me e si asa%7 ca "mer e si asa% nseamna ca mer e oricum. Nu oricum, nu oriunde, nu oricnd si nu orice. 8a puscarie am demonstrat vreme de doua ore ca istoria rom,nilor dez olita de crucile de pe scuturile voievozilor e e ala cu zero. #a doar voievozii nu s(au !atut pentru ridicarea nivelului de trai' Istoria se face cu <iserica. Prima conditie a unui rom,n este sa creada este sa creada ca poporul rom,n este asa cum snt pomii, cum snt animalele, cum e re nul ve etal sau animal- #e face poporul rom,n e mai putin important dect faptul ca el este pe lume. Poporul rom,n nu e cu nimic inferior poporului erman sau francez. #a n(avem un

6oet$e, dar avem un 3minescu. Din punct de vedere politic, vifornita din spatiul n care s( a desfasurat istoric poporul rom,n ne arata ca sntem unul din marile popoare ale 3uropei. #are cronicar spune, #ostin parca 0 n(am fost noi "n calea rautatilor%& A reusit vreo invazie sa(ai impuna stilul si credintele aici& 9n #onsiliul de Ministri am vrut sa lamurim pro!lema aceasta, cum sa se limiteze cresterea populatiei, iar eu am fost de parere ca rom,nii tre!uie sa se nmulteasca ca sardelele, sa creeze o superindustrie ultramoderna, sa se narmeze pna n dinti si sa se duca n vizita raz!oinica la popoarele vecine, culcndu(le la pamnt. Si asta am ndit(o n :om,nia' 9mi spunea un ministru1 Snteti cinic, domnule director. I(am raspuns1 Nu. Snt excesiv de patriot, domnule ministru. 3u ndeam ca nationalist, !inenteles. N(am avut ncotro. Snt un imperialist3u am facut un $az ca secretar al #omisiei economice, spunndu(le1 Domnilor, eu as vrea sa creasca populatia :om,niei, pna(ntr(acolo nct la At$DnDe Palace sa poata sa mannce toti mamali a cu fasole' 3u aveam niste planuri pentru poporul rom,n1 cucerirea <ul ariei si a 4crainei, ntr(o faza istorica, si mai trziu vom mai vedea- Dar nu poti cuceri cu minciuni democratice si cu un popor din care cinci milioane mannca doar de trei ori pe saptamna#um vad participarea rom,nilor de acum la mntuirea lor& 0 Simplu. Ducndu(se la !iserica. Si folosind stiinta ca peria de dinti. Tot ce spune stiinta sa nu(i lase cu ura cascata si tot ce spune un popa de la #ucuietii din Deal sa considere adevar ritualic. 8a rom,ni prostia e o infractiune, caci vor!a(ceea1%Poti um!la doua ore n alop prin <ucuresti si sa nu dai de un prost%. 9ntotdeauna cnd ndesc n spiritul poporului rom,n, ma mut cu arme si !a aje cu speranta n viitor. 4n rec, mi se pare, a spus nu stiu daca la Atena sau aici, 9n <ucuresti1 Noi nu mai sntem, dar voi, rom,nii, veti fi. 6recii, cnd si citesc istoria ndiriidin spatiul lor, at tre!ui, vor!a lui #ioran, sa se sinucida. #apata sentimentul inutilitatii si al decadentei. Adica nu mai poarta numele de reci dect n mod eo rafic. Att' #eea ce nu e cazul cu noi. Am facut o marturisire ntr(o curte cu sase sute de insi, n nc$isoarea de la Aiud. ;ratilor, am zis, daca murim toti aici, n $aine var ate si n lanturi, nu noi facem cinste poporului rom,n ca murim pentru el, ci el ne face onoarea sa murim pentru el' 4n tmpit mai mare ca mine nu exista. Sa faci @A ani de temnita pentru un popor de idioti' De asta numai eu am fost n stare9n principiu, am certitudinea invinci!ilitatii poporului rom,n7 si ca asa cum a iesit din impas cu #eausescu, va iesi din orice impas. Asa cum facut 4nirea Principatelor, mpotriva a trei mari puteri, otomana, austriaca si rusa si a facut unitatea naintea unitatii Italiei- 3 att de vi uros neamul asta al nostru, ca nu ma ndoiesc ca virtutile l scot din impas. Asta e certitudinea mea. Istoria lui mi da ar umente n sprijinul credintei mele ca poporul rom,n nu poate fi nfrnt. Dumezeu e rom,n sau daca nu snt mpotriva lui' 9n lumea valorilor prietenia este cteodata o rpimejdie1 ea falsifica ierarhia valorilor. Nu prin sentimentul amicitiei se defineste o valoare, ci prin ran ul uman la care(ti ridici comunitatea din care faci parte. Mi(ar fi placut sa fiu profesor. Profesorul este fa!ricant de oameni. Profesorul seamana cu

