AlHnilDR $01lt1llTl1l

lrhi[GIagul
0ulag
*'

r9r8-t950
lrcmcnnl lltul$TIGIIII urmmfl
Dt
Pi4ilGint0i $i a iloua

Traducere qi note de
MCOLAE ILIESCU

EDTTuRA S uNrvnns
Bucuregti. 2008
 .
ii;
r,;t"]
,.i
:&'l
. iltt.l

Suvan

t|l!

"l
PaTtea fl\TAI - T\DUSTRIA PEMTENCIARA
ir
Cepnor,wl -Arestarea..... .........13
Cenror.ur"2 - Istoriacanalizdriinoasfre. ........ 29
Cepnorur3 - Ancheta ........ 84
Carrrorur"4 -Giitanelealbastre.. ....l23
Capnorur5 - Primacelul[-primaiubire. ..... 149
Ceprrorur6 -Primdvaraaceea.... ....194
CapnolwT - Salamaqinilor .........234
Cepnor.w8 -Legea-copil ..... .....251
Caprrorw9 - Legeasematurizeazil.. ......... 283
Casror.wl0 -Legeainfloare.. .......314
Cesrolw ll - Pedeapsacapitali. ...... 360
Cepnorurl2 -Tiurzak. .......379
Partea a DOUA- PERPETITUM MOBILE
Caprrorur 1 - CoribiileArhipelagului................ 403
Capnorw2 - PorturileArhipelagului. ........ 434
Ceprrorw3 -Caravanelerobilor... ...458
Ceprrorw4 -DininsuldininsulS. ....475
Conlinululcapitolelor. .........4g7
AbrevieriSisigle ....... 507
Note.. ........513
 Ceptror,ul. I

ARESTAREA

Cum se poate ajunge pe acestArhipelag rnisterios? Ceas de ceas

laFacolo se indreapti avioane; v?poare, trenuri, dar pe nici unul,nu
rcrie locul desfinafiei. $i vAnzitorii de la casele de bilete, qi slujbagii
rycnfiilor Sovturist gi Inturist vor fi miraf daci le veJi cere un bilet
pcntu aceste meleaguri. Ei nu au habar gi nu au auzit nici deArhipe-
fu ln ansamblu qi nici de weuna dintre numeroasele lui insulife.
Cei care se duc sE lucreze in administralia Arhipelagului ajung
rcolo prin qcolile MVD.
Cei care se duc sE pEzeascd Arhipelagul sunt recrutafl prin comisa-
rldple militare
Iar cei care se duc acolo sd moar6, precum dumneata gi cu mine,
gltitorule, trebuie si treacd neapiratrqi exclusivprin arestare.
fuestarea!! Este oare nevoie sd spuneam cd ea constituie o rds-
oruce a intregii dumitale vieli? O lovitrlr[ de ffisnct ce cade chiar asu-
pra dumitale? O zdruncinare sufleteascl insuportabild cu care nu tofi
h pot obignui gi dqseori egue4z6innebunie?
Lumea are tolatdtea centre cdte fiinle vii existi in ea. Fiecare din-
Fo noi este centrul lumii, qi universul se despiclin doui cdnd !i se gu-
bO ln Ap; ,,ESti arestat!"
$i dacn a egti cel arestal atunci ce se mai Sne in picioare in vdrG-
Jul acestui cutremur de pim6nt?, : :

