Sunteți pe pagina 1din 87

9fi6ffi!,.

Scirarur spune:

focul estepotrivnic intru totul apei, ,,Precurn astfel gi cei ce dorescsa duci o viali linigtiti (adici cei ce vor si se mAntuiasci)nu trebuie Cum se va mAntui omul care si osAndeasci. in fiecare zi osindegte pe fralii sii, pentru careHristos'afost ristignit pe cruce?"... Cine osAndegte pe aproapele,bitAndu-gi joc de nenorocirea in care se afli, cine il bArfegte 9i il critici plin de riutate (gi tocmai aceastaeste firea osAndirii) este orb intru orb pe totul in viala duhovniceasci.Iar dac6, orb va purta de mAni, amAndoivor cidea in groapi,(Mt. 15, 14).

Arhirnandrit SIIIAFIM ALITXIEV

Ir{u jtrdeca gi nrl vei ti judecat


Casnrniscurtdculccdtrcrni
Iltlitit t tlotrLt 'l'r'arltrccrc rlirr lirnba []Lrlsarri dc ( ilreorghi t;.iCiocioi

ltedactor: Elena Marinescu Coperta: Mona Velciov

lH'T'RoDLrcFr<tr
Traducerea a fost fdcutd dupd originalul in limba bulgard: Arhhrtartdrit sddttiti, Aleksiea,Santozusnite Serafinr Edit. ortodoxd,,Sf. Apostol si Evanghelist Luca", editia a doua, Sofia,2001. n om indrdgostit de flori se plimba cAndva printr-o pajigte insoritd de munte. Deodat5, printre multe flori obisnuite, avdzut strdlucind in lumina soarelui, in partea de sus a pajistei, o floare inaltd si minunatd, care i s-a pdrut a fi o varietate de crin. S-a indreptat cdtre floare si, cu bucurie, a cules-o. Cu ea si-a infrumusetat buchetul ce il avea. Cdnd s-a intors in camera sa, dupd plimbare, asezdnd florile intr-o vazd cu apd, si-a dat seama cd din buchet vine un miros greu si neplicut. S-a minunat de acestmiros gr,nu dupd multd vreme, a descoperit cd pricina era chiar splendida floare galbend. A trtrebatun cunoscut ce fel de floare era aceeasi a aflat ci floarea nu numai cd avea un

I
,i

A t i l I I t \ t A N t ) t i l | S I r t i i \ t , I l \ tn l . t r X i l i V

N U J U I ) t i ( Al l N U V l , l I i t l U l ) l i c n l

grcu, rlerrera si otrivitpilr-L.. r-r'lir'()s S(' a irrdcpirt;rt-otlilr intclcl;c cai, pc clatai, vilzi'l cLl l'lori, in citrda frumrrsctii ci irrsclirtoarc. I'rca irrbitilor', si in viatii, adcsca,sc i r r t l i r n p l 5l a f c l - c a i n b u c h c t t r l v i r tr-rtilor orncnestisii sc strccoarc si cAtcva astlcl clc flori carc, r'llrrrurnari cii rru a c l a u g en i i r n i c l a f r u r n u s c t c al u i , c . l a r urrnirrescchiarrsd-l nimiccasc;i.Ascmclrea floarc irrselii tt'rarc, ardtA ndu-sc in chiptrl virtutii, clarascunzdndin sincr riul miros arlpatimii, csLcosf,ndirca a p r o a p c l r . rd i i n p r i c i n a s c i c l e r i l o rl u i ler. tnorat I'rintrc crerstinii nostri ortoclocsi clc astizi se intinde, cu rtrultiiizbincJai, accst g,rcrrpiicat. Urrii, irr lnocl grcsit, i l s o c o t c s cc a p c c c v a n c v i n o v a t c i i r r p u r r c t c c ' l cv c d e r c a l v i e t i i d t r h o v n i c c s t i .h l t i i i l i a u c a l r c c c v a { o l o - q i t o r , iar o a trcia catcgoricil socotestc chiar v i r t u t c . A c c s t p i c a t a l e u s i t s i rc d s t i g c r r r u l t ia c l c p t i , irrchirleoarecc sc arratd p r r l v i r t u t i i . A r l c s c a ,i s i p u n L ' c h i a r mascardvnei pentru binc, aclcvir si dragostc.l)entru acearstar, cei tniri rnulti oartneni il siivirsesc cll constiilrtaitrt-

F I

el arc unniiri clcpircatii.in rcalitarte, itr el ziidiirzastruoasc.Perrscverrcnta rca suflcttrltri. niccstcmrir-rtui 'l'rcbuic sti s1;uttemcu itrclralznc;r|;i ositrci, clirrtrc cele nrarigrclc pricartc, printrt: dirca cstc ccar mai raispinc{itd Valurilc ei sc rcvitrsir pcstc t-rarncni. lume asenrenea unui potop de picat in cgalai amcnintdtor,iu caresc incacai, nrisurd, oanrcni clc toatc rarrgurile si incepind cu cele nrai pozitiile sociarlc, cu cclc rnai dc stts. dc jos si tem-rininc{ unii pc altii, bdrbati carc Se osdnclcsc, lucrcazi in acccasiinstitul.ie. Sc osaindcsc, unclc pc altelc, fenrci vccinc fiin arcclasi loc. ori lucrArrc{ incl ctt ca-tser Se osinclcsciutre clc fan-riliiint-rcgi.Sc intr-un cuvf,nt, ttlti: vecitri, os.ilrdesc, rude, prictcni, curtoscuti,chiar si acci carc st: socotcscpe sine ca buni crcsin viata duhtlvtini, clestulcleftrcerca'tti urrul pc alttrl, niccarscd S .e o s d r r d c s c prcotii si rnonahii,frati intru I Iristos, si care alrtrcbui s;;itririascititr dratgoste in clcplirrai unitateclecugct.Si rarisunt accia carc, practiciinclaccasti iunarnicir ;i rrcfcriciti ,,virtutc", sd sc giinraitre.sc cleascila faptul caiprin acca.s_ta

I
I ,,

AI{T{IMANDI{TT SEI{AIIIMALEXIEV

NUJUDECA 9I NU VEI FI JUDECAT

PJ aProaP-_ele,. fu-

z:gse

p." sr.e bg_sq imbrdcafi in mantia iubitorilor de dreptate, aproape fiecare dintre noi ne-am insusit dreptul acestadusmdnos de a ponegri pe alfii si de a gdsi tuturor defecte, Si astfel ne-am creat in suflet o lnare greutate gi o pagubd de neinldturat, incdt nici nu ne trece prin minte. OsAndind pe aproapele, ne inseldm, mAngAindu-ne cu gAndul cd implinim vreo oarecare datorie, prin care ne mAntuim pe noi insine gi ajutdm celorlalfi. in realitate, prin pdcatul osdndirii, noi gregim atdt fafd ds noi inpine, cdt gi d,e alfii, p_e_ca19 ii tdrAm in pdcat. anlgl _I_o_ql--Sq{rqgl spune :,,P re.Qf cum focul este opus intru totul apei, astfel gi cei ce doresc sd ducd o viafd linigtiti (adicd cei ce vor sd se m6ntuiascd) !u lrebuie sd osdndgasgl. Cum se va mdntui-o care in fiecare zi -o-sAn-

deste pe fralii sdi, pentru ca_re*llristos a fost rdstignitpe cruce?"... Ca sdludm folos din pilda infdtisatd la acestsfdnt pdrinte, trebuie sd ase-

muim m6nfuirea cu focul si osdndirea cu apa. Experienta ne aratd ci cel care varsd apd peste foc il va stinge. La fel, si cel ce osdndestepe aproapele siu isi pdgubeste mAntuirea sufletuiui. Sd arate unii ci, din rAvnd pentru bine, au osAndit pe aproapele lor din cauza patimilor lui. Sd ne incredinteze cdei tocmai prin aceasta au socotit sd ajute aproapelui gi sd se si mAntuiascd. Cine poate sd toarne apd in foc si sd-l tind aprins ori si il afdfe? Dacd osAndesti, te pdgubegti ptit aceasta,iar prin acest lucru nu aduci folos nimdnui. \u acesta este mijlocul de a ajuta pe aproapele! Cine osdndeste pe aproapele, bdtdndu-gi joc de nenorocirea in care se afld, cine il b,0rfegtegi il criticd (gi tocmai aceastaeste firea osdndirii) este orb intru totul in viala duhovniceascd. lar dacdorb pe orb aa purta de nfind, amdndoiuor cddea in groapd (Mt. 15, 14). Este o istorioard interesantd pentru noi toti, care subliniazd, in mod clar ideea cd in ui, mai mult dec6t q prin sdvdrsirea altor pdcate:

A l { l I I N l n N l ) l t { l ' S I i t { A t i t t vA t t,tiX||rV

NU JUI)ljt'n ll NU Vljl l;l f Ul)liL'z\.l

;r fdctrtintrcccre irr[rc Oclatri,sittelna ii sltrjcsc. rlulrurilc riiutirtii cerre ['c cat r lc c l u i t n a i b u n s l u j i p L t li l l c ( ) r r r o r aa cl dorea sd asezccununa de Loral sitr-r invirrgitor. Si au pornit artut-rci irrtr-cr ingrozitr)ale: ura cca intupr'()ccsiulrc nccirtS,crutla dusmirnie, ucchibzuinta pofti a c e a c u t e z d t o a r e ,r r e s i t u r a t . ' t cca trscifivri,iubirca ochilor,zgdrcenia nrinciutta cca ncctc errgir-rt cca parlicld, s i r t u l i s i r n u l t e a l t e p c r f i c l cd u h u r i si alc trcigitoare alc fcricirii omc't'tcsti 'foatc rnlintuirii sufletcsti. sc lituclatt, scotind in evidentd inseldciunile lor diavolesti, dar coroalranu a fost asezati pc crcstctul nici uncia clintrc ele. A t u u c i , d i n i n t u n e r i c ,a i c s i t i n f a t i u r r d i a v o l i n i i o r i t o r . i n r n e r s u ls a i us e citea sigtrrarnta invingitorulr-ri. El s-a asczatlinistit in fata prcainttrnecettului chip erlrritrtirtii,invdtitor al sdtr si al celor cc slujesc irnprctrnd ctt cl, spttndnd: ,,l$c mi se cuvinc cunutra!Casa rneer estein fiecarre oln - si in cei tineri, s i i n c c i m a i t n v d r s t 5 .C h i a r s i c o p i i i irni slujcsc. lar cAnclcrcsc, inci"tttrai rnult imi sltrjesc. Slujitori ai pircatului fairi dc voic sunt prietetrii nrei' Dar si

aceiacarc se retin clela picat mi se inchind nric. Chiar la acciu carc sc crec.l intru totul evltrvio;i si, pentru accasta, cu clispretse adrcscazricdtre cei necuyiosi, eu md sinrt ca la mine acersai. Foarte rar cincva rn-ar biruit. Undc rnd ivcsc eu, acolo toti ingerii sunt siliti sd ftrgi de nrinc. Eg_rt_tt O bucurie si o multu*i." tot ,-,.roi mare sc revirsau pestechipul tntunec a t a l s a t a n e i ., , p i c u m t e c h e a r n i ip e tine, osArdnictrl mcu slujitor?" ,,Eu sunt duhul osindirii. Pot sd fiu aflat pretutincleni unde se vorbeste de r:du de aproapcle.Eu sunt acolo undc, ilr taini si cu multumire suflcteascd,_se ceva de rdu despre cineva. Eu mii aflu si acolo unc{ese huleste b11ul nunlc al cclui ncvinovat. E_u_i-nsp_ir pe aceiacare i5 e. Eu sunt imprctrnd cu ii. De la rnine primesc incurajarc sltrjitorii bdrfckrr. Pe mine tnd nurlresc"clcvctirc-.,) sau <osan-

,'. ttsurintd, rnd vci afla in '----J.-:-t trratcacestc denumiri" .?i, in triumf c{rplin, el a inchciat:,,Cautdpe intreg pd-

cu gll 1ygrbir$e rfur_2_p_llqi 9-i.g-:t 'ftt

10

11

ARFIIMANDRIT SEI{AFIMAI,EXIEV

NU JUDECASI NU VEI FI JUDECAT

mAntul mdcar un singur om care sd nu-mi slujeascd si, dacd vei afla pe unul ca acesta,sd-i dai afunci cununa altuia." Satanal-a bdtut pe umdr pe cel mai credincios slujitor al sdu si l-a incoronat, iar toli diavolii, cuprinsi de fiori, de ciudd si zavistie, s-au vdzut siliti ca, intr-un cuget, sd recunoascd:,,Lui i se cuvine cununa!" Aceastd pilduitoare istorioard ne deschide ochii ca sd vedem cd gsAp_{irea aproapelui si legdtura ei cu celelalte patimi - bdrfa, ponegrirea, vor-

zentdm unui cerc c6t mai larg de credinciosi reflectiile si invdtdturile cuprinse in aceastdcarte, intemeiatd pe intelepciunea Sfintilor Pdrinti.

Autorul

birea de rdu si clevetifgi - pfrnU"s. cel mai mult sufleful omului. Mulfi dintre credinciosin-u_stiu ce pjrete al"ylgjbei ridicd intre ei si Dumnezeu dusmdnoasele lor os6ndiri ale aproapelui.ASg intru qg!*e i pdgubestepe mulli crestini evlaviosi,care,altfel, ar fi putut sd se ridice la o inaltd viafd duhovniceascd si s-ar fi mdntuit si ei, si ceilalti. Cu pdrere de rdu, la noi s-a scris si s-a vorbit foarte pulin impotriva acesteipatimi pierudtoare,foarte rdspdnditd. Avdnd in vedere toate acestea,am socotitcd estefolositor sd pre-

12

CuttaFl'r'ul, trul Dclrr\Flblzt-lu Dt-til)r<tl HHosAHr)[<t-]

dntuitorul Iisus l{ristos cn ne irrvati: Nu judt:cttti, si nu fiti judccnti.Cici cr.r judccntncu cnrcjudccnli ueli fi jutlccnti, cu cnrcndsurtti ui scau nuisi cu tttitsuro surh. Dc ce uazipuiul tlirr ochiulfrnlclui tdtt,si bfrnmdin ocliul ttiu rruo ici ?ttsaasd tud? Snu aun aei ziccfratclui tiu: Lnsd cslcitt pniuldirtocliul titugi iati bfirnu scot nwi ittlii bfrrocltiul ttiu? Fitmnice,sconfc stiscoti nl din ocliul triu,si aturci ueiztcdca dirrocliul friltlui tdu (Mt. 7, 1-5). Tttrittl Accste dumnczeiesti cuvintc ne indearnndsd nu iudecirn, pentru ci pierosdndirii pentru zdtoaresunt

15

AIiI IIMANDITI'I' SEI{AFIM ALEXIEV

NU JUDECA't NU VI]I ITIJUDECAT

aqeia care sdvarsescacest pdcat. Cine judecd pe aproapele sdu, negresit va fi osAndit de Dumne zeu la infricosdtoarea Judecatd.La S$nlg|Apgllol Iaqob citim urmitoarea atentionare: Cdcijudecatseste fdrd mild pentru cel carc nu a fdcut mild (Iacob 2, 73). Ca sd se izbdveascdcredinciosii de infricosata Judecatd a lui Dumnezeu trebuie sd se opreascddc la osAndireaaproapelui: Nu judecali si nu ueli fi judecali; nu osfrnditi gi nu aelifi osAndili;iertali gi aelifi iertati (Lc, 6, 37), ne plr4iFritteMAntrritoru l. Mai departe, in pilduitoarea Sa invdtdturd despre bdrnd si pa| Mdntuitorul exprimd clar ideea cd tofi care osAndesc pe aproapele lor sunt ei insisi, negresit, mai pdcdtosi. Asadar au bdrnd in ochiul lor.Iar cel care are bArnd in ochiul sdu nu trebuie sd indrdzneascd sd scoatd paiul din ochiul fratelui sdu. Dacd el incearc5, in ciuda avertizdrli, sd facd aceasta, in loc sd-i scoatd paiul din ochi, poate sd-l lase orb, deoareceel insusi esteorb din pricina bdrnei din ochiul sdu. Aici este ardtat clar cd nu prin rdutatea osdndirii aproapelui putem sd indreptdm grese-

lile lui. Dacd pornim, prin osdndire, la dezrdddcinarea neputintelor aproapelui nostru, ryo_i_fngin_q fiind plini de pd.cate,prin aceastaii vom pricinui numai rdu. Oricine se face pe sine judecdtor e asemenea unui felcer neglijent care, cu mAinile nespdlate si cu pansamente de tifon murdare, leagd rdnile bolnavilor, iar, prin aceasta,in loc sd-i timdduiascS, le pricinuiestc o si mai mare infectie. i, tdlcuind cuvinteie Mdntuitorului: Fdtarnice,scoatelntdi bdrnadin ochiultdu gi atunci aei aedea sd scoti paiul din ochitrlfratelui tdu, descoperd o adAncdinvdtdturd in ele. Prin ele, aici Hristos asemuieste pdcatul aproapelui cu paiul, iar osAndirea o compard cu bdrna. AtAt de greu este pdcatul osAndirii, ;i agade mult intrece el orice alt pdcat. in deplind intelegere cu invdtdtura M6ntuitorului au indrumat si Sfinlii Apostoli.Iatd, de exemplu, cdte idei in problema osAndirii aproapelui citim la l, in Epistolele sale cdtre Romani si Corinteni; Pcntru aceea, oricine ai fi, o, omule carejudeci,

l6

77

A I { I I I N I NN I ) I { I ' I ' S l J I { A I ; I M NI,IiXII]V

N U I U I ) l i (A S I N U V t t t r tl U t ) t : ( ' r \ t

csti.ftirticut,tittttlc ritsltutts, citci,itt t:t:t:tt ct'jutlt:cil,c illtttl, pc tirrc hrculi Ic osittlucruriftci gi tu atrcjutltsti,uici ttcclctsi r/cci(l(onr. 2, 1). cci
,.

l'cttlrtr sltipitttilstitt tillttitt? sltiirttt l,c sltRil -(l Dottutttlnrcputarct:tt cttdc. Dnr u0 sltr,ctTci sd-lJnt:isi slco...Dnr lu, dc cajudccipc frnlcletiu? Snu si tu, de cc dispratuiasti ,rc z,ot,t irtfittisa peJrntelcliu? C i rrtri rrtctt j utlccd! ii I u i D tu rnt ezclr (I{orn.

rl ne-atlirsirto sctrr.tii si nrirrunirtai ruqdciulrc,ctilrc se r:itcste ilr n r o c lr e g r r l a i t n [ i l r r p u l l ) o s t u l u iM a r c . La sfArsittrl ci sc sfilnlc:,,6ga,Doamnc lrnp;U',l-[c;_d i viid piicalelc nrele si qq _lU_-cr_p-i1gde-sc pe fratcle du!t."Toli rivrritoriila nevointele hovrricestis-au riclicatclin oqorul prircatelor onrelrestiolrisnuitc pdnir sprc i r r a i l t i n r i ls cf i n t i l o r ,r pri-

14,1-10). Dc ocLtL'ft, pfrtd cetnt aa aetti Dotrutttl, calc nscuttsc sleintutrcriar Csreuttlurttirut lui s inimilor.Si ntunci i sfnturile lauda ("1 ficcareun aaende In Dunt,rczeu Cor.4, 5). Acesteasunt idcile cclc mai clescamd ale descoperirii dumuezeiesti din invdtdtura Noultri Testament despre neosdndire. SfAnta noastrd tsisericd Ortodoxd, care se adapd din Harul Cuunei vdntului lui Dumnezeu, asemenea grddini cle la ploaia cereascd,intotcleauna, prin cei mai buni intAi-stdtdtori - Sfintii Pdrinti - a invdtat sd nu osAndinr pe aproapele nostru pentru picatelc lui firesti, ci sd ne socotim pe noi ca cei mai pdcdtogi oatneni.

18

Unca osAr-lDnhl
II-lGADUI'I'A

fAnta Bisericd,prin puterea datd ei de Domnul nostru Iisus Hristos si de la Sfintii

Apostoli,

ai i, cei

e.
Conform convingerii de nezdruncinat a luminatilor si plini de har Sfinli Pdrinli ai Ortodoxiei, i. Pentru cd ei par a propovddui pe Dumnezeu, prezenta cu Biblia in mAnd, dar ne ne cheamd la mdnqluncd in iq$; fuire, dar ne duc la pierzare. Numai Domnul nostru Iisus Hristos, prin Sfdnta Sa Bisericd, a fdurit mi-

27

A l t l l l N l n N l ) l { l I ' S l , l ( z \ l ; { tA \ ll l i X l l i V

g t N U v l i r t ; lJ U t ) r ' c n ' l N UJ U r ) r i c n

(ll t ' L r nt'-l - i t r c l n 6 r r L r r i ra cl ( ) r n u lrunirtLr lui, pritr ltitt'icit lui utrirc cu DuulrLr'taLt. clc asczatcrlt: i i s c r i c i O t ' t o r l o x ds u r r t c i i t r c S I ' 6 r t t .lr p e a c c s tt r n i c c l r u r r r rnintuitor. scnlnc carc nc fcrcsc clc erLratcrilc eitre stinga, carsi cdtrc d r c a p t a . I ) o g n r e l en u s u r r t s c o l a s t i c i i r r z r l r z o n a t is r i s t c a r p i i .i n c l c s c a f l i i a plarrulr-p r ir o v i rlcnfr:i lui-l)urm+tezetr tlc nrlitrtu irc a lr!-allrulul {)lnencsc, sirvirsit o clati pcrrtru totdcaruna :l.ClL vj{d"ui ltri D_umrtczcu - ce;r dc-a clouaPcrsoani a SfirrtciJ'rcirni.Ilrcsul i. Dupd cuvintele cunoscubului rrevoitor cJc odirrio:tt'ii, i-

rn.irrttririi; ccva/ n_ezeiesc si

i. Pcntru aceasta, rru altc4gg a4!rvat!1!41U.ncdtre_ap:oapdc sunt ,tf_aqgqqljrii_,tui

p_ricina hl rnocl catcgrlric Iatd dc cc Dornnul nostru lisus H r i s t o s , o c r o t i l r c 'p l e c r e d i n c i o s i il u i ucenici , i-a avcrtizat: Vcdcti sit ttu ud mndgenst:d ?ttttttttrcla Mut, spttnrttui:Ett sttrttI-lrislos, si 1tcntulfi ii aor arndgi(ML24, 4-5). (Luca21,8). idhfiuntru smtt i (Mt. 7, l5). El, Bunul, dar gi intru tot Dreptul, a rrumit pe irrvitdtorii cei mincinosi llpi rdp-ilori, yui dc aipcrd (Mt. 12, 34) gi a sfdtuit pe ucenicii saii

(sc dc'spar'[et) de Ccl viu, adcvirratul D u m n e z c u ,; i s " a l i p e s t ec l i a v o l u l u is i ipgcrllor ltr_i_cdzu.ti. Iar ccl cc_sedcspartc clc Flristos ng_mai cste ctr Qugrnczeu, clc la Care ar putea sit ccar i i c r t a r c a g r e s c l i l o r s a l c ,c i i n t o a t t c privintclc c picrclut.' ratci cretlintcs-eru abitut de la drunrul

ilo r (Mt. 76, Ifuiss iler Sisnduchc (Mt. 16,12).Mdntuitorul neincbeilor cclata denrascat si, in accstfel, a ocrotit de molirna invdtdturilclrlor pc rndrturisitorii adevdrateicredintc intru El. in toatc acestea, Mdntui tor ulnos tr ua ar dtat 23