un tmplar ca ia un lemn murdar din noroi, l spala si face mo!ila de lux. Pro resul te$nic nu e un adevar, ci o comoditate. Pro resul e un util varia!il. Ar fi fost util si pentru reci avionul, sa nu se duca dintr(o cetate ntr(alta calare pe ma ar. Nu e de conceput li!ertatea fa ra proprietate. 2rice om tre!uie sa fie considerat proprietar individual ipotetic, c$iar daca nu poseda nimic. Pot sa fie ciuperci partidele, dar sa !inevoiasca sa respecte doi termeni1 taranul stapn la sat si ntreprinzatorul stapn n comuna ur!ana. Dupa aia putem urla ca la terasa. De cele mai multe ori prostii snt atei, intelectualisti pna peste poate, comunitaristi si foarte toleranti, n sensul unui dezmat al li!ertatii. Au o mare rezerva fata de cei care vor!esc n termenii credintei si ai natiunii. Prostii reprezinta ideea de repetitie oala1 o iau n totdeauna de la nceput. Snt invaria!ili ca orice lucru nenzestrat. Protestantismul est o reli ie co!orta la ran ul de morala pentru radinita de copii. Pudoarea crestina e att de pura, nct carnea eroticului crestin, capata pecetea spiritului, ceea ce pna la crestini n(a realizat nimeni. e este ratiunea de stat& 3ste exercitiul nelimitat al puteri, aparent le itim care m!raca masca interesului pu!lic si care se exercita dincolo de !ine si de rau, adica dincolo de ordinea reli ioasa, morala si de drept. #nd e vor!a de stari exceptionale, ca raz!oiul, insurectia, calamitatile naturale, ea l transforma temporar pe cetatean 0 su!iect purtator de drepturi 0 n o!iect al puterii politice. :atiunea de stat nu tre!uie confundata cu tirania, stare a!uziva, cu durata nelimitata 0 "anar$ia canaliei de sus%, cum a definit(o un francez. 3u cred ca raz!oiul nu e facut de oameni7 e mult prea serios. 9l face Dumezeu. #um ne da si cutremure, ne da si raz!oi. 9i spuneam unui comunist su! #eausescu1 uite, ma s(ar putea ca ntr(un viitor raz!oi sa ne !ata cu maturile dusmanii, sa n(ai!a nevoie de arme' Ati plantat pe spinarea fiecarui cetatean cte o piele de iepure. Pai atunci, s(a terminat cu soldatul. #ei mai crnceni si mai straluciti soldati snt cei ai popoarelor reli ioase. #nd mori su! drapel, te ndesti ca te duci la stramosi. Dar o armata care face asta e ca aceea a lui Lil$elm al II(lea, n care fiecare soldat avea o cruce la t pe care scria %ott mit uns. Prima functie a unei reli ii reale este consolatoare, fiidca reli ie am latra precum cinii. Ne mastem, traim, ne m!olnavim, m!atrnim si murim. Si ntre peisajul speciei om culmineaza n cimitir. Destinul uman nu e o invitatie la fericirea de(a trai. Sin urul mod de( a evita nelinistea metafizica a cimitirelor este reli ia. #u reli ia intri n cimitir n plim!are. #u filozofia intri n cimitir 0 cum a intrat prietenul meu #ioran 0 prin disperare. #ine n(a putut fi nlocuita& :eli ie' Iar filozofia care speculeaza autonom, face onanie mintala. Si daca vrea sa scoata, sa extra a esentedin stiintele naturii, e parazit. Att' Nu ndraznesti sa spui despre reli ie, teolo al vor!ind, ( daca esti cinstit 0 ca a fost nlocuita de filozofie sau de stiinta. 4n crestin ti spune ca advarul se definesteprin jocul celor doua lumi1 cea de aici o o lindeste imperfect pe cea de dincolo. Spune contra daca poti' :eli ia este principiul uniformizator al speciei umane si este sin ura salvare n care se poate vor!i despre e alitate. Nu poti sa spui ca un pi meu este e al cu mine, pentru ca el nu(l are pe Dumnezeu, nu e un om ntre .