Dar, cu mintea ?ntunecatS, incapabili sdinleleagi aceste perhr-

bki ale universului, eei nlli subtili gi cei mai siraci cu duhul dinte
noi, din toatii experienla viefii 1or, nu izbutesc iF aceastii clipi sd
rcoatd nimic altceva h afad de:
- Eu?? Pentru ce?!
lntebare repetatil de milioane gi milioane de ori inaintea noastoE 9i
care n-a primit nicicdnd vreun rdspuns.
13
 Arestarea, intr-o clipl qi in mod stupefiant, te aruncd, te transport5,
te transmutl dinh-o stare in alta.
Pe ulila lungd gi intortocheatd a viet'i noastre am alergat fericili
ori am trecut incet, nefericif, pe l6ngd nigte garduri, nesfirgite garduri
de lemn, pufede, imprejmuiri din chirpici, ingr[dituri din cIr6midI,
beton, fonti. Nu ne-am intrebat niciodati - oare ce se afl[ dincolo
ele? Nici cu ochiul, nici cu mintea n-am incercat sI privim de partea
cealaltd", gi tocmai acolo igi afl6 inceputul lara GULAG, chiar al6turi,
la doi pagi de noi. $i nu am observat in aceste garduri nenumSratele
porti{e qi ugi ermetic ajustate, bine camuflate. Toate, toate aceste por-
ti{e au fost pregdtite pentru noil $i iatd, repede, una fatald s-a deschis
larg, gi patru m6ini de b6rbat, patru mdini albe, neobiqnuite cu munca,
dar apucltoare, ne inqfacd de picior, de mdnd, de guler, de cdciuld, de
ureche, ne t6r5sc ca pe un sac, in timp ce poarta din spatele nostru,
poarta spre viala dinainte, este inchisd penhu totdeauna.
Gata. Egti arestat!
$i nim-m-mic nu gdseqti sd r6spunzi la asta, in afar[ de acel behdit
de mielugel:
- Eu?? Pentru ce-e??
Iatil ce este arestarea: o luminl orbitoare gi o loviturb care transferd
dintr-o datd prezentul in trecut, iar imposibilul devine un prezent cu
drepturi depline.
$i gata. Asta-i totul. Nu egti in stare sd pricepi nimic altceva nici
in prima or5, nici chiar in primele douizeci gi patru de ore.
[n disperarea de care egti cuprins, pe dinainte i,ti licdregte incd, pre-
cum o juclrie, lumina unei lumi de circ: ,,Este o gregeald! Igi vor da
seama!"
Toate celelalte, care s-au cristalizat acum intr-o imagine tradi-
lionald qi chiar literar[ despre arestare, nu se vor acumula gi nu se vor
ordona de acum in memoria ta dezorientatii, ci in memoria familiei
tale gi a vecinilor de apartament.
!6rditul strident al soneriei in miez de noapte ori bdtiile brutale in
ugd. Intrarea bravd a ciznelor ne$terse pe prequl de la prag ale vajnici-
lor agenfl ai securitElii. $i in spatele lor - martorul, covdrqit gi speriat
de moarte. (Ce nevoie o fi de acest martor? La aga ceva victimele nici
nu tndrdmesc sd se g6ndeasc[, agen]ii au uitat gi ei, dar aga se cuvine
dupd instrucfiuni, qi el fiebuie sI rlmdni acolo toatl noaptea, iar spre
diminea!5 sd semneze. Pentru martorul ridicat din patul sdu este, de
asemenea, un chin: sI meargd noapte de noapte gi sd ajute la arestarea
vecinilor qi cunoscufilor sdi.)
O arestare tradiflonald mai inseamnd qi pregdtirile ftcute cu mdini
tremurdtoare pentru cel ce va fi ridical un schimb de rufe, o bucati de
sipun, ceva de mdncare, qi nimeni nu gtie ce trebuie, ce poli sd iei cu
tine gi cum e mai bine si te imbraci, iar agenlii te gribesc gi te intre-
'tL
rrrp: ,,Nu trebuie sd luali nimic. Acolo o s6 v5 dea m6ncare. Acolo e
r:nld". (Minciuni, bineinfeles. $i te zoresc doar ca sd te inspdiminte.)
Arestarea tradilionalS mai inseamnb gi ceva pe urmE, dupd pleca-
rct nenorocitului ridicat ceasuri tntegi de hebdluialS prin apartament
rr lbr{ei strdine de represiune, care sparge, taie, smulge de pe pereli qi
rrzvdrle, golegte dulapurile gi sertarele, scuturd, imprdgtie, rupe; apoi
rrrti inseamnd mormanul de lucruri ingrdm[dite pe duqumea, gi frosne-
trrl lucrurilor strivite sub tilpile cizmelor. $i nu existi nimic sfint in
tirnpul unei perchezi,tii! C6nd l-au arcstat pe mecanicul Inoqin, in ca-
rrrcr6 se aflaun sicriaq cu corpul copilului sdu care tocmai mwise. -Iz-
t'i,ttii auaflncatcopilul gi au c[utat qi in sicriu. $i trdntesc bolnavii din
pnt, qi le rup pansamentele-. $i nimic in timpul unei perchezilii nu va fi
ritrcotit absurd! De la coleclionarul de antichitdf Cetveruhin au confis-
t'irt ,,atdtea file de ucazuri imp6rdtegti" - 9i anume: ucazul privind sfrr-
;ritrrl r[zboiului cu Napoleon, ucazul privifid formarea SfinteiAliante
;ri tcdeumul impotriva holerei din anul 1830. De la cel mai bun cunos-
t'llklr al Tibetului, Vostrikov, au confiscat prelioasele manuscrise
libctane vechi (elevii defirnctului de-abia le-au smuls de la KGB dupd
l{) de ani!). La arestarea orientalistului Nevski, au capturat manuscri-
rr:lo tangutel (iar peste 25 de ani, pentru descifrarea 1or, celui dispdrut i
s n acordat post-mortem premiul Lenin). Lui Karger i-au susfras ar-
hiva ostiacilof de pe Enisei, au interzis scrierea pe care o inventase
1x:ntru ei qi abecedu*L btattd acest mic popor fhrdicriere. in limbaj in-
tulcctual i{i ia mult timp sd descrii toate astea, dar norodul zice despre
tr porchezilie aSa:, cautd sd culeagd ce n-au semdnat.
'Iot ce s-a confiscat este luat gi dus, ba uneori ?l silesc chiar pe ares-
t str ducd - precum pe Nina Alexandror.na Palcinskaia, care a purtat
I rr
1rr umir sacul cu hArtiile qi scrisorile sofului riposat, un mare inginer
rrrs veqnic activ-sd duc5, deci, in spatepdndlaei,ingxalor larg des-
t'lristr, pentru totdeauna, firi
putinp de intoarcere.
Izr pentru cei care au rlmas dupd arestare, aceasta inseamn5 trena
lrrrrgd a unei vieli intoarse pe dos, a unei viefl distruse. $i incercarea
r lc a duce celui arestat pachete. Dar de la toate ghigeele
$ rlspundeau
rrr;lc voci care parcd litrau: ,,.A.sta nu figxeazdaicii, ,,.{sta nu este!"
gr ca sd ajungi la acest ghiqeu, in zilele cumplite ale Leningradului,
' Cl6nd in anul I 93 7 a fost distrus institutul doctorului Kazakov, ,,comisia"
rrspa( recipientele in care se aflau lizatele inventate de el, deqi in jur {opdiau
rrrlirmii vindeca{i sau in curs de vindecare gi implorau sE fie pdstrate aceste
rrrctlicamente miraculoase. (Conform versiunii oficiale, lizatele erau socotite
r rl rtvl - atunci de ce nu le-au pdstrat ca probe materiale?)
N.B.: Notele din subsolul paginii, mmcate cu asterisc, aparlin autorului.
Mcn{iondm ci in versiunea rom6neasc6 s-a respectat manier4 ureori originali,
rr rruturului de a ortografia o seamd de cuvinte, sintagme, denumiri de institu,tii,
e vt:rrimente, precum gi nogiuni specifice univenului sovietic ai gulagovist (n. t.).
AlHmilDR $011t111flil
,