22

ARHIMANDITIT SERAFIM ALEXIEV

NU JUDECA9I NU VEI FI JUDECAT

r, strAnsi in s-taulul adevdrului (Ioan 17,9,17,20). Ca toli sdfie una! (Ioan 17, 21')- aFaS-a rugat Iisus Flristos in rugdcitrnea Sa Arhiereascd" , ci nu intru greseald! El nu a ingdduit ca'in acest adevdr dumnezeiesc sd se amestece minciuna, pentru - acesti cd care nu c-qgdgauintru El, El i-a numit i, si chiar pe diavol . Pentru gi, aceasta,cu Domnul a tdiat si a azvdrlit orice putreziciune cdt mai departe de invdfdtura Sa sdndtoasd si mdntuitoare. in aceastdidee Hristos a spus cunoscutele cuvinte: ,,Vi se pare cd ant aenit sti spun cd nu, cL.dezpe pdmint, rsd dau pace cinci dintr-o b,iuq'e. Cdci casdaor fi dezbinafi:treiimpotriua a doi si doiimpotriaaa trei. Dezbinaliaor fi: tatdl tnryotriunfiului, si fiul itrtpotriaatatdlui, mntna irnpotriaafiicei, si fiica impotriua nurorii salesi nomamei, soacrntmpotriaa (Luca 12,5L-53)" '9i ratmpotriaa soacrei

a.ceastd despdrtire se impune nu se amesteca Adevdrul cu minciumai cdnd este despdrtit de rdtdcire. La rdndul loa Sfin,tii Apostoli au urmat exemplul Mdntuitorului Iisus Hristos. in ciuda faptului cd ei cunosteau marea valeat*e_a , au fost gu foart""easpri edlcdtorii dreptdtii si cu

(Filip 3,.2), oprind pe crestini sd-i primeascd in casele lor si chiar sd le dea binete (2Ioan 1, 10-11)si imbrdcdndu-i cu toatd ascultarea ,,Dacd ad propoad. Noi trebure sd ne aducem aminte cd sunt invdtdturi si descoperiri la care opreste sd se creadd (Apoc. 2,75). Sunt comunitdfi religioase pe

care/

dS-t1u_incep1{t,

Ie-a numit ca fiind adundri ale satanei

Toti Sfinfii Pdrinti, asemenea Sfintilor Apostoli, cu indrdznealdau osAnvdrului si i

24

25

4LI'XlliV n l ( l I l M n N l ) l { l l ' S l r l < A I l NA

NU.lUI)ll( A Sl NU Vl:l I I lLll)tjcn'f

clrrnrnezciesti.Ti lrincl u-sed c inv.i tirttrortodoxirsi fiind ltrrnitrati ra sirrirtoasd ( u viiltti l-)tttunczau, clc cirtreclerrul e- rrunrirrdu-lentlfirrcuri ilc clit s i [ c r i n c l t r -r irrai inaintc dc clc pc crcstinii clrcpt-slaivitori. l)ldcutii lui Dtttnnezcu au socotit
,t ,

Marc, SfdntulAxcntie,Sfintul loarn ccl 'l'ircu t, Sf_.1 rrttr I Maxi m M ir r tu ri si to r r-r I s i r n t r l t ia l t i i r i si Lartrinclcpi.rtat de la ei, dupir curn cstc povc.stit cu dc-arninuntul irr victilc lor. Unii clirrtre ei, prcctrrn: t u l N i c o l a ca l M i r e i L i c h i c i , f d c i t o r u l

pcntru_grcsclilc d91.1 - firc;ti, - . . - - lui . t-u , t

u
gil

Mul[i dirrtrc ei au clcnrascat gresurilor. aprig pc neclreptii invitdtori trtincinosi. Se'intelcgecd !e e cdrrd se vedeau in fafa r, dar crau fdrd crutare cdtre indarlifii stricdtori ai credintei. Marcle nevoitor si fdcitor de mil, nuni, avea atdta rAvnd in a pdzi curdtenia ortodoxiei in mdndstirea iucrcdinfatd lui, incAt, pc vrt:url iratc cI chiar pulin in neconcordantd dogme, irrdatdil izcu dumrrezeiestile gonea din mdnistire. Iar pldcufii lui Policarp arlSmirDumnezcu: SJA11!ul nei, Sfdntul Irineu de Lyon, Sfdrrtul Atanasic cel Mare, SfAntul Vasile cel

qr!_t1l-!,o*r1,s-t-antinopol u I u i, alldema.scat t. numea i


ett.

o-

s u n t ? " , i - a r d s p u n s :, , ' in viata

lLt se-povcstestc cir cl se evi-

clcntia pri y11Jdjgsgtt".q!* rnasii saj. Odatd, de pilcld,el cu lnitrin i m i c d c s u f l e tl - a r i e r t a ti n t r u t o t u l p r : rdul siu vrdjrnag,Ijpiscopul Anclrci tlc f'./cr, carc a clorit si-l cleajos dc pc sca-

26

27

AIII IIMANDRIT SEI{AFIMALEXIEV

NU JUDECA9I NU VEI TI IUDECAT

impotriva lui. La judecata organizatd in scopul stabilirii vinei Prea Sfintitului, a.iegit 14 iveald nu numai ne:rinov;[]iasa, dar si Episcopului Andrei. SfAntul Petru putea sd ceard pedepsirea clevetitorului, dar, fn loc sd se rdzbune,eJ L-_q-ie$at. insd, cAnd impotriva lui, mai tArziu, s-a ridicat si, Sfdntul Petru nu a pregetat g ,si,astfel, i;isi{ t. qLablesteme

mirean. pofi sd faci o

de la aceastdpravild se intAmpld sd P9-ltneY"-hu I i nd pg -Dqr4nezeu

Un pustnic a vdzut pe un oarecare frate pdcdtuind;i a inceput"pdpldngd. .!ai mie! - zicea el -, fratele meu grevoi gregi eu!" gegte astdzi, Dupd aceasta, intorcdndu-se cdtre ucenicul sdu, a addugat: ,,in orice greseald va cldea de fafd cu tine vreun frate gr cAt de grea ar fi ea, , ci trebuie sd fii incredinfat c-Ltugre.gesti mai mult decAt el, chiar dacd el ar fi

SfAnta Bisericd Ortodoxd a fdcut, in Sfintele Sinoade a toatd lumea, tocmai acestlucru-a ecele hulitoare de Dumnezeu si a pdzit mai dinainte pe copiii sdi de influenta lor pierzdtoare. Aceastd os6ndire a exprimat-o in impotriva acelora care nu s-a.upocdit de eresul.br. Cu aceasta,Biserica a sdv6rsit un mdret si plScut act - a pdzit pdnd astdzi in curdfia ei dreapta credintd datd noud de citre Domnul nostru Iisus Hristos si de cdtre Sfinfii Apostoli. De aici este limpede cd vorbele lui

tei noashe credinte de citre eretici. Aceste cuvinte ne indeamni pe aproapele nostru .
1.

28

Utctrt-lfilttrbl
DIA\)O[ rliSl'l

oatc accstcaar fi fost foarte lirnpezi pentru trccniciilui Hristos dacd n--arfi existat , potrivnic adevdrului dumnezeiesc. El a reusit aproape toa_te luconfuzlg ir-rnotiunile oamenilor despre e, iar Eeamai mare strddanie a lui este indreptatd in . Trebuie sd recunoastem cd succeselesale in privir-rtaaceastasunt foarte insemnate. !t1rn,e_a le pdcate,incdt aproape qunt virtuti, si s cu unecd nu de

31

ARHIMANDRIT SEITAFIMALEXIEV

NU JUDECASI NU VII III JUDI]CAT

i ale revelafiei dum,fr1e-lp* ade"y nezeiesti, ca rdtdciri. Si privim, din acestpunct de vedere, obiectul cercetirii noastre- o, sgn. $-atana celmai cu qsdrdi Sqseerdlal+ea]lii i,lucru pe care Dumrlezeu il opreste; gi pentru d, caregf fije gJugasestrAdus. osdndit. Prin aceasta, iegte a osdndirii aproapelui,fratelui nostru,i io prezintd ca ry_4lg_Ti1g;i obscur4ntism. Nu afi intdlnit oameni car_e sq-c-olgau osdndireaviciilor pi pdcatelorlumegti ca Be cevade laudd? , osAnselupti pdcatul. i p-entrusldbiciunile lor omenesti, lucru pe care i,

implinesc o anume datorie sfdnti si ci aduc slujire lui Dumnezcu (Ioan 76,2). -- t
)

aq fqst ingclati , e_i _de-ealre t r---

qpegdire,

Plin a rdului in lume.


Prin tndemnul de a nu se osAndi realizeazd insd ,se e

sunt prietenii lui si ii slujesc in planurile lui pierzitoare.

p
i, ciosii de Una, Sfdntd, Sobomiceascd si Apostoleascd Bisericd, lipsir-rdu-i de harul mAntuirii. Satana a reusit mult in aceastdprivintd. Printre crestinii moderni, cd adevdrata bisericd,intemeiatd de lisus Hristos, nu mai

re,nta lqr,,iubire de adey-dr" si ,,rivnd. pentru bine". Cdlcdndporuncalimpede si categoricd a lui Hristos: nu os1ndifi, casd nu fili os1nditi, cd

32

33

ALtsXIEV AIII {IMANDI(IT SI]I{AITtM

NU JUDECA9I NU VI]I ITI JUDI]CA'I

existd - gdnd, se intelege de la sine',st neadevdrat, si pierzdtor, pentru cd distrugc credinta in fdgdduinta Mdntuitorului, Cgre spune cd biserica intemeiati de El nu va fi biruitd nici de 'l'6,1'8) si va rdporfile iadului (Matei q sdeadrulul(l Tim' mAne stdlpsi temelie tul veacuril-or.Mai 3, 15) 5 apoi, puterea intunericului c5, nemaifiind deja biserica cea adevdrat6, existd tr-umai damuri din ea, ' Pentru cd 8 .9i, nu pot sd existe ramuri f de mai departe, cel rdu " cd acum incolo, P-{1!-ffryj3ea diferitelor confesiuni crestine, se va forma noua bisericd a dragostei. este sd ingroaPe in aceastdnoud bisericd Adevdrul si, impreund cu el, si dragostea, pcntru cd nu poate dragostea sd infloreascd pe terenul neadevdrului gi al rdtdcirii. Aceste rezultate triste ale necredinfei impotriva sfintei si dreptei noastre credinte sunt o urmare a influentelor modeme, care susli-n ce nutrebuie sd osdndim eresurile. Incercati, in mijlocul unei astfel de societdfi con-

temporane, s.{Ji epdrqF_! ggg g-4 lisus Hristos a14lg14elqtfqmai multe biserici, cd.nu toate confesiunile existente astdzi prin certurile ivite intre ele sunt credincioase revelafiei adevdrului dumnezeiesc, cd trebuie sd fie o bisericd adevdratd, pentru cd este adevdratd si neschimbatd fdgdduinta lui Hristos de intemeiere a bisericii nebiruite. incercati sd ardtati cd rispunde conditiei de biserica cea adevdrati a lui Hristos, pentru c{a pdzlt nealterati credinta transmisd noud de Iisus Hristos gi de Sfinlii Apostoli, pentru cd a pdstrat neintrerupt continuitatea apostolicd si pentru cd transmite in deplindtate, prin Sfintele Taine, harul dumnezeiesc care este necesar mAntuirii noastre. i s-au indepdltat, mai mult sau mai pu[in, de biserica intemeiatd cle MAntuitorul Iisus Hristos prin eliminaJej! unor adevdruri esentiale ori prin addugarea de invdtdturi ndscocite de oameni. ..{ij+ in zilele noastre. sffinL_ ta _grtgd_g5e, asaflrm au apdrat-o Sfin-

A I { l l l t v lA N D I { I ' l ' S I ' t { A I r l N l n L l r X l l i V

N U J U I ) [ C ng l N U V t i t I I l u t J t i c n ' l

tii I'}irinti si Sfintclc Sinoadc,si re a ori cu o deplind neintelege din partea multora, ori c ql:lg4c 'i IiLqslg. Veti auzi, de exemplu, urtniTolstoi, indctoarele ctrvinte: ,,O-are pdrtat dc lliserica OrtodoxS, ttu e utt bun crcstin?Oarc Dinovr, care ne ilrvati sd nu omorAm animale, nu este un profesor intelept?Oare printre adventisti, teozofi, penticostalisi alti nu sunt oameni minunati? sectarrti, Nu osAndifieresurile!Nu avem dreptul sdosAndirn"... I n asa rationeazdlumea modernd! Dar aceiasicare se tem sd osdnclea scti pe eretici l"_o_.y pl nc'incetat_in lor clezi cu zi cu bdrfirea si osAn"i?!u dt::"-lsldbiciunilo,rfir_$.t!glecelorcare nu le sunt prieteni, denuntdndu-i si ponegrindu-i cdnd nu sunt de fatai.
t,.-.

qa1pile. nosEu pe-1rt1q 3_ep_qtin-

ti, oare ltu lle rnai conduc e r n d u p i p r i n c i p i u l d r a r g o s t e iS ?au, tocmai pe dos, allume atunci cdlcirn orice dragoste? , pe carc Sfdnta IJiserici o osdndeste ca pe ceva picrzitor, ei, inspirati de diavol, o apdri ca pe un lucru neofensator.Si acolo unde MAntuitorul, ISiserica si toti Sfinfii Pdrinti opresc osdndirea,9i ntaip-e ir.rd-e-!e c. lg_qsA Prin acest mijloc, in intunecatele scopuri ale sataneise realizcaz'adoud cdstiguri: prin chemarearle a nu os6ndi eresur_ile, molima lor se intinde, spre pierzarea multora, iar p

!eI i, cdnd el nu estede fatd, se incoltescbdrfele, p6rele, rdutdtile, ura, bdnuielile, jignirile, dezbindrile, dugmdniile si multe alte asemenea rele, spre pieirea multora. t trebuie sd s , tie poate sd osAndeascd si unde nu trebuie sd facd aceasta.

CAnclsustin cd nt-rinu avem dreptul si osdndim pe eretici, ei spun cd trebuie sd nc conducem clupd lcgea dragostci os6n{im cdtrc toti oamenii. Dar 9_6nd
I lrritiator al unei rniscdri pseudttreligioase in Occidcnt si a cirui invdtdturi esteo sintczi de oricrrtalisnr, tcosofic,crcgtinisnretc. Dc origine bulgard, tr trdit in sec.al XX-lea (n. tr.).

36

Arluz,ulr DIi
.T \[-JUI-1A'I'T]LH DAT<UI<I

o\lltilTht t]ouA
DIHT'I<LI II-JCh]PUT

rice manifestareirr sufletul prinrului om a fost la inceput, prin natura ei, pozitivd. Apoi, accstc manifcstdri au
'

degenerat, mutildndu-se gi slufindu-se, din pricina cdtlerii in pdcat. Patimilc pdcdtoasecarc se observd astdzi, precum: osdndirea, mdnia, ura, pofta si altele,la inceput au fost insusiri pozitive ale sufletului omenesc.Pe acestea,Dumnezeu le-a dat spre sdvArsirea binelui, spre pdzirea de rdu si spre atingerea unei dcsdvdrgiri mai mari.
?

r . l

Insi chiar noi, prin pdcat, am intors

r'

A l { l l l M A N D I t I I S I : t < A t j l MA l . l i x I I l V

NU JUDECN II NU VTIIII JUDI]CAT

acesteputeri suflctestidintru inceput bune in patimi. Oricc patiml, oricdt de rcspingdtoare ar fi in stareaei degenerati de manifcstarc, cstc.cxpresie a pttterii sufletegti si semn al unei capacitdti clc care artdrnd si, in functie de cel aceasta, c i r u i a i i s l u j c s t e b i r r c l t ro i ri riului -, capitd o valoarc fie pozitivS, fie negativd. Fiecarepatimd poate, cu ajutorul lui Dumnezeu si prin strdduintd personald, sd se transfortnc dintr-un clcfect, irrtr-o calitate a suflctului. O ascnreneapatimd este si os6ndirea. Si ea poate sd fie ori virtute, ori patimd. Sd examindm pe scurt, dc pilcld, mdniarsi ura. Dupd intelegerea gel'rerald, mdnia si ura sunt mari defcctealc suflctului. Iar dupi Sfinfii Pdrinti, ei fiind cei mai fini cunoscdtori ai psihologiei omenesti, mdnia si ura nu sunt intotcleauna manifestdri rele. Mdnia, de exemplu, dupS invdfdtura SfAntului loan Casian, a Sfintului Ioan Scdrarul si clupd ceaa marelui teolog orto dox, binccuvAntatul episcop, SfAntul 'l'eofan Zaivoritul, a fost clatd omului ca cl sd se rndnic pe rdul dilr el instrsi

si pe diavol, in afara sa, ca arstfe.l, prin rndnie, sd sc ltrpte cu pdcatul si sd nu se lase biruit de cdtre uncltirile cclui viclean. Daci, de exemplu, fiecare crestin, in loc cle a se mdnia pe aproapele sdu, si-ar intoarce privirea induntrul siu si s-ar mdnia pe sine la orice cdlcare a voii lui Dumrrezeu,ar ajunge un om al virtulii de invidiat. Mdnia lui l-ar conduce cdtre inclreptarea de sine si cdtre desdvArsirea lui. Astfel, folositd in mod corect, rndnia se aratd folositoare suflctului. insd noi, oamenii obisnuiti cu reaua intrebuintare a mdniei si cu celelaltemanifestdri sufletesti asemenea, pe care le-am transformat in patimi, am inscris in.natura noastrd acestepatimi si de acolo cdutdrn inceputul ardtdrii lor in Insusi Dumnezeu. Fdcdtorul firii noastre. Iatd deci ce spune despre aceasta Sfdnful Ioan Scirarul: ,,Dumnezeu nu esteCreatorul rdului; de aceeardtdcesc cei care spun ci unele patimi sunt firesti sufletului, fdrd sd explice aceasta, cdci chiar noi am transfonnat in patirni proprietdfile naturii noastre firesti, crcate spre bine. De pildd, fireascadrat-

40

47

AItI IIMAN I)ITI'| SII{AITIM ALIiXII]V

NU JUDECASI NU VUI FI IUDICA'T

goste ne-a fost datd pentru trastereacle fii, insd noi am denaturat-o, cu nelegiuire, spre desfrdnare; fircascd estc in rraturanoastrdsi mAtria,dar inrpotriva balaurului celui de demult (diavolul), insd noi o intrebuinldm impotriva aproapelui t-tostru;ne-a fost datd si pofta, ca sd rdvnim dupd virtute, iusd noi avem r6vnd cdtrepatitni..." Tot astfel se petrece si cu ura. Si ea esteo capacitatea sufletului menitd sd ne fereascdde satana. Dumnezeu ne-a ddruit-o nu ca sd-l urAm pe aproapele nostru, ci ca si ne indreptim aceastd urd impotriva satanei gi a slugilor lui, pentru a nu cddea in curscle lor. Dacd iubim pe Dumnezerl, trebuie, neapdrat, sd urdm pe oricine ca.e ii este potrivnic. Diavolul urdgte pe Dumnezeu. Pentru aceasta,orice crestin adevdrat urdste pe diavol. Si aceastdurd nu este pdcat, ci este o datorie de trebuinfd gi mdntuitoarc. Astfel spune si Sfdntul Proroc David in Psalmii sdi: ,,Oare,ntt pe cei ce Te urtisc pe Tine, Doanurc,ntt i-ant urit peei ... cu urd desdafrrgitd urfrt? si rttis-aufdcut dusmani" (Ps. 138,2122). Nu a fost sfAnt a cdrui dragoste,

oricdt ar fi fost de largd, sd imbrdtiseze si pe diavol. Pentru cd, dacd iubesti pe diavol, inseamnd sd iubesti si faptcle lui, sd faci voia lui. Aceasta vrea sd spund sd-i fdgdduiesti sufletul tdu lui, sd te lepezi de Dumnezeu si si te pierzi. Adevdrata dragoste de Dumnezeu nu este compatibild cu atasamentul cdtre diavol. Ninrcni nu poatesd slujeascd la tloi Donmi, cdcisau pe urulil un uri si pe celdlaltil aa iubi, sau de unul se aa lipi si pe celdlalt il as dispretui; nu puteti sd-l slujili lui Dwnnezeu si lui mannnn (Mt. 6, 24), spune Mdntuitorul Iisus Hristos.

$lintiirur-inti, inleleptifi de harul


Duhului Sf6nt, a_q ;tiut qd trebuie sd lrrd.ma@tde-Lri,ci nu pe oameni. dar ng glpg p{cdtogi. r -sq!a4g ei au _c11, ala@dtatecdtre dusmanii lor personali, inversunati asupralor. in aceastd atitudinea sfintilor existd o addnceLqSiSA pi infeleapti contiD-g&g:!ee-cd tre dusmanii pernUttate. e-'ste Ia temeliaei, cu ura legatd, aq-n?lj 43

42

AI,tJXIIiV A I ] , II I M A N I ) I t I ' f S I ] I t A I : I N T

gA rN U V E Ir r t N UJ U D I T C JUI)[Cn'r

virtuoasdcdtrediavol si rdu. C-glsglyvcdc ci accstia le s,at-anei, tqll rni re dt-i i co-mp cgqLqe_Lq ple 14-I-U$14-[gt in legdturi cu gljr-elgqslep-entr-u,ei-. perspcctiviciudati, adduglm aceastd I'avel: Lu;rcuvinteleSfdntul{ :\go_stol trttpuluisi tt tntpotriaa cste tg-r1gnstrd'tttt potrirtn . . duhwilorrdutdlii, cij11t sAngelui, cqrc w t utpizduJluLEleg 6;2) . Asa cum stau lucrurile cu nnd-niagi cu-un putem discuta gi despre-osdndire. pi aici esteloc de binecuvAntatd si dc virtuoas.d-neosdndire. osQndire este,la temeliaei, o manifestareprimard bund care,dupil ci[dgrSgil]-p-4c-a-ta"degcnemt+Ls=a-lranso sA n d i re a ? dsj;pdrfind bia_cqliqq; ngJede rdu, ql lau.ddbinele si mustrd cd 3ptllUrlirca rdul. Cine nu ar intelege q4fit4te fqarlg mare d e 5ra s,ufletului omenesc?N-qma-iEauq_ minunatecalitdtidd buintarea a,cestei nastere unei falnice gi-v-ata.mdtoare pqgdiiaei*aqupia eplcapglll! din pricina neputintelor 44

lxlfue+tl folose;te-drept acest dar de a jtrdeca ac.efa c-a1,e_-|mus-tr.5 pe diavol gi ss-9,1a!-dc;tc pe-riine cind urmeazi influentei lui. Aceastd osAndire'nu este picat, ci-vir-tutc. Dse.:ebit de prelioasd cste . M-ustrareade sine este o cond$ie-f realahi li, necesari pen tru desdvdrsire. C_d_9_41e qde_s_g4 se u-!!gip oglildg osandirii de--qinp vccls nAi Pine de_pepbrazuldrhovnicesc rflelir:e, se ocrrPi-d-enr Pl-cllmarc i11sr riSr-qa lor. Iatd deci cd osdndirea isi aratd semnele de aptitudine virtuoasd! Dar aceasti binecuvdntatd aptitudine de rnustrare o intrebuinteazd rdu tgJ! g_qeig_c*a19-hlqc_de a o folosi la ind4pbre.deline, o folosesc in rdnirea

&9. Cici osAn_4!{99_qp_rygpelgrpgnchiar d acd Eu_!.epql11nfele_lu|lirqpti,


esle folositd, chipu_rdg,iL_qqmele bilelui, ntlgstg liAic altceva decdt prd cauzd de iignire. Sp""and-cdjnp-rln vorbirea lor de df_ep-tanp_e-..al,tii, cdnd lu sunt de fa[d mai mult ii

ds acest il-11a15!gpnfq4
$,C.op, 9i chiar_nlci9.da-tgnu vom mai reupi sd ne apropi_emde ei, gresind

45

ARHIMANDRI'|

Sljlt^ I;IM N LEXII]V

prin osAndire. Se pricinuiesc in acest

te sufel dauartricacruni: sfleful cefuiclfe o$andg-te pi s l-celuiasandit.Dar sepoate


pricinui gi_atreia gi a palra, gi a cincea nenorocire - sa fie atinpi prin-o re gg4qle ascutlg,o_qd_ndirea, iar ei,_p_e de -. .cnntinrre rdspAndeascd sd altd parte, si nqollag-o-s6ndirii peste allii. Prin toate acestea,os6ndirea poate fi asemenea unei-arme,diavolesti, pe care demonii o fin in mdinile lor si cu aiutorul cdreia, dintr-o loviturd.- nimeresc in acelasi timp douagi chiar mai m e deadatd. Acum, cu ajutorul lui DumnezerJ, sd examindm cu de-amdnuntul aceastd tristd ,,virtute" - osdndirea aproapelui -, sd vedem cdte formq poate sd capete, dag zd, rdu, aqeasta-puteJesufleteascd de a mustra, minunatd la inceput in om.