:eli ia transforma poporul ntr(o masa de oameni culti. 9ntre un laureat al premiului No!el care nu s(a idiotizat complet si a ramas reli ios si un taran analfa!et nu exista nici o diferenta. Nivelul meu intelectual, c$iar daca snt savant, nu depaseste nivelul unui popa o!scur din <ara an. Pentru ca preotul ala, n ritualul lui din !iserica aia din lemn sau piatra, sta de vor!a cu a!solutul. Stiinta se misca asimptotic la a!solut. Arta se misca asimptotic la a!solut. Stiinta este sediul folosului si arta este sediul placerii. :eli ia este sediul adevarului transcendent n esenta si unic ca principiu unic al tuturor lucrurilor. :eli ia se situeaza peste ultimele speculatii teoretice ale stiintei, prin adevarul a!solut unic, care e Dumnezeu. Sa vina un laureat al premiului No!el ateu. #e(o sa(mi spuna el& 2 !a!a care cade n fata icoanei Domnului stra!atuta de a!solut e om, si ala e di$or laureat. 9n Ispita de pe munte 0 retro satana 0 Isus spune1 "9mparatia mea nu e din lumea aceasta% Asta(i nemaiauzit'Du(te n mparatia 8ui cu trenul sau cu rac$eta daca poti. Nu poti' 9notam n 4nivers ca mormolocii, si lumea lui #ristos se situeaza transcendent ca(n Ispita de pe munte, n mod etern. Tot ce se face n afara teolo iei este ononie de presti iu. :evolutia este o naintare pe loc. Nimic nu mai poate fi inventat dupa facerea lumii7 doar daca te situezi n afara ei si creezi o lume noua. :evolutia nu adau a nimic Ideilor lui Platon. :evolutia franceza n(a fost o revolutie, nici revolutia rusa n(a fost o revolutie. Nu exista revolutii, ci doar te$nici insurectionale n !atalia pentru putere G#urzio MalaparteH. Daca e o "restructurare% a omului, aceasta s(a ntmplat o sin ura data n timp, la aparitia lui #ristos. Asa am spus eu n temnita1 Domnule colonel 0 eram sase sute de insi ntr(o curte nc$isa 0 nu vDti fi voi, comunistii, niciodata re&olutionari pna nu veti imita pe cel mai eneros zeu pe care l(a dat istoria lumii, pe #ristos. 9n para!ola cu paia ratacita, un pastor paraseste o turma ntrea a n cautarea unei oi. Sa stiti, asta se c$eama "unanimism moral crestin%. ;iindca n universul lui #ristos o celula care mai palpita ntr(un muri!und e mai valoroasa dect toate alaxiile posi!ile. Poarta spre Dumnezeu este credinta, iar forma prin care se intra la Dumnezeu e ru aciunea. :u aciunea e sin ura manifestare a omului prin care acesta poate lua contact cu Dumnezeu. 6ndita crestin, ru aciunea ne arata ca umilinta nalta, iar nu co!oara pe om. Am spus eu odata ca daca un preot din <ara an, cnd se roa a, este Dumnezeu cu el, atunci preotul ala nlocuieste toata Academia :om,naA ncercat sa(mi explice mie un diplomat rus precum ca Moscova si tra e radacinile de la :oma. I(am spus ca nu se poate, pentru ca toti romanii ar fi n $etat de fri la Moscova. Am fost ntotdeauna foarte ostil rusilor, pentru ca si ei ne(au fost noua. 9mi aduc aminte ca, ntr(o societate de diplomati, mi s(a spus ca rusii snt un popor mesianic. 8e(am raspuns ca nu1 rusii snt un popor numeros cu o o!raznicie mesianica si care au preluat <izantul, considerndu(se continuatorii stralucirii !izantine.

:usii au un fel de umanitate indefini!ila. Am fost la Moscova si nu pot spune despre ei ca snt individual tirani, desi au practicat tirania. Pe de alta parte, nu cred sa fi ntlnit vreun rus care sa fie normal7 asta nu mi(o pot explica dect prin faptul ca, pro!a!il s(au corcit cu tatarii. #e(si nc$ipuie rusii& #(a fost pus jos Bitler si ei snt vaccinati& Au intrat ntr(un teren minat1 n spatiul planetar al intereselor an lo(saxone, al ne ustorilor astora. Daca esti n calea unui automo!il an lo(saxon, apare raz!oiul. Pai ce(si nc$ipuie muscalii& #a aia tolereaza sa stai n calea lor& Aia s(au nvatat, an lo(saxonii, sa fie stapnii lumii 0 si muscalii zic niet' 3i asta(i- Pai $ai sa ne !atem' I(am asemanat odata pe rusi cu vacile care dau douazeci si cinci de c$ile de lapte pe zi si apoi se !ali a n sistar. :usii snt la fel de imperialisti ca 6ermania lui Bitler. Dar ei nu spun asta. :usii snt mai perfizi. #nd te ocupa si te declari de acord, spun ca esti pro resist, iar cnd le rupi falcile, ca esti fascist si reactionar. :usii snt mai a!ili politic dect ermanii. Dovada ca au reusit sa faca din !rasoava asta rosie, din rusinea asta care e !olsevismul, o supraputere mondiala, sa impuna Statelor 4nite situarea !olsevismului la ran de supraputere. Ma ntre!a un rus cu ani n urma1 Domnule Tutea, cum va explicati dumneavoastra ca noi, rusii, ntindem mna 3uropei si ea o refuza sistematic& 0 ;oarte simplu, aveti un cancer mintal, se c$iama cancer ideolo ic marxist(leninist. Aruncati cancerul asta la unoi si 3uropa nu numai ca va saluta, dar va si recunoaste, cum traditonal ati fost recunoscuti, ca parteneri e ali. Si atunci 3uropa se va ntinde de la Atlantic la >ladivosto=, iar America va fi a doua Al!anie:usul e contraindicat la cu etare ca sifilisul la sistemul nervos. Am facut afirmatia asta, pe care ulterior am retractat(o Gca sa nu se creada ca e vor!a de toti rusii, de marele popor rusH, ndidu(ma la 6or!aciov. Pentru ca el spune1 Situatia economica a 4niunii 0 vasazica dupa M/ de ani de marxism(leninism 0 e catastrofica. Punct. Si apoi opteaza pentru leninism' Adica pentru cadavrul din Piata :osie, care a creat dezastrul asta#ultura sateasca este aparent anonima7 anonimatul n aceasta sfera este o simpla ipoteza de lucru. Nu poti spune ca la sat oamenii ndesc n cor7 oamenii nu ndesc n rup-8a !aza culturii taranesti este tot personalitatea lor, dar o personalitate anonima, nu ca orasenii, care se semneaza unde vrei si unde nu vrei, pe arduri si $rtie. Adevarurile din lumea rurala rasar asa, ca !razii, ca fa iiTaranii formeaza o comunitate si orasenii o societate. #omunitatea e de natura or anica si societatea orasului e de natura construita. 2rasenii snt juxtapusi, cum snt cartofii n sac, n timp ce satenii stau n sat prin re uli de comportare, convietuire, prin asi urarea sanatatii si ec$ili!rului mediului am!iant. 2!stea taraneasca creeaza doar moravuri rurale, dar nu creeaza norme pentru o cetate ca cea moderna. #nd Ion Mi$alac$e a creat Partidul Taranesc si a vrut sa or anizeze cetatea pe interesele rurale, i s(a o!iectat ca "domnul si doamna Mi$alac$e vor ajun e la #mpulun ntr(o saptamna cu carul de !oi-% 3 foarte reu, cnd ai responsa!ilitatea a ceea ce faci, sa te pui pe scris, fiindca scrisul te definitiveaza, n sensul ca te arata fara posi!ilitate de iesire. Sfntul are forta de coeziune a pietrei. 4n sfnt poate fi si analfa!et, dar e superior unui eniu, fiindca ideea de sfintenie e le ata