firhiRelagul
Sula$
**

l9l8-1956
lrcmcnnt ff tltulsnclTlt urmnni
Pi4ile a trGia $i a natn

Traducere qi note de
ION COVACI

EDTTuRA $
uNwnns
Bucuregti'2008
 5. Oksmann, Iulian Grigorievici (1894-1970), istoric al literaturii
ruse, definut weme de mu{i ani in lag6re.
6. Glezos, Manolis (n. 1921), comunist grec, erou al rezistenpi'

capitolul 4 - cATEVA DESTINE

L Dobroliubov, NikolaiAlexandrovici (1 83G1 861), critic literarradi-
cal, socotit,alituri de Cernigevski, unul din pdrinf;i spirituali ai migclrii
revolulionare ruse. Swmn
2. Tiutcev, Fiodor Ivanovici ( I 803- I 873), poet clasic al literaturii ruse.
3. Trimitere la cuvintele rusegti /os (elan) 9i /isa (vulpe).

Partea a TREIA- EXTERMINAREA PRIN MUNCA

Caprrorurl -DegeteleAurorei...... ......7
Caprrorw2 - Arhipelagulsenagtedinmare . . . . . ...21
Cepnor.w3 - Arhipelagulfacemetastaze .......... 56
Caprrolur4 -Arhipelagulimpietregte. .....88
Ceprrolw5 - PecesesprijiniArhipelagul... ..... 106
Caprror-w6 -Auadusfascigti!... .......126
CaptrorwT - Viatadezicuziabigtinaqilor ....... 149
Caprror.w8 -Femeialnlagdr ....172
Caprrorw9 -Oplogifii. .........190
Cernorwl0-Inlocdepolitici.. .........222
Caprrorur"ll- loialigtii. .........245
Caprrorwl2-Cirip-cirip-cirip... ........270
Ceprrorurl3-$aptepieigiincdgapte .....287
Caprrorul 14- Schimbi-f soarta! .........301
Caprrorw15-$Izo,B{.IR,ZUR... .......318
C.lrrror"ull6-Socialmenteapropialii .....326
Canrorur 17- Chiqtocii ........,343
CepnorullS-MuzeleinGLILAG. .......360
Caprror,url9-Z,etticanaliune.... .......387
C.cprror-ut-20- Duldiilalucru ..... 413
Caprror.ur.2l - Lumeadinjunrllagdrelor. . ....... . 436
Cepwxw22- Consfuim ........447
Partea a PATRA- SUTLETUL $I SARMA GHIMPAT;,
Caprror.wl -Elevaf;e.. .........465
Capnorw2 -... Oridepravare ... 481
Cerirorw3 -Olibertatecubotni{n. ."....492
Capnorur-4 - Cdtevadestine ..... 511
Conlinutul capitolelor . <t<
Abrevieri sisigte .:::::::.::::::::::::::...... . 541
Note .. 545