Ornurcu
UA T'I<AIST'F]

n oarecare inlelept povestea cd un om purta doui traiste pe umdr: una atdrna in fatd, iar cealaltd atdrna in spate. in traista dinainte, el aduna pdcate strdine de care isi bdtea joc, iar in traista de pe spate arunca la grdmadd pdcatele proprii, pe care nu le vedea. Mergdnd in drumul sdu, omul observa cum aratd fiecare pdcat si, multumit, il arunca in traista de dinainte. in orbirea lui sufleteascd,el obisnuia sd se ocupe numai cu pdcatele strdine, iar traista cu pdcatele proprii chiar nu o bdga in seamd.Ocup6ndu-se doar cu pdcatelestrdine gi sco!6ndu-ledin traista care atArna inainte, ca sd le mustre,

47

AI{l IIMANDI{If

Slrl{n l;lM n I-liXILV

NU JUDITCA Sr NU VIit llt JUDIjCAT

el nu lua seamd la sinc si Ie tralrsforrna in alc salc, azvirlindu-le in traista din spatc. in acest fel, incdrcdtura traistei cu pdcatele proprii, in loc sd devind rnai ugoard, cu timpul, s-a fdcut din cc in ce mai greg. Astfel sttntem, Poate, 9i noi cu ale noastre, prca-iubitilclr! Nu ne ocupdm si noi cel mai mult cu pdcatele strdine? Nu vorbim si noi, mai ales, ce a ficut acesta,cum a gregit acela?Nu iubim si noi sd osAndim cea mai micd neputintd a altora, fdrd sd bdgim de seam5, in acelasitimp, neputintele uoastre proprii? Ccea ce nu este deloc un lucru firesc.AceastaesteorAnduialdstricatd, ivitd ca o amard urmare a cdclerii in pdcat. Pe de altd parte, ar fi fost normal sd avem mereu in fala ochilor propriile noastre pdcate si sd nu osdndim pe cele strdine. Care dintre noi, dacd a pierdut pe cel mai scumP om Pcntru sufletul sdu, de pildd, Pe mama sa, va ldsa groapa lui si va pleca sd plAngd la morminte strdine? fi iatd cd noi faccm tn viata duhovniceascd tocmai acest lucru - pirdsim mormdntul nostru,

unde pdcatelenoastre ne-au ingropat nevinovdtia, si mergcm sd,,pl6ngem" la rnorminte strdine. Nu mdrturiscste aceastacontrariul, ci noi suntem supusi unei rdnduieli ritdcite, pe care vrdjmasul mAntuirii noastre ne-a introdus-o in viafd? Pdcatelestrdine sunt departe de sufletul nostru. Ele nu ne apasd constiinta. Nu pentru ele vom rdspunde noi in fafa lui Dumnezeu! Mai aproape de constiinta noastrd este pdcatul nostru propriu, cuibdrit in inima noastrd. El ne amdrdste viata. Pentru el ar trebui sd suferim durerea. El este dusmanul nostru. Pe el ar trebui sd-l osdndim si sdJ izgonim din sufletul nostru dacd dorim sd ne mdntuim. insd noi, in loc sd facem acest lucru, indrdznim citre pdcate strdine si cu asprime osAndim pe aproapele nostru, chipurile, ca s5-l indreptim. Dar ce mAnfuire putem sd atingem atdta timp cAt inecdm aceastd tragicd inseldciune a pdcdtuirii intr-o imaginard r6vnd dupd nepdcdtuire? Cum putem sd ne izbdvim de pdcdtosenia proprie, atdta timp cAt o sprijinim si o hrdnim cu cea strdind?

49

AIiI IIMANDI{IT

SEI{AITIM AI-EX IEV

NUJUDECA9I NU VEI ITI JUDECAT

S p u r r e t i - m i ,P o a t e u n o m s d P r i veascd in acelasi timp gi in fafd, 9i in spate? Bineinteles cd nu! Tot astfel, nu poate osAndi cu vrdjmdgie pe aProapele sdu pentru neputinfele lui si, in acelasi timp, sd se cdiascd si si se indurereze addnc pentru pdcatele sale. CAnd exiimindm neputinfele strdine, noi ne abatem atenfia de la ale noastre. indatd ce scormonim in traista dinainte, o uitdm Pe cea Pe care o Purtdm in spate. Iar acest lucru nu este nimic altceva decAt exercifiu intru rdutate, gimnasticd a urii, inaintare tn disprefuirea semenilor nostri. Osffndirea este l5sarea picatului propriu pentru a ne ocupa cu pdcatele altora. Cine scormonegte pdcate striine se infecteazd de la ele gi se incarcd, totodatd, cu un nou pdcat la greutatea constiinfei sale. Cel ce osAndesteeste,parcd, nesdtul de rdutate. Lui nu-i ajunge otrava propriilor lui vicii. El cautd 9i inseteazd dupd otrava neputintelor strdine, ca sd-gi umple cu ea sufletul. OsAndirea pune capdt vielii duhovnicesti gi indepdrteazd'harul lui Dumnezeu. CAt de pierzdtoare pentru su-

flet esteosdndireaaproapelui, chiar in forma ei cea mai usoard, se vede din urmdtoareapildd: intr-o mdndstire doi frati cu o inaltd trdire duhovniceascd au primit de la Dumnezeu darul de a-gi vedea unul altuia harul lui Dumnezeu. S-a intAmplat odatd ca unul din ei sd iasd in afara mdndstirii. in apropiere, chiar cu noaptea in cap, un oln mAnca, lucru care,dupd asprelereguli monahicesti, era in neor6nduiald. Fratele l-a osdndit pentru aceastd neputintd, zicdndu-i: ,,Prea de dimineatd mdndnci." Ziua urrndtoare, in timpul Sfintei Liturghii, celdlalt frate s-a uitat cdtre primul si s-a minunat, cd nu vedea adumbrirea harului dumnezeiesc peste el. Ceea ce l-a mdhnit. CAnd s-a intors la chilia sa, si-a intrebat fratele: ,,De ce n-am putut sd vdd asupra ta harul Duhului Sfdnt, ca mai inainte? Ce-ai facrit?" Acesta a rdspuns: ,,Nu-mi amintesc sd fi fdcut vreun pdcat". Fratele sdu l-a intrebat din nou: ,,Sdnu fi spus cuiva vreo vorbi rea?" Abia afunci primul frate si-a adus aminte cd osdndise,

50

51

AIII II MANDI{IT SDI<AITIMALI]XIfiv

cu o zi inainte, pe fratele care mdnca devreme si si-a rndrturisit pdcatul. Dupd o lungd Pocdintd,Pdcatul lui a fost iertat 9i harul lui Dumnezeu din nou a inceput si se vadd odihnindu-se deasupra lui. Dacd acest mare nevoitor, Pentru o singurd osdndire, nevinovatd la prirna vedere, a pierdut vdzuta adumbrire a harului, ce se va petrece cu sufletele noastre, cAnd noi neincetat osAndim pe aproapele nostru si nu vedem ?n aceastanici un Pdcat? Atata fimp cAt noi Purtdm traista cu picate strdine pe dinainte, iar Pe cea cu pdcateleproprii o finem la spate,nu vom inainta in viata duhovniceascd. Virtuos este numai acela care schimbd intre ele traistele, care inceteazd sd se mai ocupe cu pdcatele strdine si se ocupd cu dezrdddcinarea propriilor vicii. aducAnd in acest fel lucrurile in rdnduiala lor fireascd.

I-IAT'uI<A sl
TI <T]PT'F]LT] OSAI-JDI<II

aorbeste in prisosul gurn (Mt. 72, 3+\, spune y ant"Uilo_ru l. Experienta


zilnicd ne incredinteazvadespre acestea. Ce lucru fulburd pe cineva, despre acelavorbestecel mai adesea.Dacdjul 6nie, cu v-inte* .e.Bl"tna--d-qrn marlj.Base

v_qIbetlg--gl l!"g-b-q-Dace e-p_lind dedesfr{nare, Fijttrhaseabate'edEecon' t "-"'

vorhiri-ne.surate. DgCgir1 exlstd q_t4 te, li qb a*eqis-osande gtep e altii. _td Din prisosul inintii ttoflieptegula. q_lqgXg!,da ^C"niar ei ca"a omut a celc-!e_a"-,r,ein-inima-sa, la&_de W&le!9ad-atd^itrddegte. I .imba este organul prin care,de obicei,se manif esti s-entimqnle_lc-inirnii.

AIil ilMANt)l{t't'Slit{nItM n I-tixtEV

NU JUI)ECASI NU VEI rrtJUI)UCAT

I scrie:,,Dacddorcsti sd cunosti tainele omencsti si tru aj ajuns irrc.l sd lc cuno;ti pe cdilc ha-

Lului, le-:relrunoagte--duPe

e,

clupa rn-o-dul-d-e a fi -gidupi dispozitra -fiecdr:uia,ajungc cloar sd fii inlelept. -e9!9-!!5gite lecierel-ura-a--ca-rq! de p;timi, giLJinba ii este mi;catd de :-1e."De aici este limpede cd, vorbirea de rdu, clcvetirile gi osdndirea, aceste vicii, inrudite intre ele, negresit se arati nu in inima bund si milostivd, ci in cea rea, necuratd gi pizmasd. Cdci osAndirea,in natura ei, nu e nimic altceva, dec6t manifestareavdditd a dugrndniei noastrc in legdturd cu cci osAndili de cdtre noi. sunt diferite. @ ,,fJna este sd vorbegti de riu - deosebeste AvvaDorotci- alta este sd osindegti si al treilea lucru este sd dispresd !uie9ti. Si vorbesti de rdu inseamnd spui cuiva: ..Cineva minte, ori se m6nie, ori cade in desfrdnare)... Iatd, astfel vorbegte de rdu fratele, adicd cu pdrtinire povesteste pdcatelc lui. Iar sd osdndestiinseamnd sd spui: "Cutare e mincinos, mdnios, desfrdnatrr.Astfel,

a osdndit chiar dispozitia sufletului siu, pronuntdnd si sentir-rta asupra intregii lui vieti, spundnd cd el e un oarecare, si l-a osAndit. Acesta este pdcat greu. Iar dispret avem atunci cdnd ornul nu numai cd osAndestepe altul, dar socotegte;i lucru injositor sd aibd pdrtdsie cu el, adici simte dezgust de aproapele si se intoarce de la el ca de la ceva ticdlos. Aceasta este ceamai rea dintre osdndiri si e foarte pdgubitoare." Ntr intotdeauna se diferentiazd clar in acfiunile noastre cele trei trepte ale osdndirii. Cel mai adesea,ele se amesteci intre ele gi contin elemente ale fiecdreia, de pe cea mai joasd treaptd ori de pe ceamai inaltd.Dar, dupd elementul care precumpdneste, fiecare poate stabili, cu o exactitate relativi, pe care treapti a osAndirii a ajuns.

Qs6ndirea, irl cele t{eife440_e_ale,ei eiga-de ugor-de realiz-a!,ce ungl* qm, care a nesocotit mAntu-ir-ga ace-la.pi s-Ufletului sdu.poatg_s-d se servea_sc,{ cg {ibgeiede,fieeare, ori.earear fi raporturile sale eu oarnenii gi pe oricare treaplaje-urd s-ar afla. Pe unul poate numai s5-l vorbeascd de rdu, pe alful, 55

54

N I i I I T M A N D I { I 1 'S I i I { NI ; I M A I - I I X II J V

NU JUIlrjcA gt NU VrjrrrtJUr)tjc^.f

hrdrrind ctitre cu riiu sd-l osdndeascS, el o urd constantd,iar pe al treilca - intotdeauna si inaintea futuror, mAndru, sd-l injoscascd,sdJ dispretuiascd si si-l nege pe deplin, dezgustdrrdu-sede el. Dar toate cele trei trepte au una si aceeasitemelie. Iar ea este atitudinea de judecitor, crudd si lipsitd de orice dragoste fafd de oameni. Tocmai acest element care o caracterizeazd in cea mai mare mdsurd il vom avea in vedere mereu atunci cAnclvorbim despre osAndire. Este greu sd se dea o definitie precisd si amdnuntitd acestei suple si schimbdtoare slibiciuni omenesti, in formele ei manifeste. Dacd invinuiesti pe cineva cd-si osdndesteaproapele, el poate si se apere, spundnd cd este incdlcat adevdrul, cd el demascd pdcatul, cd ajutd la indreptarea celui rnustrat. Dar dacd un om poate sd arunce praf in ochii altora, pe Dumnezeu nu poate sd-L inducd in eroare si nu poate nici sd-si mintd propria congtiin!5, dacd aceastanu este in intregime sldbitd. Pentru cel care are o privire limpede asupra lucrurilor duhovnicesti,

osdndireanu se poate amesteca cu vir_ tutile. Pentru cd ea esteo manifestare p.lcdtoasd, ndscutdadesea din invidie, adeseadin orgoliul rdnit, clin uraiori trufie, o rea mustrare a neputir-rtelor c e l o r l a l t i ,p r i n c a r e i n i m a n e c u r a t da celui ce osdndesteincearcdo oarecare find dulceatd sataniceascd din necin_ stirea aproapelui.

iri YarBrLrrA
PA'I'1fi\ltJOt<

sfltrdirea gUte a sunelut"i Ea e, neindoielnig ,,qiiqf -dacd c9. alea_UngOrr i:gas.cunddri:rtate a ln S 43-!1:its3lepu_b41qs_c4_vj{,q+Fri.Asemdnareaei cu pdcatele, aratd cd apartine familiei lor. Sj urmdrim r4enifeslerile pt[erltgg-se cu care.osdndirea este in strdnsd_l_egd-furd. pe algii, acela,fdrd Qlne os-Qp{egtegld,-este-trlf as. Smeritul, nici oiL4-o-,i datd,nicicum, nu osAndeste, pentru cd se socoteste mai rdu decAtaltii. Poate sd-itreacdprin cap orbului sd inceapd sd-gibatdjoc de ceilalfiorbi? El senelinisteste de propria lui stare.Tot astfel, cel smerit esteingrijorat de mdntuirea 59

AIII IIIVIANDItIl' ST]I{AIIIM At,I]XI IJV

NUJUDECA 9rNU VErrrrJUDECAT

sa si, vdzdndu-si pdcatele,nu-si bate joc de cele strdine. Prin urmarc/ poate sd sdvdr;eascd acest lucru numai cel pe sine cel mAndru, care se socoteste rnai destept si cel mai drePt. imp1g-gnq sg*ggQndireSvlng 9-ivorCine osAndestepe cine-bire-a-d.e-.ri-u. va nu il'laudd, ci il mustrd' Si, pe cdt de multe cuvinte rele spune la adresa lui, pe atAta se simte mai multumit. Astfel, tArAtin vorbirea de rdu, el poate sd ajungd pAnd acolo, incdt, cu limba lui, sd inceapd sd toarne foc si pari deasupraiertfei sale.Pufin foc multd pdclureaprinde. Foccstesi linfuo,Iunrc afost . . . si... dupdcec4trhrcd afdrddelegii! eaestewt rdufdrd gheerrci... cadcJldcdrile astinryiir gi e plind de aenilr aducdtorde nnnrte (Iacov 3,6-8). Pe aceastdlimbd care trebuie sd sldveascdpe Dumnezeu noi o intrebuinfdm ca sd hulim si sd osAndim pe aproaPele-

s?,

ggaseamdnA-dia-

provine din Yolrbri. ligb-a greacd*jarin I i mba bul gari se ". Dacd este tlgd asa,poate osAndireacea rea a aproapelui sd aibd ceva in comun cu virtutile?! Pe cAt diavolul poate fi exemplu de virtute, pe atAt osAndirea poate sd se socoteascdsi ea intre virhlfi.

gQIe9.s4tt4itgg tenlilos9xPry!19-?
tivirii. a urii si rdutdtii fatd de aproan_ele. 9i oricine urdstepefratele sdu cste ucigasde oamad, dupd cuvintele SfAntului Ioan Teologul (I Ioan 3, 15). Prin urmare, osAndirea este ucidere de frati. Aceia care se indeletnicesc cu ea nu vor mogteni impdrdtia Cerurilor.

gtepe.alfiisingur mdreg!,c..e-o=s,ande
agr-9apele. ,,Din ce altceva noi cddem (osAndirea), in aceasta dacd nu din faPtulcd @ne.'-AyvqPgfgtgi,pentru cd, dacd am

IeO$ndffeA-e-ln-seLm-a*i -qtrA-rya
gitUride-rr tdpniectt clevetirea,pentru cd adeseap4ggPte-drfpul aces-tsia. Nqig?3.l-*TlPgglJr in mod obignuit sd hvdzut si probatpddin auzite.fdrd -

fi avut4feg-op"!er c-r1,c911p_e!imire piryg_q,inj{-a f i plr,vit-1 m-f anepu tintglqggeiDragostea acoperd .ne,dupd Cume-._spus: (1 mulyime depdcatc Petru 4,8)." Dragostea nu gfrndegte rdul (1 Corinteni 13, 61.

catul Ior, dgqi qlev-etim. eu-devetg-ea

n ltlIIMANDI{I

I S E l t A F l N , lA I - l r X l t i v

NU 'UDECA 9I NU VEI FI JUDECAT

5). Deci ea nu poate sd osdndeascd' Dragosteatoate le iartd. Nimic uu poate sd-i slujeascddrept motiv dc a vorbi de rdu pe algii. Ca sd pofi osdndi, trebuie sd-fi lipscasci dragosteadin inimd' mai qdesea,zavistia indearnnd C_el s^5-osanPe c-rePtlnii'gr-caracte+e*slabe Cinb nu poate prin alt miiloc dp-ascd. sd injoseascdvrednicia altuia incepe sd-i caute neputinfele gi faptele vicioase ascunse,ca sd-l batjocoreascdin fata oamenilor. Astfel zavistia, aceastd primeste oarecare patimd sataniceascd, multumire, hrdnindu-se cu noroiul faptelor strdine. SfAntul Ioan Scdrarul spune: ,,Mintea bine intenfionatd, care se stdpAnestepe sine, foarte atent cerceteazd fiecare virtute care caracterizeazd pe algii, iar cel fdrd judecatd cautd neputintele si cele vrednice de mustrat. Cei ce zavistuiesc rAd cu mulsi merilumire de invdfdtura, faptele tele aproapelui." Lqu-niu-indemnul de a osandi inrdddcinat in necurata lor constiin[d zentamai buni decdt sunt in realitate. Ei qsdrulesc ca sd dls$agd atenfla de la

ei a_supraaltora. Vorbind de rdu la adresa celorlalti, ei se strdduiesc, prin ponegrirea altora, sI cAstigeadmiratia generald asupra lor. SfAntul Ioan Scdrarul aduce mdrturie pentru aceasta: ,,Am intAlrrit oamcni care, in taind, fdrd ca prin aceastasd se atingd de cineva, fdptuiesc cele mai grele pdcate, dar care, ca sd-si remarce cinstea lor, cu silnicie ndpdstuiesc pe aproapele, ale cdrui cdderi in picat sunt mici, dar cunoscute futuror." Toli simt cdt este de josnic acest lucru. Dar, oare, toli se feresc ca si-l sdvdrseascd? Cei ce orArdegc_ {,9 qq,i!_|4l41g_19r

fuc,ade Duunnczeu. De altfel,ei n-ar fi


cutezat, fiind ei ingigi pdcdtosi, sd se ocupe cu pdcatele altora. ,,Cine vorbeste de rdu pe altul, spune SfAntul

Efrem Sirul, pe sine insugi se osAndepte.-., iar cel ce totdeauna are in sine frica de Dumnezeu gi a cdrui inimd este curatd nu iubeste sd vorbeascd de

a 9ePre;i:l ggl'"I4grlatrulqi d_e,

rdu pe altii, nu se desfatdcu taine strdine, nu cautd cu mulfumire la cdderea altora."{+""".:_ SfAntulIoan Gurd de Aur face o comparafie foarte inspiratd intre cei cesepretind judecdtorisi mugtelecele

62

63

N I { I I I M A N D I I . I ' T S E I { A I T I MA I , I ] X I t i v

NU JUDECASl NU VIrl l;l JUDECAT

se asazdpe necurate: ,rltrecum mugtel-e rdn i I e s triine, ata+i -cei-cc--Qs6n-jc-rc pdcatele strdirre;l Mustele ugol.u rrice ating. Ele imprdstie miotrdve crobul. Aga si cei ce osdndescrdspAndesc pdcatele in lume, otrdvesc vdzduhul in jurul lor si imbolndvesc pe cei cu care stiu de vorbd, pe victimele patimii lor, dar si Pe ei se Pdgubesc. !*gfP!ei, cu lacrimi, exclamd: ,,Noi, cei vrednici de plAns, cu neordnduiald osAndim..., 9i ceea ce este si mai rdu, nu ne oprim la a ne face noud insine rdu, ci, dacd intAlnim vreun oarecare frate, ne repezim sd-i spunem: ..Asta si asta se intAmpld!" si ii facem rdu, vdrsdnd in inima lui Pdcatul. Nu ne temem de acela care a zis: Vai celui care ii dd sd bea aecinului sdu aicleard bduturd... (Avacum 2, 15) 9i sivArsim slujire diavoleascdfdrdsd ne pese.Cdci, ce altd lucrare are diavolul fdrd decdt sd ne indemne la rdutate? Astfel, noi suntem ajutdtori ai demonilor spre pieirea noastrd si a aproapelui nostru. Pentru cd, cel care face riu sufletului, acela se face avocat gi ajutor al demonilor."