de ideea de minune. 4n sfnt poate face o minune. 6eniul face ispravi, nu minuni. 8umea, acum e ancorata n cultul enialitatii ca slavire a pro resului n afara. Att. 2r, cu ct sntem mai avansati, mecanic si material, cu att sntem mai departe de esenta reala a lumii, de sfintenie. Sin urii oameni care nu pot fi suspectati ca se nfioara n fata mortii snt sfintii. A fi sfnt nseamna a fi suveranul tau perfect. M(a ntre!at odata Nae Ionescu ce cred despre evreul acesta, despre Pavel. Stii ce i(am spus& 0 Asta nu(i om, domnule, este toata Mediterana. Social(democratia este laptele !atut al comunismului. Stiti ce vor social(democratii& Sa faca si !ine, daca se poate, dar sa nu faca ce tre!uie. Social(democratia e anticamera comunismului. Numai ca, daca prin social(democratie s(a intrat n comunism, nu se poate iesi din comunism tot pe(acolo. 3 ca o usa care se poate desc$ide numai dintr(o parte. Social(democratii n(au forta activa de lupta. Pai n(au uvernat 6ermania social(democratii& Drept care au facut pe ei' Trei ore am vor!it atunci n curtea nc$isorii, de Platon si despre #ristos. Jice colonelul1 >a ro sa scrieti ce(ati vor!it, ca nu cumva ministrul de interne Dra $ici sa spuna ca snt solidar cu dumneavoastra. 0 Domnule colonel, cum sa fim noi solidari& 3u tocmai d(aia am venit aici, ca nu sntem solidari unii cu altiiAm fost n tinerete de stn a din enerozitate. Pentru ca, vor!a(ceea1 daca pna la A/ de ani nu esti de stn a, n(ai inima, daca dupa A/ de ani mai esti de stn a si nu esti conservator, esti crestin. #onfudam n tinerete comunismul cu comunitarismul. Stn a nu poate uverna. #nd vine la putere e pustiu. Toate formele de stn a violeaza cotidian ordinea naturala a lui Dumnezeu. Acum vor sa(l sfinteasca pe Stefan cel Mare- A fost cea mai mare personalitate politica si militara pe care au dat(o rom,nii n istoria lor. #arol I zicea1 Nu veti mai da unu5 ca asta c$iar daca mai traiti nca un milion de ani. Da5cum sa faci sfnt din el& #a el era curvar, domnule' 3rou, asta(i altceva- 4n erou national fara e al. #el mai mare. Da5 sfnt#um sa faci sfnt din el&' 3ste incorect sa ai dispret fata de te$nica. 3u nu snt te$nocrat, nsa recunosc ca n !atalia pentru adaptare, te$nica este universal utila. Dar asta nu nseamna ca te$nica poarta n ea dimensiunea infinitului. #nd va disparea ultimul taran din lume 0 la toate popoarele, vreau sa spun 0 va disparea si ultimul om din specia om. Si atunci or sa apara maimute cu $aine. Taranul este omul a!solut. Nae Ionescu l concepea pe rom,n ca pe un taran nvatat, dens de credinta. Pai nu e realitate' #um putem muta un om n cioareci n Academia :om,na& Nu poti a!solutiza taranul. 9l poti iu!i ca e vi uros si ca e rom,n autentic. #a si ur e rom,n' Daca eu, ca tata a fost popa si maica(mea taranca, si tot ma ndoiesc ca snt rom,n, dar de un taran n cioareci nu tre!uie sa te ndoiesti, da(o ncolo de trea!a' Ala e rom,n prin definitie. Ala duce cioarecii la primarie si i da certificat de rom,n-3u ma ndesc la taran !io(istoric. Pentru ca el e purtatorul !io(istoric al rom,nilor. ;ara cioarecii lui, aici traiau tatarii, pecene ii, cumanii, turcii, ma $iarii, ermanii- Pe cioarecii lui stam. 3u nu snt un om pitoresc, eu snt un om rav. #red ca snteti de acord ca, la ran ul mintii mele, nu snt