. Ceea ce ar trebui cuprins ?n aceasti parte este de necu_
prins. Pentru a concepe qi a pricepe acest idlbatic adevlr, hr_
buie sd-li fi tdrft vieli de-a rdndul Zilele prin lagdre. prin aceste
locuriunde, ftrd o inlesnire c6t de c6t, nu apuci sa'supraviequ-
ieqti nici mlcar unei singure condamndri, cdci lagdrele au fost
nlscocite pentnr exterminare.
toli cei ce au sorbit p6n5 la fi.md, cei ce au gustat
.U-rmarea:
mai din plin sunt in morm6n! ei nu vor vorbi niciodatA.-Esen-
Sialul desprelagireleArhipelagului nu va fi spus de nimeni, ni-
cicdnd.
este mult.peste puterile unui condei solitar intreaga ?n-
. .$i
tindere a acestei istorii qi a acestui adevdr. in ce m[ priieqte,
m-am inwednicit doar de o fanti prin care se poate intreihri
Arhipelagul, nicidecum de o vedere ain turn. D'ar, din fericire,
au mai iegit la suprafa{i cdteva cdrli qi altele vor continua si
apard. Poate ci parcurg6ad Povestirile din Kolima ale lui
$alamov cititorul va simfi mai aieveanecrufitorulduh alArhi-
pelagului 9i limitele deznddejdii omenetri.
Darpentru a afla gustul mlrii e de ajuns gi o singurd inghi-
. instaurat6 dictatura proletariatului, ar fi trebuit sI se tirdgineze crea-
ftor[.
Captrorur I
DEGETELEAUROREI
Degetele trandafirii ale zeiEei Eos, cea atdt de des invocatd de
lkrmer gi pe care romanii o numeau Aurora, au mdng6iat 9i primii
rori ai Arhipelagului.
Cdnd compatriofli nogtri au aflat de la BBC c5, potrivit cercetEri-
krr lui M. Mihailov, in lara noastrd existau laglre de concenhare ?ncd
rlirr 1921, mulli dintre noi (gi mulli oameni din Occident) au fost
sirlcrafi: atdt de deweme? chiar din 1921?
^
Firegte ci nu! Firegte, Mihailov greqea. In 1921, ele,lagdrele en-
trirre, erau in plind activitate (organaarealot era deja in curs definali'
tve). ldult mai corect ar fi sd spunem cd Arhipelagul a luat nagtere
strb salvele,,.{urorei".
$i cum ar fi putut sI fie altfel? Si ne gdndim pu1in.
Oare nu ne-au invdlat Man< gi Lenin cd vechiul mecanism de con-
strAngere trebuie distrus qi, in locul lui, creat de indat5 unul nou? Or,
rnccanismul de constrdngere include: armata (9i nu ne mird faptul cd
ln inceputul anului 191 8 Armata Roqie era deja creati); politia (?nno-
iH gi tansformatn in miliSe incd inainte de restructurarea armatei); tri-
lrunalele (dela24 noiembrie 1917) 9i inchisorile. De ce, o datb
rca unui noutip de pugcdrie?
Ce mai, a zdbovi ipdeob$e cu pugcEria, fie ea veche sau noui, nu se
putea cu nici un chip. Inca in primele hrri de dupi revolufia din octom-
bric, Lenin cerea ,,cele mai hotirite qi mai draconice mdsuri penfiu inti-
rirca disciplinei".. Or, cum sd iei mdsuri draconice fir-a puSg6rii?.
Ce putea aduce nou, in aceastE materie, statul proletar? Ilici cduta
ctli nebatdtorite. in decembrie 1919, elpreconizeazd o suitii de pe-
rlcpse ce includea ,,confiscarea intregii averi..., privarea de liber-
tute , expedierea pe front qi la munc6 for,tat6, pentru tofl cei ce incalcd
'Lenin, Sobranie socinenii (OperQ,ed. a 5-a, vol. 36,p.217.
prezenta lege".- Se poate constata prin urmare c[ ideea de frontispiciu
aArhipelagului - munca fortptl- a fost avansatd incl in prima lund
de dupl octombrie.
De altfel, Vladimir Ilici nu s-a putut ab,tine sE reflecteze asupra vi-
itorului sistem represiv incl pe cdnd mai gede4 paqnic, la taclale cu
prietenul lui Zinoviev pe inmiresmatele fhnefe din Razliv, inzumzet
de bondari. Incd pe atunci, el estima, liniqtindu-ne, c6,,reprimarea mi-
noritSlii exploatatorilor de c6fre majorilatea foqtilor robi salariafi este,
relativ, un lucru at6t de lesnicios, simplu gi fuesc, incdt va cere mult
mai pufn s6nge... qi va costa umanitatea mult mai pulin decdt repri-
marea anterio ard a maloitAlri de c6tre minoritate"--.
Ei bine, cdt ne-a costat aceastd reprimare ,,relativ lesnicioasS" de la
inceputul revoluliei din octombrie? Dupd calculele profesorului de sta-
tisticl din emigra,tie LA. Kurganov, din 1917 p6nd in 1959, fhrd a pune
la socoteald pierderile pricinuite de rdzboi, numai lichid5rile teroriste,
represiunile, foametea, mortalitatea sporiti din laglre, plus deficihrl de
popula{ie creat prin sciderea natalffitii, ne-au costat... 66,7 milioane
de viet' omeneqti (iar ftrd acest din urmd deficit - 55 de milioane).
$aizeci qi gase de milioane! Cincizeci qi cinci!
Rus ori strdin - cum sd nu-1i pierzi graiul?
Desigur, nu bdgdm mana-n foc pentru cifrele profesorului
Kurganov, dar altele, oficiale, nu avem la dispozife. De indati ce vor
ci'
fi tipdrite cele oficiale, specialiqtii le vor putea supune unei analize