Asa cugetd Sfintii Pdrinti cu privire la aceasti chestiune. Dar, pentru cei din societatea rnireand,osdndirea este cea mai pldcutd desfdtare. Dacd se strAng undeva prieteni ori prietene,ca sd sc vadd si sd converseze,ei, neputdnd sd se zideascd in credintd ;i in bine, de obicei incep sd glumeascddespre neputinfele omenesti si, intr-un mod ,,spiritual" si amuzant, sd critice pe aproapele si chiar, cu o find rdutate, sd-l os6ndeascd, rnai cu seami in lipsa lui. Si aceastanu li se pare pdcat si nevrednicie. Dimpotrivd, o sdvdrsescin mod public si pe deplin impdcati, si chiar cu o oarecarepasiune. SaraciJ-e i nu-v54eusr singuri, p rin r, impletesc. mrejqle irf catc cliavolul iiprinde. Pentru cd acela care ne indeamnd sd osAnclim p_e aproapele nostru are in veclere ca, re,.sdJl=ep1llddpi pe nolin osdnda csa vctnicd- pi cAt dc viclcan procedeazi! Dacd noi ii scdpim dintr-o parte, ne prinde intr-alta. Cel rdu ne impinge sd gresim impotriva unei porunci a lui Dumnezcu si, dacd tofusi nu o cdlcdm pe aceasta, mdcar sd osdndim

64

65

' l l l { nl ; l l \ l A l , l i x l l i v A I { lt l M A N l ) l i t ' l s

pe cei care grcscsc, astfcl itrcit, tlaci"l nu reLlscste sii lre princli itr cttrs;'t pt-"tcatultti, si nc prir-rdd iu cursa cirrc Palrc cii estc irnpotriva pircatului.

lRalrr<ua
t)l<t-lPY'L[<[ rOIi
LrUIDCUr\FII.;ZNU

sdndircaesteunul dintre paicatele celentai potrivnicc lui DumnczcLl, pentru cti cste rdpirca drcpttrrilor Lui. D u m n e z c u e s t e j t r c l e c i i t o r u lt u t u n r r oam'enilor.Iar noi ne gribim sir firrr ju_ dccdkrri ai fratilor nostri, fir.i sii avenl dreptuI la accasta. inchiptriti_vii, iubiti cititbri, urmdtoarcle: Niste piirilrti ti_ neri au ur-rsingur copil, pe carc il cheamii Cosko si pc carc-l iubcsc ne_ spus clentult. Ei ii dau o bund crestcre si cu al.ittr dragostc il ingrijc,sg incdt si r-ruJatingi cu t'rfloarc. Sub pirintcas_ ca mdngdiere, Cosko a czipitato astfel

67

A I t I I I N { N N D I T T I 'S E I { A I T I MA L E X I T ] V

NU JUDECA9I NU VEI I;I IUDECAT

de bund purtare, cd poate fi exen-rplu tuturor. intr-o zi Gogko se juca pe ulitd si, in toiul jocului, si-a lovit din neatentie singurul prieten. Acesta cade la pdmAnt si indatd, vdzlnd ci din nas ii curge sAnge,incepu sd plAngd. Gosko alergd imediat sd-l aiute. Sufletul ii e tulburat de cecace a fdcut fdrd sd vrea' in acest tirnp trecu pe acolo o fcmeie rea. Fiind martord la int6mplare, dar necunoscdnd buna cresterea lui Gosko, fdrd sd stic ci el din intAmplarc isi lovise iubitul prieten, femeia l-a luat zdravdu de ureche, lucru pe care,pdni atunci, nici pdrinlii lui nu-l fdcuserd, si incepu sd-l improsce cu ccle mai vulgare cuvil'rte.L-a dus apoi acasdsi a povestit pdrinfilor lui intdmplarea si, inaintea lor, s-a ndpustit asupra lui ca sd-l batd, ca si cAnd ar fi fost copilul ei. Nu va fi jignit Prin comPortarea sa pe pdrinfii lui Gogko? Pe bund drePedutate, ei se vor fi supdrat pe asa-zisa catoare, pentru cd si-a insusit drepturile pdrinfilor. Numai ei aveau puterea sd certe copilul gi sd-l educe. Ea nu avea aceastd putere, iar pdrintii, pe

bund dreptate, ar fi putut sd protesteze, pentru cd o astfel de pretinsd educatoare, brutald si nechibzuitd, poate, prin interventia ei, in loc sd indrepte greseala copilului, sd dea peste cap toatd dreapta conduitd a bunei lui cresteri de pAnd atunci. ;ru lgt asa gresim si noi in fata ezeu c6nd osdndim pe ceilalti?

untem'itdpenii 1oi gi, osAndindu-i asa,

subqrdonarii-noFtri. Fi sun[-

q.,?!d --qg4va gdsi El de cuviintd. _.,i spgngSfallgJ Apostol pay9], cq sdjudeci ? pe:itru qtdqaucq|e.Dar antTi,'riri Do.tttnul e ca sd-l facdsd stea

(Roql. inJoc sal inarlpta* f.i" 1-4.0.


osdndirea noastrd,

ldfn sg_-lplq gtca nAi,addrr-c--c-az.and si noi insine, fdrd sd ne ddm seama, impreund

gg gl 1t-gpeee-p9*S_?re. i_amsdpat-o.
Pentru cd, cSL nqgiAdegga, se intAmpld asta:cdgdp,od.ndim, gi pe aproapele nostru il aruncdm in prdpastie ,si_ "n-pi ngne-eddeminea DeaceeaDurturczeu foarte aspru osAnalprit p.,edepsind 69

68

N l ) l t l l l i l r l t A l r l N ln l . l i X l l l V n l{l IIN'ln

N t JJ U I ) | C A S t N U V t i t t i t J U t ) r i c n T .

uer u si nelr'e4re_.ratele td u, sc cql osirrclit,iar ccl ce ()snlrdcstc Pigurbe;tc. lioartePilduitoarein privinta aceas[a cstc ttrtnittoarc'aPove$tirc: '[ri-i tristc tla Incni ioartc aur-utrclcva al i turi dc al tii, foa r te d rep ! i' 1zr.t-ci1t"ogl A trecut nrtrltd vrenle. I'}dcitosii au mtrrit si, pclrtru cd uu s-att pocdit, att Au rnurit 9i cci drcpfi' Si mers in iatcl. pe ei Dumnczeu i-a trimis in iad' Bf,citgtt-tqu.&Ist,foarte mirati cdncli-au v5zutpe cci clrcpti irnprcun;i cu ci, in ltr cul cleosdntli. Si i-au intrcbat: ,,Noi atn g r e s i t s i n u n e - a m p o c i r i t ,i a r p e n t r u nc afl6m in iad; dar voi, drcpli aceasta fiincl,carc tr-atisivArsit faptelettottstrc, rdsputrs: ce ciiutati aici?" D-r.gp!ji-lg-qU 1""' ,,Yo! grglca[ g l'rca itrbitiltlr,r1uestc un p.lcat nric ripit dref lu , a_t Durmlsl,eu tl, P_ru1_a.-ct:art , dacd nu te pocdiesti, poli_si+-{e-p+e+zi vesnic. Qsdnd.rtqulest ri cel mai inc{r.iznclhrrlitor, pentru cd cl nu furd clin cele obisnuitc ale lurnii, _ci inc_eq rcd sd_L.. f q re ch iar.pe Dumneze.r.r. Sfhntul Atarnasie Sina']lg|,cu indrdzncald, intdrcste aceas ta :,,e!ng_e__._4-!de$qjnaintca Judeeqjjj de Ap_o_1e" lyl

tru- Poti sd tc qUplidc-virtuli siclc viatd curatd' I'o!i sd te lupti cu patimile si sd treci irr ca drept. Poti chiar,intr-aochii altorer r{evdr, si ajungi Pc cca rnai inaltd treapti a tl reptdfii; dac5-osfodelti-cu

. Iar Avva Dorotei, dg4yq!q_i$.nqbdnuita greutate. a osdntlirii ca p_igat, spur.rc: este nirnic ,\u mqi gqctp ntt estenirs_i m-icryai rdu deealosauduea. estemai greudecit ori ce a1 1 p dca!.-cdci _,.hi ar Ilslglltt$gq L9p-q9 ace*l-ui pretins -ju.decdtrrr:Fdtnrnica, scs,(Lte chiul tdu4i aturtci aci ucden sd scoti pniul tlht oclriul frn telui tdu (Luca 6, 42) ; p_@I_aprqa: e ase{fen(.ap.aiului, iarosin _ bArnc'i-I;rticAr cle[4re,u -direaasernenea cste picatul-o.s6ndi+ii !" Foartebine subliniatd cstc aceasti impotrivirefatdde Dumnezeuapdca77

70

SEI<AIII M ALEXIEV AI<HIMANDl{IT

tului osdndirii in urmdtoarea pildd din

,Put"4.' Isaaq preacuviosul Odatd, T.ebaidql


avdzut un frate cdzdnd in pdcat si, m6niindu-se pe el, a poruncit sd fie c6nd preacualungat. Dupd aceasta, viosul s-a intors la chilia sa, a-fostoprit irrfafa-ugil,-de-un inger al lui DumUezeu, care i-a spus: <Nu te lSsdm sd intri in chilia ta!> Preacuviosula intrebat pe inger cate-eJ.feprieina. ingerul ca m-a.trim_is i-a rdspuns: ,,Du,41ng4.qg_ s.[jg !1treb i-ca s,L-fie pe l-ai care tu osAndus acest frate,
-t -------

fir:sunn
sdndirea este o adcvdratd nebunie. Osdndesti pe aproapele tdu, frate, tu care singur vei fi acuzat si ai sd rds_ punzi inaintea Judecdtorului lumii pentru multimea pdcatelor tale? Noi toti ne-am itrecat intr-o obsteas_ cd vind - pdcatul. Cdci toti ne aont infd!iga inainteajudecd!ii Iui Dunmczeu (Romani 74,70). Dumnezeu este Judecdtgrul nostru, al tuturor. Si mortii, si viii, noi toti suntem rdnduiti sd stdm pe banca acuzdrii si sd ne asteptdm r6ndul, ca sd fim judecati dupd faptele sdvdrsite. Nebun este acela care, in loc sd se strdduiascd sd repare vreo greseald de-a sa, chiar sub ochii iudecdtorului

Isaaciqdatd;arudit?" Preacuviosul ginalgt pocdindu:se, a sp-us; 1'Doam!9, qm-gfef-l-t-imp-otrivaTa!" ingerul i-a spus:"Ridicd-te!Dumnezeute-a sa_ngsg iertat, i llslinlasgleaga: p$menlinaintesaDq ! e Dumnezeu,fdrl&ce. Oamenii,sp_une pe sfl-qrbd-u-n-astfel de drept, ju-decd aproapelelor 9i nu Md lasdpe Mine ca sd-ljudec.,"

73

lM lt n Altixlliv n t { lI I N ' l A N l ) l { t ' l ' s i l l|

NU JUDtt('A S I N U V t i t I ; tJ U I ) r i C A ' f

piicituieste si in acestfel isi ingreuiazii starca.Ncbun e, dc pildi, ccl cc e acllzat de insultd dacd cotrtinui sd sc mdnie in fata instantei, daci aduce in fata tuturor celc rnai urAtcjigniri petiisi tlovedcstionarului si, prin aceasta, te clar vitra. Astfcl, isi semlreazd singur sentit\ta. 'l'ot astfcl, ncbutt cste ficcare oln care,singur fiind picitos;i acuzat, in aproapele sdu sd loc ca prin mild cdtrcccard rnild de la Dumnezeu Pentru sine, osdndegtein fata ochiului Atotvizdtor al Dreptului Judecdtor - Dumnezeu -, pe aproapele sdu si incalcd in rnodul ccl rnai brutal durnnezciasca poruncd: Nu osfrndili,cu sd nu fili osfrtttlifi! Cine cuuoaste aceasthporuncd a lui I-Iristos si o incalcd, singur isi scric sentinta si intru totul singur, de bund voie, se leapddd de orice ingdduinfd. Ciu:ijudccatacste fdrd nild pentru ccl carc n-a fdcut nild. Si niln biruicsta in fnta j utlccit!ii ( Iacov 2, "l'3). ,,Toti suntem pdcdtogiinaintea lui Dutnnezcu, spune SfAntul Tihon dc Zadonsk. Dacd acum nu te afli in vreul't pdcat, poate cd ai fost deja in el, iar

dacd nu l-ai sdvdrsit, poate cd o vei facc; poti si mai grcu si pdcdtuiesti clccdtaproapcle tdu pc carc-l osdndcsti pcntru pdcat. Pentru caipociinta c comuni pentru noi toti; riul se ascuncJe inlduntrul nostru; patilnile noastrc sunt dusmanii nostri in propriilc noastrc case.Toti suntem expusi unor ispite. Aproapele tdu astizi, iar tu mdine vci siv6rsi acelasipdcat, dacd nu cu fapta, atunci poate cu cuvdntul ori cu gdndtrl. Pentru cS,fdrd harul lui Dumllezeu/ nu putcm si siv6rsim nirnic in afard de rdutate." Dacd cste asa,atunci de ce os6ndim? Nebunia osdndirii se arat.i din orice laturi duhovniceascdar privi-o omul. Os.dndireavestejestepe neobservate, ca si bruma, toamna, toate calitdtilesufletului celui ce bdrfeste.SfAntul loan Sc_drarul a caracterizatminunat os6ndirca: ,,Aceastaeste,spune el, o boald strbtire,dar o lipitoare grasd,ascunsd si tdinuitd, care suge si seacdsdngclc iubirii... Ea estefdtdrnicia itrbirii,pricirruitoareaintindciunii si a povcrii injmii.,, Dupi dreapta judecati a lui Durnnezeu, os6ndirea poarti povara pdca-

74

75

r1
N't nl-lixIllv Al{l {t MANI )l{l'f Stll{Alrl NU JUDECA9t NU VIlt I't JUT]LCAT

celui ce osatltelor strdilte pe socoteala deste,Ceea ce, se ilrfelcgc, tru itrseamnd cd oricine cste poncgrit se curdtd numai asa cle nelegiuirea sa. Acest lttcru iuseamni cd, numai in anumite conditii, osAnc{ireapoate si imbunitdteascdstarea celui osdndit. El poate sd tragd folos dilr osdndire daci se srncrestesi se rusineazl indatd ce auc{e cum este osdndit, dacd se imPacd cu vrdjmasii sdi care il asupresc si nu se inrdieste irnpotriva lor, dacd, asemcnea vamesului care a fost osAndit de cdtre fariseu, cu lacrimi in ochi se rumie pdcdto1;a:,,Doamne, milostiv fii sului!" intr-un cuvAnt, dacd el se cdiestc sincer gi addnc, fdrd sd sc mAnic pe cei ce l-au osdndit, aceastdosdndire din partea oamenilor impreund cu osAndirea de sine il vor rzbdvi de durnnezeiascajudecatd. Dar vai si amar de cel ce osdrrdeste! El merge, din pricina neinfelepfiei sale, in mare ndpastd' La toate pdcatelelui de demult, adaugd unul nou osAndirea. pi, dorind sd arurrce mustrare asupra altuia, isi innegregte propriul sdu suflet. Vrdnd sd impovdreze spa-

telealtuia cu acuzatiabdrfirii, ajutd sd si-l incarce pe al lui cu osArrdireasi i;i itnpovdreazd propria constiintd cu ulr nou pdcat. Dacd el contirrui astfel, sd os6ndeascdcu nerusinare,cu puterea dreptei juclecdli a lui Dumnezeu, mtri devreme sau mai tArziu, sinp;urva cddea in picatcle pentru care ii batjocoreste acum pe altii. SfAntulIoan Scirarul nu de la sine grdiestecdnd vorbeste despre aceasta:,,Ascultati-mzivoi, toti controlorii cei rdi ai altora. Dacd este adevdrat, precum si este, cdl. Ctr cejudccatdaeti jucleca, cu oceea uetiJi judccati (Mt.7,2), negresit, in ccle ce vorn clevcti pc aproapele, in acelea vorn cddea". Iar Avva Dorortei, ldmurind accste lucruri, spune: ,,Noi osAndim, vorbim dc rdu, clevetim pe aproapele, iar pdnd la urmd cddem in acelasilucruri pe care le osAndim, pentru cd otnul nu sc ingrijeste c{c pdcatele sale gi nu-si pldnge, dupd cum ne spun pdrintii, pe mortul lui. El nu poate sd rcuseascdin ceva bun." Si pentru cd omul nu sti intr-un singur loc, dacd nu reusestein bine, el inairrteazd in rdu.

76

A I { l I I M A N I ) l { [ ' l ! ' l ; l {A I i l l V lA l . l , X l l l V

NU JUDI'CN5I NU VUI I;I JUL]tiCAl'

Si astfel, pe nesimtite, el singur se afurrcli in aceea.irentrucarc a osendit pe atfii. Faf,a rflte picatc din+aflearo{tr,

prajdd vetrrie'slarylg[]snScimrul sPune


rdspicat dcsprc aceasta:,,I'recutn din I4fe-dst:eaje*sine, fdri al td pa ti rnir, poatd gg-piafd otnul, tot astfel, 'lacd e a os'indi singurd a9-9_a -gqtgl.fnd eaj u ns ca si a!-i o bi g-a.u!-n I.?n9*pi4gdd (fufin.itiv ". Nu e attmci o mare ncbunie si osdndim pc altii pcntru pdcatclc lor, pctrtru care nu noi, ci ei vor rdsPul-rde inaintea lui Durnnezau? Pctrtru ce sd ne ocupdm cu lucruri carc nlr lre privesc?Si pentru ce dorim neapirat ca Unii oaele sd inceapdsd ne priveerscd? mcni, sd spunent, sivirsesc Pdcatc grele. C6nd noi ti osdndirn pentru acestcpicate, chiar ne gribim sd ludm p a r t e l a v i n a s i l a r d s p u n s u r i l ec e l c apartin. Nu ne ajungc cd acclc pdcate au reusit deja sd-i impirrgi spre pieire pe unii oatneni, ci dorim ncgrcsit sd nc folosim si noi de ele, pcntru pierzarca n0astrir!

D e a i c i a m p u t e a s a ii n t e l e g e m c d osdndireaeste,intr-adev5r, una dirrtre cele mai fine viclenii ale celui rdu. El ne indearnni la osdndire,ca sd poati cu aceleasi picatc sd irnpingd cdt mai multe sufletein iad. Atunci nu este malre nebunie ca sd osdndesti pe aproapele tiu?!...

Cr<uzuntrr\
sAndirea este, totodatd, si o..nnareqrtlzime fafd de qpro,apele. E.a_nuare ca

scsp inslgep.Jaryalui, qg,ro se-iru'-ocd adeseadfep!-B1etextde cdtre cel care osdndeste,c i, c-are,^de o.-[!g_ei-_]epte-ascuAsi insi cu griii de acesta.Ptin osAndire,njnoeni-nu a invreodq!f, pe cineva. Dimpod,rgp-tgr-! trivd,@enrdsisau imdit.
Adesea, cel ce os6ndeste vorbeFte

de-qee bucuraad,u-s.e quretllll ggqgsg 4ltola


s=gfl9!gf-ye@!0at.Astfel, osdndirea e f.ratelgmAi slab, pentru qglgUlgg_cdruig Hristos a mu81

n ltl llMANl)l{ll slil{n lrlM Al.IrXIUV

NU JLII)tjCA SlNU Vl:l l;llUt)trcnt'

rlt pe Crucc (I(om. 14, 15).q""ettt"1-

sc afli o fc'nteie.Iar Avvar Amon a nlers cu ci. Dlindtr-si searnacd fratclc a ascuns-() pc fcrncic sub un butoi carc se gdseaacolo, el s-a asezatdeasupra lui si a poruncit fratilor si cautc pcste bt in chilie. Ncgdsind ei nintic, Ay'uo lc'-a spus: ,,I)umnezeu $il vi iertc!" Astfel, e at sd lru mai creacli clegrabi 9 c de duimp-olfiva fratelui. Dar, c6nd toti au iesit afard,elaluat de m6nipcr fratele ce grcsise si i-a spus: ,,Ce faci, fratc ? @dggleldqs_rafls_lu I td q ! ". Fratgle pg datd s-a rusinat, a venit intru umilintii si a rupt-o cu picatul.AC-t-fel,

dccit mai degrabd sc tdmaiduiesc ... Din aceasti ofcusi sc aratd mahnirca, din mAhnire apare lle' P-lr-tirrfa,diri ncputirrtd m-Qa.{tea" fiind, prcfcrd sd sc lipO1ngl,-prgolr-es rnai clegrabi de bogdlia sa decAt seascd clc buntrlsiitt trunle,petlttu cirbtlgitia poate s-o dobindcasci din nou, dar grcu sc itrtoarce inapoi bulrul nunlc'" Dc accca,estc si at6t clc grcu pcntru om si sufere b6rfirile, clcvctirile si osaindirilc. Darr,dcsi stim accstca,ttoi tot osAnc{irn firi indurare Pe aProaPeleuosslin[ii' Ei tru. lSr tot ata -qt1..prot-gelat -dragoste F-i ind urare at-Lav-qt .r.natg-, c3gg-99!-cq grelseau. [-au lecuit ca Pc boltravi, au fictrt tot ce trebuia ca sir-i O rninunati pildd irr legdmdnbuiascd. turi cu accasta ne povcstcsle Avva I ) o r o t e i . C i ! i v a m o n a r h ia u v e t r i t 1 a marclc ;i Plicut al lui Dttmnezeu stare.t{yyq*Arnon;i i-au spus: "Vint.r si vezi, pdrinte, ci ilr chilia unui frate

r ; i_q.t1 iq$:uLgh iplglp-s1to ig _c_osp.


mire, sfAntul pdrinte a faiptuit acestea, in iubirea lui de oameni, pentru sufletul fratelui. Cdnd noi actiondm crud, ajungem la re4ultate opuse. Dacd cineva merge pe un drum gregit si noi ne grdbim sd-l osdndim prin vddirea pdcdtoseniei lui, de faptil imbrdncim mai addnc inbezna pdcatului. Prin cruzimea noastrd, noi chiar mdrim ,,achizitille" satanei. Odatd, preacuviosul Isaia a vdzut cd un frate sdv6rsea un pdcat greu, dar

82

83

AI{I IIMANDI{I'I' SUt{AIIIM ALIXtEV

r1ul-a osandit, ci a zis: ,,DacdDttmnezeu, Care l-a creat, vede aceastasi-l rabrl5, cine sunt eu ca sd-l osAndesc?" Cei mai mari sfinti au ardtat ceamai mare indurare cdtre cei pdcitogi' lntr-o mdndstire, un oarecare frate a fost iuselat de diavol si a cdzut in pdcat' Din aceastdpricinS, el a fost izgonit si a venit la Avva Autonie, in pustie, unde a petrecut oarecare vreme in pocdintd' Avva Antonie a trimis pe celce s-a pocdit inapoi, in mdndstirea lui. Dar fratii nu l-au primit, ci l-au izgonit din nou' El din nou a veuit la Avva Antonie 9i i-a spus: ,,N-au vrut sd md Primeascd!" Marele staret din nou l-a trimis inapoi, poruncindu-i sd spund pdrintilor din mdndstire:,,Corabia rabdd naufragiul si-si pierde incdrcdtura ei; cu mare trudd aceastdcorabie ajunge la liman, iar voi vreti sd se afunde si ceeace s-a salvat de la scufund are?"Dupd acestecuvinte, monahii au Primit Pe fratele care gresise, minunati de indurarea cea infeleaPtd a marelui staret'

Juor:c AYA I-ioAS.I,t<r\

rednice de luat in seamd sunt si urmdtoarele paradoxuri: pdcdtosii, care trec cu vederea greselile lor, gregelile celorla_lti. I care se grdbesc sd izgoneascd fiecare pdcat ivit in propriul lor suflet, cu indelungd rdbdare suferd g."g"tit" aproapelui. Si incd: marii pldcuti ai lui Dumnezeu, care erau curati de pdcat si, orin aceasta,aveau cel mai mare drept din punct de vedere moral sd-i judece pe cei pdcdtosi, t . Iar noi, fiind plini de pdcate, cu totii dreptul de a judeca. I Pentru cd au fost smerifi. Noi insd cu indrdzneald osAndim pe cei ce gresesc,

Alit llMn NI)t{l I I'til(AlilM n I-liXlllV

NUJUDECASI NU VEI III JUDECNT

pentru cii lr9'socotilll nrai buni dec6t tli si pcntru cil sulttg-Illoqbi!iclc tnitrclrie, putinta si vcdern iutreacare l1u tre clai g a u o a s t r i s t a r ej a l r r i c i . noasllar attttrcicum estejtrclecata trri? Noi nu avern {19gPL{ *dsg1d sd judccdm: greselile uclastrcle vedem mai mici decdt sunt, iar ale celorlalti mai mari. Noud ne gdsirn rnereu dezvinovdtire in orice imprejtrrarrc,in orice inrpas,iar cdtrealtii suntem aspri si rreinduplecafi judccitori. Prjn necleapta noastri iudec.atd,dovcdirn cd qu*$-rr!!qp.] in,nAqgtd sd fir-n alesi cle Dumnczeu pentru a judeca. Singurii buni juclecdtori ai oamcnilor, care sd fi fost prezenti printre noi, ar fifost sfintii, clar iatd cd tqenafSi nu au judecat c niciorJatd, in afard cd . Dar ce-ar Putea sd ne invetcaceastdpurtare a sfintilor? Nimic altceva, in afard de un singur lucru, anume acela de a ne opri din osdndirea crudd a aproapelui, dacd dorim sd ne curd$im sufletele, pentru a fi si noi miluili de Dumnezeu. Dumnezeiescul glas al Sfintei Scripruri spune: pdcdtogii, care $ijllQllpggc

de a osAndi pe altii, vor fi ei insisi aspru osAnditi la infricogdtoar.ea Iaq-sf_g1[ii, care aici nu doresc Judecatd. niciodatd sd judece, in afard dc erc.tici, la infricosdtoarea Judecatdvor primi de la Dumnezeu vreclnicia de a fi judecdtori ai lumii (Mt. 19,28; 1 Corinteni 6, 2). Astfel, cel pdcdtos, care tinde spre cinsteajudecdtoreascdin aceastd viatd si se cheamd pe sine judecdtor, va fi rusinat si osdndit la infricosdtoarea Judecatd.Ialgelqe_qc q=sflndq*epe sjllg." gi se ferc'gte sd fie judecdtclral altora, va prirni de la Durnnezeu, in ziua cea de apoi, puterea chiar sd judece pe ingeri (1 Corirrteni 6, 3). ,,No_i-g_ei_yf9dliSf*d-e p_lilns,care in'fiecarc zi pdcdtuirn si indestuldm patimile noastre! - strigd minunatul arn ldsat drumul ccl diept, aritat noui d9 cd!1e pdgnti, si mergern pe cel strdmb, al osdndirii aproapelui! Si fiecare dintre noi se striduie sd arunce vina asupra fratelui siu si tot asupra lui sd arunce intr.eagagreutate; t_ofi ng lenevim si nu pizirn nici mdcar

AItT]IMANDI{IT

SEI{AIIIM ALIJX IIJV

NU JUDECASI NU VII ITI JUDECAT

nuptqapsle--preti \o poruncd,iu.111"Jo dem implinircatirturorporuncilor."