pitoresc. Dar n presa apar pitoresc. Si moare de placere mass(media cnd citeste o osile astea. Jice1 aoleu, ce dra ut e asta' 3u nu snt un om dra ut, eu snt un om solemn. I(am spus eu parintelui Staniloaie ca nu ma consider un Socrate. Dar cum va socotiti& Popa, zic. Si unde aveti paro$ia& 0 N(am paro$ie, dar spovedesc pe unde pot. Si eu snt un om reoi de munte, ca 3minescu, fara sa am ndrazneala sa ma compar cu el 0 un pisc. Dar si eu snt un om reoi de munte7 si de aceea, nimic nu se desface cu suflu de destin daca ma uit n trecutul meu, cu suflu de destin n mod necesar, ci totul este ntmplator. De aceea am fost condamnat sa condamn adevarul. Nu snt spontan, caut continuu, nu snt vizitat de inspiratie, totul e initiere, efort continuu rational, ca asta e initiere, cautare personala7 caut metodolo ic mereu o cale catre adevar si nu ajun deloc la el. Si pna la urma ma rezum la ce se ntmpla n templu, n !iserica, n materie de adevar. 3 vor!a de adevar, nu e vor!a de comoditate. #a snt incomod, ca snt !atrn, ca !iolo ia vrstei mi(a luat unele virtuti pe care le(am avut n tinerete, asta nu ma deranjeaza. #eea ce ma deranjeaza enorm, e ca nu ajun la adevar cautndu(l. ;iindca cel care(l cautanu(l afla, si(l cauta neaflnd si, vor!ind socratico(crestin, stie nestind. Nae Ionescu le zicea unora ca ar tre!ui sa faca asa ca ala, aratnd cu de etul catre mine. Da5, zice, ala ne va conduce n viitor-Si ntr(adevar, i(am condus pe toti-la puscarie' 3u snt aristocrat prin adoptiune 0 ca maica(mea era taranca. #um spune Tudor >ianu despre Titu Maiorescu1 a fost el !oier& Daca nu se duceau la >iena si n 6ermania, ramneau doar niste !alcanici extraordinar de inteli enti- Si eu la fel, daca n(as avea cultura filozofica ermana, as fi un siret din #mpulun , mi(as permite sa ma joc de(a turca. Noi sntem ermani de lim!a rom,na' Se zice ca si animalele, unele simt nevoia de companie7 cica elefantul si ma arul nu iu!esc sin uratatea. 3u ma compar cu ei. Nici lor nu le place sa traiasca sin uri. Dar ei au superioritate fata de mine. Snt foarte invidios pe elefant si pe ma ar1 ei mor sin uri. Se izoleaza cnd mor. Moartea ma arului e cea mai lorioasa. Printii si re ii mor n fata asistentei1 mor ca niste vaciSnt nelinistit de !atrnete si nsin urat. Am un re ret1 ca nu m(am nsurat, sa am si eu un copil. Am un re ret1 ca nu m(am nsurat, sa am si eu un copil. #$iar daca snt niste javre, copiii, dar oricum- Snt carne din carnea- snt javre din carnea ta. Asa o fi vrut Dumnezeu. 3n n(am tins sa devin filozof. Am vrut sa devin "le iuitor% 0 ceea ce e cu totul altceva (, adica sa ma mut n altii. 8e iuitorul este unul care si lic$ideaza autoinstatisfactiile revarsndu(se, formal sau juridic, n altii. Asta am vrut eu. 3u m(am vazut ntotdeauna le iuitor, desi n(am avut ocazia sa fiu. Am fost sfatuitor la diferiti tmpiti ministri. Si alunecam peste ei ca apa peste rata- 4ite, ca sa ajun i le iuitor ntr(un stat nu(i suficient sa fii un mare nditor juridic, adica nditor al formelor ordinii n societatea umana, ci tre!uie sa ai si o spurcaciune de partid. De unul sin ur poti sa scrii tratate ntre i- scrii carti, dar nu faci cetate. Desi snt !olnav si neajutorat, nu mi pare rau ca exist. 9ncerc eu sa(mi para rau, dar n(are sens. Stiti de ce& Pentru ca eu constat, n mod evident, ca exist. #eea ce ma confisca pesimismului de a ma autone a este evidenta existentei mele. 2mul care se sinucide n(a constatat ca e om. N(a reusit sa intuiasca existenta sa. Sa se traiasca pe sine. 3u nu ma pot