tice comparative. (IncE de pe acum, au inceput sd apard unele cerce-
tdri, bazate pe secretoasa gi lacunara statisticd sovieticd, dar - Itersonalul inchisorilor a r6mas, incd multe luni dup[ octombrie,
infricoqltoarele cohorte ale celor uciqi rSmAn.aceleaqi.)
Interesante ar putea fi qi cifrele ce urmeazS:
Ce organigramd avea aparafttl central altemtttei Secf,i a III-a, in-
tinsd ca o cingitoare peste toatd marea literaturd rusb? La infiinlare - rrrinistrafainchisorilorprincipiul eligibilitSlii! Nici defim{ii.nu s-ry!4-
16 oameni; in plind activitate - 45.Fa,tA de personalul unei secfii
gubemiale a CEKA din fundul provinciei, e o cifr6 pur qi simplu ridi-
col6. Ori: c6!i delinufl politici a gdsit in larista Inchisoare a Popoarelor
revolufla din februarie? (E momentul sdne amintim cd, printre,,de!i-
nulii politici" din vechea Rusie, se numirau qi expropriatorii, tAlharii
qi asasinii politici.) Undeva, toate aceste cifre exist6. Se pare cd numai
. lclc inchisorilor gi, duminica, arcsta,tii nogtri, sovietici, se duceau cu
Ibidem, vol. 33, p.176.
N.B.:Notele din subsolul paginii, marcate cu asterisc, aparfin autorului.
Explicaliile abrevierilor qi cuvintelor derivate (cu exceplia celor ce figureazd in
volumul I), precum gi notele traducitorului, numerotate in cadrul fiecdrui capitol,
sunt amplasate la sfirgitul volumului. Reamintim cd in versiunea romdneascd
s-a respectat maniera, uneori originald, a autorului de a ortografia o seami de
cuvinte, sintagme, denumiri de institufii, evenimente, precum qi nofiuni
specifice universului sovietic qi gulagovist (n. t.).
."Ibidem,
p.90.
8
ln Krestil eraupeste 50, incd 63 la Schlisselburg, weo cAteva sute s-au
irrtors din deportare qi din ocnele Siberiei (din CentralaAlexandrovsk
nu lbst eliberali circa 200) gi apoi - cA{i vor mai fi zdcut in fiecare in-
clrisoare gubemiald! Interesant- cA!i? Iati o ci&Spentru Tambov, ex-
lrnsl din ziarele locale ale vremii. Revo$a din februarie, deschiz0nd
lnr g po$le inchisorii din Tambov, a gdsit acolo 7 (qapte) persoane. La
ccrr din Irkutsk, mult mai mulri-2}. (E de prisos si mai amintim c6,
rlirr lbbruarie qi p6n[ in iulie 1917, nimeni nu a fost bdgat la pugcdrie
grcntru motive politice, iar dupd iulie au stat la tnchisoare tot doar indi-
v|ri izolatj,in condilii cat se poate de lejere.)
Care a fost nenorocirea: cum primul guvem sovietic era unul de
t'oali{ie, o parte dintre comisariatele poporylui au trebuit date socia-
liqtilor-revolu{ionari de stdnga gi, din nefericire, printre acestea a in-
cfilrut pe mdna lor gi comisariatul poporului penfrujustife. Ghidat de
prrlrodele concep{ii mic-burgheze despre libertate, acesta aproape c6
n dus la ruin[ sistemul punitiv; s-au dat sentin{e nnlt prea b^ldnde, iar
prirrcipiul inaintat al muncii for{ate a fost, practic, ignorat. In februa-
ric 1918, preqedintele SNK, tovardgul Lenin, cerea creqterea numdru-
lrri penitenciarelor gi intensificarea reprimdrii penale-, iar in mai,
tlcr:And deja la directive concrete, dldea indicafia-- ca, pentru mit6,
sfl sr: administreze nu mai puf,n de zece ani inchisoare , phn zece ani
rle: rrruncd fo4atd, adicd, in total, douizeci. O asemenea scalb va fi pu-
Iut pdrea, la inceput, pesimistd: cum, chiar qi peste 20 de ani va mai
li nr.:cesari munca fo4ate? Dar noi qtim cd munca forfati s-a dovedit
rr li o mlsurd cAt se poate de viabild qi cd ea este foarte populard chiar
rhrpir 50 de ani.
, cl cle pewemea farismului, atdt cd au fost numif, comisari ai peniten-
cilrolor. Lu6ndu-gi nasul la purtare, temnicerii gi-au organizat propriul
t i t nl icat (,JJrfinea personalului dinpenitenciare') qi au instaurat in ad-
srrt rnai prejos; qi ei aveau propria lor autoconducere. (CircularaNKlU
rlin 24.04. 18: oriunde este posibil, de$nufii ftebuie antrenaf la autocon-
lr.ol gi autosupraveghere). O asemenea emancipare a def;nuflor (,liber-
I iruri anarhist') nu coresptrnde4 fuegte, obiectivelor dictaturii clasei de
lrvairgardl gi nici nu contribuia la curdlarea p[mdntului rusesc de insec-
tclc ddun6toare. (Ce sb mai vorbim, dacd nici nu fuseserd inchise cape-
pllcere in ldcaqul Domnului, fie qi numai ca sd se dezmor,teascd')
Fireqte, nici temnicerii {ati$i nu erau iremediabil pierduli pentm
proletariat: cum-necum, ei delineau o specializare importantd pentru
obiectivele imediate ale revolufiei. De aceea urmau ,,sI fie selec-
lionate din administra{ia penitenciari persoanele nu pe de-a-ntregul
-
Ibidem, vol. 54, p. 391.
'- lbidem, vol. 50, p. 70.
milfiilltn soultuyitt