Astfel de judecdtori suntem noi. Altora le cerem totul, iar pe noi nu ne obligdm la nimic; la pdcatele noastre privim printre degete, iar pe cele strdine le punem sub lupd... Prin aceasta nu bdgdm de seamd cd, si dacd nu am avea nici o greseald, n suntem vrednici de gheend, pentru cd,

Cum e cu putintd afunci, dacd este asa de limpede ardtatd, si in CuvAntul lui Dumnezerr, si la Sfintii pdrinti, greutatea osdndirii, ca invinuire in fata lui Dumnezert, sd se afle crestini care sd nu o socoteascdpdcat?! Unul minte si sdvdrsestepdcat. Altul osdndeste si sdvdrseste,de asemenea,pdcat. pentrtr cd Acela care a zis: Sd nu ninti! a spus, de asemenea: Sri' nu osindcgti! Atunci sd-mi spui tu, cel ce iubesti os6ndirea, cu ce esti mai bun dec6t cel ce minte? pi tu calci poruncile lui Hristos, ca si el: el calci o poruncd, iar tu alta. Prin urmare, amAndoi sunteti vinovati, deoarece cilcali poruncile lui Hristos! Diferenta intre voi e numai aceeacd tu cu mai multd greutate p_oti sd te mdntuiesti decAt el. El poate, dupd ce a mintit, sd se cdiascd de fapta Ea, sd-i pard rdu in inima lui cd a cdlcat legea lui Dumnezeu si sd-L roage pe Dumnezeu sd-l ierte, dar fu nici nu bagi de seamd cd sdvdrsesti pdcat prin osdndire, pentru cd i cd esti rdvnitor pentru bine si dusman al pdcatului. 9t, p" cdnd celdlalt s-a pocdit, tu continui sd judeci si sd te in-

, nu e pdcatmic.SJantul
I r, avertizdndu-ne,

spune:,,Chiardacdnu am aveanici o altd fdrddelege,i-4!97na iadului am i pentru putea fi trimigi cd noi, ac-easta, din ochii nostri, PronunbArn,qle*mari tdm grea sentinld asup-rapdcatelor strdine,si intreaganoastrdviafd o Pegi o.s,[ntrecemintr-o curioa*_.ge]qeJare dire a pdcatelorstrdine uitdnd cd-!lr-i-gtos a pgruncit cu asprirne:Cdcicujudejudecaliaelifi iudecali,9i cu catacu care mdsura cu caremdsuraliai seua mdsura (Mt.7 ,2 ).

AItI IININNDItIl' STiItAI;IMNI,UXIIiV

dreptdlesti cdtre prietenii tii: ,,E uu mincinos! El a mir-rfitoarecfind! Chiar eu am auziLl"Astfel, dupd cddereasa, el s-a indreptat, iar trr chiar nu-ti dai searnacd ai cizut si continui sd cazi ilr aceslvicitt, tlsAndind pe cel iertat deja dc Dumnezeu. Si cAt de cumplit e sh osdndesti pe acela pe care chiar Dumnezcu l-a iertat;i l-a indreptat! S-fAltul loan cel Milostiv sfdtuia astfel pe e el: ,,I;ratii rnei si copiii rnei, nu vi grdbi;i sd osdndifi! Pentru cd, de rnulte ori vedem pdcatul celui ce greseste,dql.pogginfa lui cea dc taind l1u o cunoastem." Srine inclripuim cd acelacare a gresit chiar llu se gdndeste si se pocdNici atunci noi nu trebuie sd-l i.rscJt. osdntli m, pentru cd 4u-[e-este-l9gd cl"rtiiaceirstdputere. El este robul lui ljutl.t.er"u si Dutntlezeu il va judeca
tla pe cl. , Pentru cai in ziua Judecitii | nu vc)m raisputrde de pdcatele strdine, ci cle ale noastre.

liaos sAU
t<AI-^lDUlA[\A

nii, pe bund dreptate, vor obiecta: ,,Dar dacd nimeni, niciodatd, nu are dreptul sd osAndeascd,cine-i va indrepta pe cei picdtosi? Cine ii va inlelepli pe cei fdrd de frdu? Am putea spunc cu falsd smerenie <Si noi suntem pdcdtosi!',...si sd ne incrucisdm neputinciogi brafele? Dar din aceasta va iesi o mare neor6nduiald si un adevdrat haos general. Atunci toti vor putea, nepedepsiti, sd facd rdtrl, stiind cd nimeni nu-i va osdndi." La aceastd nedumerirc ne dau rdspuns Sf6nta Scripturd si inteleapta invdtdturd a Sfintilor Pdrinti despre in Biserica lui Hristos pi in societate.

91,

AI<}]IMANDII.IT SERAITIM ALEXIEV

NU JUDECA9I NU VEI ITI JUDECAT

inainte de toate trebuie sd ne fie foarte clar cd Iisus Hristos nu pe toli i-a oprit sd judece. El a dat Sfinlilor Apostoli, ca pdstori ai turmei lui celei cuvdntdtoare, rdnduili de Dumnezeu, putere de a lega si a dezlega pdcatele oamenilor, de a.mustra, de a invdfa, de a.certa si de a infelepfi. Dumnezeu a spus: De-fi aa gresi fratele tdu, mergi, nrustrd-lpe el intre tine gi el singur. fi de pefratele tdu (Mt. ai cfrstigat te us crsuilta, 18, 15). Iatd, aici chiar Mdntuitorul porunceste qtustrarea dc,unul singur, iar mai apoi vddirea lui inaintea martorilor, iar,la urmd, inainted intregii Biserici (Mt. 18, 16-17).intocmai au procedat Sfinlii Apostoli, folosind spre indreptarea pdcdtogilor autoritatea lor de Apostoli. Caracteristicd in privinta aceasta este intAmplarea cu incestuosul din Corint, pe care Sfdntul Apostol Pavel, l-a osdndit inaintea tuturor gi l-a pedepsit greu, ca sd-i mAntuiascd sufletul (1 Corinteni 5, 1-5). Acelasi Sfdnt Apostol Pavel, care cu tdrie s-a ridicat ilnpotriva osdndirii aproapelui si care a pronuntat asprele cuvinte: Cine.egtitu, ca sdjudeci pe slu-

ga altuia? (Rom. 74,4), episcopului Timotei, fiului sdu duhovnicesc preaiubit, ii scrie: Pe cei cepdcdtuiesc mustrd-i (I de fald cu tofi! Timotei 5, 20). in aparentd, aici parcd ar fi o nepotrivire. in realitate, Apostolul nu se contrazice pe sine. Cu porunca neosAndirii, el doreste sd taie de la crestinii de rdnd, adicd de la mireni, calea invinujrii, clevStirilc-b_Arf a+id*e_f drnareA,g-A{estricd legdturile frafilor intre ei.Iar cu porunca adresatd cdtre episcopul Timotei, SfAntul Apostol Pavel aratd_glng are dreptul in Bisericd sd se ocupe de neputintele si pdcatele crestinilor: acestia sunt felele duhovnicesti, episcopii si preotii, cdrora li s-au incredintat sufletele oamenilor si li s-a dat de la Durnnezeu puterea de a invdta, de a tdmddui, de a intelepli;i de a_anustra cu dragoste. iir Biserica lui Hristos, unde toate trebuie sd se facd dupd cuviinti si dupd r6nduialS (I Corinteni 1.4,40), n14 q are dreptul de a se amestecain viala duhovniceascd a altuia, ci numai aceia cdrora le este dat de Dumnezeu. Pentru mdnfuire, armonie si rAnduia-

A l t l l l l v l n N l ) l { l I S I l l t nl ; t l v l ALtiXlt,V

N U J U D I I C i \5 l N U V I r l l r l J U I ) t i c A ' l '

li, Nlintuitorul arasczatirr l,iiserici-"t ;;c tutiiul,osloli, pt:nltii proroci, pc illii(uttltpc ultii Tttlstori glrclisti, si irtutiltilori,sprc tlesiui r sirc ttI il or (acli cd a crcstini lor) o sJ'i ln Iucrul slujirii, In zidirt'nIrupului lui I I ristos(Efcscni4, 77-72).Numai accia carc sunt irnbraicati cu putereaduhovniccasci cear'lcgiuitipot si poarte gr:iji de pdcatelccrestinilor. Dar, cind crcstinii de rflnd se osdndesc unul pt-.cclailalt, ei ies clin cercul legiturilor principialc cu aproapele, pentru ci nu au fost asczafi nici de oameni si nici dc Dumnezeu la o asemenea slujire - de a judeca gi de _aa_.lan di Adesea nc rninundm de ce in jurul nostru esbeatdta haos. De ce, atdt de des, ne ciocnim unii cu alfii.Iar aceasta se intAmpld pentru cd ne osdndirn reciproc, mai bine sput iepu din orbitele noastre. Sd ne inchipuim ce s-ar int6mpla dacd stelele de pe cer ar iesi din-orbitelc lor. Atunci ar avea loc o catastrofi cosmice.Iar dacd totul acolo merge ideal este pentru cd orice isi gtie drumul sdu si nu se abate de-la el. Numai noi, oameni, nu ne cunoastem drumul nostru. Pentru

aceasta se intAmpli si acesthaos in relatiilc noastre.\oi trebuie sd stinr ce nc cste ingdduit si ce nu, si sd nc strdduim si nu iesirn de pe calea trasatd noud. E ncvoie ca fiecaresd se intoarci la rAnduiala fireascda ltrcrurilor din naturd. Dumrrezeua asezat-lglarlUq in legdturilc tlirrtrc oarneni:intre cei mai de sus si iutrc cei mai de.jos, conducdtori si supusi, legiuitori si implinitori. Precunr pistorul are putere asupra turmei salc', asa si episcopii si preotii au putere duhovniceasci asupra pdstoritilor lor. in farnilie,pirintii au putere asupra copiikrr lor. Ei pot sd-i educe, sd-i dojcrrcascd,sd-i judecc si sd-i intelep[eascii. in stat,conducdtorii au putcre asupra cetdtenilor.in gcoalii,profcsorii au putere asupra elevilor,la tribunal, judecdtorii au putere asupra celor acuzati etc. Cei rnai de sus trebuie sd-i mustre pe supusii lor. Nu este ingiduit ca cei dc.acceasi mdsurd sd se critice cu rdutatc si sd se osAndcascd intre ci. Nu-s:a neirrcerca}i ;i plcdLo;i din t{a!-ecl-er: lurne si se amestece in viata duhovni-

94

95

AI{IIIMANDI{I'T

SERN FIM ALEXIEV

NU'UDECA 9I NU VTI FI JUDECAT

qeascd a celorlalti mireni. in acest mod trebuie sd'seinfeleagd cuvintele Mdntuitorului: Nr.rosfrndilica sd nu fili

meni dacd inceteazd el sd vegheze

osfrndi!i.
Nu pdcdtuiescimpotriva acestei porunci a lui Hristos intAistdtdtorii caremustrd, ceartdgi tdmdduiesc rdnile supusilor lor, pentru cd altfel cum ar fi sfdtuit Sfdntul Apostol Pavel pe episcopul Timotei: Pe ceicepdcdtuiesc mustrd-i de Timotei5,20)? fald cu tofi! (1. Cum ar fi spus Mdntuitorul la fiecare dintre Apostolii Sdi, privitor la cel ce pdcdtuieste: ...nrcrgi, mustrd-l peel intre tinesi eIsingur. .. lar denu teaaasculta, ia cu tineincd unulsaudoi...$i denu-iaa asculta nici pe ei, spune-I Bisericii(Mt. 18,"15-17)? Esteclar cd,dupd Cuvdntul lui Dumne zeu, si,,osAndire v", Fimustrareapo! sd aibd aplicarealor legiuitd, dar afunci cdnd cel careare aceastd putere mustri pe supusii sdi. Astfel se pdzestearmonia, buna rdnduiald si dragosteaintre oameni. Prin urmare, gg_-l cdruia ii place sd osdnileascdpe alfii, fdrd sd aibd acest drept, in zadar se teme cd va rezulta un haos generalin relafiile dintre oa96

aprig asuprapdcatelorstrdine.Aceasta nu va da nasterela haos,pentru cd Iisus Hristos, numai lor, pretingilor judecdtori,nu le-a ingdduit sd osAndeascd, deoareceei se pdgubescunii pe allii. Mdntuitorul, dupd cuvintele Sian@,,nuoprestesi fie judecafi oamenii pentru toate pdcatele lor si nu tuturor, fdrd excepfie,le interzice si sdvArseascd aceasta". in Bisericd,ca gi, in general, in societate, toatetrebuie sdse facdcu cuaiintddupd (1 Corinteni 14,40), cu resrfrnduiald pectareaconducdtorilor ierarhici, pentru cd,dacdelevii incep sd osdndeascd pe profesori,copiii pe pdrinfii lor, pdstorilii pe preofi, atunci cepoateiesi din nu traos? Aceastasepe?9 trece nu din interzicerea nerusinatei osdndiri, ci tocmai din osAndire,cd fiecaredintre noi ne declardmimpotriva tuturor si ne os6ndimunii pe alfii. Dacd am ldsa judecata numai acelora cdrora le estedata gi n:drn ingriji numai de propriile noastre fapte,lumea ar fi mai in rAnduiald. 97

NU JUDECA9I NU VIJIUIJUDIiCA'T
A I < II I M A N D I { I ' I ' S I i I { N I i I M N I - I X I I V

Despdrlirea cea duPd Dumnezeu a drepturilor gi indatoririlor in numelc r6nduielii gi mdntuirii are si alte neprefuite privitegii. CAnd o mamd isi d(rienepte-Fii;i ceartd-Iiul, ea nu se bucurd de nenorocirea lui, cd poate sd-l mustre in rdu, nu se bucurd cd Poate si sd-l vddeascdinair-rsd-l necinsteascd tea tuhrror. Nu! Ea, cu-durere in suflet, are in vedere sd-l inlelepteascd.9i sd-l irrdrepte. Mustrarea*ei nu este osAndirc pentru cd este inccatd in dragoste' la ca Ar fi fost osAndire 4g-gd-!!pqgg-de dragosprezenta dat, prin d_qagqqlga, tei, ea nu cade sub loviturile amenincu judccatncu fdrii: Nu iudecafi... Cdci carejudecnli ueli fi iudecali (}/rt.7,l-2). ci sunt dictate de cea mai adAncd comPasiune citre fiul cel vinovat. Numq-t-a-ilatrebuie sd fie judecata slujitorilor lui Dumnezeu asuPra pdcdtosilor. Aceasta nu este osdndire, qi-lecuirc.Se intelege, dacd vreun oareI care preot si cu , va rdspunde inaintea lui Dumnezeu pentru aceasta.Dar dacd el, cg ingrijorare si

ii mustrS, aceastainseamni cd-si implinepte datoria pdstoreasci mustre cdt mai bine. Preotii trcbuie s-d ca sd nu anqme--qUgriia g-i-c,u {g"ag-o-S-te, cadd in pdcatul osdndirii. Sfinlii Pdrinfi invafd pe pdstori sd nu os6ndeascd,ci, prin mijloacele binecuv6ntate pe care ei le posedd, sd lecuiascdbolile sufletegti. Bunii pdstori nu osdndesc nicidecum, ci numai lecuicsc. SJdntul Ioan AqIa dAur minunat grdieste despre aceasta:,,Chiar dacd cel ce osdndeste isi pune masca iubirii de oameni, gl in realitate este plin de adAncd rdutate, astfel cd-l aruncd pe aproapele sdu intr-o rusine fdrd temei... gi-gi insugegte treapta de invdfdtor, fdr6,sd fie cl insusi vrednic de a fi chiar ucenic." Cuvdntul lui Dumnezeu ingdduie si fratelui sd mustre pe un alt frate (Iacov 5, 19-20).Ajunge numai sd nu fie atins de picate si, mai ales, de acel pdcat pe care dore;te sd-l mustre la cdt de minunat pot altii. Prin aceasta, sd ne slujeascd, pe drept, cuvintele Sfdntului Ioan Gurd de Aur: ,,Trebuie nu sd rusinezi, ci sd mustri, nu sd invinovdtesti,ci sd sfdtuiegti,nu cu mdn-

ARFIIMAN I]I{I'f SERAIIIM ALEXIEV

NU JUDECASI NU VI]I ITIJUDECAT

drie sd injosesti, qi-"qgdfagoste sd indrepti." Mdntuitorul opreste sd se ocupe cu pdcatele strdine aceia care se b u eqrd sl_e"ritg_l.altutala cdd erea ap ro a pelui si,vd,zdndul cd se afundd, in loc sd-i intindd mAna ca sd-l ajute, il ap-asd pe cap ca sd se scufunde incd si mai adAnc. Scoatebdrna din ochiul tdu gi atunci aei aedea sd scotipaiul din ochiul (Mt.7, 5). Aceastainseamfratelui tdu nd: si atunci apucd-te sd indrepti pe alfii. Prin aceste cuvinte, Hristos lasd judecata celor desdvArsiti, sfintilor, pentru cd numai ei stiu c-umsd judec-efdf"dSdgregeascd. Iar sfinfii, cum am vdzut din exemplele anteri oare, qq"gs-,dn" dcs_c_ n-icjdec*um,ci, cu mare inga-{uingd si cu dra, vindecd rdnile pdcatului. Dragostea - iatd un prea scump medicament ldsat noud de cer pentru indreptarea neputintelor omenesti! Nu bucurie de rdul altuia si osdndire, ci

td existd si altd putere - aceastaeste p-utereaStatului, cu legile ei mai aspre. Ea insdsi e de la Dumnezeu (Rom. 13, 1) g-ieste ldsatd ,,spre imblAnzirea fdrddelegii, obrizniciei si violentei unor curajosi, spre apdrarea nevinovdtiei si bldndetii oamenilor blrrli", dupd cum spune Sfdntul Tihon de Zadansk, in deplind congldsuire cu SfAntul Apostol Petru, care invatd cd dregdtorii sunt trimisi sprepedepsirea fdcdtorilor de rele si sprelaudafdcdtorilor debine (7Petru2, 14).Aceastd putere are dreptul de a judeca si de pedepsi pe cei ce fac rele, ca si sd se pdstreze rAnduiala in societate. Noi, ca cetdteni de rdnd, nu avem insd aceastd pu.tere. De aceea,dacd judecdtorul ce are puterea osAndeste aspru, dar drept, pe orice cdlcdtor de lege, el nu va rdspunde in fata lui Dumnezeu pentru aceasta,d-acda actionat dupd constiintd gi in acord cu legile. Dar, dacd un crestin de.fgndf+gepe sd os-dnd cu scopul de a-l face de rAs in fafa altora, va fi judecat de Dumnezeu cu mare asprime.