sinucide 0 indiferent de starea mea, sanatate sau !oala 0 fiindca nu m(am facut eu. N(am venit cu voia mea pe lumea asta. Si nici n(am sa plec de voie din ea. Asta este jocul fundamental al existentei mele. Am o consolare 0 ca n randoarea istorica a poporului rom,n eu snt o rotita invizi!ila, dar snt- As fi fost neconsolat daca n(as fi trait convin erea ferma ca mi face cinstea suferintei un mare popor. Asta m(a salvat de la ne!unie. Adica nu fac puscarie pentru ca reprezint un tri! de ne ri, ci un mare popor, reu de istorie si de viitorul lui stralucit. Asta m(a consolat. 3u, n tinerete, am fost un om de extrema stn a. Si la maturitate, de extrema dreapta. Iar acum ma consolez cu calitatea mea de rom,n ntre . Focul acesta pe scara de valori politice nu ma mai intereseaza. S(a stins n mine acum setea de putere. N(o mai am. M(as !ucura nsa de un lucru 0 e c$iar ceea ce nu mi(a placut si am fost toata viata silit sa fac, fiindca snt sarac1 sa fiu sfatuitor. Att. 3u, daca ma !ate un rom,n, ma consider ma $iar sau evreu. Nu pot ofensa neamul meu n nici un individ. Pentru mine, toti rom,nii snt e ali rom,ni. Nu stiu daca snt nteles1 rom,nii n(au nici un viciu dupa mine si snt e ali. - Dumnezeu stie ct de Socrate snt' 3u nu ma socotesc dect o oarecare fiinta nditoare. 6ndesc si spun ceea ce ndesc. 3 !ine& 3 rau& 3u spun ceea ce cred ca tre!uie sa spun. N(am facut niciodata altfel, dar, n comunism, nimeni nu lua n seama ceea ce spuneam. Spusele mele erau consemnate la Securitate, au avut ei rija sa mi le facaar$iva. #ine va vrea sa(mi studieze ndirea va tre!ui sa !ata la usa acestei onora!ile institutii. Sper ca odata si(odata usa asta se va desc$ide. Nu numai pentru consemnarea " ndirii lui Tutea%, ci si pentru alte consemnari. Nu(mi pot face auto!io rafia, fiindca nu ma intereseaza trecutul meu, pe care l detest' N( am nimic comun cu mine n trecut. Stiti cnd ncepe viata mea& Acum, cnd vor!esc cu dumneavoastra- Si asa mereu. Traiesc ca sa scap de amintirile retoase care puncteaza existenta mea7 traiesc, ca sa ma detasez, principiul actualitatii. #a sa scap de o!sesia trecutului dramatic, contorsionat, dez ustator pe anumite laturi, nu(i asa, si neomenesc 0 ma situez n principiul actualitatii. >(am spus1 nu fac !io rafie, nici auto!io rafie, traiesc principiul actualitatii permanente- 3u am fost Petre Tutea. Am avut si discipoli- Nu se putea sa nu am discipoli, fiindca snt un om vor!aret. Toata suferinta mea se datoreste poftei mele de a vor!i fara restrictiiA fost ntre!at un taran, n nc$isoare1 ce ntele i din tot ce spune Petre Tutea' Jice1 nu ntele nimic, dar e o rozavie' 3u, de la vrsta de cinci ani, ( asa mi s(a spus mereu 0 eram cam inteli ent. Am intrat n scoala cum intra leul n cireada1 o mannca toata. Sin urul lucru pe care nu l(am putut face n scoala a fost idiotia partiala, plastica1 nu puteam desena un ou. #nd am vazut, n nc$isoare, ca tot re imul care mi se aplica e inoperant 0 puteam eu, ca om, sa(mi explic asta& Si atunci m(am ndit ca exista o forta supracosmica, transcendenta, numita Dumnezeu. Numai 3l putea face isprava asta, ca eu sa scap de nlantuire. Pentru ca, personal, nu ma pot dez(lantui si eli!era. Iar a vietui acolo, la nc$isoare, fara asistenta 8ui nu se poate7 au fost oameni care au murit- Atunci s(a nascut n mine credinta nelimitata n atotputernicia si atot!unatatea divina.