Arhi[Glagul
Gulag
***

l9l8-lg5s
ilcmcnnt DI lltulsnclTll urmnni
Pi{ile a cinoea, f, $asea $i a $antea

Traducere qi note de
MCOLAE ILIESCU

EDTTuRA SuNwEns
Bucuregti. 2008
din 1812 qi in anii l8l3^-1814 a comandat cu succes corpul de armate
ale cazaciior de la Don. inmormdntat la Novocerkassk'
3. Klodt, PiotrKarlovici (l 805-1 867), sculptor, reprezentant al clasi-
cismului tdrziu.
4. A.I. Mikoian a fost qi consilierul lui Hruqciov in domeniul politi-
cii exteme. Specialist in situa(ii dificile: trimis la Budapesta in timptl re-
voluliei ah iSSO, in Cuba, 1962, dupdretragerea rachetelor sovietice'
(Vezi gi vol. 1,p.472,nota33.)
' 5.-Kozlov, Frol Romanovici (1908-1965), om politic' Din 1957 - Supran
pregedinte al Consiliului de Minigtri al RSFS$ dur ]-958 -prim-vicepre-
* secretar al
iedinte al Consiliului de Miniqtri al URSS. in 1960-1964
CC al PCUS etc.
6. Suslov, Mihail Andreevici (n. 1902), om politic. Secretar al CC al
PCUS (din i941, membru al Prezidiului CC al PCUS (1952-7953,
1955-1956), membrualBiroului Politic al CC al PCUS, membrualPre- Partea a CINCEA- OCNA
zidiului Sovietului Suprem (1950-1954). Ar6spuns de problemele ideo-
logice qi ale migcdrii Conlrniste qi muncitoregti intemalionale- Caprror.ull -Sortifipienaniei. ......7
- 7. A\nte la,puminica sAngeroasd" (vezi nota 19, Cap' 5 * Poezia ..."33
Carnorw2 -ZefirulrevoluFei...
sub lespede...). Caprrolw3 -Lanfuri,lan1uri... ......50
S. Din+mai 1961, carepedepseaparazitismul de la I la 5 ani de exil' ......70
^(1940-1996), Capnor.w4 -Deceatitolerat?
9. Brodski, IosifAlexandrovici poet' in 1964 (12 fe-
Caprrolw5 - Poeziasublespede,adevErulsubbolovan .. . . . . . 90
pentru parazitism la cinci ani de exil,
bruarie) este arestat qi condamnat
Caprrolw6 - Unevadatconvins ....115
combinat cu muncdfizicd. Sub presiunea opiniei publice mondiale, este CaprrolwT *Motdnelulalb... .....139
eliberat dupd 1 an 5i 5 luni. Constrdns sd emigreze, se stabilegte in SUA
Caprrorw 8 - Evadiri inLimplStoare gi evaddri pregbtite
(1972). itt i 988 - law"at al Premiului Nobel pentru literaturi'
' 1d. Ginerele lui Hrugciov, redactor-gef al cotidianului guvemamen-
ingineregte ..........171
tal ,Jzvestia".
Caprroi-w9 -BEiejagiicuautomate ........192
I1.Bobind (katuStra)-termenmaximde condamnareprevizutde.ul m- Carnorw 10- CAndinzondardep6mdntul. . . .. . .....200
ticol concret d boOiul.p*ut;, oud grame fuphnnb-pedeapsa capitalS' Carnolw 11 - Lanlurilenilerupempedibuite. .......219
Cepnorut- 12- Celepatrazeci de zile ale Kenghirului . . .249

DUPATT.ICATTNEN Partea a $ASEA-EXILUL

l. Cel de-al patrulea congres al scriitorilor din URSS s-a deschis la Ceprrorur I - Exilulinprimiianidelibertate. ........291
22 mai 1967. Soljenifn s-a adresat delegafllor cu o scrisoare deschisd, Carnolut-2 -Ciuma,t5rineascd... .........304
in care demasceprepalciite pe care le aduce cenzur4 precum 9i persecu-
Carnorul3 *Exilirileseindesesc. .........321
.tiile la care este supus el insuqi. Cernolur4 -Surghiunulpopoarelor ........334
Caurolul5 -Lasfirqitulsorocului .........351
ISCURTISTORIC]
Carnorw6 -Fericireaexilului .....365
C.rprrorr,r"'7 -Ze|'riinlibertate ......384
1. La 3 septembrie, Soljenilin afldcdElizavetaVoronianskaia, care
a dactilografiit Arhipelagal GULAG qiaasans firE-gtirea lui un exem- Partea a $APTEA* STALIN I\U MAI ESTE
plar penilu u fir*t inierogatd trei zile in ST F KGB 9i a mdrhrisit
"u,
unde avea ascunzdtoarea; dupd astaVoronianskaia a fost gdsiti spdnzu- 1 * Cumsdprivegtiastdzipesteumlr ......407
Caprrorur.
rati in camera ei. La dou[ zile de la cele intdmplate Soljenilin face pu- Camorw2 * Cdrmuitoriitrec,Arhipelagulrdmdne ...428
blic acest lucru qi db dispozi{ii si se editeze I rhipelagul ' ' . in Occident' Cepnorw3 -Legeainzilelenoastre ........459
523
Postfatd
Dupdincdunan ..... 481
482
$i dupdincdzece ani . . . .
483
IScurt istoric]