Dacds-arres{r-ag-oslcslingdduinfe.
pecta aceasta,n-ar mai fi nici o neordnduiald, iar lucrurile ar sta altfel - ar stdpAni pacea gi unirea intre oameni. Pentru rdufdcdtorii care nu se indreap-

100

OsanD[<r]r\
FH'I'F]LOt< BISHI<tCH$T'l

acd este asa de grav pentru mdntuirea sufletelor noastre sd osdr-rdimpe cei de o mdsurd cu noi, cg atdt est-{na,i pterzatq{-pgfrtr. nni si osAndiq pe adici ne Preof i, pdlqal-natu-not't4 rintii nostri duhovnicesti. ElSUnt-.slujitorii impdratuluj*ee-resc. Ei st4-lfin f aga-d-uf,Ueaeiesrului pri stol in sfAnta bisericd. E*lSn!_savarytorii -Sfin telor Taine. Ei aducluiDumnezeu prea cinstitd jertfa cea nesdngeroasd. i

lu i _ !q1g!.te-c_e-A 9.9 _14e1_melq*r01h_4. DgSlgr-.lg:getbritqrulhar. uqaforiqglteare ng nq]tai--pentru

r03

AI{HIMANDI(IT SEI{AFIM ALEXIEV

NUJUDECA 9I NU VEI f-I JUDECA'T

mAnlggga lor, ci si pentru mdntuirea inlfe&UlqlBopor-.bine credincios. Ei Euntinte.rrnediarii nostri la Dumnezeu.Cu cemarevind ne incdrcdmdacd ti osAndim! SfAntul IoanGurd dqAur, pretinzdnd credinciosilor sd dea datornica :instire preofilor, arat5, pe de o parte, cAt de mare insemndtate pentru viata duhovniceascd a cregtinilor q5q,cin-

. Cine venereazd pe preot va avea gi mai multi veneratie fald de Dum-

nezeu.qtdgd

I -a-r6--nesruat,

fie pentru El, i!_gt"rtSg!i_qh_i_ar Fi-ata,


4gyle.{nic de cinste, i

-.. &rlu&t@Lfariseii au gczutiusegwulJuiMetss, spune El; pdzili-Ie; nu faceli

parte,carcsle-ds gravd.s-Ea.g4tcaf .a9


tsdlpr-duhovnicegti. El invaf d:,,91 se cinstcsspg preot v_-eslngtt$peDu-mryZcrr, iar cel ce a inceput si disprefuiascd pe preot, treptal_v-aaiunge. sd-L iigoeasciglpenumnezeu. i-au jignit pe algsul lui Dumnezeu, Sa!$1e1,.Dumne"eu a spus: Nu pe tine (I te-aulepddat, M:au lepddat l.e-q.spus: Cine ad prime;tepe uoi,ye (Mt. 10,40)-. Amiru ta ScriFfurf,esteporuntind cd in SfAn ir-lui D umeladsasrnsfim p -e-pJeo-f ne_zeu-(Nulncd l&-8} SJAntul loa4 au inGgla-dsAur continud: , cqpu-t sd.-disprel, uiasctr+e,Dumnez eu 104

stuea datorati preolilor gr, pe de altd

M-f'n -L31".
,,Oaretu nu gtii - intreabd mai apoi @ur-ceepreotul? El e ingerul lui Dumnezeu. Oare grdieste cevade la sine?Daci tu il dispretuiesti, il disprepiesti nu pe el, ci pe Dumnezeucarel-a uns.Dar de unde, vei spune, e cunoscutci Dumnezesl-auns pe el?Dar daci nu esti convins de aceasta, desartdestenddejdea ta. DacdDumnezeu nu sivArgeste ceva prin el, afunci nici fu nu ai botezul, nici cu Sfintele Taine nu te cumineci, nici blagoslovenie nu primesti si, prin urmare, fu nu esti crestin. Dumnezeu...lucreazdpentru mdntuircapqporulsip!ileggreaFi, chiar 105

A I t I I I M N N D R I ' T S U I T A I I I MA I - I J X I E V

NU JUDOCA SI NU VDt I;I IUDIJCA'I'

clacdei s-ar-ardtanevrednici. Dacii El a vorbit poporului prin mdgdrita lui Valaam, careera om necurat,cu at6t mai mult va vorbi prin prcot. Ce nu face Dunrnezeu pentru mdntuirea noastr5?!... Prin ce nu lucreazd!Dacd El a lucrat prin Iuda 9i prin unii proroci, dcspre carc spunc: Niciodntdnu u-nnt de ln Mine pc aoi. Depdrtati-ad cttttoscut (Mt. 7,23), dlncei calucrstifdrddele;gca du-le putere si izgoneascdduhurile rcle, cu atdt mai mult va lucra prin preoti. CAnd incepem sd examindm viata celor care ne couduc, atunci dorim singuri sd fim unsi ca invdtdtori si, in acestfel, se deformeazd toate." Aici S-f6n!ulIoan Gurd de Aur adu* povdduieste nedreptatea, adicd invd, sd nu-l ascultati, chiar dacd ar fi gi inger; dar dacd d, J'a propoviduieste sd luafi atunci aminte, nu la viata lui, ci la cuvintele lui... Dar de ce, vei spune, imi vorbeste mie, iar el nu impli-

- ldmuneste? Nu el insusi iti vorbeste trt, 106

reste marele propovdduitor -, lie iti poruncesteHristos... Dar preotul, vei spune, trebuic sd fie mai bun decdt mine... Ei bine, dacd el nu e mai bun clecdt tine, de ce trebuie, spune-rni, sd te pdgubesti chiar pe tine?... Spune-mi, cine.eramai rdu decdt vamesul? E adevdrat cd el era si vamet, si vinovat de multe fapte rele, si totusi pentru fglr"q a fost indeajuns numai: Ntt suttt ca aanrcsul (Luca 18,l"l.), scesta Dacd fu spui despre preoh <<Eu nu sunt ca acest hulitor de cele sfinte,,, nu pierzi si tu toate? Sunt nevoit sd spun aceasta...nu pentru cd md ingrijesc de preot, c_i pentru cd md tem pentru voi, sd nu vd pierde,ti virfutile voastre cu aselnenea a altora... El, preotul, nu era bun?! Dar, spune-mi mie, are aceastavreo insemndtate? Oarc si cel bun iti ddruieste de la sine bundtdtile cele de sus? (Harul lui Dumnezeu prin Sfintele Taine.) Nu! ; nici cel drept nu-ti va aduce vreun folos dacd tu egti rrecredincios, nici cel necurat nu

t07

AIII IIMANDRI'I'

SEII.AFIM ALEXIEV

NU JUDECA 9I NU VEI FI JUDECAT

te va atinge cu ceva cAtusi de putin, dacd tu esti credincios... Darurile lui nu atdrnd de virtutea preoteascd, gura, preotul zutd a lucrurilor." Aici Sfdntulloan Guri de Au-r ne pune in fald o pildd din Evanghelie. ,,Aminteste-'i - spune el - c4e--erad-istgnla intre Ioan Botezitorul si MAntuitorul lisus. Ioan este om si Iisus Hristos - Dumnezev. Si totugi, prin botezul sdvdrsit de Ioan, i-n ciuda acestei distanfe, vedem co-bor6nd asupra lui Iisus pe Duhul SfAnt, p-e_"eare_Loar] lu:lavea. Minunat este cd Duhul Sfdnt nu a cobordt inainte sd fie sdv6rsit botezul de cdtre loan. De ce?Oare Ioan a fdcut astfel, ca Duhul SfAnt sd se pogoare? Nu, nu atArnd de voia omeneascd.Igan a sdv6rsit.nua lucrurilor, iar D-gmne-zcua trimis Du-hul SfAnt. Dar de ce s-a intAmplat asa? Ca si numai actele stii cd preotul sdvArgegte . luc1ql preotului este numai sd-si deschidd

cele vdzute. 9i D,Umne_aqu este acela caretrimite Harul Duhului SfAnt. Dacdtrimitereah asuprac{edinciosilor ar fi atArnat". de.yr-edntqia preotilor, atunci to,ti qgggti4ii_ca1-e,au pdstori nevrednici ar fi fost l_ip_sitlde el. Dar SfdntulIoan Gurd de Aur mdrturiseste clar cd Dumnezeu _trimite gi prin pdstorii cei nevrednici, ca sd nu rdmdni pdgubili inseteazd de mAntuire. Dar de aceastd mAnfuire se lipsesc ei insigi crestinii cei neintelepfi, care-si osdndesc pdstorii. Preotul cel nevrednic nu estepiedicd la pogorArea harului lui Dumnezeu peste credinciosi. i estepiedicdhoLarp tdrAtdpentru primirea acestuihar. De aceea, cel careia aminte la mAnfuirea sanu trebuies5-siosAndeascd pdstorii duhovnicesti,oricum ar fi ei, afa_ri ry1mai de cazukdn_d_.au c-f,2_u*t_in eres. Sfdntul Anastas l, vorbind in general imp.q_tfi_va osAndirii aproapelui, face;i un indemn mai aparte- ca sd nu-si mai ingdduie a osdndi pe preoti. El sfdtuiegte pe mireni sdnu spund desprepdstorii lor: ,,Eun pdcd1,09

108

A I t I I I M A N D I { I - I ' S U I { A I ; IM A I , I ] X I E V

NU JUDI]CASI NU VUI III JUDLCAT

tos si sc apropie sd sdvdrscascdSfintele'faine; pentru aceastanu pogoard peste el Harul Sfat-ttul.tiDuh." ,,Dacd cel sfintit este pdcdtos si cu constiintd necuratd indrdznestesd slujeascdin SfAnhrl Altar, va risp_undein fala lui Dumnezcu pgntru s,ifre_ . Dar, pentru pdcdtosenia lui, t:9._f3gg-ne_lggt.dto*are Sfintele Taine sdvArsitede cdtre el. Dar tu vei intreba - spune Sfdntul Anastasie Sinaitul - <oare preotul nu se supune judecdfii Bisericii si sfintelor canoane?r, Se inlelege cd este supus, ca sdJ judeci gi sd-l cercetezi. ori _treab-a celui asezat de Dumnezeu Preasfintit Episcop." Sfituind pe credinciosi sd se apropie de Sfintele Taine cu frica lui Durnrlezcu si cu congtiinfa curatd, SfAntul Anastasie adaugd: ,,Dacd insusi ingerul lui Dumnezeu ti-ar aduce Sfdnta cea fdrd de sAnge Jertfd,,iar tu te impdrtdsestidin mAinile lui... flevrednic fiind, atunci nici ingerul nu te-ar curdta de pdcatul tdu. I_udaa primit chiar de la Hristos Preacinstitul Lui

Trup,

c si,

pentru aceasta,satana a intrat in el." De aici se vede limpede i prin Sfintele Taine qlernd exetului celui carele primeste. Cel care, pregdtindu-se de Sffinta impdrtdsanie, in afard de alte pdcate ale sale isi ingdduie sd osdndeascd pe slujitorii lui Dumnezeu, aratd cd se apropie de Sfdntul Potir cu nevrednicie. Cui face el afunci cdrare in sufletul sdu prin nevrednicia sa?Pe cine ingdduie in sanctuarul inimii sale osAndind pe preoti? t[u primeste, oare,pe satanain locul Mdntuitorului Hristos?... Oricdt de pdcdtos ar fi preotul, na.sdv6rsitd de cdtre el e mdntuitoare pentru noi, pentru ci el nu o sivdrgesI

, datdlui prin hi_fo_to-nig.

110

PnnoTutr I-Jtrt"7RtrDIlc
/^

ceeace privegte realitatea , I lucrdtoare a Tainelor, in \-/ cruoa nevrednlcler vreunui oarecare slujitor al lui Dumnezeu, Sfdnta Bisericd a pdstrat o veche si minunatd predanie: IJn oarecare mare dregdtor din paT" lestina, bun crestin, a cumpdrat un bdiefel din neamul scitilor, ca sd-i fie slugd, pi l-a dat ca slujitor preotului care slujea in paraclisul casei sale. Odat5, dregdtorul l-a intrebat pe copil: - Scilii sunt crestini ori ba? - Nu, stdpAne, i-a rdspuns copilul, ei nu cunosc pe Hristos, si eu, dupd cum se intelege, nu sunt botezat. Afunci dregdtorul a poruncit preotului sd boteze pe bdiat. pi s-au impli-

113

N III IIMN NI)|{II'SEI{AIIIM AI,TJXIUV

NU JUDLCASI NU VIJII;I JUDI]CAT

Cel botezat a sosit la nit toate acestea. stdpdnul siu tinAnd in mdnd, dtrPd obicci, o lurnAnare aprinsd. - Mergi si cheamd Pe cel ce te-a botezat, i-a spus dregdtorul. Bdiatul a iesit, dar degrabd s-a intors si i-a spus cd cel care l-a botezat iesisedei'ddin bisericd.De trei ori dregdtorul l-a trimis in bisericd, dar el s-a intors cu acelagi rdspuns. MinunAndu-se dregdtorul cum poate preotul asa repede sd iasd din biserici, s-a tntors cdtre o altd slugd si i-a sPus: - Mergi tu si cheamd Pe Preot! Acesta a plecat, l-a gisit pe preot in SfAntul Altar, consumAnd Sfintele Daruri, si l-a chemat la dregdtor. Atunci dregdtorul l-a intrebat pe cel de curAnd botezat: -De ce spui cd nu e inbisericd acela care te-a botezat? Biiatul i-a rdspuns: - Adevirat ili spun, stdPdnul meu, cd acest preot nu este cel care m-a care a sdv6rgit Taina botezat. - asemdn{toafe fulgerului; e-l strdlucea in intregime ca soarele. El a sdvArsit si Dumnezeiasca

Liturghie.9i, p" cdnd el sluiea,acest


preot stitea in spatele ugilor impird[e;ti legat cu lanturi de fier la mAini si la picioare, iar d<rj oameni-negrll_ au pA t, pdnd cAnd preotul cel strilucitor la chip a incheiat Sfdnta Liturghie. incd si mai mult a cdzutpe gdnduri dregdtorul si a luat deoparte pe preot, in camera sa, si l-a intrebat ce vrea sd zicd toate acestea. Atunci preotul a cdzut la picioarele dregdtorului si, cu lacrimi in ochi, i-a mirturisit: - Vad cd Dumnezeu nu ascunde cie tine adevdrul, stdp6nul meu, pentru aceastaiti voi povesti tie toate. CAnd eram in orasul meu natal, am cdzut in greu pdcat. Afldnd despre aceasta, episcopul locului m-a opritsd mai sluiesc.Dar eu, ca un om sdrac,pentru ch nu aveam cu ce sd md intretin fdrd slujbd, am venit aici, iar tu, stdpAne, te-ai milostivit de sdrdcia mea si m-ai primit in casa ta. insd -e*u, -crelnrednic-de plAns, cdlcAndu=mi-constiinta, am uitat de vesnicele munci care vor fi pentru cei ce au cdlcat dreptarul cel dumnezeiesc gi am slujit pAnd acum, ca si mai inainte...

114

115

AI(TIIMANDIIIT SERAIIIMALEXIEV

Atunci dregdtorul l-a sfdtuit .sd $ga,rgd intt=o-*maniqLiregi acolo sd facd pocdinfd pentru pdcatul lui cel greu. Preotul asaa gi fdcut. clar cd-S-finDin aceaste pildd reiese nu pierd harul lor lucrdtor nici atunci cAnd un slujitor nevrednic Ele sunt valabile le sdvdrsegte. si sunt m6ntuitoare 94YgI9cs
d. Si, astfel, nu putem sd gdsim nici o indreptdfire pentru noi insine, cdnd ii osAndim pe pdstorii nostri. in loc de a-i osdndi cd sdvArsescSfintele Taine cu nevrednicie, mai bine ar fi pentru noi sd ne osAndim pe noi insine, cdci cu nevrednicie ne apropiem de Sfintele Taine. Iatd, acesta ar fi lucrul mAntuitor pentru noi!

FIneaRtr ]UDtreA
II'1trtrtlUtr SALJ

dnd acum am insirat mai multe temeiuri din pricina cdrora nu trebuie sd os6ndim pe aproapele. Ei bine, in final sd punem in evidentd incd o ratiune, care nu e din cele mai pulin importante. \oi nu suntem atotstiutori. Din pricina stricdciunii si pdcdtogeniei noastre, adeseagdndim despre algii cd ei pldnuiesc_orisdvdrsescun anume pdcat, pe cdnd, in realitate, intentiile lor pot fi din cele mai curate si mai nobile. Bdnur-e*lil"e,noaatre, de obicei, ne insald si ne aruncd in rdtdciri picdtoase , unii o4meni par pdcdtogi, pe cAnd, in realitate, inlduntrullqr pot sd fie drepti.
11:i

n ItHlN4ANtJltt I SIit{ntrlM n l_lixiliv

NU JUDEC^ SrNU VH r;tJUDECA'|

S,finfiiPirinti ne sfdtuiescsd nu-cledenr, cdncl este vorba de osdtrdirea aproapelui, chiar dacd vedern cu ochii nostri.Iati, de pild5, sfatul preacuviosului llie, referitor la aceasta:,,Dacd vecleticu propriii vostri ochi la aproapele vostru ceva smintitor, sd nu crede gdndurile rele ctefi.Fcrif_vd privitoare la aproapele, stiind cd de-i insufld acestegAnduri ca sd ne pdcamintea de la cercetarea rdpeascd telor noastre gi de la avdntul nostru cdtre Dumnezert." Foarte pretioase sfaturi in aceasti . El spune: privinfd ne dd ,,Cdnd melgem undeva, mai mult dec6t orice tfe_b.lie pdzim deh,trrur-ali, din care se naste osdndirea cea de suflet pierzdtoare. Existd multe int6mpldri care intdresc acest adevdr. Sd vd dau o pildd: S-a intdmplat ca cineva sd stea intr-un loc oarecare pe timp de noapte si sd treaci pe lAngd el trei oameni. Unul socoteste,vdzdndu-I, cd asteapti pe cineva ca sd meargd impreund sd curveascd; altul socotestecd este hot, iar al treilea cd l-a chemat vre-

un prieten din casavecind si-l asteaptd sd iasd si sd meargi urrdeva impreund, la rugdciune.Iatd, tofi trei l-au vdzut pe acelasi om si in acclasi loc si tofusi n-au avut toti trei despre ;i g ci unul a gAndit intr-un fel, altul , in alt fel, iar ultimul altceva, fiecare, dqp_Ap"l9p!qlu!$are. Sun t unele tru puri producdtoare de sucuri amare si rele si, orice mdncare ar primi, o prefac in sucuri nepldcute, chiar dacd m6ncarea ar fi folositoare. Deci aga si cu sufletul care are o deprindere rea. Se vatdmd din orice lucru, chiar dacd lucrul este folositor. Cel ce are un obicei bun se aseamdndomului cu trupul sdndtos. Chiar dacd primeste ceva rdu, el il preface in sucuri bune. Asa si noi, daeaeygu odeprindere bund, dacd ne aflim intr-ob-und stare sufleteasci, putem si primim folos din orice lucru, chiar daci este nefolositor. Am auzit de un frate oarecare cd el, cdnd mergea la vreunul dintre frati si ii vedea chilia neingrijita ipi ziceain sine: <Fericit este acest frate, ci nu se ingrije;te de lucrurile pimdntesti, si astfef cu toatd

118

119

AIiHIMANDRTf SEIiAFI M ALEXII]V

NUJUDICA SI NU VEIFIJUDECAT

mintea lui, tinde cdtre cele de sus. Cdci nici lui nu-si gdseste vreme ca sd-gi pund chilia in rAnduiald." Si cAnd mergea la un alt frate si ii vedea chilia in-

3rsa de-b-ogata pi*aEa_ds_fine, cd de multe ori ea vede pdcatul si acolo unde nu este. Si aceastase datoreazd faptrtlui cd destul de des oamenii iubitori de pdcat sfrEFin sincer cd au vdzutcu ochii lor pdcdfuind pe cineva care nu ay,ea &!qg_ e_seqe-ne4 lntegii. Sfdntul Ioan Sc l invald intr-un mod minunat: ,,D*eg4q4j_q-e_i Uqigqg_1 de qqlqgti ori ne sfdfuiesc sd pdcdfuim, ori, daci nu pdcdfuim, ne insrrflisd osdndim pe cei ce cad in picate, ca sd redobdndeascd prin cel de-al doilea pdtarea celui dintai... A osAndi - aceastainseamnd sd rdpim fdrd rusine drepturile lui Dumnezeu; a osAndi este a ne pdgubi sufletul nostru. Cum mAndria, chiar si atunci cAnd nu este legatd de alte patimi, este in stare sd pdgubeascdomul, asa si osdndirea faptelor strdine poate sd ne aducd la deplind pierzare. Tocmai de aceeaa fost os6ndit acel fariseu (in pilda cu vamesul si fariseul). Un bun gridinar gustd numai din roadele coapte, iar pe cele acre si necoapte le lasd; tol a;a ;i_qqfl.gtul b-Un pi infelept ia aminte numai Ia virg$e altora.

grijitd, impodobitd si curatd, isi zicea


intru sine: ,.Asa cum sufletul acestui frate este curat, tot asa curatd este si chilia lui. rea lui sufleteascd este si starea chiliei lui". Si niciodatd nu zicea despre vreun frate cd acesta este lenes, ori acesta este mdndru si, dupd starea lui bund, p9 toate le vedea bune gi de la toli lua folos." De aici se vede limpede cd cel bun tot timpul descoperd ceva folositor pentru sine si se foloseste de aceasta. Ce-lrdu, dimpotrivd, totdeauna vede pdcatele care il smintesc si il otrdvesc.

crurile care ies din propriul lor suflet, Omul cu o stare pdcdtoasdplgqqgqtre Je1sti-numalPaeat. Cd avdzwt cd nu
a vdzut, cd a inteles, cd nu a inteles, eJ s cd. Pentru el este clar ci celilalt a pdcdtuit, pentru cd el insusi ar fi pdcdtuit in locul lui. Fantezia celui cu o stare pdcitoasii t

120

727

A I { I { I M A N I ] I { I ' I ' S I ' I { N I .I M A I - E X I I ] V

i.nsdomul nehrrn cautd viciilc 9i lipsurile altuia. Despre el s-a spus: I^scodit-rttt (Ps' ftirddctegisi au Ttieritcfud Ie iscodeau 63,6). Chiar de-ai vedea cu propriii thi sd nu-l osdnochi pe cineva cd greseste, degti deloc. Pentru cd 9i propriii tdi i adeseate insald".

Stanrutr Ioan ctrL ff]nosvp ErosAr-JD[<Hr\


espre Sfdntul Ioan cel Milostiv se povestestecd el se temca ccl mai mult de osAndirea aproapelui, dar mai ales de osdndirea rnonahilor. La o asernenea pdzite de osAndire, cu multi luare-aminte, l-a dus urmdtoarea intAmplare: in Alexandria a venit odatd un tAndr monah cu o foarte frumoasd si tdndrd fecioari. aceasta, q*rlii s-ilLsmintit, gdndind cd tAndrul monah cu intenfii necurate poartd cu sine pe acea fecioard, si i-au adus la Sfdntul loan, care era in acea vreme patriarh. El a poruncit sd-i prindd pe amdn-

123

ARIIIMAN DRIT SEI{AFIMALEXIEV

NU JUDECA SI NU VEI FI IUDECAT

doi, sd-i batd si sd-i inchidd in chilii separate. in timpul noptii, Patriarhului i s-a ardtat un monah in somn, i-a ardtat rdnile de pe umeri cauzate de bdtaie si i-a spus: ,,Te fnvoiesti la aceast+ Vlddica? Asa ai invdtat tu de la Apostol sd pasti turtha lui Hristos: cu bdt4ig, au nu cu binele? Crede-md, te inseli ca orn." Cu aceste cuvinte monahul a pierit. Patriarhul s-a trezit din somn si a inceput sd se gdndeascd la ce va sd insemne acest vis. D6ndu-p,iseama de pggatuf sdu, el s-a asezat pe pat cu multd intristare. Dimineata a poruncit sdl aducd pe acel monatr, ca sd vadd dacd se aseamdnd cu cel ce i se ardtase in vis. Monahul abia venea din cauza multimii rdnilor. Cdnd l-a vdzut, Patriarhul a rdmas mut de uimire, nemaiputAnd sd spund nici un cuvdnt. Dupd o anume vreme, linistindu-se, a rugat pe monah sd-si dea jos hainele si sd-i arate rdnile. Dupd multe rugdminti, monahul abia s-a invoit. Pe cdnd se dezbrdca de haina sa, aceasta a cdzut deodatd la pi-

mdnt fdrd de veste si Patriarhul a vdzut cd acel monah era eunuc. SfAntul Ioan l-a pldns mult pentru bdtaia pe nedrept datd pi a poruncit sd fie pedepsifi cley_e*lit-orii, iar el a inceput sd-l roage pe monah ca si-l ierte. Atunci monahul, cu adAncd smerenie, a mdrturisit: ,,Crede-md, Vlddica, nu mint, ci grdiesc adevdrul. Acea fecioard m-a intAlnit intr-o seard si, cdzAnd la picioarele mele cu lacrimi in ochi, md ruga sd-i ingddui sd meargi cu mine. Eu am indepdrtat-o si am fugit, dar ea mergea in urma mea, zicdnd: jur "Te pe Dumnezeul lui Avraam, Care a venit sd rn6ntuiascd pe pdcitosi si Care va judeca viii si mortii, nu md ldsa,,. Eu am intrebat-o: ,,De ce mi blestemi asa,fecioatd?>r,iarea, suspindnd, mi-a rdspuns: <!g.p-g_gt-*e_v*lggd si as dori sd fiu cregtine. Md rog tie, pdrinte, nu md ldsa, ci'r*nA-nfuie s"ufletul meu care tAnjeste sd creadd in Hristos". Auzind acestea, fl":flIll temut de judecata lui Dumnezeu si, astfel, am luat-o cu mine, ca s-o invit sfdnta credintd. in brserica in care se afl5 mormdntul celor

124

725

AIII IIMNNDI{I'T SEI(AIIIM At,IiXItJV

NU IUDECASI NU VDI FI JUDECAT

40 de mucenici am-botezat-o si, iati, acum merg cu ea cu inimd curatd, pdnd ce am s-o dau in vreo mindstire de fecioare." Patriarhul a suspinat, zicAnd: ,,Qali robi ascunsi are Dumnezeu! Iar noi, cei v;ednici de plans, nu-i stim." Si tuturor el [e povestea minunatul sdu vis pe care-l avusesein timpul noptii... De atunci, SfAntul Ioan, cu multd osebire a prins de a cinsti pe monahi si nicidecum incd nu i-a mai osdndit. in vremea aceea, s-a intdmplat in Alexandria o poveste de dragoste foarte tulburdtoare. Un oarecaretdndr a fugit tocmai la Constantinopol cu o monahie. Tofi il osAndeau pentru aceasta, spunAnd: ,,Pierdedoud suflete - pe al sdu si pe cel al monahiei -, si face sminteald tufuror." S_f.jntul-Ioana sfdtuit atunci pe cei ce osAndeau:,,Oh, copiii mei, sd incetdm de a mai osdndi, pentru cd doud gregeli sdvdrgifi: prima cdlcali porunca lui Dumnezeu, osdndind pe cel pdcdtos,cdci scris este: "Pentru nimic inte de vreme>; si a doua - pentru ci

,.fdrd sd gtir.n dacd mai gresesteel pAnd acum ori deja s-a pocdit"... Ca sd-i dezvefe de acest pdcat pe care il iubeau, osAndirea, el le-a povestit urmdtoarea istorie pilduitoare: in orasul Tir a venit odatd un monah. Pe c6nd rnergea pe stradd, l-a vdzut o cunoscutd desfrdnatd pe nume Porfiria, pe care o stia tot orasul, si a inceput sd strige in urma lui: ,,MAntuieste-mi, pdrinte, precum si Hristos a mdntuit pe cea desfrdnatd." Fdrd sd se teamd de clevetirea oamenilor, el i-a spus: ,,Mergi in urma mea." Si luAnd-o de mAnd, a iesit cu ea din orap, v=dzrrt fiind de tofi. in tot orasul s-a rdspAndit'afunci 4 cd un monah a luat-o pe desfr6nata Porfiria ca sd-i fie sotie. Pe drum, pe cAnd el o ducea cdtre o mdndstire de maici, Porfiria a aflat un copil abandonat si l-a !uat, ca sd-l ingrijeascd in loc de fiu. Dupd o vreme, s-a intdmplat ca unii din cetdtenii din Tir sd meargd in acel tinut unde trdiau bdtrAnul si Porfiria. Cdnd au vdzut cd are copil, i-au spus ei, ca sd o jigneascd:

pe fratele nostru

126

727

AR}IIMANDRIT

SI]I{AIIIM ALEXIEV

NU JUDECA9I NU VUI I;I JUDI]CAT

,,Bun copil ai ndscut, Porfiria." $i, intorcdndu-se, ei'au rdspAndit zvonul nelalocul lui cd Porfiria a ndscut un copil de la acel monah: ,,L-am vdzut noi cq ochi,i noptri. pi mult seamdnd cu monahul." Cdnd starelul si-a presimlit sfArpitul, inainte sd se mute la Dumnezeu, a chemat pe Pelaghia (cdci asa ii schimbase el numele Porfiriei prin trecerea ei la viata monahald): ,,5d,mergem in Tir, pentru ci am acolo o treabd de fdcut. Vreau ca si fu sd mergi cu mine"... Ei au venit in cetate, duc6nd cu ei si copilul, care avea dejaT ani. in cetate, staretul s-a imbolndvit. Mulli locuitori au venit ca sd-l cerceteze.El le-a spus: ,,Aduceti-mi o cddelnitd cu cirbuni aprinsi." pi, aduc6ndu-i, el si-a vdrsat cdrbunii apriryi in poald gi i-a tinut aga pane ce s-au rdcit. Cdrbunii nu i-au ars nici trupul si nici haina. Staretul a spus: -B_i49qt1y_Anta[ si fie Dumnezeu! Precum cdrbunii aprinsi nu au aprins trupul meu, asa nici eu nu am cunoscut pdcat trupesc, de cAnd m-am ndscut." Cu aceste cuvinte gi-a dat sufletul sdu lui Dumnezeu.