Am devenit un nditor crestin cnd mi(am dat seama ca fara revelatie, fara asistenta divina, nu pot sti nici cine snt, nici ce este lumea, nici daca are vreun sens sau nu, nici daca eu am vreun sens sau nu. Nu pot sti de unul sin ur. #nd mi(am dat seama ca fara Dumnezeu nu poti cunoaste sensul existentei umane si universale. 3u n(am destin. M(a protejat Dumnezeu. Destinul nu opereaza la mine. 9ntmplarile au aler at peste mine, dar n(au reusit sa ma nimiceasca. Asta m(a dus cu ndul la Dumnezeu, care e situat deasupra ntmplarilor vietii mele. 3u am fost asemanat cu Socrate. Att el, ct si eu, n actele cautarii, cautam la scara noastra de oameni neaflnd si stim nestiind. Att. Socrate a fost pentru mine un model existential. Dar raportat la Isus si pierde semnificatia. 3l a cautat un zeu. 3u, de plida, nu( l caut, ca(l am. Ati ntlnit cumva, prin locurile pe care le(ati stra!atut sau pe vreun !ulevard, cuvntul "tutism% sau "tutianism%& N(am facut scoala, desi si Nae Ionescu a ustat din mine. Nimeni nu a intrat n contact cu mine fara sa ia ceva n traista. Am o ru aminte fata de #ioran1 sa nu ma mai supradimensioneze, pentru ca aceasta exa erare, venind de la o personalitate ca a lui, mi sadeste n suflet, sau intensifica n mine, sentimentul dureros al nendeplinirii. Acest sentiment este fructul ntlnirii dintre eul concret si ideal. 3u am scris mult la viata mea, dar nu cred ca scrierile mele snt antolo ice si nici elocvente pentru evolutia spirituala a personalitatii mele. Poate eu nsumi m(am mpiedicat sa ma realizez. M(a ntre!at cineva odata1 Ma Petrica, tu cnd te asezi la masa de scris cum scrii& 0 Snt emotionat de fila oala. Prima mea rija e sa nu fiu pndit de demonul ori inalitatii. 4rmaresc sa nu fiu ori inal si sa fiu cuviincios. 0 3sti inspirat& 0 Nu, nu sta niciodata un zeu n coltul camerei mele cnd scriu eu. Snt foarte nelinistit. 3u, care snt crestin- Am doua nelinisti7 sa nu se afle n expunerea mea nici o inadvertenta terminolo ica si nici o impietate. Nu ma intereseaza daca memoria mea se va pastra vesnic sau daca or sa ma uite oamenii. 3u, care snt mistic, am doua feluri de pa nism1 nu pot suporta prostii, adica nu ma pot detasa de deliciile inteli entei7 si pe urma, n vreme ce la crestini suferinta e calea re ala a mntuirii, eu nu pot suporta nici o suferinta fizica. 2r, asta e model $omeric, model pa n. Nu ma intereseaza trecutul. De cte ori ma ntrea!a cineva cnd m(am nascut, spun ca ntr( unul din anii trecuti. De cnd am iesit din puscarie mi se fac din cnd n cnd perc$ezitii si snt luat la Securitate pentru anc$eta. 8a nceput ma anc$etau rade mici. Acum am ajuns la nivel de colonel. 4nul din astia m(a ntre!at zilele trecute de ce pone resc re imul la :estaurantul Scriitorilor. I(am raspuns1 Domnule colonel, eu la :estaurantul Scriitorilor ntlnesc tot felul de lume1 oameni destepti, im!ecili, scriitori, curve si popi. 3u nu stiu cu care din astia stati dumneavoastra de vor!a. Dar, dect sa va spuna ei, mai !ine sa va spun eu cine snt1 snt rom,n, nationalist, crestin, ortodox si militarist. Parerea mea este urmatoarea1 tre!uie sa ne nmultim ca sardelele, sa ne narmam pna(n dinti si sa terminam cu popoarele limitrofe, caci n(au ce cauta n 3uropa. >isul meu e ca fiecare !a!a rom,na sa mul a vaca cu casca militara pe cap.

3u nu snt or olios deloc. Dar daca cineva ma calca pe nojite, mi(aduc aminte ce(am fost. Toata viata am dorit sa ajun n clanul conducator, pentru a face oamenilor !inele cu carulTreisprezece ani de nc$isoare- Aveam doar o $ainuta de puscarias. Ne dadeau o zeama c$ioara si mamali a fripta. M(au !atut- M(au arestat acasa. Nici nu tin minte anul#nd m(au anc$etat am lesinat din !ataie. Iacata ca n(am murit' Am stat la Interne trei ani. Am fost dupa aceea la Filava, la 2cnele Mari si pe urma la Aiud. 3u ma mir cum mai snt aici. De multe ori mi doream sa mor. Am avut mereu lasitatea de(a nu avea curajul sa ma sinucid. Din motive reli ioase- Treisprezece ani' Nu pot sa povestesc tot ce(am suferit pentru ca nu pot sa ofensez poporul rom,n spunndu(i ca n mijlocul lui s(au petrecut asemenea monstruozitati. M(a ntre!at un anc$etator1 De ce ai vor!it mpotriva noastra, dom5le& 0 N(am vor!it, dom5le. 0 #um n(ai vor!it& 0 Pai mpotriva voastra vor!este tot poporul rom,n. #e sa mai adau eu& Si mi(au dat ./ de ani munca silnica fara motive. Mi s(a prezentat sentinta de condamnare ca sa fac recurs. 8a cine sa fac recurs, la Dumnezeu& Am fost solicitat, n nc$isoare, sa scriu pentru revista %lasul patriei, ca si Nic$ifor #rainic. Mi s(a parut ciudat sa fii arestat si sa scrii, sa meditezi. Adica sa spui1 va multumesc ca m(ati arestat' Asta era o porcarie nemaipomenita, sa o!li i un detinut sa scrie. 3l poate sa(si scrie memoriile, dar nu pentru tine, ala care(l persecuti3u, cultural, snt un european, dar fundamentul spiritual e de taran din Muscel. 8a nc$isoare, rija mea a fost sa nu fac neamul rom,nesc de rs. Si toti din eneratia mea au simtit aceasta rija. Daca ma sc$in iuiau ca sa marturisesc ca snt tmpit, nu ma interesa, dar daca era ca sa nu mai fac pe rom,nul, ma lasam sc$in iuit pna la moarte. 3u nu stiu daca vom fi apreciati pentru ceea ce am facut7 important e ca n(am facut(o niciodata doar declarativ, ci ca am suferit pentru un ideal. 3 o monstruozitate sa ajun i sa suferi pentru un ideal n mod fizic. Am o le enda, dar le enda mea nu acopera ideea de statuie. Nu snt candidat la ran ul de mare personalitate. 2ricum, mi(e roaza de o posteritate pur le endara. 9nainte eram o!sedat de ideea ramnerii a ceva dupa mine. Acum ma mai intereseaza ce ramne dupa mine ca zapada de anul trecut. M(am ftit asa, un pic, n epoca- 3u nu mi supravietuiesc. #a sa rami n epoca tre!uie sa fii enial, or eu am fost numai inteli ent. Definitia mea este1 Petre Tutea, rom,nul. Am aparat interesele :om,niei n mod eroic, nu diplomatic. Prin iu!ire si suferinta. Si convin erea mea este ca suferinta ramne totusi cea mai mare dovada a dra ostei lui Dumnezeu. 3u n(adun nimic. 9mi spunea un popa, zice, pai dumneavoastra va risipiti asa, va poate fura oricine- Jic1 uite, parinte, eu, zic, am adoptat conceptia re elui ;rantei n materie de risipire a ideilor mele. #onceptia lui despre cartof. #nd au venit cartofii din America, taranii nu(i cultivau. "Sa mncam noi !uruiana asta din pamnt-% #e a zis re ele ;rantei& "Ma, seamana, ma, cartofi pe mosia mea si, cnd or vedea taranii ca i pazesc, or sa(si dea seama ca(s lucru !un. 8asati(i sa fure, ca asa se raspndesc cartofii n tara.% 2data, n $ol la At$DnDe Palace, m(a arestat Securitatea pe motiv ca fac specula. #u ce& i( am ntre!at. Nu mi(au raspuns. Si atunci mi(am adus aminte de vor!a unui prieten de la #luj1 "#u idei, frate, cu idei'%