Conlinutulcapitolelor ..... "485

Abrevierisisigle(vol.IJl-1il) '... " "497
Note... .....505
 C4ptror,ur 1

SOKIITI PIERZANIEI

Revolu$a este gtozav de generoasl c$nd este vorba de zor, Ea se

j$be9te sd renunle la o mullime de lucruri. De pildn - h cuv6ntul
ocnd.lar acestaeste un cuv6nt frumos, cu greutate, nu poate fi com-
parat cu avortonul DOPR, nici cu alunecosul ITL. CuvAnflrl ,,ocnd"
rc prlv[legte asupra condamnahrlui de la in5$imea estradei judeclto-
rilor ca o ghilotrn[ cu incetinitor qi inc6 din sala de judecatd iiffinge
coloana vertebrali, ii spulberl orice speranf5. Cuvdntul ,;oc[a;i"
cate atAt de cumplit, incdt a[i definuti, nu ocnaqi, igi zic intre ei: hqtia
runt, fdrd indoiall, ucigaqi! (Omul este inzestrat cu aceastii insugire
polfrond gi salvatoare: si creadl cd nu el este cel mai rdu 9i nu el se
lfl[ in cea mai proastil sifualie. Ocnagii poartii numere! Inseamndcd
runt dintre cei mai inrdifi! Pe noi insd n-or sE ne numeroteze!...
Avefi r6bdare, n-o sd scipali, o sdprimigi gi voi numere!)
Stalin indr[gea tare mult cuvintele vechi, el gtia c6 pe ele statele
rc pot fine veacuri de-a r6ndul. Fdrdnici cea mai micd necesitate pro-
lctar[, el a transplantat cuvinte care fuseserd suprimate in pripd; ,rofi-
gi gase de ani
[cr", ,,general",,directol', ,,suprem"*. $i dupl dounzeci
dc cdnd revolulia din februarie a desfiintat ocna, S-talin a introdus-o
din nou. Asta s-a intdmplat in aprilip 1943, cilnd Stalin a simlit cd
arca lui a ieqit la liman. Cele dintii roade civlle ale victoriei na.
fionale de la Stalingrad au fost Decretd privind militarizarea cdilor
fcrate (copiii qi femeile sd fiejudecali de tribunal) li, peste o zi (17
aprilie), Decretul privind introducerea ocnei gi spdnzurltorii. (SpAn-
aurdtoarea este, de a"*em€nea, un stabiliment vechi 9i bun, ce nu