PovestindintdmplareaSf6ntulIoan ii invdta pe pdstorifii sdi: ,,pentru aceasta, fratii mei pi copiii mei, sd nu ne grdbim sd osdndim!"

128

SranruL
Vmann fnoFJl\burr
fdntul Vitalie monahul a trdit pe vremea Sfdntului Ioan cel Milostiv. $i a petrecut SfAntul Vitalie mulli ani de nevoinfd in pustie, iar cdnd a implinit 60 de ani si a ajuns la o mare desdvArsire duhovniceasc5, a venit in marele oras Alexandria gi gi-a ales un asa fel de trai, care pentru cei nestiutori era rdu gi muqdar, dar lui Dumnezeu - pl5cut gi bun. Acest stare!a hotdrdt deci sdintoarcdpe cele desfrAnate la pocdinfd. A fdcut o listd amdnuntitdcu toatedesfr6natelecetrdiau in Alexandria si pentru fiecaredintre ele,in parte, qu osardie s-arugat lui Dumnezeuca sd le intoarci de la vietuirea lor picdtoasd. 1,31

AItI I IMANDI{IT STIII,AIIIMAI-EXIEV

NU JUDECASI NU VDI ITIJUDECAT

Ca lucrdtor cu ziua, de dimineata pAnd searael muncea in cetate si, pentru truda lui zilnicd, primea 12 dinari. De un dinar isi cumpdra bob, cu care se hrdnea dupd apusul soarelui, cdci toatd ziua postea pe cdnd lucra, iar dinarii rdmasi ii dddea la bordel uneia dintre desfrdnate, spunAndu-i:,,Te rog, pentru acegti bani pdzegte-tepe tine toatd noaptea aceastain curdtenie si nu primi pe nimenil" 9i chiar el se zdvora cu ea in cdmdrufa ei. Ea se intindea sd se odihneascd pe patul sdu, iar staretul rdmdnea intr-un collisor aproape intreaga noapte, petrecdnd fdrd sd doarmd, citind linigtit psalmii lui David si rugAndu-se pentru pdcdtoasa ce dormea p6nd dimineata. Si, lisdnd-o pe ea, el o lega ca nimdnui sd nu spund faptele lui. pi aga fdcea in fiecare zi: in timpul zilei postea si lucra, iar in timpul nopfii intra la desfrAnate si petrecea in rugdciune, fdrd sd adoarmd. O noapte intra la una, altd noapte la alta, pAnd ce colinda pe la toate, si apoi incepea dirr nou de la prima.

V*dzdndDumnezeu marea nevointd a robului Sdu, a inceput sd-l ajute in fapta lui cea bund. Uncle din desfrdnate au inceput sd se rusineze de virfutea ingereascd a lui Vitalie si,-vdzAnd qum 9e osteneptepe"nt4r mdn ttrireg_lor, au inceput gi ele sd se aseze la rugd.?r^ ciune. lngenuncheau in spatelelui Vrtalie si incepeau si se roage. SfAntul Vitalie le vorbea despre-pocdinfd, infricosAndu-le cu dreapta judecatd si cu vesnicele munci ale iadului, dAndu;le nddejde in indurarea lui Dumnezeu si in mostenirea vesnicelor bundtdfi ceregti. f,L in acest fel, el le aducea lafrica lui Dumnezert, ele se umileau si fdgdduiau sd-gi indrepte viata lor. Si, intr-adevdr, multe dintre ele au ldsat pdcatul cel fdrd de rusine si s-gu cdsitorit dupd lege; altele, dorind sd trdiascd i.n deplind curdfie, au mers la mdndstire de cdlugirife gi acolo, cu post gi lacrimi si-au petrecut zilele; altd parte aq tfditfrs--c-asitoritein lume, ducAnd viafd curatd, hrdnindu-se din munca mAinilor lor. insd nici una dintre desfrdnate nu indrdznea sd dezvdluie cuiva despre

r32

733

ARHIMAN DITITSEITAFIMALEXIEV

NU JUDECASI NU VEI FI JUDECAT

viata preainleleaptd dusd de Vitalie, pentru cd el le-infricosa cu pedepse dumnezeiegti dacd indrdzneau sd dezvdluie taina lui. Odatd, una din ele a incercat sd-l apere, spundnd cd Vitalie nu pentru pdcat merge la ele, ci ca sd le m6ntuiascd. Auzind aceasta,gtareful s-a intristat cd se dezvdluia curilia vielii lui si s-a rugat lui Dumnezeu sd pedepseascdpe acea femeie, pentru ca sd aibd fricd gi celelalte rdmase. pi indati, cu ingdduinfa lui Dumnezeq glisia irtd.rdcit.Fostele desfrdnate, vdzdnd una ca aceasta, s-au infricosat si nici una nu mai indrdznea sd vorbeasci in fala altora despre sfinfenia lui. Iar lumea v",orbea despre femeia indrdcitd: ,,Yezi cum te pedepsegte Dumnezeu pentru cd minfi cd nu pentru desfrAnare venea la voi cdlugdrul acela. Acum se aratd clar cd el e desfrdnat." pi togi se srninteau din pricina lui Vitalie. in toate zilele il mustrau si ii spuneau: ,,Du-te, nenorocitule, cd te asteaptd desfrAnatele!" si il scuipau. Iar el rdbda totul, ascultAnd bl6nd vorbele cele de ocard spuse lui, iar cu duhul se bucura de aceasta,cd lumea il

socotea ca pdcdtos. Agu preacuviosul isi ascundea virtutea in fala oamenilor. Unii dintre preoti l au pArdl ahrnci Preasfinfitului Patriarh Ioan cel Milostiv al Alexandriei,spundndu-i:,,Acest cdlugdr sminteste intreaga cetate.in fiecarenoapte intrd in caseledesfrAnatelor." insd Preasfinlitul Patriarh nu credeacelor ce cl-eue-teau, pentru cd igi aminteade aceairtdmplare c6nd osdndise degrabd dupd pdrerile unor clevetitori pe un monah sfAnt preaintelept, careera eunuc din nasteregi care botezase o evreicd...Avdnd aceasta in fafa ochilor, SfAntulIoan opreape clevetitorii lui Vitalie, spundndu-le:,,incetati de a mai osdndi. Nu gtifi ce s-a intd.mplatoarecAnd la PrimulS_i_nod de la Ntc_eea? Cum unii dintre episcopi si clerici au scris faptele pdcdtoaseunul pe_aleceluilalt si le-au dat marelui impdrat Constanti"? 9i cum el a poruncit si i seaducdo lumAnareaprinsd si a 4rs hdrtiile primite, fdrd sd le citeascd, spunAnd:<< t cu ochii mei gregindpe vreun episcop,ori preot, sau vreun monah, chiar cu haina mea l-agfi acoperif sd nu-l vadd ci135

1,34

AI{T{IMANDI{IT

SEI].AIIIM ALEX I EV

NU JUDECA9I NU VEI ITI IUDECAT

err". .. Astfel, SfAntul neva cd gresest Patriarh a rusinatpe clevetitori, iar robul lui Dumnezeu Vitalie se grijea neincetat de mAntuirea sufletelor picdtoase, fdrd ca cineva sd-i 9tie, pAnd la moartea lui, taina virtutii sale. intr-o zi, pe cAnd Preacuviosul Vitalie iesea iri zorii zilei din casa desfrffnatelor, a intdlnit un tAndr desfrAnat, care adesea venea la acestefemei josnice, ca sd pdcdtuiascd.El l-a lovit puternic peste obraz pe stare!, spundndu-i:,,PAngdritule si vrednic de plAns, pdnd cdnd vei rdmdne nePocdit si nu vei inceta cu viafa ta cea ticdloasd, ca sd nu se mai pdteze din pricina ta numele lui Hristos?!" Iar Sf6nful i-a rispuns: ,,Crede-md, omule, ci din pricina mea, smeriful, vei primi gi fu o Palm-i pe obraz, dar in aga fel cd intreaga Alexandrie va da ndvald auzind strigdtul tdu." Nu dupd multe zile, preacuviosul Vitalie s-a zdvorAt in coliba lui cea micd, pe care si-o fdcuse la porfile oragului numite ale soarelui si, fdrd ca si stie cineva, a adormit intru Domnul. in vremea aceea, un-diavol in chipul

unui etiopian infricosdtor s-a ardtat a_celui desfrdnat care lovise peste obraz pe sfdntul staret si i-a dat o palmdpu[ernici acehria,spunAndu-i:,,Primeste aceastdpalmd pe care fi-o trimite monahul Vitalie". Si indatd tAndrul a fost cuprins de nebunie. A cdzut la pdmdnt si a inceput sd se rdsuceascdpe toate pdrtile, fdcdnd spume la gurd, rupdndu-gi hainele de pe el si scotAnd un asa de neomenesc strigdf cd, intr-adevir, toatd Alexandria a dat fuga la el. Si vreme de cAteva ceasuri el a fost Cdnd gi-a venit pu4qunglt_dC_dgmoni. lin intru sine, s-a grdbit cdtre coliba lui Vitalie, iar pe drum striga cu glas mare: ,,Miluiegte-md pe mine, robule al lui Dumnezeu, pentru cd am gregitimpotriva ta!" Si, strigAnd aga el, alerga cdt il tineau picioarele, iar poporul se revdrs-ain urma lui. CAnd a ajuns la coliba monahului, pe neasteptate,diavolul l-a trdntit pe cel indrdcit la pdmdnt gi a fugit. T6ndrul, venindu-si intru totul in sine, a inceput sd povesteasci multimii cum l-a lovit peste obraz pe staret si cum acesta i-a spus mai dinainte despre rdzbunarea sa.

1,36

'1.37

AItT{IMANDI{IT SEI{AFIM ALEXIEV

NU JUDECASI NU VEI FI JUDI]CAT

au bdtut la usa colibei, Cei ce sosiserd dar nu a rdspuns nimeni. Atunci au forfat u9a gi au vdzut in mijlocul colibei pe stare!,stdnd in genunchi,ca la rugdciune.SfAntullui suflet deja plecasela Dumnezeu, iar in mdinile lui linea o hartie, pe care era scris:,,Bdrmai inainbap alexandrinf te de vreme, pdnd ce nu va veni Domnul - Dreptul judecdtor!" Chiar in acelceasa venit si aceafemeie indrdciti care cdndva dorise sd dezvdluie in fafa oamenilor curdlia viefii lui Vitalie. ingerii lui Dumnezeu ii vestiserdin vedenie despre moartea dreptului. Ea, venind acolo, s;a atins de sfintelelui moagtesi indatd s-aslobozit de diavolul ce o muncea.9.htppii;i.orbii au inceput sd primeasci vindecare prin atingerea de trupul preacuviosului. Auzind despre moartea sfAntului, toatefemeile careprin invdldturile lui se pocdiserd si se intorseserdcdtre Dumnezeu au venit in grabdcu lumindri 9i cu cddelnife.Ele pldngeautriste pe pirintele 9i m6ngAietorullor. Atunci au inceput si povesteascd in fala intre138

gului popor despre virtutea staretului, mirturisind cd el nici cu un deget nu s-a atins de ele si cd intra la ele nu pentru pdcat, ci ca sd le mdntuiasci. Lumea se mihuna despre acest tdinuit rob al lui Dumnezeu care, in asa minunat fel, isi ascunsesesfdnta lui viatd ... Si se rusinau c{ci, nebuneste, indrdzniserd sd osAndeascd un asa pl5cut al lui Dumnezeu ... Despre toate acestea Patriarhul a aflat cu de-amdnuntul. Chiar el a venit cu preotii sdi la coliba lui Vitalie si, plAngdnd cu tot poporul, dar mai ales cu acele femei pe care preacuviosul le mAntuise de viata lor pdcdtoasd,au ingropat trupul sfAntului cu mare cinste.

pimulfime de oamenidinAlexandria au fdgdduit atunciin fafa lui Dumnezeu


ca niciodatd sd nu mai osdndeascd.

Lnaeunr
INPOTRIVA OSAI-IDIRII

nii poate vor fi migcafi de pildele de mai inainte si, asemenea celor din Alexandria, vor face legdmAnt cu Dumnezeu ca sd nu mai osdndeascdpe nimeni, niciodatd. Dacd aceastas-ar petrece chiar si cu putini, am socoti cd scopul cu care s-a scris aceasti carte a fost atins. Dar multi poate isi vor spune: ,,Nu vom mai os6ndi cdnd nu vom gti cu siguranti cd cineva pdcdtuiegte. Dar, dacd suntem incredintati de aceasta,cum sd tdcem despre adevdr?" Despre acestea, SfAntul Ioan Gur.d-de

Aur a spus:,,CindosAndesti pe aproapele, chiar dacd vorbesti lucruri adevdrate impotriva lui, chiar dacd mustri

741

AIII{IMANDI].IT

SEI{AITIM A LEXIEV

NU IUDECA 9I NU VII III IUDECAT

faptele lui stiute, fotugi nu vei scdpa de pedeapsd..Pentrucd nu pentru fapvei fi jutele lui, ci dupd decat de Dumnezert, asa cum a spus el: Cdci din cupinteLe^" e aei fi oskndit (Mt. 1Z 37). Fariseul a vorbit adevdrul, cunoscut de tofi, si, cu toate acestea,a primit osdndire." Dacd si pdcatele vdzute nu-ne,este ingdduit sd le osdndim, atunci cum sd ne izbdvirn care ne urmdreste la orice pas - vorbirea de rdu impotriva aproapelui? Noi trebuie sd considerim printr-o pozllie destul de explicitd, cd patima de a os6ndi pe altul vine din izvorul necurat al sufletului pdtimag. Orice osAndire a aproapelui esteunpdcat. Nu existd osAndire nevinovatd. Este adevdrat

Puternicd este aceastd sldbiciune omeneascd. Cu cAt prinde mai mult rdddcini, cu atdt este mai de nevindecat. Ea nu sldbeste nici in mari nevointe trupesti, e puternicd intr-un trup neputincios pi" mdcar cd se aratd prin cuvinte, ea poate od trdiascd gi sd se intdreascd?rrjnimi chiar gi acolo unde
t

cd suntmulp oameni care,fie chiar din


usurdtate, fie din slugdrnicie fald de allii ori din dragoste de ,,artd", spun unele lucruri,,spirituale",
a-

pglgi. Dar ;i aici izvorul nu estecurat. tel acolounde osdndirea se naste lgvgtie,

limba este muti. Cum sd se izbdveascd omul de aceasta?Numai cu mijloace omenesti ea este de nedezrdddcinat. Aici este nevoie de Atotputernicul har al lui Dumnezeu. Dar acest har nu se dd nec-ondigionat. Singur omul_t_reb.qie qd qs_cd. rnsgleZedupd eL ca..si:L-primeIar aceastaeste cu putinfd cdnd se ar4td in c_orylportarea sa ci ndzuieste sd devind alt om, cAnd duce o lupti inversunatd cu patimile si pdcatele lui si, mai ales, cu pierzdtoarea inclinatie cdtre osdn-dire. .{tunci harul lui Dumnezeu, care, dupd cuvintele unei rugdciuni a Bisericii,,,pe cele neputincioase le tdmdduieste, iar pe cele nedesdvArsite le desivdrseste", va desdvdrsi lucrul binecuvAntat inceput. Iatd cele mai insemnate leacuri impotriva osAndirii:

142

143

ARHIMANDRIT

SI]ITAIJIM ALEXIEV

NUJUDECA 5I NU VEI FI JUDECAT

1. Nevoitorii incercafi sfdtuiesc sd se inceapd lupta cu'osdndirea de aici auziin vreo oarecare societate cd se practicd bArfirea gi osdndirea, fugi.de ea! Nu te lega cu oamenii birfitori! Nu te imprieteni cu clevetitorii! Dar, in stdruinta de a te abate de la aceastd patimd a patiinilor, teme-te sd nu cazi, din nesocotintd, in acelasi pdcat, chiar pe drumul renunldrii la el. Si nu incepi sd osAndegti pe osAnditori! Pentru cd, dacd ei osdndesc pe aproapele lor cu indemnuri pdcitoase, iar tu ii osdndegti pe ei din a-parent indemn virtuos, sd nu cazi si tu in acelapi pecat?! Ei se afld la Polul Nord, iar tu egti la Polul Sud, dar la amdndoud polurile nu stdpAneste unul si acelagi fuig? |i acesta care, cu nerusinare, in orice zi osdnde;te, si acela care, fdrd,mili, osAndeste pe osAnditorii sdi sunt dusmani ai mAntuirii lor. Os-A , d q1 ngg-i p-e-"PaqgQ,sl Urdgte osdndirea, dar nu si pe cei ce osAndesc!,,Nu te inlelege cu clevetitorii, nu zdbovi la vorbele lor rele" - ne invatd preacuviosul intelept Moise -, dar nu te ispi-

ti cu urd cdtre acela care osAndegtepe aproapele siu! i pe vreun oarecare cd se ocupii cu osAndirea aproapelui, nu tre_ buie sd iei parte la acel lucru, ci trebuie, smerit, sd te rogi cu psalmisful, in inima ta: Pune, Doamne, strajd gurii mele! (Ps. 740, 3), stiruindu-te cu bdgare de seamd si intorci vorba cdtre un alt subiect. Mare picat este daci, cu prilejul osdndirii pe care altii o sdvArincepe. si cercetezi Fesg tu s_i-ngur"_ve-i din guriogitate pdcatele strdine ori cu ochi necurat sd completezi invinuirea impotriva aproapelui tdu. De aceste manifestdri pdcdtoase trebuie sd te pdzesti, nu din nepdsare cdtre pdcaful strdin, ci din griid fafd desine, ca si nu gresesti tu. Sfdntul Varsanufie cel MAre spune: ,,Lucrul care este intr-adevdrhecuvios noi nu putem sd nu-l privim ca necuvios, cici atunci cum vom fugi de stricdciunea care izvordste din el... Dar pe cel care sdv6rsegteun astfel de lucru nu trebuie sd-l osdndim, nu numai din pricind cd Scriptura opreste..., ci pentru cd, prin aceasta,

144

145

ALEXIEV ARHIMANDI{IT SEITAIIIM

NUJUDECA SI NU VEI TI IUDECAT

trebuie sd ne socotim ca cei mai Pdcdtosi dintre toti.'" Qacd incepi sd te instrdileTi de cei ce osdndesc si vorbesc de rdu, te vei izbdvi de ispita aflatd sub influenta rdului lor exemplu, chiar dacd tu singur incepi sd osdndegti. Aga vei da Brima manifestare cd doresti sincer sd-ti curdlegti 1n-ima de aceastd patimd pierzdtoare. 2. Ajutd mult la dezrdddcinarea du-

L_e_igel_eptu1 p

a venitodatd

la bd_rhului de osdndire apJinerea-de [+ Cand at;z;icd se vorbegte ceva impotriva cuiva, trebuie stiruitor sd te pdzegtisi mergi la cel os6ndit gi sd-i spui: ,,Cinevavorbesteimpotriva ta agagi dVat" Sfinfii Pirinfi au oprit ascuPru are cavintelor striine, cind aceasta
racter d . Chiar si neamurile

al transs-auscArbitde pdcatul acesta miterii relelor (informd.rii).Cum putem noi, crestinii, sd ne ocupdm cu astfel de lucruri josnice?De foarte mult folos este in aceastdprivinld pilda cu celetrei site: 146

un om/ gdfdind de atdtagrabd si foarte i ritat: - Socrate,ascultd-md,trebuie sd_ti povestesc cum prietenultdu... - Opreste-te!, l-a intrerupt infelep_ tul, a-ic.ernutceeace vrei sd_mispui prin celetrei site? - Trei site?a intrebat acesta, mirdn_ du-segi apoi tdc6nd. -Da, bunul meu prieten, trei site. Prima sitd estead .Aiprqbat_tu dacd sunt adevdratetoate cdte vrei sd-mi spui? - Nu, am auzit vorbindu-se si... - Agu, dar sigur le-ai cernut prin-a doua sitd? Aceastaeste silEbinefui. Dacd. ceeace doresti si-mi povestesti, cum nu s-a dovedit cd e adevdrat,e qn_icar bun? -_Nu,astanu, ci dimpotrivd... - Hm, hm, l-a intrerupt Socrate din nou. Sdfolosim atunci a.treiasitd gi si ne intrebdm .dg,q{gbui4p sd_mi povestesticeeace doresti si care te_a fulburat asade mult? - Ei, nu e chiar asa de trebuintd acum ... 747