4neori ma preocupa ideea "operei% mele. Pentru ca om de stat nu am fost, profesor nu am fost, scriitor nu am fost, da5 atunci 0 ce snt& #a nici ultimul parazit care creste n cutele societatii nu snt- Pesemne ca snt cineva dificil de fixat. "#e mai faceti, domnu5 Tutea&% 0 Ma simt asemeni unui vultur trist, care naltat la zenit urineaza asupra veacului douazeci cu un dispret crestin. Am purtat ideile si credinta precum poarta vntul micro!ii. 4n umanist pur, adica indiferent reli ios, practica formele vietii de jun la, mpin nd cruzimea pna la forma ratuita a !estialitatii ti rului. >remea noastra este plina de astfel de exemplare. 4manismul este una din formele rave ale ratacirii omului modern, care pleaca din antropocentrismul :enasterii. 9n :enastere, "titanii% s(au umflat prin autocunoasterea necunoasterii. 3i nu se cunosteau pe ei nsisi si au crezut ca s(au descoperit ca oameni. 2mul 0 javra asta !ipeda, pe care eu l consider "animal prost%, homo stultus 0 atunci cnd se screme sa faca sin ur ordine, adica cnd practica umanismul, l nlocuieste pe Dumnezeu cu el. Nicaieri Dumnezeu n(a avut de furca cu dracul mai mult dect n sacrul spatiu al Italiei. Acolo, adica, unde s(a nascut umanismul n :enastere. #u un urii nu putem avea pro!leme militare1 daca dam drumul la toti caii din Ardeal, fara calareti, n doua ceasuri se pisa n <udapesta. G>lad TepesH are meritul de a fi pus pe tronul Moldovei pe cel mai mare voievod rom,n, pe Stefan cel Mare. #u armele' Are meritul ca l(a si !atut. Si are mai ales meritul ca a co!ort morala a!soluta prin tepele puse n cur la nivel a!solut. Dormeai cu pun a de aur la cap si ti(era frica sa n(o furi tu de la tine. Asta(i voivod a!solut, >lad Tepes. Pai fara asta istoria rom,nilor e o pajiste cu miei' S;9:SIT

Cugetari Memorabile (De Petre Tutea)

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cugetari Memorabile (De Petre Tutea)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

www.cartiaz.

ro - Carti si articole online de la A la Z

www.cartiaz.ro - Carti si articole online de la A la Z

www.cartiaz.ro - Carti si articole online de la A la Z

www.cartiaz.ro - Carti si articole online de la A la Z

www.cartiaz.ro - Carti si articole online de la A la Z

www.cartiaz.ro - Carti si articole online de la A la Z

www.cartiaz.ro - Carti si articole online de la A la Z

www.cartiaz.ro - Carti si articole online de la A la Z

www.cartiaz.ro - Carti si articole online de la A la Z

www.cartiaz.ro - Carti si articole online de la A la Z

www.cartiaz.ro - Carti si articole online de la A la Z

www.cartiaz.ro - Carti si articole online de la A la Z

www.cartiaz.ro - Carti si articole online de la A la Z

www.cartiaz.ro - Carti si articole online de la A la Z

www.cartiaz.ro - Carti si articole online de la A la Z

www.cartiaz.ro - Carti si articole online de la A la Z

www.cartiaz.ro - Carti si articole online de la A la Z

www.cartiaz.ro - Carti si articole online de la A la Z

www.cartiaz.ro - Carti si articole online de la A la Z

www.cartiaz.ro - Carti si articole online de la A la Z

www.cartiaz.ro - Carti si articole online de la A la Z

www.cartiaz.ro - Carti si articole online de la A la Z

www.cartiaz.ro - Carti si articole online de la A la Z

www.cartiaz.ro - Carti si articole online de la A la Z

www.cartiaz.ro - Carti si articole online de la A la Z

www.cartiaz.ro - Carti si articole online de la A la Z

www.cartiaz.ro - Carti si articole online de la A la Z

S-ar putea să vă placă și