'Notele din subsolul paginii, mii'rcate cu asterisb, apa4iq autoiului. No-

tele haducdtorului, numerotate in cadrul fiecirui capitol, sunt aniplasate 1ti
rtlrgitul volumuluit care conline un index general de sigle qi abrevieri. (Vezi
1i N.B. la vol. I pag. 9, vol II pag. 7.)
'7
 rrrcse, nici la infirmerie. Pentru orice trebuinli aveau fie un hArddu,
poate fi comparat cu un pocnet de revolver, spanzur6toarea prelun-
'n.st".outt* qi permite sdfre ardlath detaliat 9i dintr-o dati unei lie un ghigeu. Ocna stalinistd din anii 1943-l944insemna imbinarea
n trrt ceea ce era mai rdu intr-un lagdr cu tot ceea ce era mai rlu
irari mullimi de privitori.) Toate victoriile urmltoare au trimis la
irrtr-o puqclrie.
ocna qi h ip6nzuritoare noi rezerve de oameni sortifi morfii: mglintei
Oin fuOan qi Ae pe Don, apoi din Ucraina de pe malul st6ng al
Ntpru-
Ocna laristd, dupd mdrturia lui Cehovs, era mult mai pulin in-
lui, din Kuish driol, Smolensk' tn urma armatei veneau tribunalele,
vt'ntivd. Ocnaqii din tnchisoarea Alexandrovsk (Sahalin) nu numai
pe unii ii spdnzurau pe loc, in public, pe al,tii ii expediau in 1ag5-
tfi puteau sd iasd zi qi noapte in curte Si la toaletd (acolo nu erafo-
rele-ocne nou create.
h)sit hdrddul), dar Si toatd ziua tn oraq! Astfel tncdt sensul autentic
Cel dint6i de acest fel a fost fbrd indoiald lagirul de la mina 17 *il
rtlt'uvdntului ,,ocnd" -vdslaqii sdfie tnldnlui1i ldngdvdsle tnle-
din Vorkuta (curAnd, au urmat altele 9i in Norilsk, '9i in Dj e zkazgan) '
Itgca doar Stalin.
Scopul nici nu era ascuns: ocnaqii trebuiau exterylnatl' Ura un homi-
cid'm1ig, dar, in tradif;a GULAG-ului, prelurgit in timp, pentru-ca
in cele douisprezece ore de,,odihn6" intra, de asemenea, contro-
delimigii to.tili pi"i.li s5 sufere cdt mai mult6 vreme 9i sd mai lu-
lrrl de dimineap qi de sear6 al ocnaqilor, care nu era o simpld verifi-
ueze o perioadd de timP.
t:rrrc a numirului capetelor de vit6, precum in cani zekilot', ciun
Ei eiau instalali in.corturi" qapte metri pe dou[zeci, obignuite
rrpcl aminunlit, nominal cdnd fiecare dintre cei o sut[ de ocnagi tre-
in zonele nordice. Clptuqite cu scdnduri 9i presdrate cu nrmegug'
lrrria, de doud ori pe zi, s5-qi strige, fbrd sd se poticneascd, numdrul,
aceste corhrri deveneau un fel de barIci uqoare' Un asemenea cort
rrrrmele lui nesuferit, prenumele qi patronimicul, anul qi locul naqte-
era prevdzat pentru optzeci de persoane, !a2i etat utilate sistem
rii, trticolele, durata condamndrii, cine l-a condamnat gi c6nd ia sfir-
vagonaqt, gi pentru o sutd in cazul priciurilor comune' Ocnaqii
-
erau instalati c6te doud sute. lit condamnarea; iar ceilalli noudzeci qi noud trebuiau, de doud ori
gro zi, sd asculte toate acestea gi sd se chinuiascd. Tot in contul aces-
Asta insd nu era o restringere3 de spaliu! Era doar o utilizate iu-
tor doudsprezece ore se distribuia de doud ori hrana: castroanele cu
dicioasd a spaliului de locuit' Ocnaqii aveau un regim de lucru, in
nrlincare se impdrfeau prin ghiqeu gi tot prin ghigeu se inapoiau.
doud schimburi, de doubsprezece ore' f5ltdnici o zi de odihnd, qi ast-
N ici un ocnag nu avea dreptul sd lucreze la bucitirie ori si transporte
fel, intotdeauna, o sutd erau la lucru, iar cealalti - in baracd'
p,rilc{ile cu hrand. intregul personal de serviciu era alcituit din holi
La locul de muncd erau inconjurali de escorta cu cAini, oricine
putea si-i batd dupd pofta inimii sau sd-i indemne la lucru inghion- 6i, cu cAt mai impertinent qi mai necru{5tor ii escrocau pe blesterna-
1ii de ocnaqi, cu at6t mai bine trdiau ei inqigi gi cu atdt mai mulfumi,ti
il.tOu-l cu automatul. in drum spre zonia, dupd bunul plac al celor
crau st[p6nii ocnei: aici, ca intotdeauna pe seama articolului Cinci-
din escort6, coloana lor putea fi improqcati cu rafale de automat' 9i ni-
zeci gi Opt, coincideau interesele NKVD-ului qi ale tagmei hofilor.
meni nu cerea socoteali soldaliloipentru cei mor,ti' Coloana istovitd
de Dar intruc6t nu trebuiau sd pdstreze tabele pentru istorie, sE se
a ocnagilor putea fi deosebiti de deparle cu uqurin{d de o coloand
vircld c6 ocnaqii erau exterminali qi prin infometare, conform acestor
simpli'de1inu1i: oamenii de-abia iqi tarau picioarele, chipurile lor
litl.rcle lor li se cuveneau niqte jalnice suplimente - vdmuite de trei
erau rdvdqite de disperare qi consternare.
Cele doudsprezbce ore de lucru erau mdsurate in cea mai lungd
oli - sub formb de,,ra.tii pentru mineri" qi ,,gratificafii alimentare".
gi toate acestea se realizau prin ghiqeu, dupd o lung6 procedurS: stri-
durat[ a lor. (La spart de piatra brut6 in viscolele polare din Norilsk,
garea nominald qi schimbul castroanelor pe taloane. $i c6nd, in sfhr-
li se dddea, in cele douasprezece ore, o singurd datL, zece minute de
rdgazhincdperea unde se puteau incllzi.l $i cdt de stupid erau folo- ;it, puteau sd se prdv[leascd pe prici gi sd adoarm[, din nou se
tloschidea ghiqeul, din nou incepea strigarea numelor qi predarea
sit-e cele douisprezece ore de o dihnd ! In confii I acestor doudsprezece
rrccloraqi taloane pentru a douaziQekii simpli nu-gi biteau capul cu
ore, ei erau auqi.dintr-o zondirttt-alta, erau aliniali in co1oan6, erau
locativd erau introduqi numaidecdt intr-un llloanele pentru castroane, ele erau primite gi predate la bucitdrie
perchezilionafi. in
"ona ferestre, 9i incuiali acolo' in timpul iernii, rlc cdtre brigadier).
iort niciodat[aerisit, fbrd
Astfel, din cele doulsprezece ore de ,,timp liber", de-abia mai 16-
in cort ddinuia un aer dens, umed, impu{it qi acru, pe care un om neo-
nraneau paffu ore linigtite pentru somn.
biqnuit cu astfel de condilii nu l-ar fi suportat nici doud minute' Zona
in plus, bineinleles, ocnagilor nu li se dbdea nici un ban, nu aveau
locativ[ era qi mai pu,tin accesibild ocnaqilor decdt zona de lucru' Nu
rlrcptul s5 primeascd pachete, nici scrisori (in capul lor nduc, care le
li se permitea niciodatd s5 meargl nici la toaleti, nici la sala de
9