M ALEXIEV AIt}{IMAN DITITSEI{AI;I

NU IUDECA grNU vrjr rrrJUDT]CAT

- Prin urmare, a surds infelePtul, ceea ce doregti si-mi poveste;ti n:l-e nici adevdrat, nici bun, nici de trebuinfd; rdmAne atunci sd stea ingropat 9i si nu te mai imPovdrezi nici Pe tine, nici pe mine cu el! 3. Dar dacd in noi inPine ss aratd .4gauainvidie cdtre cineva, dacd incepe din inima noastrd sd ldsnea9cdgdnduri si sentimente rele cdtre aproapele nostru, dacd vreo oarecare putere interioard incepe sd ne indemne sd-l osAndim, atunci cum trebuie sd Proceddm? - Atunci, frate, trebuie sd ne mobilizdm toate puterile sufletului si sd stdruim in A-nu-deschidgg#a noastrd la cuvinte rele. ,,Trebuie si ne refinem ca si nu vorbim osAndiri. Trebuie sd inibugim furtuna gAndurilor dusmdnoase care clogi -c,gv-i-ntelor cotescfnainte sd ajungd pg-timba noastrd. CAnd malurile unui pArdu sunt ingrddite cu pietre mari - sPune SfAntul Grigorie Teologul -, chiar dacd clocotegte pe dinduntru, el nu pustieste'.. ogoarele. Vl5guit de puteri din prici-

na pietrelor, el triieste ca mort pe jumdtate." Sfintii Pdrinfi ne sfdtuiesc ca, in lupt_a cu osAndirea, s-o apucdm de la cele mai usoare cdtre cele mai grelc. in primul rdnd, dacd nu putem sd nu osdndim in intma noastrd pe cineva dintre dusmanii nostri, sd ne strdduim mdcar ca sd nu osAndim cu limba, ca nu cumva prin os6ndirea cu limba, dupd ce ne-am otrdvit inig14 noastrd, sd otrddin jurul nostru, precum si sufletele acelora care respird aeest-aer. Mai mic pdcat este si osdndesti in sine, decAt sd osAndegti in fata altora. Primul pdcat limiteazd actiunile tale devastatoarein hotarele inimii tale, iar al doilea pleacd din om in gm gi.pe q1il"F iipierde. Tu ai osdndit ps,cineva; cei care te ascultd incep si ei sd osAndeascd; aceia cdrora li se transmite osdndirea,la rdndul lor, o rdspAndesc; si, astfel, _acest lant al pdcatelor se intlinde fdrd sfdrgit gi cuprinde din ce in ce mai multe suflete. pL dacd ajunge aceastalacel os6ndit, se orgarizeazdun nou lant impotrivh, al celui osdndit!...

t48

'l4e

AI{FIIMAN

DI(IT SI]IiAFIM ALEXIEV

NU JUDECASI NU VEI FI JUDECAT

Toate acesteaar putea fi evitate dacd noi infrAngem din Primul moment {eaua dorinld care se iveste in noi, de a osAndi cu voce tare Pe aProaPele nostru. 4. Dar in ce fel Poate omul sd se deprindd a nu mai osdndi Pe allii Prin supravegherea pdcatelor lui vddite? Aceasta poate sd se realizeze numai prin inaintarea in virtutea virtufilor . Sfinlii Pdrinli nu obosesc sd ne sfdtuiascd: Smerifi-vi! Luafi aminte la picatele voastre si nu la cele striine! Socotifi-vd mai pdcdtogi decAt alfii! Dar cum sd md socotescmai Pdcdtos decAt altii, cAnd vdd cd sunt oameni mult mai rdi decdt mine? ne itrtreabd cu nedumerire cineva. Iubitul meu frate, dacd a9a gAnde9ti despre tine, sd gtii cd ceea ce se afld in tine este ori nestiinfd duhovniceascd, otim6ndrie irrcong.hentd.Dacd tu gAndesti cd egti mai bun decAt altii, asta inseamnd cd nu.egti smerit. Si, dacd nu egti smerit, cum vei Primi harul lui Dumnezeu care se indepdrteazd, de cei

mAndri, cdci numai el singur ne lumineazd mintile, ca sd vedem clar pdcdtosenianoastrd?!CAnd un om se afld in infuneric, el nu vede cAt praf zboard prin cdmdruta lui. Dar dacd, prin vreo oarecare crdpdturd a usii se strecoard induntru o razd de soare, deodatd se pot vedea mii de particule de praf, care zboard prin aer.

Cslt g_.g_qgte_lulqt4et d_e qd__t_re H_ar


Dar acela la e.d-togenia-sa. care, aflat pe drumul smereniei, apdtruns aceastdrazd dumnezeiascd, acela vede-tgate -inclindrile pdcdtoase ale sufletului sdu, suspind neincetat la propria lui stare jalnicd si nu se gAndeste sd osdndeascdpe altii. Un astfel de om, cu cdt igi cerceteazdmai mult sufleful, cu atfft mai mult descoperd in el pdrfi p-dcdtoasesi se minuneazd cd nu le-a cunoscut mai demult. Atunci el spune: Dacd eu t nu mi l--apn,infeles, cum voi cunoaste fdrd greseald neajunsurile, inclinirile si predispozifiile din sufletele altora? Si cum voi indrdzni si"i osAndesc?Daqi ei-au, pe l6ngd vdzuta lor viatd duhovniceascd nepdsdtoare, v_i-rtufitainice gi

150

151

ALEXIEV AIII]IMANDI{IT SE,ITAFIM

NUJUDECA SI NU VIjI I;I JUDECAT

nu se vor aretainpoceinteascunsd, comparabil mai buni decAtmine? Pi Iatd cum atunci cum sd-i osAndesc?! smereniain Hristos este invdtdtor al neosdndirii! 5. Alt mijloc in luPta cu osAndirea esteurmdtorul: Cind vedem Pe cinevaci gregegte, noi trebuie sl-l comPitimim, si vedem in el Pe cineva bolnav si si ne rugim pentru el, ca si-l izbiveasci Dumnezeu din ghearelePicatului' r nu om Cici cine Pdcdtuiegte liber (Ioan 8,34).Robul ce altccvamevrea ritd, dacdnu comPdtimire?,,Cine - sfdtusd biruie 4ulr*ulvorburi,-ile-rdu iesteSfdntul Ioan Scdrarul- sd invinuiasci nu pe omul cdzut in Pdcat,ci Pe demonul cQ[eI impinge cdtreaceasta"' Iar SJdntul Varsanufie ccl Mare merge pAnd acolo cd nc irrdeamnd: fratelui nostru trcbuic si-lso,,Pdcatul cotim ca pe propriul nostru piicat 9i sd urAm numai"pe-diavof carc l-a ingelat' CAndcinevaimpinge pc altul in groapd, noi nu mustrim Pe cel cizut, ci Pe

acela care l-a impins." Asa trebuie sd fie si aici. Trebuie sd trezim in inima noastrd compitimirea cdtre cel ce a picdtuit! Dacd pornim pe acestdrum si mergem neabdtut pe eL noi vom vedea cum minunate virtuti vor inflori in inima noastri. DJn e,o"gtp1f-t1gltrea cdtre cel ce a pdcdtuif cu ajutorul lui Dumnezert, vom ajunge la dragoste, care nu osAndeste pe nimeni, ci toate le suferd, si pe toli ii iartd (1 Corinteni13,T). Si ne amintim cd aceia care osdndesc si indreptdtesc urdciunea faptei lor cu prefdcutd dragoste cdtre cei osdndifi nu vorbesc adevdrul. ,,Am auzit oameni biruifi de grdirea de rdu - spune SfAntul Ioan Scdrargl - ;i le-am atras atentia sd nu osAndeascd. Dar ei [...] mi-au rdspuns cd fac aceasta din dragoste si grijd pentru aceia care erau subiectul vorbirii lor de rdu. insd eu le-am spus: <Ldsati o astfel de dragoste! D_acd spunefi c-d iubili, nu lddeli de om, ci rugafi-.yil.fu1 taind.-perrtru el! Acest fel de a proceda este pldcut lui Dumnezeu.r"

r52

153

ALEXIEV SERAITIM AII,III MAN DITTT

NU JUDECASI NU VEI III JUDECAT

Iar Avva Dorotei, Parcdin comPletarea Sfdntului'Ioan Scdrarul,ldmureste:,,Dacdam fi avut dragoste,acea dragostear fi acoperitorice pdcat,asa cum au procedatsfinlii cAndvedeau Oare sfintii erau neputinfel-e-q amenr-lor. orbi gi nu vedeau gre9elile? Cine a urdt Pdcatula9ade mult Precum sfintii? Dar ei n-au urAt pe pdcdtos si nu l-au osAndit,nici nu gi-au intors fala de la el; c!.! ag--c-qpqPetigit, s:au indurerat de"el, l-au inteles,l-au mAngAiat,l-autdmdduit ca Pe un mddular bolnav, 9i au sdvdrsittoate penlui. Ca o mamd careare tru mAntuirea un fiu urdt gi care nu numai cd nu se de el gi'pi intoarcefata de la scdrbegte il impodobegdar;i cu dragoste acesta, cefacefacepentru mAngdte, si tot ceea ierealui, agagi sfinfii, mereu au acoPerit pe cel pdcdtos- ca sd-lindrepte." Aceastdinyelattr-rdeste foarte inaltd, dar nu e de nerealizatPentru om' Oare MAntuitorul nu doregte de la lui crestini sd fie desivdrgifi asemenea Dumnezeu (Mt. 5,48)? Dacd ne implinim datoria cu munci indArjitd si sistematicd, cu aiutorul Harului lui 154

Dumnezeu vom schimba treptat relele noastre ndravuri si vom ajunge ladragostea care nu osAndeste.Sd incepem de la cele mai de jos gi vom ajunge la cele mai inalte. Sd incepem de la ce este mai usor si vom realiza ce este mai greu! Sd ne ardtdm neincetat cd dorim sd ne curdtim inima de necurata osdndire, si Harul lui Dum4ezeuva face pentru noi posibild si realizabild virtutea neosdndirii! Pe drumul cdtre aceastd inaltd virtute, totusi fpluie sd pdz*rgn aspru tot dreptarul de mai sus in lupta cu osdndirea. Sd ne pdzim sd nu osdndim pe cineva si, d_acd se intAmpld sd pdcdtuiryl gi sd osdndim pe vreun om, indatd sd ne cdim si sd incepem din nou, cu puteri insufletite, drumul cdtre inaltul scop. Aici este nevoie de hotdrdre, puternici hotirAre, ca sd nu cddem de pe calea virtutii. Afunci Dumnezeu, negregit, ne va ajuta. 6. in final, trebuie sd spunem gi cAteva cuvinte despre cel mai bun medigg4gent impotriva osAndirii. Aceasta este osindirea de sine.

155

AII}IIMANDITIT SEI{AIIIM ALEX(EV


!

NU JUDECA9I NU VEI FI JUDECAT

p-E:rcghea consteir1 lipsit de preiudecdfipropriile tale acaPrec-ia corect.Cine i9i tiuni gi a l-epriveste faptele sale nu prin prisma iubirii de sine, ci cu trezvie siobiectiv, el va afla in sine material indestuldtor pentru osApdirea de sine' in razele Dumnezeiescului Har care lumineazd, ql va descoperi in sine-a9ade multe picate, cd pentru plAngerea lor nu i-ar ajunge nici vremea, chiar si 100 de ani daci ar trdi, nici lacrimile, chiar;i rAul Iordan de-ar curge din ochii sdi' CAt de mAngAietoare ar fi imPrejurarea, cdci, dacd ar incePe cu neindurare sd se osdndeascdpe sine insugi, omul incet-trcet s-ar dezvdla de a osAndi pe alfii. El-ar incepe sd aplice dargl , nu ca dat lui de Dumnezeu, si pricinuiascd rini aproapelui sdu, ci , Prin acest dar, ProPriile sale rdni sufletegti' Cel ce se osdndeste pe sine 9i i9i aratd, in acest fel, necrulare fald de sine va atrage milostivirea lui Dumnezeu. Cdci dupd incredinfarea SfAntului Apostol Pavel, nu va mai fi os6ndit de Dumnezeu (L Corinteni 11,

i
{
t

13).Astfel, prin darul osAndirii de sine, el va ajunge la doud bundtdfi: se va timddui de acea patimd care-l invdta sd vadd numai pdcatelestrdine si se va ocupa c-uindreptarea cons_tan_ti a propriilor sale nedesdvArgiri de mai dinainte. Nu invatd asa pi Sfintii Pdrinti? ,,OsAndeste-tepe tine si vei inceta sd osdndesti pe altii!" -ne invate Sf6ntut $erafim de.Sarov. Iar Arhiepiscopul Anto-nie de Voronej cu infelepciune grdieste: ,,Cine este aspru cu sine insusi este ingdduitor cdtre aproapele, iar cine este ingdduitor cu sine insusi este aspru cu aproapele." PreAcuvlqstrl invat5:,,Fiecare trebuie sd se ingrijeascd de propriile sale defectp. Fiecare este dator sd-gi plAngd pdcatele luf fird sd ia aminte la aproapele. Dacd propria mea stare pdcdtoasd qstg'^ inaintea ochilor mei, eu nu mai dau atentie ciderii fratelui meu". Toti Sfinlii Pdrinli au recomandat osdndirea de sine gimustrarea de sine, vdzdnd in ea mare nevointd duhovniceascd. Asa cum osAnditorul altora merge cdtre mAndrie si, de acolo, cdtre pier-

156

t57

ARTIIMANDRIT SEI{AFIMALEXIEV

NUJUDECA SI NU VEI I;I JUDECAT

zare, astfel si ge cdtre smerenie si, de acolo, cdtre mAntuire. Cel ce se mustrd Pe sine duce o adevdratd luptd eroicd cu pdcatul in arena sufletului sdu. Numai osAndirea cea fdlarnicd poate sd se prezinte ca o rAvnd virtuoasd cdtre bine.'De fapt, ea e un pdcat josie-=-al nic, aga cum spune ; cel ce osAndegteeste asemenea apei in baie: dorind sd-i spele pe algii, ea singurd se murddreste. Asa si cel ce osAndegte,criticdnd pe alfii, se incarcd singur de pdcate. Dacd noi asa de mult urAm pdcatul, sdl urdm gi in noi insine, cdci el ne ameninld propria mAntuire! Fiecare, singur, sd se critice pe sine, pentru cd-si cunoaste cel mai bine propriile sale vic-ii. Iar pentru nedesdvdrsirile strdine, el niciodatd nu poate sd fie sigur negregit ca pentru ale sale. Fericit, de trei ori fericit e acela care se osAndeste pe sine insusi! Un astfel de om fuge de pdcatul osdndirii, fuge ca de lepra ce seamdnd moartea in jurul sdu; el zboard ca o pasdre de cursele vdndtorilor, trdind nevdzut in

obstea sfinfilor si a ingerilor si isi mdntuieste sufletul, fiind si pentru altii sfdntd pildd de urmat. Aga si noi, iubiti crestini, sd ne obisnuim sd ne vedem permanent propriile noastre pdcate si sd ne indepdrtdm privirea de la cele strdine, dupd cuvintele minunatei {ugdcig_ni a Sfdntului E&m S-irul:,, Aga Doamne, impdrate, d5-mi s5-mi vdd pdcatele mele si sd nu osdndescpe fratele meu!"

158

I"lctosArlDrsr
I-JUVtrI YI OSAI-.IDIT'

ntr-una din preafrumoasele sale predici, care au fost publicate in parte in anul intr-o modestd culegere, ArhiepiEc-,ppul -Serafim (Soholev) ne spune : ,,Noi suntem asa de obisnuili cu osdndirea, qi ne-.am-cpltqpl! cqea, ci ea a devenit propria noastrd naturd, o rdsuflare prin care toate convorbirile noastre sunt pline cu osAndirea aproapelui. Un om care nu osdndeste pe allii este o prezentd neobisnuitd. Totusi, fdri sd ludm aminte la marea trudd a acestei nevointe, suntem datori si ne ldsdm de osAndire. Ca sd ne indepdrteze de aceasta, SfAnta Bisericd ne aratd cdt de greu a pedepsit

167

AI<I IIMANI)I{I'T SIiliN IIIM AI,I]XIEV

NU JUI)ICA SI NU VEI III -IUDUCN,T

pe Dumuczcu chiar din viala aceasta i cci carc crsindesc..Oarccdnd, , l-a osAudit, Pentru cd el si-a luat de sotie o etiopiancd.Moisc a ardtat o deosebitl blindelc 9i dragoste, pentru carc Domnul l-a prosldvit pe pimAnt ca pe trimeui altul dintre dreplii Vechiului Testamcnt' Dutnnezeu a vclrbit cu el fald cdtre fatai (Ntrmeri 12, 8), iar fata lui Moise a strdlucit dc lumina dumnezeiasci. Si iatd, chiar dacd Moise a fost asa apropiat cle Dumnezcu si chiar dacd cl, prin nerdutateasa,L-a rugat pe Dumnezeu s-o ierte pe Miriam, Dotnnul nu a icrtat-o, iar ea s-a imbolnivit de lcprd. Aga gi Pe noi, Domnul greu ne cu toate trecazuriledin pripedcpseste cina osdndirii, care Lui ii este asa de potrivnicd. I'e de altd parte, Vietile Sfinlilor si scrierilc Sfinlilor Pdrinti dau mdrturie cd Domnul poate sd ne mdntuiasci datoritd acestui fapt, cd chiaJlru.n'rai tg-.qqeqdi$ Pe aproapele, fdrd vrco altd ncvoinld clin partea noastrd." Cel mai apropiat vecin de chilia Sfdntului Serafim de Sarov in mdnds-

tire a fost un monah simplu, pe nume Pavel, care nu s-a rclnarcat cu multc nevointe. S,ingu.a lui virtut_ea fost acecacd nu osdndeaniciodatd. Sfdntul Serafim, cdruia i se descopereauCerestile Tainc, vorbea despre el: ,,Cu toate ci fratelePavel nu e nevoitor, tlar pelr_ tru faptul cd niciodatd nu osdnrleste, el va mosteni dupd moartea sa nespu_ sa fcricire a impdrdtiei Ceresti a lui Hristos." i.n Pateric intAlnim o povestire despre ult alt monah care si-a petrecut viata lui in mare lcnevie si negrijd. El sdvdrsea numai un singur lucru bun _ nu osdndea pe nirncni. Si a ajurrs la sfdrsitul zilelor lui. pe cdnd zdcea pe. patul de rnoarte, monalrul bucuros, li_ nigtit si zdmbitor se despirtea cle tru_ pul lui. Egumcnul si fratii care stdteau in;'urul lui se minunau de linistea lui inaintea mortii pi l-au intrebat: ,,ptim, frate, cd tu in nepdsare ti-ai cheltuit viata ta si nu infelegem de unde se afld atdta neintristare si acest zdmbet linistit la tine, in acest strasnic ceas.De aceeachiar tu, intdrit cu puterea lui

r62

r63

AITHIMANDRII' SEI{AFIMALEXIEV

NU JUDECASI NU VEI FI IUDECAT

IisusHristos,Dumnezeulnostru,descasdne ldmunoudacgasta, coperd-ne rim si noi!" Frateles-a ridicat pulin din pat pi le-a spus:,,intr-adevir, cinstifi pdrinfi, eu am petrecut viata mea toatd intru negrijd.Tocmaimi s-auadussi mi s-au
citit inscrisurile -din faptele rele si ingerii lui Dumnezeu mi-au spus: ,,Le cunosti fu pe toate acestea?>, eu le-am rdspuns: <,Da,foarte bine le cunosc.Totusi, de cAnd m-am lepddat de lume si m-am fdcut monah, pe nici r11 g1Lnq am o-sArtd_it si cdtre nimeni nu am linut in inim_i pomenirea de riu; pentru aceeamd rog sd se implineascd,sicu mine porunca lui Hristos, pe care chiar Domnul a spus-o: Nu osinditi, ca si nu fiti osAndili! Iertafi gi vi se va ierta voui!" Si, spundnd acestea,

Dorim si noi, prea-iubitilor, sd ne

indatd Sfintii Ingeri au rupt zapisul pdcatelor mele. Pentru aceea,cu bucurie gi fdrd durere merg acum la Dumnezev." pi, sfdrgind acestecuvinte, fratele si-a dat cu pace su-fletul in mAinile lui Dumnezeu.

764

I-lo't'n BroGI<AYrcA
utorul acesteicdrti, Arhimandritul Serafim AlexiV, este binecunoscut
a.

\dscut in anul 19!4- intr-o familie sdracd, dar evlavioasd, cl a absolvit Seminarul Tcologic din Sofia. Mai apoi este admis la Facultatea de Teologie, dupd care si-a continuat studiile in Elvetia. in anul 1940 intrd in monalrism. Un rol hotdrdtor in viata lui l-a avut p*rieteniacu vrednicul de pomenire {rhiepiscopul Serafim Sobolev (+1950), in care afld un povdtuitor fdrd seamdn in ale credintei si vietii duhovniccsti. in viala si activitatea creatoare a arhimandritului Serafim se disting trei perioade. Prima (pdnd 7960),cdnd, in

1,67

AIUIIMANDRI'f

SI]I{AtIIM ALEXIEV

NU JUDtjCA S t N U V I r tI ; tJ U I) t r ( . z \ 1

ciuda conditiilor vitrege, desfdsoardo neobositd activitate pastoralS,line predici gi omilii pline de har, scrie broguri si poezii pe teme moral-duhovnicesti. Din aceastd perioadd dateazd culegerile de omilii Nddejdeanoastrd Vi Dragosteanoastrd - doud dintre cele mai cdutate cdrti ale sale.in a doua perioade (1960-1969) Arhimandritul Serafim - deja doctor in teologie dogmaticd al Academiei de Teologie din Sofia - publicd o serie de studii, rodul unei trude teologice neistovite. A treia perioadd debuteazi in anul 1969, cdnd, datoritd unui dezacord de principiu cu privire la reforma calendarului din Bulgaria gi da.toritd politicii PlorgUme-nrce-incare era antrenatd Biserica Ortodoxd Bulgard, este nevoit sd pdrdseascd Academia Teologicd. in aceastd perioadd Arhimandritul Serafim scrie o*noud serie de cdrfi cu continut teologic gi duhovnicesc, printre care: Rugdciunea noastrd,Viala dedupd moarte, Rugdciunea SfdntuluiEfremSirul gi altels precum si ultima sa ca.rte-te._stament: O,1 lodgyiasi egumenismu! o criticd profundd a ereziei ecumenice.

Arhimarrdritul Seretfim a trecut la Dornrrul in 13126.01.7993. Dc la el ne-au rdmas, ca o pretioasd mosteni_ rc, cdrtile si pilda.sa dc viartd mclnaha_ lai plind de rAvni si jertid de sine, inchinati pe deplir-rslujirii sfintei cre_ dinte ortodoxe.

168

Cupntns
Introducere... CuvAntul lui Dumnezeu .e . d e s p r e n e o s A n d i.r Unica osdndireingdduitd Vicleniilediavolegti .......5 ......15 . . .21' ...31

Abuzul de minunatele daruri oferite noud dintru inceput . . . . . .39 Omulcudoudtraiste ......47

Natura si trepteleosAndirii, . . . . . .53 in familia patimilor . . .59

Ripirea drepturilor lui Dumnezeu 67 Nebunia Cruzimea |udecatanoastri Haos sau rdnduial5 171, .......73 .....81 ......85 . . .97

f e l e l o rb i s e r i c e s t i ' ' ' ' ' 1 0 3 Osdndirca I'reotulnevrednic " " " '113 "'117 " " 'I23 ' ' 'L31

Fiecare i u c l e c ii n f e l u l s d u ' ' ' ' SfAntul loan cel Milostiv si osArtlirea SfAntul Vi'talie Monahul

LeacuriimpotrivaosAndirii " ' ' '141 Nu osAndi si nu vei fi osAndit ' ' '161 Notdbiograficd " " '167